Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit peste 600 de milioane de euro din avansurile pe suprafaţă pentru un număr de peste 500.000 de fermieri, a precizat, vineri, 9 noiembrie 2018, Paul Eduard Kmen, director general-adjunct la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

„În anul 2018, începând cu 16 octombrie, APIA este în plină campanie de plată a avansului pentru cererile depuse în acest an, iar până la această dată am plătit peste 500.000 de fermieri cu aproximativ 600 de milioane de euro. Continuăm această plată până pe 30 noiembrie, iar după data de 1 decembrie vom începe plata regulară, adică plata finală care este datorată fermierilor pentru cererile depuse. Încercăm să plătim cât mai mulţi fermieri, în cât mai scurt timp, pentru că ei au nevoie de bani. Ne vom ţine de acel calendar prin care am stabilit să facem plata tuturor subvenţiilor până la data de 30 martie (2019, n.r.)”, a spus Kmen, în cadrul evenimentului „Romanian Food & Agribusiness Conference”.

Producătorii agricoli români au depus în perioada 1 martie - 15 mai peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017. Anul trecut, au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Publicat în Finantari

Vineri, 26 octombrie 2018, Comisia Europeană (CE) a publicat primul raport privind aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol, potrivit unui comunicat publicat de Executivul de la Bruxelles.

Documentul arată că activitatea autorităţilor europene de concurenţă îi poate ajuta pe fermieri să obţină condiţii mai bune atunci când îşi vând produsele marilor achizitori sau cooperativelor.

În acest context, Margrethe Vestager, comisar responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: „Acest raport oferă informații esențiale despre activitatea valoroasă pe care autoritățile europene a concurenței o au în domeniul agricol, în special în ceea ce privește protejarea fermierilor împotriva comportamentului anti-concurențial și asigurarea că agricultorii și consumatorii pot beneficia de pe o piață internă complet deschisă. Vom continua activitatea împreună cu autoritățile naționale din domeniul concurenței”.

Normele UE în materie de concurenţă care interzic acordurile privind stabilirea preţurilor sau alte condiţii de comercializare, precum şi acordurile privind împărţirea pieţelor se aplică producţiei şi comercializării de produse agricole. Cu toate acestea, Regulamentul privind organizarea comună a pieţelor prevede derogări de la aplicarea acestor norme, care afectează toate sau numai unele din sectoarele agricole ori se referă la situaţii specifice.

„Consolidarea poziției fermierului în lanțul de aprovizionare cu alimente, într-un context politic orientat spre piață, este de o importanță capitală. Acest raport evidențiază modul în care legea agricolă și legea concurenței merg mână în mână pentru a obține rezultate mai echitabile și mai eficiente atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Să nu uităm că fermierii au un loc special în ceea ce privește dreptul concurenței, iar organizațiile de producători recunoscute îi pot ajuta să-și consolideze poziția în lanțul de aprovizionare cu alimente”, a afirmat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan.

Au fost vizate înțelegerile între procesatori, cele între procesatori și comercianți, dar și cele între fermieri!

Nu mai puțin de 178 de investigaţii în sectorul agricol au fost efectuate de autorităţile europene de concurenţă, iar mai mult de o treime dintre aceste investigaţii i-au vizat pe prelucrătorii de produse agricole, fermierii constituind cel mai numeros grup de reclamanţi.

Circa jumătate din cazurile de încălcare a normelor în materie de concurenţă identificate în urma investigaţiilor au vizat acorduri privind preţurile. În cele mai multe cazuri, aceste acorduri s-au încheiat între procesatori concurenţi pentru a stabili preţul cu ridicata (de exemplu, pentru zahăr şi făină) sau între prelucrători şi comercianţii cu amănuntul pentru a stabili preţul de vânzare cu amănuntul (de exemplu, pentru produse lactate, carne sau ulei de floarea-soarelui). Alte încălcări au avut ca obiect acorduri privind producţia, schimbul de informaţii sau împărţirea pieţelor.

