Joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a admis în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

Asta, chiar dacă în data de 12 octombrie a.c., directorul general al APIA, Adrian Pintea, răspundea la o întrebare a gazetarului Revista Fermierului fix pe acest subiect, răspunsul șefului agenției fiind acela că nu va exista vreo „prioritizare” a dosarelor operate și trimise pe fluxul de autorizare, de niciun fel.

Conform informațiilor date publicității joi, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, au fost plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

La data de 4 octombrie 2018, Executivul de la București stabilea pentru anul în curs cuantumul pe hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi al intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, dar şi al plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Concret, plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă, este de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha şi plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Fermierii români au depus, în perioada 1 martie - 15 mai a.c., peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană (BCE), astfel: 4,6638 lei pentru un euro, stabilit în data de 28 septembrie şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 4,6585 lei pentru un euro, stabilit pe data de 29 decembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Publicat în Finantari

În situația în care s-ar putea decide plafonarea subvențiilor, țara noastră nu ar putea crea o masă critică necesară schimbării stării de fapt, a declarat luni, 8 octombrie 2018, președintele Federației Naționale „Pro Agro”, Emil Dumitru, cu ocazia evenimentului organizat de Ziarul Financiar, intitulat „Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României”.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-Brexit ce au loc la ora actuală.

„Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (n.r. - negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2 miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro. Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur că, dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni”, a afirmat şeful Pro Agro .

În plus, Dumitru a menţionat că preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem.

„Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime”, a declarat reprezentantul Pro Agro.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, preciza ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

emil dumitru prezidiu„Am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: «Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat»”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Potrivit statisticilor vehiculate de oficialul Pro Agro, Emil Dumitru, în țara noastră activează 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare, adică o medie de patru hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, cu alte cuvinte o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de hectare există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi 250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. Ultimele două paliere reprezintă zonele între 750 şi 1.500 de hectare unde sunt localizați 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279 de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare, cu o medie de 483 de hectare.

Publicat în Știri interne

ANUNȚ. Premierul României, Viorica Dăncilă, a declarat joi, 4 octombrie 2018, în ședința săptămânală a Executivului de la București, că agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprijinul cuplat la ovine şi caprine, sumele totalizând două miliarde de euro.

„Guvernul pe care-l conduc sprijină în mod constant agricultura, domeniu cu un impact însemnat, atât economic, cât şi social. Rezultatele bune din agricultură sunt determinate în bună măsură de realizarea lucrărilor agricole la timp, sprijinite prin subvenţiile pe care le acordăm. Adoptăm astăzi o hotărâre de guvern, prin care începând cu 16 octombrie, agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprjinul cuplat la ovine şi caprine. Prin acest sprijin financiar, acordat fermierilor, vor intra în agricultură aproximativ 2 miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri europene”, a anunțat, joi, prim-ministrul Dăncilă.

În ședința de Guvern din 4 octombrie 2018 a fost aprobată hotărârea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, a anunțat și ministerul de resort printr-un comunicat de presă.

Prin adoptarea prezentei HG, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va putea acorda începând cu 16 octombrie 2018 plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent conform reglementărilor comunitare în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.

„Precizăm că plățile prevăzute în actul normativ se acordă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2018 şi 2019”, spun vocile autorizate ale MADR.

Prin acest act normativ au fost aprobate cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,5 euro/ha), plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) și plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafețelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plățile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56.100.000 euro.

Cuantumurile pentru plățile directe se calculează de către APIA prin raportarea plafoanelor la suprafețele determinate și la efectivul de animale eligibile.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, APIA va efectua plățile corespunzătoare diferenței între plafonul financiar al fiecărei scheme prevăzute în prezentul act normativ și cuantumul calculat și acordat în avans în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C (4,6638 lei).

Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăților să-și elaboreze propriul plan de afaceri și programul de dezvoltare pe termen scurt, în condițiile cunoașterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească.

Acordarea de plăţi în avans începând cu data de 16 octombrie 2018 va asigura fermierilor capitalul financiar necesar pentru derularea la timp și în cele mai bune condiții a activităţilor specifice agriculturii.

În ciuda zvonurilor privind incapacitatea APIA de a plăti subvenția în acest an, ca urmare a problemelor cu sistemele informatice, veste infirmată pentru Revista Fermierului de un fost șef al agenției, încă din data 19 septembrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, îi asigura pe fermieri că vor primi subvenţiile „pe 16 octombrie, în primul minut al zilei, la fel ca şi anul trecut”.

„A fost un an bun şi un an care promite, pentru a avea şi la anul viitor ceea ce trebuie, pe data de 16 octombrie, în primul minut al zilei, în primul minut al datei respective, la cumpăna nopţii, vor fi primite subvenţiile ca şi anul trecut”, preciza ministrul de resort cu ocazia tăierii panglicii inaugurale a târgului Toamna buzoiană.

Publicat în Finantari

Luni, 28 mai 2018, Comisia Europeană (CE) a propus noi norme menite să stimuleze şi să faciliteze reutilizarea apei în Uniunea Europeană (UE) pentru irigaţii agricole, în ideea de a ajuta producătorii agricoli să valorifice cel mai bine apele reziduale nepotabile, diminuând deficitul de apă şi protejând, în același timp, mediul şi consumatorii, se precizează într-un comunicat de presă al executivului comunitar.

