În calitate de administrator în cadrul unor firme care activează în sectorul horticol, dar și de persoană implicată activ în buna funcționare a Agromad Crops, Ion Olteanu, doctor în horticultură, absolvent al facultății de profil din cadrul USAMV București, vorbește cu pasiune de cultura grâului.

Chiar dacă nu figurează în scripte drept administrator al Agromad Crops SRL, partea agricolă a afacerilor sale, ci Ștefan Olteanu, cel mai probabil un membru al familiei, Ion Olteanu este creierul din spatele afacerii și vorbește despre grâul românesc cultivat în fermă ca un adevărat patriot. El recunoaște că genetica străină avansează fantastic de mul, dar și că nu renunță la Glosa, varietate de grâu autohton care încă generează producții bune, cu grad înalt al indicilor de panificație.

De șase ani de când face agricultură de performanță, Ion Olteanu nu s-a abătut prea mult de la structura de cultură asupra căreia a convenit de la bun început, ani ca 2018 fiind însă un impediment în calea profitabilizării și mai mari a exploatațiilor care compun Agromad Crops. Vorbim de cinci ferme situate în 62 de localități din Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dâmbovița și care totalizează aproximativ 14.000 de hectare.

Anul trecut a fost unul de-a dreptul spectaculos în ceea ce privește prețul grâului. Acesta a urcat foarte puternic în timpul verii, în perioada recoltării și imediat după (în luna iulie, prețul a crescut cu mai bine de 100 lei/tonă). S-a ajuns astfel în acest sezon să avem unul dintre cele mai mari prețuri la grâu din ultimii ani, prețul grâului de panificație la bursa MATIF Paris fiind de 954 lei/tonă (în 15 ian 2019), iar prețul CPT Constanța oferit de către unii traderi în săptămâna publicării interviului fiind de 922 lei/tonă.

Ion Olteanu este acționar principal al unor societăți din domeniul horticol care, pe lângă businessurile din agricultură și din zootehnie (el gestionează inclusiv o fermă de îngrășare a porcilor de circa 20.000 de capete în sistem intensiv), generează anual cifre de afaceri de zeci de milioane de lei (Garden Center Grup SRL – 35,5 milioane lei în 2017, Eco Horticultura SRL – 3,4 milioane lei în 2017 ș.a.). Nu mai vorbim de Agromad Crops, companie care a înregistrat în 2017 un rulaj de 63,2 milioane de lei!

Despre ce a însemnat finele campaniei 2017-2018 pentru fermierul Ion Olteanu, dar și despre cum arată începutul actualului an agricol, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Cum credeți că vor ieși din iarnă fermierii din zona de sud a țării?

Ion Olteanu: Cei mai mulți dintre noi vom ieși șifonați din iarnă. Și asta, din cauza lipsei de apă. Au fost mai mult de 60 de zile fără căderi de precipitații. Situația în sine a generat o problemă majoră la cultura grâului cu care cred că nu m-am mai întâlnit până acum. Cu cine am mai vorbit și eu, cu colegi din Giurgiu, din Teleorman, din Gorj, din Dolj, din Tulcea, Constanța, în general din partea de sud a țării, toată lumea s-a confruntat cu aceeași problemă.

R.F.: Pe ce anume mizează agricultorul Ion Olteanu atunci când decide structura de cultură a unui an agricol?

I.O.: De șase ani de când practic agricultura, mizez pe culturile de toamnă în proporție de 80 la sută, mai exact, pe cereale și pe rapiță. Și, culmea, tocmai acestea două au de suferit în perioada actuală. Anul agricol precedent, am avut însămânțate cu rapiță un total de 6.000 ha; o decizie care s-a dovedit a fi neinspirată. 2018 a fost cel mai dezastruos an la rapiță, la nivel național și european. Și chiar dacă producțiile de rapiță la nivelul UE au fost mici, la fel au fost și prețurile.

R.F.: În toamna anului trecut, câte mii de hectare ați însămânțat cu grâu?