În ceea ce priveşte protecţia pieţei interne, una din principalele constatări ale raportului este că unele state membre au încercat uneori să restricţioneze importurile de anumite produse agricole din alte state membre. Mai multe autorităţi europene de concurenţă au investigat o serie de acorduri colective, în baza cărora, de exemplu, fermierii dintr-un anumit stat membru au încercat să-i împiedice pe producătorii agricoli din alte state membre sa îşi vândă produsele, şi au pus capăt respectivelor acorduri.

Raportul confirmă faptul că instrumentele sectoriale specifice care sunt disponibile în industria agricolă sunt utilizate în beneficiul fermierilor şi al sectorului în general. Pe de altă parte, vorbim posibilitatea de a conveni asupra unui mecanism de repartizare a valorii în mod voluntar a fost pusă în aplicare la scara largă în sectorul zahărului. Apoi, o altă unealtă sectorială utilizată este reprezentată de măsurile de stabilizare a pieţei în sectorul vitivinicol. Nu în ultimul rând, este vorba de măsuri de gestionare a ofertei care au fost puse în aplicare pentru produsele cu denumiri de origine protejate sau indicaţii geografice protejate în sectoarele brânzeturilor şi jambonului.

Pe baza informaţiilor obţinute în urma raportului, Comisia va continua dialogul cu părţile interesate din sectorul agricol, precum şi cu statele membre, Parlamentul European şi Consiliu, cu privire la viitoarele opţiuni în materie de politica referitoare la aplicarea normelor de concurenţă în sectorul agricol. De asemenea, CE îşi va intensifica activitatea de monitorizare a pieţei, în special în ceea ce priveşte acordurile colective care segmentează piaţa internă.

Constatările CE, prezentate în raport, se bazează pe contribuția autorităților naționale din domeniul concurenței, a statelor membre și a organizațiilor private, precum și a studiilor Comisiei privind organizațiile de producători din sectorul uleiului de măsline, al culturilor arabile și din sectorul cărnii de vită și mânzat și al organizațiilor interprofesionale.

Perioada acoperită de raport este cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și jumătatea anului 2017, în ceea ce privește derogările de la normele de concurență din regulamentul privind OCP, iar de la 1 ianuarie 2012 până la mijlocul anului 2017 pentru revizuirea anchetei privind concurența.

Publicat în International

Firma de analiză agribusiness Strategie Grains și-a revizuit în scădere estimările cu privire la suprafața semănată cu rapiță pentru recolta de anul viitor în Uniunea Europeană, până la un total de 6,22 milioane de hectare, față de o perspectivă inițială de 6,32 milioane în ultima lună.

Calculele indică o potențială diminuare cu 9,5% față de valoarea estimată de 6,87 milioane de hectare recoltate în 2018, se precizează într-o prezentare a Strategie Grains de joi, 25 octombrie 2018.

Potrivit informațiilor prezentate de analiștii agribusiness, sunt citate „condiții excepțional de secetoase în procesul de însămânțare” în Europa, unde lipsa apei din vară și până în prezent a împiedicat agricultorii să semene anumite varietăți de rapiță și a împiedicat creșterea plantelor tinere.

Anterior, Strategie Grains preciza prin vocile sale autorizate că semănatul la rapiță a fost, de asemenea, diminuat ca nivel pe fondul prețurilor mai puțin atractive oferite pentru rapiță în acest an, după o cursă extraordinară înregistrată pe piața cerealelor.

În ceea ce privește recolta de rapiță a blocului comunitar din acest an, Strategie Grains a redus ușor estimările privind totalul obținut, ajungându-se la 19,8 milioane de tone de la 19,9 milioane/lună, confirmând o scădere puternică de la 22,2 milioane în 2017, se mai precizează în prezentarea celor de la Strategie Grains.

Într-o prezentare separată care a avut drept subiect cerealele, Strategie Grains prognozează că suprafața însămânțată cu grâu moale în țarile din blocul comunitar UE ar putea crește cu 5,5 la sută anul viitor, până la un total de 24,2 milioane de hectare, deși analiștii companiei citate au spus că vor fi necesare ploi până la jumătatea lunii noiembrie pentru a ajuta la însămânțarea și la dezvoltarea plantelor tinere.