„Agricultorii noştri vor avea acces la o alimentare durabilă cu apă pentru irigaţii, consumatorii vor şti că produsele pe care le consumă sunt sigure, iar întreprinderile noastre vor descoperi noi oportunităţi. Însă cel mai mult va avea de câştigat mediul nostru înconjurător, întrucât propunerea contribuie la o mai bună gestionare a resurselor noastre cele mai preţioase, şi anume apa”, a spus comisarul european responsabil pentru mediu, Karmenu Vella.

Executivul comunitar propune un set de cerinţe minime pentru reutilizarea apelor reziduale tratate provenind de la staţiile de epurare a apelor reziduale urbane, vizând elementele microbiologice (de exemplu, nivelurile de bacterii E.coli) şi cerinţe în materie de monitorizare permanentă, în vederea validării. Stabilirea unor cerinţe minime va asigura faptul că apa recuperată produsă în conformitate cu noile norme va fi sigură pentru irigaţii.

Totodată, CE precizează managementul riscurilor prin care trebuie să fie tratate orice eventuale pericole suplimentare pentru ca reutilizarea apei să se deruleze în condiţii de siguranţă. În plus, publicul va avea acces la informaţii online cu privire la practica reutilizării apei aplicată în statul lor membru.

Forul european subliniază că reutilizarea apei este practicată astăzi în UE cu mult sub potenţialul său, în pofida faptului că impactul asupra mediului şi energia necesară pentru extragerea şi transportul de apă dulce sunt mult mai semnificative. O treime din terenurile din UE suferă de stres hidric pe tot parcursul anului, iar deficitul de apă rămâne o preocupare serioasă pentru multe state membre.

Noile norme au scopul de a ne asigura că valorificăm în mod optim apele tratate provenite de la staţiile de epurare a apelor reziduale urbane, oferind o alternativă fiabilă de alimentare cu apă. Prin faptul că apelor reziduale nepotabile li se conferă o utilitate, noile norme vor contribui, totodată, la economisirea costurilor economice şi de mediu legate de crearea unor noi infrastructuri de alimentare cu apă.

Regulamentul propus de către Comisie vizează reducerea deficitului de apă în întreaga UE, în contextul adaptării la schimbările climatice. Se va asigura, astfel, faptul că apele reziduale tratate destinate irigaţiilor agricole sunt sigure, oferind protecţie cetăţenilor şi mediului înconjurător.

Publicat în Tehnica agricola

În plenul Parlamentului European (PE), luni, 28 mai 2018, a fost susținută o alocuțiune adresată comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, de către eurodeputata S&D Gabriela Zoană, ocazie cu care politicianul a reiterat poziția sa cu privire la necesitatea menținerii bugetului viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) și a precizat că nu este de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor, respectiv că recomandă o plată redistributivă mai accentuată.

Vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European (COMAGRI) a solicitat imperativ condiții egale pentru fermierii români cu cele oferite restului europenilor și a susținut și interesele marilor fermieri, pe lângă cele ale micilor producători agricoli.

„Da, este nevoie de o finanțare orientată pentru fermele mici și mijlocii, dar și fermele mari au nevoie de o finanțare adecvată. Nu sunt de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor şi recomand ideea de a avea o plată redistributivă mai accentuată. Dacă majoritatea statelor membre vor vota pentru plafonare, atunci mă voi exprima ferm pentru plafonare voluntară”, a precizat europarlamentara din România, potrivit unui document de presă remis redacției.

Totodată, Gabriela Zoană a atas atenția asupra nivelului subvențiilor pentru agricultură care se acordă în Uniunea Europeană și a pledat pentru o egalizare a acestora la nivelul tuturor țărilor membre.

„Pe partea de convergență externă, trebuie să ajungem la o egalizare a plăților directe între fermierii europeni. Raţiunea care a fost avută în vedere la stabilirea cuantumului diferit al subvenţiilor între fermierii europeni, respectiv costurile de producţie diferite de la o ţară la alta, nu mai este de actualitate. Petrolul, utilajele agricole, hrana muncitorilor, pesticidele folosite în agricultură, forţa de muncă, toate au acum aceleaşi preţuri în toate statele membre UE. Pentru ca fermierii europeni să aibă șanse egale pe piața internă a Uniunii, trebuie ca fermierul român să aibă aceeaşi subvenţie ca fermierul francez, nu jumătate, cum se întâmplă astăzi”, a adăugat vicepreședinta COMAGRI.

În această perioadă, se negociază intens la Bruxelles și Strasbourg bugetul pentru viitoarea PAC. De succesul negocierilor, la care Gabriela Zoană în calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European depune eforturi susținute, depinde viitorul agriculturii românești după anul 2020.

În cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor LAPAR, care a avut loc recent la București, premierul Viorica Dăncilă a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (...) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (...). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală", a afirmat Dăncilă.

În cadrul aceluiași eveniment, în altă ordine de idei, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că în momentul de faţă sunt multe probleme în teritoriu legate de cadastrare, existând riscul să rămână fără proprietăţi.

„Ne apropiem de 2020, de noul exerciţiu financiar şi nu avem cadastrarea, doar pe ici pe colo în unele comune. Sunt mari probleme cu proprietăţile, punerea în posesie s-a făcut cum s-a făcut şi acum, când au venit cei de la cadastrare, rămân sute, poate mii de oameni, fără proprietăţi”, a precizat preşedintele LAPAR, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor.