I.O.: Am semănat 5.000 de hectare, iar din acest total, răsărite putem contabiliza vreo 2.000 ha. La fel și la rapiță, doar vreo 2.700 de hectare sunt răsărite. Și vehiculez aceste cifre la grâu în condițiile în care am avut parte de șanse, pentru că sunt foarte mulți fermieri care nu au un bob de grâu sau de rapiță răsărite.

Zilele trecute, discutam cu colegii de la Agrinatura și am aflat că aceștia nu aveau nici măcar un hectar de rapiță răsărit. Și situația este aproape universal valabilă. Nici în Teleorman nu am auzit pe nimeni că ar avea un bob de rapiță răsărit. În Giurgiu, în partea de sud, la Dunăre, a plouat, ce-i drept, dar în rest, în nordul județului, sunt probleme.

R.F.: Din punctul de vedere al geneticii utilizate, la cultura grâului pentru ce anume ați optat?

I.O.: La grâu, mizez pe soiuri străine – EXOTIC, SOFRU, soiuri care mi-au dat până acum producții bune. Pentru a fi patriot, am ales să cultiv și grâu autohton – GLOSA; am mărit cantitatea de sămânță. Indicii de panificație la GLOSA sunt mai buni. Dacă reușești să faci un grâu foarte bun și reușești să-l și păstrezi, poți să iei un preț bun de la morari, de la cei din industria de panificație.

R.F.: Anul trecut, care a fost prețul mediu cu care ați comercializat producția de grâu obținută?

I.O.: În vara anului 2018, prețurile la vânzarea grâului au fost proaste. Vorbim în acest context de 0,6 – 0,65 lei pe kilogramul de grâu. Situația s-a reglat cumva spre iarnă, numai că majoritatea fermierilor vânduseră deja materia primă la un preț derizoriu, pentru a-și putea stinge creditele-furnizor.

R.F.: Să înțelegem că, datorită capacităților de stocare pe care le dețineți, ați reușit să obțineți un preț bun la grâu, la finele campaniei 2018?

I.O.: Avem silozuri, însă nu am reușit să păstrăm decât 3.000 de tone. În prezent, dispunem de o capacitate de stocare de 18.000 de tone. Din acest total, 10.000 de tone capacitate sunt sub forma silozurilor-standard tip celulă. Alte sisteme de silozuri-celulă totalizează 3.000 de tone, plus 5.000 de tone stocare tip hală.

R.F.: Secretul unui fermier de succes este să aibă capacități de stocare?

I.O.: Sunt multe secrete ale succesului în agricultură. În primul rând, una dintre rețete ar fi ca fermierul să aibă banii lui, să fie capitalizat, să nu apeleze la credite, în special la creditele-furnizor. Acolo, dobânzile la achiziția de îngrășăminte sunt de 0,8-0,9 la sută pe lună, ceea ce duce la un total al dobânzii de aproape nouă la sută pe ciclu.

R.F.: În cazul suprafețelor semănate, dar compromise, ați întors culturile? Ce anume ați însămânțat în loc?

I.O.: Ce-am avut de întors am întors, mai exact 1.400 de hectare de rapiță din 4.400 ha însămânțate. Din cele 3.000 ha rămase în picioare, 2.700 de hectare însămânțate cu rapiță arată la această oră foarte bine. Pe suprafața întoarsă am pus grâu, însă nici acesta nu a răsărit.

Și pentru că tot la grâu ne-am întors, preconizăm că producția la hectar va fi cu 1-1,5 tone mai mică decât potențialul.

R.F.: Vă rugăm să ne vorbiți puțin despre exploatația zootehnică de tip intensiv. Creșteți porci, corect?

I.O.: Suntem într-un parteneriat cu cineva. Creștem 20.000 de porci în sistem intensiv. Aceștia sunt îngrășați de la 25 kg la 100-110 kilograme. Încă nu ne facem furajul singuri. Este următorul pas pe care vrem să-l facem.

Sunt, de asemenea, 100 de porci pe care îi creștem în sistem aproape bio, pentru consum intern.