Totodată, de această dată la nivel mondial, a fost previzionată o creștere a suprafețelor însămânțate cu grâu. Practic, vorbim de un ecou al spuselor altor analiști din piață care precizau că se așteaptă la o scădere a stocurilor și la o majorare a prețurilor, motiv de reorientare a fermierilor către creșterea nivelului însămânțărilor la grâu.

Publicat în International

Până joi, 25 octombrie 2018, au fost despăgubiți 7.741 de proprietari de crescătorii de porci, exploatații afectate de virusul pestei porcine africane (PPA), valoarea totală a plăților fiind de 99.605.420 de lei, conform anunțului făcut de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 266 de localități din 15 județe, cu un număr de 1.042 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 136 cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 354.604 de porci afectați de boală.

„Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată cinci focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii SC Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018”, se precizează într-un document transmis presei.

Totodată, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - șapte focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi; - judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Sălaj - patru cazuri la mistreţi; - judeţul Tulcea - 566 de focare (dintre care cinci focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 64 de cazuri la mistreţi; - judeţul Brăila - 103 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale); - judeţul Constanţa - 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi; - judeţul Ialomiţa - 124 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 cazuri la mistreţi; - judeţul Galaţi - 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Ilfov - nouă focare în gospodăriile populaţiei; - judeţul Călăraşi - 80 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi; - județul Buzău - patru focare în gospodăriile populaţiei; - județul Giurgiu - 18 focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți; - județul Dâmbovița - un focar în gospodăria populației; - județul Teleorman - patru focare în gospodăria populației; - județul Maramureș - un focar în gospodăria populației.

În ceea ce privește despăgubirile, situaţia plăților se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei; - judeţul Bihor - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei; - judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1.122 de exploatații dintr-un total de 1.158 de exploatații în valoare de 43.110.700 de lei; - judeţul Brăila - au fost plătite despăgubiri pentru 2.908 de exploatații dintr-un total de 2.945 de exploatații în valoare de 44.331.160 de lei; - judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 826 de exploatații dintr-un total de 836 de exploatații în valoare de 3.613.960 de lei; - judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.390 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei; - judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei; - judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 49.110 de lei; - judeţul Călăraşi - au fost plătite despăgubiri pentru 195 exploatații dintr-un total de 215 de exploatații în valoare de 821.380 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Evoluţia bolii este în permanență monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

„ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei”, se mai menționează în comunicatul de presă.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţene.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

PPA nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Publicat în Zootehnie

Un procent de aproximativ 64 la sută dintre legumicultorii care au accesat programul de tomate, în ultimii doi ani, sunt tineri sub 40 de ani, iar numărul producătorilor din sector s-a dublat până la 16.000, a afirmat, miercuri, 24 octombrie 2018, în cadrul unei conferinţe de specialitate, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Dacă ar fi aici o parte dintre fermierii români, mi-aş putea aduce ca suport în cele spuse ce faceţi astăzi pentru a susține programele pe care noi le-am lansat, le urmărim şi le valorificăm în interesul dumneavoastră. Le-am lansat pentru că avem, pe de o parte, o situaţie specială, legată de condiţiile climatice pe care le are România, de condiţiile pedologice pe care le are România. Cel mai vizibil program a fost programul de tomate, pe care l-am lansat acum doi ani. Am crescut de la simplu la dublu. De la simplu, pentru că acum un an aveam 8.000 de producători, iar anul acesta avem 16.000 şi 64% dintre ei sunt tineri sub 40 de ani. E mai bine să mobilezi rafturile retailerilor cu produse româneşti cu o calitate superioară, deci e mai bine pentru toţi. În toate analizele pe care le-am făcut, am constatat că există avantaje pentru toţi. Avantaj pentru fermier prin multiplicarea suprafeţelor cultivate, şi din partea retailerilor, unde am văzut că sunt mai multe sortimente de tomate în aceste spaţii comerciale. Merită să folosim acest spaţiu prin prisma interesului pe care îl avem şi ne permitem să-l multiplicăm”, a precizat ministrul Agriculturii.