Din anul 2020, România riscă să piardă plăţile directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune, al cărei sistem de plăţi urmează să fie implementat numai pe baza identificării cadastrale a terenurilor agricole.

Cadastrul este un instrument care garantează proprietatea privată şi creează un mediu investiţional sigur, iar în absenţa sa terenurile nu pot fi folosite drept colateral pentru împrumuturile bancare, infrastructura de irigaţii nu poate fi dezvoltată, iar agricultura performantă este împiedicată de imposibilitatea comasării terenurilor.

Publicat în International

Peste 50 de procente din cei 866.000 de fermieri care au depus cereri unice de plată la APIA în Campania 2018 sunt fermieri de peste 60 de ani, iar din aceştia, 4.224 au vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, a anunţat, miercuri, 16 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă care a avut loc la sediul instituției.

Șeful MADR a adăugat că este pentru prima dată când se poate şti exact vârsta fermierilor, după depunerea cererilor în sistem, iar aceste date vor fi analizate pentru elaborarea politicilor agricole în sector.

„Am socotit necesar să vă prezentăm astăzi, chiar pentru prima dată, date exacte privind vârsta fermierilor, care este extrem de important de analizat, pentru a şti încotro o luăm, ce măsuri trebuie să compunem, ce instrumente trebuie să realizăm, ce mecanisme trebuie să creăm, în aşa fel încât în agricultura ţării lucrurile să se desfăşoare corect, cu o perspectivă sigură, având în vedere obligațiile pe care le avem și complexitatea sectorului de care ne ocupăm. Din nefericire, din cei 866.000 de solicitanţi, practic 866.000 de cereri unice, solicitanții cu vârsta de peste 60 de ani adună la un loc 453.630 de fermieri. Analizând pe grupe de vârstă, constatăm o accentuare a numărului de fermieri, cu alte cuvinte, a creșterii numărului de fermieri care au vârsta de peste 60 de ani”, a precizat Daea.

Potrivit sursei citate, dintre cei 453.630 de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani, 223.994 sunt în categoria 61 - 70 de ani, 161.198 între 71 şi 80 de ani, 64.205 fermieri sunt între 81 şi 90 de ani, iar grupele de vârstă sub 60 de ani „nu au o dinamică pozitivă”.

„Avem şi fermieri cu vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, un număr de 4.224. Din nefericire, grupele de vârstă ale fermierilor sub 60 de ani nu au o dinamică pozitivă. Sub 20 de ani avem doar 1.023 de fermieri, între 21 şi 30 de ani - 35.046, între 31 şi 40 de ani - 75.915, între 41 şi 50 de ani - 149.226 fermieri, iar între 51 şi 60 de ani sunt 161.023. Iată un domeniu în care trebuie să abordăm cu multă atenţie, cu mult echilibru, profilul politicilor agricole în perspectiva post-2020. Lucrăm atent. Structurile de specialitate din minister au lucrat, lucrează și vor lucra la politicile agricole specifice României, stării de fapt, având în vedere aceste elemente şi altele, structurate pe date exacte, nu pe sondaje, pentru a profila politici de viitor pentru agricultura Ţării Româneşti”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Daea a anunţat că până la data de 1 iunie se vor face verificările administrative în urma cererilor depuse de fermieri până la data de 15 mai, între 1 iunie şi 1 iulie se vor face şi se vor transmite eşantioanele, iar din 1 iulie şi până la 1 octombrie se va realiza controlul în teren în aşa fel încât toate datele să fie procesate, iar pe 16 octombrie va începe plata avansului.

Fermierii români au depus în perioada 1 martie - 15 mai a.c. peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Publicat în Știri interne

Subvențiile fermierilor români nu sunt în pericol, a declarat miercuri Adrian Pintea, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în cadrul conferinței „10 ani de soft Siveco pentru APIA”, care a adăugat că la această oră au rămas doar aproximativ 1.000 de producători agricoli care au avut probleme cu dosarele și care încă așteaptă încasarea plăților directe.

Categoric, nu sunt în pericol subvențiile APIA. În momentul problemelor întâmpinate de Guvernul Grindeanu, APIA a făcut cumva în avans o alimentare a conturilor, astfel încât plățile continuă în ritm normal”, a precizat Pintea. „Mai sunt în momentul de față în jur de aproximativ 1.000 de fermieri care trebuie să-și mai primească subvențiile sau care sunt pe fluxul de autorizare. Categoric, nu toți acești 1.000 vor trebui să primească bani și, categoric, de fiecare dată, pe ultima sută de metri, rămân dosarele cu probleme la care destul de greu merge autorizarea lor”.

Același oficial APIA a mai precizat că nu există controale ale fermierilor în teren, ordonate pe baza unor motivații obscure, cum unii producători lasă să se înțeleagă, ci că totul se face în baza analizelor matematice, cu ajutorul computerului care face extragerile.

„Nimeni nu stă cu mâna să scoată vreun fermier pentru control. Singura situație în care un producător agricol poate fi selectat manual este în cazul anumitor sesizări sau la solicitarea unor instituții. În rest, nimeni nu stă să-l verifice pe I. sau pe G. ca să iasă la control. Eșantioanele de control se fac prin două modalități: prin analiză de risc și aleatoriu. Extragerea fermierilor care urmează să fie controlați se face însă de către calculator, nu de către cineva care să aleagă”, a adăugat directorul general al APIA.