Publicat în Interviu

Joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a admis în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

Asta, chiar dacă în data de 12 octombrie a.c., directorul general al APIA, Adrian Pintea, răspundea la o întrebare a gazetarului Revista Fermierului fix pe acest subiect, răspunsul șefului agenției fiind acela că nu va exista vreo „prioritizare” a dosarelor operate și trimise pe fluxul de autorizare, de niciun fel.

Conform informațiilor date publicității joi, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, au fost plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

La data de 4 octombrie 2018, Executivul de la București stabilea pentru anul în curs cuantumul pe hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi al intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, dar şi al plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Concret, plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă, este de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha şi plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Fermierii români au depus, în perioada 1 martie - 15 mai a.c., peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană (BCE), astfel: 4,6638 lei pentru un euro, stabilit în data de 28 septembrie şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 4,6585 lei pentru un euro, stabilit pe data de 29 decembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Publicat în Finantari

În situația în care s-ar putea decide plafonarea subvențiilor, țara noastră nu ar putea crea o masă critică necesară schimbării stării de fapt, a declarat luni, 8 octombrie 2018, președintele Federației Naționale „Pro Agro”, Emil Dumitru, cu ocazia evenimentului organizat de Ziarul Financiar, intitulat „Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României”.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-Brexit ce au loc la ora actuală.

„Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (n.r. - negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2 miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro. Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur că, dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni”, a afirmat şeful Pro Agro .

În plus, Dumitru a menţionat că preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem.

„Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime”, a declarat reprezentantul Pro Agro.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, preciza ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

emil dumitru prezidiu„Am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: «Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat»”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Potrivit statisticilor vehiculate de oficialul Pro Agro, Emil Dumitru, în țara noastră activează 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare, adică o medie de patru hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, cu alte cuvinte o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de hectare există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi 250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. Ultimele două paliere reprezintă zonele între 750 şi 1.500 de hectare unde sunt localizați 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279 de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare, cu o medie de 483 de hectare.

Publicat în Știri interne

ANUNȚ. Premierul României, Viorica Dăncilă, a declarat joi, 4 octombrie 2018, în ședința săptămânală a Executivului de la București, că agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprijinul cuplat la ovine şi caprine, sumele totalizând două miliarde de euro.

„Guvernul pe care-l conduc sprijină în mod constant agricultura, domeniu cu un impact însemnat, atât economic, cât şi social. Rezultatele bune din agricultură sunt determinate în bună măsură de realizarea lucrărilor agricole la timp, sprijinite prin subvenţiile pe care le acordăm. Adoptăm astăzi o hotărâre de guvern, prin care începând cu 16 octombrie, agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprjinul cuplat la ovine şi caprine. Prin acest sprijin financiar, acordat fermierilor, vor intra în agricultură aproximativ 2 miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri europene”, a anunțat, joi, prim-ministrul Dăncilă.

În ședința de Guvern din 4 octombrie 2018 a fost aprobată hotărârea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, a anunțat și ministerul de resort printr-un comunicat de presă.

Prin adoptarea prezentei HG, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va putea acorda începând cu 16 octombrie 2018 plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent conform reglementărilor comunitare în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.

„Precizăm că plățile prevăzute în actul normativ se acordă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2018 şi 2019”, spun vocile autorizate ale MADR.

Prin acest act normativ au fost aprobate cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,5 euro/ha), plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) și plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafețelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plățile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56.100.000 euro.

Cuantumurile pentru plățile directe se calculează de către APIA prin raportarea plafoanelor la suprafețele determinate și la efectivul de animale eligibile.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, APIA va efectua plățile corespunzătoare diferenței între plafonul financiar al fiecărei scheme prevăzute în prezentul act normativ și cuantumul calculat și acordat în avans în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C (4,6638 lei).

Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăților să-și elaboreze propriul plan de afaceri și programul de dezvoltare pe termen scurt, în condițiile cunoașterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească.

Acordarea de plăţi în avans începând cu data de 16 octombrie 2018 va asigura fermierilor capitalul financiar necesar pentru derularea la timp și în cele mai bune condiții a activităţilor specifice agriculturii.