Totodată, oficialul a avut un mesaj pentru reprezentanţii retailerilor din România, care promovează produsele româneşti pe rafturile magazinelor.

„Vreau să dau salutul de respect tuturor acelora care aduc pe masa fiecărui consumator hrana zilnică, tuturor făuritorilor de hrană, fermierilor români, acelora care lucrează în câmp deschis, în spaţiile zootehnice, în unităţile de procesare a produselor agroalimentare şi, nu în ultimul rând, celor are facilitează drumul de la producător spre consumator printr-un comerţ civilizat, atitudine corectă şi sprijin susţinut pentru a avea satisfacţia dublă - aceea de a consuma ceea ce produci, realizând astfel acel lanţ al interesului existenţei umane. Astăzi, timpul nu îmi este prieten, nici duşman, ci doar partener într-un drum al interesului pe care îl am la nivelul ţării. Peste câteva ore, avem o întâlnire la Braşov care se cuplează foarte bine în conţinut şi în preocupare cu cea de astăzi. M-am bucurat foarte mult că dumneavoastră aţi pilotat pe acest drum al interesului, să puneţi pe lanţul de distribuţie produsele româneşti, care au valoare, dând acest spaţiu de comercializare şi puneţi în faţa consumatorului aceste minunate produse pe care le face România. Noi ne-am întâlnit cu retailerii de multe ori şi am purces la un schimb de informaţii, punându-ne deopotrivă unii în situaţia celorlalţi. Sunt multe exemple care pot confirma cele spuse de mine. Fiecare lanţ comercial cu dimensiunea lui de afaceri are spaţiul propriu în care promovează iniţiative susţinute de Ministerul Agriculturii şi care au putut intra în spaţiul acesta al consumatorului cu dragul de întâlni astfel de produse. În ultimii doi ani, retailerii, împreună cu producătorii, şi-au dat mâna pentru a promova programe ca: «Drag de România», «Direct de la producător», «D-ale noastre», «Dor de gust», «Tu produci, noi te susţinem», «Cămara noastră», «Vreau din România» sau «Gusturi româneşti»”, a menţionat Daea.

Miercuri, 24 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a participat la cea de-a VI-a ediţie a RetailArena, un eveniment care se adresează atât marilor lanţuri de retail, magazinelor online, cât şi furnizorilor de servicii, specialiştilor în logistică şi marketing, proprietarilor de spaţii comerciale şi producătorilor din FMCG (Fast Mover Consumer Goods - Bunuri de Larg Consum).

Publicat în Horticultura

Într-un interviu acordat Radio Antena Satelor, marți, de Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la data 23 octombrie 2018 încasaseră avansul din subvenție un număr de 384.880 de fermieri.

Și asta, în condițiile în care, joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) admitea în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

„În mod particular, vă pot spune că astăzi, când vorbim, și astăzi suntem marți (n.r. - 23 octombrie 2018), avem 384.880 de fermieri plătiți. Ne apropiem vertiginos de cei 450.000 de fermieri despre care am vorbit. Acești fermieri nu sunt comod de plătit. Și asta, pentru că ei vin la pachet cu același tip de verificare, până la urmă. Fie că este mare, că vorbești de 10 hectare, că vorbești de 1.500 ha, trebuie să treci prin niște etape administrative, trebuie să faci tot tipicul de implementare. Este adevărat și că fermierii mari tind să aibă și scheme mai complicate, mai diverse, dar asta nu înseamnă să ajungi la performanța de a plăti spre 60 la sută din numărul total de cereri de plată, să le dai avansul într-o săptămână și jumătate, mie mi se pare un lucru bun”, a afirmat secretarul de stat.

APIA: Ferme mici, efort administrativ mare

Același oficial preciza că țara noastră se confruntă de multă vreme cu fărâmițarea proprietăților, astfel că media exploatațiilor agricole este de 3,4 hectare, o medie foarte scăzută, raportată la celelalte țări europene.