În plus, în ceea ce privește completarea cererii de plată, din 2007 și până până în prezent, Adrian Pintea nu crede că a existat vreun funcționar care să nu știe să facă asta, în condițiile unei încărcături medii pe angajat (experiență) de 400 de cereri. Mai mult, cu privire la funcționalitate, în momentul de față nu este niciun fel de problemă sau disfuncționalitate în ceea ce privește sistemul informatic.

„În ceea ce privește completarea cererii, dacă nu ai niciun fel de modificare, acea cerere este completată automat. Dacă vorbim strict de campania 2016, ocazie cu care fermierul X a venit și a depus o cerere, el nu are niciun fel de modificare în 2017; cererea este pretipărită. Singura chestie este ca acesta să o citească și să o semneze. (...) În cazul încărcăturii pe funcționar, în funcție de județ, undeva în luna martie am mai realocat împreună cu ministrul Agriculturii câteva posturi vacante la județele cu încărcătură mai mare. Media este undeva în jurul a 400 de cereri pe funcționar, sunt însă și județe cu încărcătură mai mare”, a adăugat șeful APIA.

Nu în ultimul rând, el a explicat că în momentul de față APIA se află într-un parteneriat cu Siveco. În legătură cu viitorul acestui parteneriat cu consorțiul Siveco-Teamnet, el a precizat că de la Ministerul Comunicațiilor se așteaptă să iasă un „CT”. Va urma apoi o hotărâre de guvern și procesul își va continua parcursul, astfel încât să se demareze o nouă licitație.

Totodată, Pintea a răspuns la întrebările cu privire la obligativitatea cadastrării terenurilor, în vederea trecerii la sistemul de plăți pe fermă. În viziunea sa, țara noastră ar urma să beneficieze de o derogare de la această posibilă schimbare legislativă, în condițiile în care el nu crede că ne vom încadra în limita anului 2019 ca dată de rezolvare a problemei.

„În legislația actuală, până în anul 2019, ar trebui ca și România să aibă terenurile cadastrate. Acest proces a fost demarat în anumite zone, dar cu siguranță cred că nu vom ajunge la anul 2019, ci probabil că vom obține o derogare. Este un lucru care categoric ar trebui făcut. (...) Noi am început o colaborare și cu cei de la ANCPI. Începând cu anul 2017, pe site-ul APIA am pus un link unde fermierii pot accesa, pentru a intra într-o legătură cu cei de la ANCPI. (...) S-au demarat colaborări și cu anumite UAT-uri, dar într-o măsură destul de mică. (...) În exercițiul acesta financiar, 2015-2020, categoric vom merge pe aceste scheme, forme de sprijin. Până în 2020 mai avem la mijloc 2019, ocazie cu care România va deține președinția rotativă și până atunci, vorbind strict ce va fi după 2020, chiar nu știu să vă răspund”, a conchis el.

Performanța liniei de business eAgricultură a variat (Ilia, Siveco)

La rândul său, șeful Siveco, firma care acum 10 ani a intrat în parteneriat cu APIA pentru dezvoltarea softului necesar demarării sistemului de plăți directe în agricultură, a spus că în perioada 2007-2017 performanța liniei de business eAgricultură a variat între nivelul a 10 la sută și o treime din întreaga cifră de afaceri. Și asta, în condițiile unor costuri pentru stat de mai puțin de 0,3% din valoarea banilor pe care APIA îi gestionează.

„Cu privire la performanța financiară a liniei de business eAgricultură, ea a variat. Noi am lucrat și când au fost bani, și când banii nu au fost neapărat așa de mulți pentru soft, adică a fost important să fie banii pentru fermieri. În mod tipic, în cei 10 ani, a variat performanța liniei de business eAgricultură în context Siveco între 10 la sută și o treime din întreaga cifră de afaceri și din EBIDTA”, a răspuns Ilia întrebărilor jurnaliștilor, menționând totodată că acel cod-sursă din spatele softului APIA aparține agenției.

„Este un exemplu de bună practică. APIA poate lucra cu orice furnizor dorește pentru acest soft, oricând dorește”, a mărturisit Ilia. „Cei 5.000 de funcționari APIA merită respect pentru gradul de absorbție a fondurilor din agricultură, iar noi ne mândrim că softul nostru a făcut posibilă munca dânșilor. Suntem în compania selectă a firmelor europene de vârf care au reușit o astfel de performanță. Softul IACS, realizat de echipa SIVECO, este unul extrem de complex, iar particularitățile României l-au făcut printre cele mai dificile din Europa. Ne-am mobilizat, așa cum echipa noastră a făcut-o de fiecare dată la presiune maximă, și am reușit să livrăm un sistem la cele mai exigente standarde”.

La rândul său, Gabriel Lospa, directorul diviziei eAgriculture, a menționat că alte state membre au avut la dispoziție doi sau trei ani înaintea aderării la Uniunea Europeană pentru a realiza un astfel de sistem. Asta, în timp ce Siveco a trebuit să facă totul într-un timp foarte scurt, practic în același timp cu aderarea la UE.

„Echipa Siveco România a avut, în anumite momente, până la 200 de experți, de înaltă specializare, care au lucrat în același timp la softul pentru APIA. Cu toate dificultățile pe care a trebuit să le depășim, ne bucurăm să putem spune că am reușit să contribuim la obținerea unor rezultate economice foarte bune de către agricultura României. Iar acest lucru este bazat, în mod obiectiv, pe cifre incontestabile”, a conchis Lospa.