În ciuda zvonurilor privind incapacitatea APIA de a plăti subvenția în acest an, ca urmare a problemelor cu sistemele informatice, veste infirmată pentru Revista Fermierului de un fost șef al agenției, încă din data 19 septembrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, îi asigura pe fermieri că vor primi subvenţiile „pe 16 octombrie, în primul minut al zilei, la fel ca şi anul trecut”.

„A fost un an bun şi un an care promite, pentru a avea şi la anul viitor ceea ce trebuie, pe data de 16 octombrie, în primul minut al zilei, în primul minut al datei respective, la cumpăna nopţii, vor fi primite subvenţiile ca şi anul trecut”, preciza ministrul de resort cu ocazia tăierii panglicii inaugurale a târgului Toamna buzoiană.

Publicat în Finantari

Luni, 28 mai 2018, Comisia Europeană (CE) a propus noi norme menite să stimuleze şi să faciliteze reutilizarea apei în Uniunea Europeană (UE) pentru irigaţii agricole, în ideea de a ajuta producătorii agricoli să valorifice cel mai bine apele reziduale nepotabile, diminuând deficitul de apă şi protejând, în același timp, mediul şi consumatorii, se precizează într-un comunicat de presă al executivului comunitar.

„Agricultorii noştri vor avea acces la o alimentare durabilă cu apă pentru irigaţii, consumatorii vor şti că produsele pe care le consumă sunt sigure, iar întreprinderile noastre vor descoperi noi oportunităţi. Însă cel mai mult va avea de câştigat mediul nostru înconjurător, întrucât propunerea contribuie la o mai bună gestionare a resurselor noastre cele mai preţioase, şi anume apa”, a spus comisarul european responsabil pentru mediu, Karmenu Vella.

Executivul comunitar propune un set de cerinţe minime pentru reutilizarea apelor reziduale tratate provenind de la staţiile de epurare a apelor reziduale urbane, vizând elementele microbiologice (de exemplu, nivelurile de bacterii E.coli) şi cerinţe în materie de monitorizare permanentă, în vederea validării. Stabilirea unor cerinţe minime va asigura faptul că apa recuperată produsă în conformitate cu noile norme va fi sigură pentru irigaţii.

Totodată, CE precizează managementul riscurilor prin care trebuie să fie tratate orice eventuale pericole suplimentare pentru ca reutilizarea apei să se deruleze în condiţii de siguranţă. În plus, publicul va avea acces la informaţii online cu privire la practica reutilizării apei aplicată în statul lor membru.

Forul european subliniază că reutilizarea apei este practicată astăzi în UE cu mult sub potenţialul său, în pofida faptului că impactul asupra mediului şi energia necesară pentru extragerea şi transportul de apă dulce sunt mult mai semnificative. O treime din terenurile din UE suferă de stres hidric pe tot parcursul anului, iar deficitul de apă rămâne o preocupare serioasă pentru multe state membre.

Noile norme au scopul de a ne asigura că valorificăm în mod optim apele tratate provenite de la staţiile de epurare a apelor reziduale urbane, oferind o alternativă fiabilă de alimentare cu apă. Prin faptul că apelor reziduale nepotabile li se conferă o utilitate, noile norme vor contribui, totodată, la economisirea costurilor economice şi de mediu legate de crearea unor noi infrastructuri de alimentare cu apă.

Regulamentul propus de către Comisie vizează reducerea deficitului de apă în întreaga UE, în contextul adaptării la schimbările climatice. Se va asigura, astfel, faptul că apele reziduale tratate destinate irigaţiilor agricole sunt sigure, oferind protecţie cetăţenilor şi mediului înconjurător.

Publicat în Tehnica agricola

În plenul Parlamentului European (PE), luni, 28 mai 2018, a fost susținută o alocuțiune adresată comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, de către eurodeputata S&D Gabriela Zoană, ocazie cu care politicianul a reiterat poziția sa cu privire la necesitatea menținerii bugetului viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) și a precizat că nu este de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor, respectiv că recomandă o plată redistributivă mai accentuată.

Vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European (COMAGRI) a solicitat imperativ condiții egale pentru fermierii români cu cele oferite restului europenilor și a susținut și interesele marilor fermieri, pe lângă cele ale micilor producători agricoli.

„Da, este nevoie de o finanțare orientată pentru fermele mici și mijlocii, dar și fermele mari au nevoie de o finanțare adecvată. Nu sunt de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor şi recomand ideea de a avea o plată redistributivă mai accentuată. Dacă majoritatea statelor membre vor vota pentru plafonare, atunci mă voi exprima ferm pentru plafonare voluntară”, a precizat europarlamentara din România, potrivit unui document de presă remis redacției.

Totodată, Gabriela Zoană a atas atenția asupra nivelului subvențiilor pentru agricultură care se acordă în Uniunea Europeană și a pledat pentru o egalizare a acestora la nivelul tuturor țărilor membre.

„Pe partea de convergență externă, trebuie să ajungem la o egalizare a plăților directe între fermierii europeni. Raţiunea care a fost avută în vedere la stabilirea cuantumului diferit al subvenţiilor între fermierii europeni, respectiv costurile de producţie diferite de la o ţară la alta, nu mai este de actualitate. Petrolul, utilajele agricole, hrana muncitorilor, pesticidele folosite în agricultură, forţa de muncă, toate au acum aceleaşi preţuri în toate statele membre UE. Pentru ca fermierii europeni să aibă șanse egale pe piața internă a Uniunii, trebuie ca fermierul român să aibă aceeaşi subvenţie ca fermierul francez, nu jumătate, cum se întâmplă astăzi”, a adăugat vicepreședinta COMAGRI.

În această perioadă, se negociază intens la Bruxelles și Strasbourg bugetul pentru viitoarea PAC. De succesul negocierilor, la care Gabriela Zoană în calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European depune eforturi susținute, depinde viitorul agriculturii românești după anul 2020.

În cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor LAPAR, care a avut loc recent la București, premierul Viorica Dăncilă a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (...) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (...). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală", a afirmat Dăncilă.

În cadrul aceluiași eveniment, în altă ordine de idei, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că în momentul de faţă sunt multe probleme în teritoriu legate de cadastrare, existând riscul să rămână fără proprietăţi.

„Ne apropiem de 2020, de noul exerciţiu financiar şi nu avem cadastrarea, doar pe ici pe colo în unele comune. Sunt mari probleme cu proprietăţile, punerea în posesie s-a făcut cum s-a făcut şi acum, când au venit cei de la cadastrare, rămân sute, poate mii de oameni, fără proprietăţi”, a precizat preşedintele LAPAR, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor.

Din anul 2020, România riscă să piardă plăţile directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune, al cărei sistem de plăţi urmează să fie implementat numai pe baza identificării cadastrale a terenurilor agricole.

Cadastrul este un instrument care garantează proprietatea privată şi creează un mediu investiţional sigur, iar în absenţa sa terenurile nu pot fi folosite drept colateral pentru împrumuturile bancare, infrastructura de irigaţii nu poate fi dezvoltată, iar agricultura performantă este împiedicată de imposibilitatea comasării terenurilor.

Publicat în International

Peste 50 de procente din cei 866.000 de fermieri care au depus cereri unice de plată la APIA în Campania 2018 sunt fermieri de peste 60 de ani, iar din aceştia, 4.224 au vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, a anunţat, miercuri, 16 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă care a avut loc la sediul instituției.

Șeful MADR a adăugat că este pentru prima dată când se poate şti exact vârsta fermierilor, după depunerea cererilor în sistem, iar aceste date vor fi analizate pentru elaborarea politicilor agricole în sector.

„Am socotit necesar să vă prezentăm astăzi, chiar pentru prima dată, date exacte privind vârsta fermierilor, care este extrem de important de analizat, pentru a şti încotro o luăm, ce măsuri trebuie să compunem, ce instrumente trebuie să realizăm, ce mecanisme trebuie să creăm, în aşa fel încât în agricultura ţării lucrurile să se desfăşoare corect, cu o perspectivă sigură, având în vedere obligațiile pe care le avem și complexitatea sectorului de care ne ocupăm. Din nefericire, din cei 866.000 de solicitanţi, practic 866.000 de cereri unice, solicitanții cu vârsta de peste 60 de ani adună la un loc 453.630 de fermieri. Analizând pe grupe de vârstă, constatăm o accentuare a numărului de fermieri, cu alte cuvinte, a creșterii numărului de fermieri care au vârsta de peste 60 de ani”, a precizat Daea.