„Asta, în condițiile în care suntem o țară relativ mare, nu suntem o țară mică în raport cu celelalte state. Cred că suntem pe locul 6 sau 7 ca suprafață agricolă. Iată că nu suntem unul dintre jucătorii mici, dar și acest aspect, coroborat cu faptul că fragmentarea este destul de mare, ne face să ajungem la un număr foarte mare de cereri unice de plată”, a adăugat Potor. „Suntem pe primul loc în ceea ce înseamnă numărul de fermieri și asta înseamnă un efort administrativ foarte mare. Totul vine la pachet cu un efort administrativ foarte mare, cu o serie de complicații, pentru că tot apar, iar administrativul trebuie să gestioneze un număr mare de scheme, de variații. Fiecare fermier poate optează pentru anumite pachete, dar pot exista foarte multe combinații, în funcție de regiunea unde este situat acel fermier. Sunt aproape 89 de scheme și subscheme care sunt gestionate prin intermediul APIA”.

Secretarul de stat a lăsat să se înțeleagă că este nemulțumit de afirmațiile presei, potrivit cărora sumele asociate disciplinei financiare, în cuantum de peste 16 milioane de euro, plus partea de corecție, ar fi fost pierdute definitiv de țara noastră. „Nimic mai neadevărat”, a precizat Potor.

„De multe ori, aș vedea-o un pic eronată opinia unora care spun că plățile APIA se fac automat. Nu. Nu se fac automat. Pentru a face lucrurile să funcționeze, trebuie să existe foarte multă dedicație și trebuie să îndeplinim foarte multe criterii. Din fericire, s-a reușit plata acelor sume care țineau de disciplina financiară, care a fost mult discutată în presă și s-a spus că banii s-au pierdut. Nu s-au pierdut. Vorbim de cele 16 milioane de euro, plus tot ceea ce înseamnă partea de corecție. Lucrurile au fost bine făcute, au fost integrate și banii sunt ai fermierilor, România nu i-a pierdut. În mod particular, am plătit în campania trecută 1,7 miliarde de euro și rămăseseră 16 milioane de euro, adică aproape 0,1 la sută. De aici era o «vină» foarte mare, că se încerca a șterge tot ce s-a întâmplat bun la nivelul Ministerului Agriculturii și la nivelul APIA”, conchidea Alexandru Potor pe acest subiect.

Conform informațiilor date publicității joi, 18 octombrie 2018, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, erau plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Publicat în Finantari

Plățile pe suprafaţă acordate fermierilor începând cu data de 16 octombrie 2018 reprezintă un lucru separat față de sumele plătite drept corecţii din 2016 pentru circa 93.000 de fermieri, în contul celor 16 milioane de euro despre care se spunea că au fost pierduţi, a explicat, marţi seară, la TVR 1, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Din 2016, trebuia să introducem în sistem o corecţie financiară, prin care ar fi avut peste 2.000 de euro ca sumă ce i se cuvin în condiţiile în care este fermier, avea deci o anumită corecţie şi sistemul respectiv trebuia să răspundă. Acest lucru i-a afectat pe unii cu anumite sume care s-au pierdut atunci, în total 16 milioane de euro. Au fost afectaţi în jur de 93.000 de fermieri. Ce am făcut noi? Ne-am dus pe firul banilor respectivi, am motivat, ne-am dus la Uniunea Europeană, am luat banii, am creat sistemul şi practic acum le dăm banii. Deci, bani care se considerau pierduţi. Ce s-a scris în presă este o interpretare răutăcioasă şi pe care vreau să o scot din discuţie. Sunt banii pe care trebuiau să îi aibă fermierii din 2016. Aceşti bani s-au recuperat, s-au dat acum. În fluxul de plăţi sunt anumite corecţii, care înseamnă mecanisme pe care le-au creat la nivelul Uniunii Europene. Au fost oameni care au încasat mai puţini bani, dar nu are treabă cu subvenţia actuală, cu plăţile actuale. Sunt nişte sume suplimentare. Vorbim despre corecţii din urmă, iar subvenţiile de azi sunt altceva. Vreau să-i asigur pe fermieri că ministrul Daea, cât va fi ministru, va lua toţi banii de la Uniunea Europeană şi îi va da la timp fermierilor, indiferent de greutăţi, care sunt enorme”, a explicat ministrul de resort la emisiunea România9.