Siveco România aniversează 10 ani de la crearea și implementarea sistemului informatic pentru APIA prin care s-au distribuit peste 17 miliarde de euro pentru peste 2 milioane de fermieri înregistrați în sistem, în perioada 2007-2017.

Prin sistemul IT dezvoltat pentru APIA, perfecționat continuu pe parcursul celor 10 ani, Siveco România a avut o contribuție importantă la propulsarea sectorului agricol pe primul loc în România în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor europene. Agricultura este singurul sector cu alocări masive și cu o rată de absorbție de peste 90% din totalul de fonduri alocate. Pentru campania 2016, agricultura românească se află pe unul dintre primele locuri în Europa, raportat la suma autorizată la plată până la 31 martie 2017.

Sistemul informatic dezvoltat de Siveco pentru APIA, denumit IACS (Integrated Administration and Control System), este un sistem care asigură administrarea şi controlul riguros ale cererilor de plată ale fermierilor. Dezvoltarea și implementarea IACS a reprezentat o condiție esențială pe care România a trebuit să o îndeplinească pentru a putea avea acces la fondurile europene destinate modernizării sectorului agricol.

Publicat în Finantari

Managementul CEC Bank consideră că investițiile noi în agricultură beneficiază de un context economic actual „extrem de benefic”, instituția acordând fermierilor români în 2016 nu mai puțin de 20.000 de credite, a precizat Laura Mihai, director al direcției clienți mari în cadrul băncii mai sus amintite, cu ocazia PRIA Agriculture.

Mai mult, reprezentanta instituției a precizat că ponderea creditelor pe care banca le are acordate agricultorilor se ridică la 16 la sută din totalul portofoliului de credite, la nivelul anului 2016.

„Pot să vă mai spun că, în anul 2016, CEC Bank a acordat un număr de peste 20.000 de credite agricultorilor români”, a afirmat Laura Mihai. „Contextul economic actual, în opinia mea, este extrem de benefic investițiilor noi. Creșterea economică pe care România a înregistrat-o anul trecut și prognoza pe anul în curs, dar nu numai; rata subunitară a dobânzii ROBOR și competiția care are loc la nivelul sistemului bancar și nu numai, între bănci, dar și între bănci și societățile de leasing, este benefică agricultorilor. Toate acestea au ca efect o flexibilizare a condițiilor de creditare și o ofertă cât mai bună adresată acestora”.

Potrivit afirmațiilor secretarului de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, postate pe pagina sa de socializare, în ședința de Guvern din data de 16 martie 2017 a fost adoptată Ordonanța de urgentă a Guvernului care prevede acordarea de garanții de stat în proporție de 80% din valoarea creditului de producție, cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR și pentru un plafon de creditare de maximum de 3 milioane de euro, extinzând acest program și la creditele de investiții pentru beneficiarii de finanțări din PNDR și POPAM, și la cei care achiziționează terenuri cu destinație agricolă în suprafață de până la 250 ha.

„Tipurile de credite pentru care se acordă aceste facilități sunt: - credite acordate de către instituţiile finanţatoare pentru achiziţia de terenuri cu destinație agricolă (până la maximum 80% din valoarea creditului); în acest caz, diferența de 20% va fi acoperită din alte surse (respectiv, terenul achiziționat şi/sau alte bunuri aflate în proprietatea acestora sau a terților garanți). Modificarea adusă de Guvern, inclusiv creșterea proporției de garantare de la 50% la 80%, are în vedere faptul că, în prezent, instituțiile finanțatoare iau în garanție terenuri cu destinație agricolă la aprox. 40% din valoarea acestora, diferența neputând fi acoperită de beneficiari; - credite acordate de instituţiile finanţatoare fermierilor pentru finanţarea producției agricole, finanțarea producției piscicole și a investiţiilor în domeniul agricol și în cel al acvaculturii, altele decât cele finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020 până la maximum 80% din valoarea acestora; - credite acordate de instituțiile finanțatoare beneficiarilor PNDR 2014 - 2020, respectiv POPAM 2014-2020, pentru finanțarea proiectelor de investiții sprijinite prin aceste programe până la maximum 80% din valoarea acestora”, a conchis oficialul MADR.

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se întâlnea la data de 1 martie 2017, la sediul instituţiei, cu reprezentanţii băncilor comerciale, în scopul identificării celor mai bune soluţii care să contribuie la finanţarea şi dezvoltarea agriculturii în perioada următoare.

La întâlnire au fost invitate să ia parte Alpha Bank România, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Bancpost, CEC Bank, OTP Bank România, Piraeus Bank România, Raiffeisen Bank, Unicredit Bank.

Publicat în Finantari

În baza Art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2016, va efectua plata în avans aferentă Campaniei 2016.

Pentru anul de cerere în curs, țara noastră va beneficia de o alocare financiară de 1.772.469.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 699/2016 de stabilire a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Însă, mai spun oficialii APIA într-un comunicat de presă, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot să plătească avansurile pentru plățile directe numai după finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

„Potrivit art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală pe suprafață și legate de animale, precum și de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce privește plățile directe, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de: „(…) până la 70% în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”, se precizează în documentul de presă.