Potrivit sursei citate, dintre cei 453.630 de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani, 223.994 sunt în categoria 61 - 70 de ani, 161.198 între 71 şi 80 de ani, 64.205 fermieri sunt între 81 şi 90 de ani, iar grupele de vârstă sub 60 de ani „nu au o dinamică pozitivă”.

„Avem şi fermieri cu vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, un număr de 4.224. Din nefericire, grupele de vârstă ale fermierilor sub 60 de ani nu au o dinamică pozitivă. Sub 20 de ani avem doar 1.023 de fermieri, între 21 şi 30 de ani - 35.046, între 31 şi 40 de ani - 75.915, între 41 şi 50 de ani - 149.226 fermieri, iar între 51 şi 60 de ani sunt 161.023. Iată un domeniu în care trebuie să abordăm cu multă atenţie, cu mult echilibru, profilul politicilor agricole în perspectiva post-2020. Lucrăm atent. Structurile de specialitate din minister au lucrat, lucrează și vor lucra la politicile agricole specifice României, stării de fapt, având în vedere aceste elemente şi altele, structurate pe date exacte, nu pe sondaje, pentru a profila politici de viitor pentru agricultura Ţării Româneşti”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Daea a anunţat că până la data de 1 iunie se vor face verificările administrative în urma cererilor depuse de fermieri până la data de 15 mai, între 1 iunie şi 1 iulie se vor face şi se vor transmite eşantioanele, iar din 1 iulie şi până la 1 octombrie se va realiza controlul în teren în aşa fel încât toate datele să fie procesate, iar pe 16 octombrie va începe plata avansului.

Fermierii români au depus în perioada 1 martie - 15 mai a.c. peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Publicat în Știri interne

Subvențiile fermierilor români nu sunt în pericol, a declarat miercuri Adrian Pintea, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în cadrul conferinței „10 ani de soft Siveco pentru APIA”, care a adăugat că la această oră au rămas doar aproximativ 1.000 de producători agricoli care au avut probleme cu dosarele și care încă așteaptă încasarea plăților directe.

Categoric, nu sunt în pericol subvențiile APIA. În momentul problemelor întâmpinate de Guvernul Grindeanu, APIA a făcut cumva în avans o alimentare a conturilor, astfel încât plățile continuă în ritm normal”, a precizat Pintea. „Mai sunt în momentul de față în jur de aproximativ 1.000 de fermieri care trebuie să-și mai primească subvențiile sau care sunt pe fluxul de autorizare. Categoric, nu toți acești 1.000 vor trebui să primească bani și, categoric, de fiecare dată, pe ultima sută de metri, rămân dosarele cu probleme la care destul de greu merge autorizarea lor”.

Același oficial APIA a mai precizat că nu există controale ale fermierilor în teren, ordonate pe baza unor motivații obscure, cum unii producători lasă să se înțeleagă, ci că totul se face în baza analizelor matematice, cu ajutorul computerului care face extragerile.

„Nimeni nu stă cu mâna să scoată vreun fermier pentru control. Singura situație în care un producător agricol poate fi selectat manual este în cazul anumitor sesizări sau la solicitarea unor instituții. În rest, nimeni nu stă să-l verifice pe I. sau pe G. ca să iasă la control. Eșantioanele de control se fac prin două modalități: prin analiză de risc și aleatoriu. Extragerea fermierilor care urmează să fie controlați se face însă de către calculator, nu de către cineva care să aleagă”, a adăugat directorul general al APIA.