Acesta a adăugat că 866.000 de fermieri vor primi avansul de 70% pe subvenţiile cuvenite până la 1 decembrie 2018, urmând ca după această dată să fie achitată şi diferenţa de bani (lichidarea sau plata regulară).

„Toţi cei 866.000 de fermieri vor primi până la 1 decembrie avansul de 70% din suma totală care le revine pe suprafaţa cultivată. Deci, din 200 de euro la hectar, în funcţie de suprafaţa specifică, ar fi 140 de euro pe hectar. Uniunea Europeană îţi dă voie să plăteşti doar 50% ca avans, dar noi am mers la Uniunea Europeană unde am justificat că e o situaţie grea, că se lucrează greu, că este secetă. Astfel, României, ca şi altor state, a fost dată această decizie din partea DG Agri (n.r. - de a acorda 70% ca plată avans pe suprafaţă). Dăm subvenţiile până la 1 decembrie, iar de la 1 decembrie începem să dăm plata regulară, toţi banii, la timp şi fără echivoc. Fermierul român, indiferent de ce suprafaţă are, se va prezenta o singură dată la APIA pentru depunerea cererii. Toamna a fost bună din punctul de vedere al adunării recoltei. Un an capricios, dar cu rezultate bune. Restul banilor va veni de la 1 decembrie şi mi-am făcut un program, astfel încât anul acesta să dăm peste 1,5 miliarde de euro ca subvenţii în perioada aceasta grea pentru realizarea însămânţărilor”, a mai declarat Daea.

Potrivit ministrului, nu mai puțin de 102.640 de fermieri primeau avansul din subvenții la primele ore ale dimineții de 16 octombrie a.c.

„Nu am dormit absolut deloc. Programul pentru subvenţii este un obiectiv al Guvernului pentru a da la timp subvenţiile fermierilor. Data de 15 octombrie a fost asumată, iar avansul a început să fie dat la cumpăna nopţii de 16 octombrie, la primul minut după miezul nopţii. Un program bine aranjat ca un fermoar, dinte cu dinte. La orele 6:00 dimineaţă am dat drumul şi banii au plecat către 102.640 de fermieri”, a subliniat Petre Daea.

Plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă, este în prezent de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha şi plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Fermierii români au depus în perioada 1 martie - 15 mai a.c. peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,6638 lei/euro.

Publicat în Finantari

În situația în care s-ar putea decide plafonarea subvențiilor, țara noastră nu ar putea crea o masă critică necesară schimbării stării de fapt, a declarat luni, 8 octombrie 2018, președintele Federației Naționale „Pro Agro”, Emil Dumitru, cu ocazia evenimentului organizat de Ziarul Financiar, intitulat „Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României”.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-Brexit ce au loc la ora actuală.

„Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (n.r. - negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2 miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro. Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur că, dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni”, a afirmat şeful Pro Agro .

În plus, Dumitru a menţionat că preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem.

„Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime”, a declarat reprezentantul Pro Agro.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, preciza ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

emil dumitru prezidiu„Am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: «Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat»”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Potrivit statisticilor vehiculate de oficialul Pro Agro, Emil Dumitru, în țara noastră activează 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare, adică o medie de patru hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, cu alte cuvinte o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de hectare există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi 250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. Ultimele două paliere reprezintă zonele între 750 şi 1.500 de hectare unde sunt localizați 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279 de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare, cu o medie de 483 de hectare.

Publicat în Știri interne

ANUNȚ. Premierul României, Viorica Dăncilă, a declarat joi, 4 octombrie 2018, în ședința săptămânală a Executivului de la București, că agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprijinul cuplat la ovine şi caprine, sumele totalizând două miliarde de euro.