De asemenea, APIA anunță că în baza informațiilor extrase din baza de date, au fost stabilite cuantumurile în vederea calculării sumelor pentru avansul Campaniei 2016. Pentru SAPS, cuantumul propus pentru avans este de 96,8861 euro la hectar, pentru schema de plată redistributivă (nivelul 1 – cinci euro/ha, nivelul 2 – 48,8554 euro/ha), ca plată pentru înverzire s-a propus – 57,3714 euro/ha, iar schema de plată pentru tinerii fermieri are o propunere de 22,8718.

tabel

Agenția menționează că plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 363/04 din 01.10.2016.

Până la data de 30 septembrie 2016, din totalul de 944.075 cereri unice de plată aferente Campaniei 2015, APIA a emis ordine de plată pentru 98,61% din cereri, reprezentând un număr de 930.985 beneficiari.

Suma totală autorizată la plată a fost de 2.033,9 mil. euro din care efectiv plătită în conturile fermierilor o sumă de 2.027,52 mil. euro, pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

Publicat în Finantari

Actuala perioadă de programare (2014-2020) a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) are prevăzute sume pentru refacerea sistemului secundar de irigații din România, precum și pentru susținerea producătorilor agricoli în vederea achiziției de instalații de udat eficiente în ceea ce privește consumul de apă și energie, a declarat directorul general adjunct al Directoratului General Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Mihail Dumitru, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

„Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final”, a afirmat Dumitru.

În plus, a mai spus oficialul Comisiei Europene (CE) în interviul acordat, forurile europene continuă să sprijine prin intermediul PNDR 2014-2020 instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferă modalități de modernizare. Se continuă și acel efort „puternic” de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale, partea de agromediu și măsurile care să prevină schimbările climatice.

Mihail Dumitru este responsabil cu Aspectele Generale de Dezvoltare Rurală și Cercetare din cadrul AGRI (Directoratul H), o direcţie care aparţine de Directoratul General (DG, echivalentul unui minister naţional) de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, respectiv cu Programele de Dezvoltare Rurală I și II (Directoratele F și G). A fost printre primii români care au lucrat cu Comisia Europeană, ceea ce se întâmpla la jumătatea anilor '90. Mihail Dumtru a fost, pentru mai puţin de un an (decembrie 2009- septembrie 2010), ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În ianuarie 2011, acesta a ajuns director la Comisia Europeană după luni de zile de probe în care a reuşit să eclipseze peste 100 de contracandidaţi.

Revista Fermierului: Simplificarea este cuvântul de ordine aflat pe buzele tuturor celor care gestionează fonduri europene. Cum se vede această dorință de schimbare la Bruxelles?

Mihail Dumitru: Simplificarea este un punct de mare prioritate pe agenda politică europeană, atât unul care vizează PAC în mare măsură, dar și alte politici europene. De aceea, la preluarea mandatului, comisarul Phil Hogan a făcut și el din simplificare o prioritate absolută. Deja suntem în al doilea an al acestui proces complex.

Simplificarea PAC - politică evident care a acaparat un grad mare de complexitate, în special prin ultima sa reformă când s-a încercat să fie integrate în ea situațiile deosebit de diverse din statele membre, din regiunile europene - are două componente, prima având legătură strict cu partea legislativă europeană. Când s-a lansat acest proces de simplificare, comisarul Phil Hogan a stabilit trei parametri de care trebuie să ținem cont atunci când facem propuneri de simplificare.

În primă instanță, simplificarea trebuie să ducă la îmbunătățirea condițiilor de accesare și de utilizare a banilor europeni de către beneficiarul final: fermier, IMM, autorități locale; beneficiarul final să fie cel care obține acest avantaj. În al doilea rând, măsurile de simplificare nu ar trebui să aducă atingere acordului politic obținut foarte greu pentru această reformă PAC; elementele esențiale ale politicii trebuie să rămână așa cum au fost stabilite ele în procesul de codecizie. În al treilea rând, prin simplificare nu trebuie să punem în pericol buna gestiune a fondurilor europene. Principiul de gestionare corectă în fondurile europene trebuie să fie, de asemenea, luat în considerare.

Pe parcursul acestor doi ani de mandat a existat un întreg proces în care comisarul, Comisia Europeană, au cerut statelor membre, tuturor miniștrilor Agriculturii din statele membre, să facă propuneri; am primit un volum foarte mare de răspunsuri. În plus, comisarul Hogan a cerut și Parlamentului European să facă propuneri. Toate acestea au fost analizate, sortate, contrar principiilor stabilite și s-a început un proces de revizuire a legislației secundare în special. (...) Ca exemplu, anumite elemente privind controlul fermierilor, declararea sau aplicarea sunt deja abordate sau schimbate în legislația secundară.

Alte elemente care sunt, de asemenea, foarte importante în special pentru dezvoltarea rurală, se găsesc acum în procesul de validare a unei propuneri legislative de modificare a legislației secundare. Acestea se referă, în special, la a face mai simplă utilizarea instrumentelor financiare în dezvoltarea rurală. Când mergem mai departe către statele membre, către autoritățile de gestiune, există toată transpunerea acestei legislații în normele locale, în ghidurile aplicantului, în proceduri care pot să complice foarte mult procesul. Iar acesta este un alt aspect al simplificării. De aceea, noi, CE, lucrăm foarte mult cu statele membre prin intermediul seminariilor, prin schimburi de bune practici, prin ghiduri, prin tot felul de discuții și documente de orientare, astfel încât să determinăm statele membre să nu adauge legislației europeane elemente „gold plating”, adică alte straturi de complexitate în normele interne.

R.F.: Se află și România pe lista țărilor care au tendința de a apela la acest „gold plating”?

M.D.: Vă voi da un exemplu clasic care vine la noi, la CE, și de care beneficiarii se plâng: unui ghid al aplicantului i se adaugă niște elemente care vin în plus față de regulamentul de bază sau de regulamentul de aplicare. De foarte multe ori, aceste elemente adăugate în plus apar dintr-o bună intenție, de a-l sfătui pe beneficiar cum anume să-și orienteze mai bine cererea de finanțare, cum să-și pregătească dosarul. De foarte multe ori este posibil ca într-un ghid al aplicantului să apară elemente sub forma unor solicitări ale administrației naționale, entitate care vrea să se asigure că anumite elemente de eligibilitate care sunt prevăzute expres în legislația națională, sunt transpuse într-un număr de documente, de solicitări administrative, de avize, care nu sunt neapărat necesare.

Cred că inclusiv administrația română poate face un control al acestor cerințe și poate printr-un simplu screening să vadă în ce măsură unele se justifică, altele nu.

R.F.: PNDR 2014-2020 abordează problematica accesărilor fondurilor FEADR dintr-o nouă perspectivă față de exercițiul anterior. Sunt încă necesare elemente de fine tuning în ceea ce privește buna funcționare a acestui program?

M.D.: Pentru că acum avem un termen de comparație, PNDR 2014-2020 este un program bun, în special pentru România. Țara noastră a învățat în primul exercițiu. România a reușit să facă o programare de această dată mai rapidă, să își adune toate informațiile necesare, să facă o analiză destul de pertinentă și să identifice nevoile cele mai importante, care pot fi finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Din punctul meu de vedere, PNDR 2014-2020 este un program echilibrat ca structură, ca nevoi identificate, acoperă anumite elemente pe care vechiul program nu le avea în vedere; irigațiile spre exemplu. Există în acest PNDR o importantă parte alocată refacerii sistemului de irigații (secundar) și investițiilor în ferme. Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final.

În plus, sprijinim în continuare instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferim modalități de modernizare. Pe de altă parte, continuăm efortul puternic de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale. De asemenea, se continuă foarte bine cu partea de agromediu și cu măsurile care să prevină schimbările climatice.

R.F.: Avem anumite învățăminte trase din implementarea PNDR 2007-2013 de care trebuie să ținem cont în programarea aceasta?

M.D.: Trebuie să învățăm din greșelile din perioada trecută, pentru implementare. În programarea precedentă am întâmpinat anumite dificultăți să punem programul în aplicare în totalitatea lui și să cheltuim toți banii pe care i-am avut la dispoziție. Cred că trebuie să învățăm că este necesar să lansăm foarte repede toate măsurile. Să vedem unde anume acesea nu funcționează. De asemenea, trebuie să ne gândim ce ajustări trebuie făcute, de ce nu funcționează o măsură și ce ajustări trebuie făcute, astfel încât să nu mai întârziem cu lansarea la timp a măsurilor.

O investiție mare ia timp, durează doi-trei ani. În momentul în care un contract a fost semnat, trebuie să ne asigurăm că beneficiarul lansează și derulează programul repede. Trebuie să-i ajutăm pe beneficiari să-și asigure partea de cofinanțare. Sunt o serie întreagă de probleme cu care ne-am confruntat în programul trecut, pe care le-am învățat și pe care le putem de această dată evita fiindcă le-am conștientizat, fiindcă am găsit niște mecanisme ca să nu ne mai confruntăm cu aceeași situație, cum a fost cazul în trecut.

Va trebui, de asemenea, să se facă o monitorizare atentă. Spre exemplu, în cazul unui proiect care nu avansează, ar trebui ca AFIR, Autoritatea de Management, să ia o decizie rapid: - continuă să aibă contractul respectiv sau îl oprește și îl relansează? De asemenea, există o altă dinamică a organizării de „call for application”, de apeluri pentru depunerea de proiecte. Aici, iarăși trebuie să ne mișcăm repede.

R.F.: Comisarul Hogan a prezentat un pachet de sprijin pentru sectoarele în criză, grav afectate de embargoul rusesc. Către care domeniu din România ar trebui să meargă pachetul majoritar de finanțare? Către sectorul laptelui sau către cel al cărnii de porc?

M.D.: Situația diferă de la o țară la alta și chiar de la o regiune la alta. Înțeleg că situația sectorului cărnii de porc din România este foarte diferită față de alte state membre. Există chiar deficiențe și prețurile au crescut foarte mult în ultima perioadă. Poate că într-acolo ar trebui să privim foarte atent, ce se întâmplă și ce nevoi sunt de intervenție. Situația este, de asemenea, deosebită în România în ceea ce privește evoluția pieței laptelui, pentru că în România a existat o reducere a șeptelului, pe când în alte țări a existat o creștere și un excedent al laptelui care a dus la colapsul pieței ș.a.m.d. Nu există o formulă generală.