„Guvernul pe care-l conduc sprijină în mod constant agricultura, domeniu cu un impact însemnat, atât economic, cât şi social. Rezultatele bune din agricultură sunt determinate în bună măsură de realizarea lucrărilor agricole la timp, sprijinite prin subvenţiile pe care le acordăm. Adoptăm astăzi o hotărâre de guvern, prin care începând cu 16 octombrie, agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprjinul cuplat la ovine şi caprine. Prin acest sprijin financiar, acordat fermierilor, vor intra în agricultură aproximativ 2 miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri europene”, a anunțat, joi, prim-ministrul Dăncilă.

În ședința de Guvern din 4 octombrie 2018 a fost aprobată hotărârea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, a anunțat și ministerul de resort printr-un comunicat de presă.

Prin adoptarea prezentei HG, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va putea acorda începând cu 16 octombrie 2018 plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent conform reglementărilor comunitare în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.

„Precizăm că plățile prevăzute în actul normativ se acordă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2018 şi 2019”, spun vocile autorizate ale MADR.

Prin acest act normativ au fost aprobate cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,5 euro/ha), plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) și plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafețelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plățile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56.100.000 euro.

Cuantumurile pentru plățile directe se calculează de către APIA prin raportarea plafoanelor la suprafețele determinate și la efectivul de animale eligibile.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, APIA va efectua plățile corespunzătoare diferenței între plafonul financiar al fiecărei scheme prevăzute în prezentul act normativ și cuantumul calculat și acordat în avans în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C (4,6638 lei).

Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăților să-și elaboreze propriul plan de afaceri și programul de dezvoltare pe termen scurt, în condițiile cunoașterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească.

Acordarea de plăţi în avans începând cu data de 16 octombrie 2018 va asigura fermierilor capitalul financiar necesar pentru derularea la timp și în cele mai bune condiții a activităţilor specifice agriculturii.

În ciuda zvonurilor privind incapacitatea APIA de a plăti subvenția în acest an, ca urmare a problemelor cu sistemele informatice, veste infirmată pentru Revista Fermierului de un fost șef al agenției, încă din data 19 septembrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, îi asigura pe fermieri că vor primi subvenţiile „pe 16 octombrie, în primul minut al zilei, la fel ca şi anul trecut”.

„A fost un an bun şi un an care promite, pentru a avea şi la anul viitor ceea ce trebuie, pe data de 16 octombrie, în primul minut al zilei, în primul minut al datei respective, la cumpăna nopţii, vor fi primite subvenţiile ca şi anul trecut”, preciza ministrul de resort cu ocazia tăierii panglicii inaugurale a târgului Toamna buzoiană.

Publicat în Finantari

Este deosebit de important ca, în perioadele cu preţuri scăzute la lapte, fermierii să poată beneficia, pentru cât mai mult timp posibil, de producția maximă pe care vacile de lapte o pot oferi. În acest sens, bunăstarea animalelor joacă un rol esenţial.

După fătare, vacile au parte adesea de un deficit energetic, deoarece furajele nu pot genera suficientă energie pentru a acoperi necesarul pentru producţia crescută de lapte. Această balanţă energetică negativă poate avea efecte adverse asupra sănătății unei vaci de lapte.

Acizii linoleici conjugaţi (CLA) pot reduce deficitul energetic și, astfel, pot duce la o producție semnificativ crescută şi sustenabilă de lapte. Endulac®â CLA, noul produs dezvoltat de BASF, combină într-un singur produs beneficiile suplimentelor nutritive cu acizii linoleici conjugați. Endulac CLA este potrivit atât pentru fermieri, cât și pentru producătorii de furaje mixte. Produsul are un efect pozitiv nu numai asupra producției de lapte, ci și asupra sănătăţii animalelor.
Printre avantajele acidului linoleic conjugat se numără: sprijinirea refacerii balanței energetice, combaterea problemelor de sănătate, sporirea fertilității, sporirea longevității.

BTC Europe utilizează materii prime durabile pentru producerea Endulac CLA. Astfel, uleiul de rapiță a fost ales drept ingredient principal. Acidul linoleic conjugat este produs în mod natural în rumenul vacilor de lapte, în timp ce acidul linoleic utilizat în Endulac CLA provine din uleiul de floarea-soarelui.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 26