Cred că fiecare stat membru și fiecare minister de resort trebuie să observe foarte atent situația concretă din țara respectivă, să realizeze o analiză obiectivă, să stabilească dacă sprijină sau nu un domeniu și ce forme de susținere să adopte. Și vă pot da un exemplu: foarte multe state membre UE, în special în cele din nordul Europei, au sprijinit sectorul de profil în perspectiva dispariției cotelor de lapte. Pe urmă și-a făcut apariția o situație proastă pe piață și ne-am trezit cu investiții făcute care nu mai sunt viabile și care trebuie oprite. Dacă aceste investiții s-au făcut cu o marjă de flexibilitate destul de mare, astfel încât să putem converti foarte repede producția de lapte în producția de carne este foarte bine. Am avut exemplul unor state membre care au venit la CE și au spus că trebuie făcut ceva. Ei făcuseră aceste investiții foarte rigide. În PAC există principiul durabilității, prin care o investiție trebuie ținută o perioadă de timp, nu i se poate schimba obiectul de activitate. Dacă acolo au fost adăugate anumite elemente de strictețe, fermierii sunt închiși în situații imposibile. Ar trebui să privim cu foarte mare atenție acest aspect și să lăsăm o marjă de flexibilitate în a defini măsurile și sprijinul pe care-l dăm fermierilor, astfel încât să nu-i omorâm încercând să le dăm sprijin și pe urmă să se confrunte cu situația din care nu mai pot ieși. Un fermier care a investit în producția de lapte și se trezește că nu mai poate să vândă laptele, afacerea lui s-a terminat.

R.F.: A tot circulat în ultimele luni prin România un mesaj propagandistic de tipul „zero fonduri europene absorbite”. Este așa sau nu?

M.D.: Când rostim sintagma „zero fonduri europene”, trebuie să ne gândim la ce ne referim mai exact. Ne putem referi la câte fonduri europene a cheltuit România și câte au fost rambursate din bugetul comunitar. Având în vedere că suntem la începutul unui ciclu de programare și că toate programele au fost aprobate, aș spune că ideea de zero fonduri europene nu există. La aprobarea fiecărui program, orice stat membru primește un avans ca să înceapă programul respectiv. Acești bani sunt transferuri efective, nete, din bugetul comunitar în bugetul statului român. Această sumă poate merge până la trei la sută din valoarea programului respectiv.

Există un sistem diferit între fondurile agricole, în special FEADR, și celelalte finanțări provenite din fondurile europene structurale și de investiții, gen fondul regional, fondul social european, fondul de pescuit și fondul de coeziune. Pentru celelalte fonduri (în afară de FEADR) este nevoie ca înainte de a putea trimite o cerere de rambursare la CE, să existe procesul oficial de acreditare a instituțiilor delegate care gestionează fondurile. Acest proces este în România și în multe alte state europene unul întârziat. Este foarte posibil ca un proiect depus pe fonduri regionale să fi fost lansat, să se fi făcut cheltuieli, acestea să fi fost plătite din bugetul național, dar banii să nu fi fost declarai la CE pentru simplul motiv că nu se putea declara. Și asta din cauză că organismul de finanțare nu fusese încă certficat și aprobat de CE. În cazul PNDR, noi nu avem acest sistem, ci unul de acreditare a agenției de plăți (încă de la început). Practic, pe PNDR s-au putut face cheltuieli, acestea au fost declarate către CE și rambursate. Există o sumă care a fost comunicată către CE, sunt informații publice, cel puțin pe PNDR din niciun punct de vedere nu putem vorbi de zero.

R.F.: Puteți vehicula o sumă aproximativă?

M.D.: Cred că este vorba de o primă tranșă declarată și plătită de 57 de milioane de euro, iar o a doua tranșă, recent depusă, de circa 230 de milioane de euro.

R.F.: Chiar dacă dumneavoastră profesați foarte mult pe zona Pilonului II, nu cred că au trecut neobservate problemele pe care țările UE le-au avut cu plățile directe. Situația din România a fost însă mai dureroasă. Care credeți că au fost piedicile din calea plății la timp a subvențiilor pentru Campania 2015?

M.D.: Prin noua reformă a PAC – reforma Cioloș – sistemul de plăți directe s-a schimbat. A rămas o plată de bază, iar pe urmă s-au adus niște elemente cu un grad de complexitate din ce în ce mai mare – acele elemente de practici agroecologice (înverzire), plăți cuplate ș.a.m.d. Deja, pe Pilonul I al PAC, implementarea noii politici a fost întârziată cu un an; n-a început la 1 ianuarie 2014, a început la 1 ianuarie 2015. Această reformă PAC a solicitat o refacere a tuturor sistemelor de gestiune. Acel sistem IT, sofisticat, pentru gestiune, a trebuit să fie refăcut, softurile dedicate și acest proces n-a fost simplu nicăieri, nu numai în România. A fost un proces complex în Europa, în general. Unele state membre au reușit să și-l pună la punct foarte repede, altele (printre care și România), nu au reușit să și-l pună la punct atât de repede, astfel încât, practic, la 1 ianuarie 2015, totul să fie operațional și să pornească. Din acest motiv, CE a realizat gradul de complexitate și chiar a aprobat niște termene mai lungi pentru depunerea cererilor, pentru efectuarea controalelor. Am înțeles că România, cu aceste păsuiri, a reușit totuși să avanseze și, cel puțin pe plățile directe, în mare măsură, au reușit să fie începute și plătite. Există în continuare anumite restanțe. Este un proces complex însă. Urmează controlul și verificarea. Să sperăm că toate aceste lucruri s-au făcut foarte bine.

Publicat în Interviu
Pagina 1 din 3