În plus, în ceea ce privește completarea cererii de plată, din 2007 și până până în prezent, Adrian Pintea nu crede că a existat vreun funcționar care să nu știe să facă asta, în condițiile unei încărcături medii pe angajat (experiență) de 400 de cereri. Mai mult, cu privire la funcționalitate, în momentul de față nu este niciun fel de problemă sau disfuncționalitate în ceea ce privește sistemul informatic.

„În ceea ce privește completarea cererii, dacă nu ai niciun fel de modificare, acea cerere este completată automat. Dacă vorbim strict de campania 2016, ocazie cu care fermierul X a venit și a depus o cerere, el nu are niciun fel de modificare în 2017; cererea este pretipărită. Singura chestie este ca acesta să o citească și să o semneze. (...) În cazul încărcăturii pe funcționar, în funcție de județ, undeva în luna martie am mai realocat împreună cu ministrul Agriculturii câteva posturi vacante la județele cu încărcătură mai mare. Media este undeva în jurul a 400 de cereri pe funcționar, sunt însă și județe cu încărcătură mai mare”, a adăugat șeful APIA.

Nu în ultimul rând, el a explicat că în momentul de față APIA se află într-un parteneriat cu Siveco. În legătură cu viitorul acestui parteneriat cu consorțiul Siveco-Teamnet, el a precizat că de la Ministerul Comunicațiilor se așteaptă să iasă un „CT”. Va urma apoi o hotărâre de guvern și procesul își va continua parcursul, astfel încât să se demareze o nouă licitație.

Totodată, Pintea a răspuns la întrebările cu privire la obligativitatea cadastrării terenurilor, în vederea trecerii la sistemul de plăți pe fermă. În viziunea sa, țara noastră ar urma să beneficieze de o derogare de la această posibilă schimbare legislativă, în condițiile în care el nu crede că ne vom încadra în limita anului 2019 ca dată de rezolvare a problemei.

„În legislația actuală, până în anul 2019, ar trebui ca și România să aibă terenurile cadastrate. Acest proces a fost demarat în anumite zone, dar cu siguranță cred că nu vom ajunge la anul 2019, ci probabil că vom obține o derogare. Este un lucru care categoric ar trebui făcut. (...) Noi am început o colaborare și cu cei de la ANCPI. Începând cu anul 2017, pe site-ul APIA am pus un link unde fermierii pot accesa, pentru a intra într-o legătură cu cei de la ANCPI. (...) S-au demarat colaborări și cu anumite UAT-uri, dar într-o măsură destul de mică. (...) În exercițiul acesta financiar, 2015-2020, categoric vom merge pe aceste scheme, forme de sprijin. Până în 2020 mai avem la mijloc 2019, ocazie cu care România va deține președinția rotativă și până atunci, vorbind strict ce va fi după 2020, chiar nu știu să vă răspund”, a conchis el.

Performanța liniei de business eAgricultură a variat (Ilia, Siveco)

La rândul său, șeful Siveco, firma care acum 10 ani a intrat în parteneriat cu APIA pentru dezvoltarea softului necesar demarării sistemului de plăți directe în agricultură, a spus că în perioada 2007-2017 performanța liniei de business eAgricultură a variat între nivelul a 10 la sută și o treime din întreaga cifră de afaceri. Și asta, în condițiile unor costuri pentru stat de mai puțin de 0,3% din valoarea banilor pe care APIA îi gestionează.

„Cu privire la performanța financiară a liniei de business eAgricultură, ea a variat. Noi am lucrat și când au fost bani, și când banii nu au fost neapărat așa de mulți pentru soft, adică a fost important să fie banii pentru fermieri. În mod tipic, în cei 10 ani, a variat performanța liniei de business eAgricultură în context Siveco între 10 la sută și o treime din întreaga cifră de afaceri și din EBIDTA”, a răspuns Ilia întrebărilor jurnaliștilor, menționând totodată că acel cod-sursă din spatele softului APIA aparține agenției.

„Este un exemplu de bună practică. APIA poate lucra cu orice furnizor dorește pentru acest soft, oricând dorește”, a mărturisit Ilia. „Cei 5.000 de funcționari APIA merită respect pentru gradul de absorbție a fondurilor din agricultură, iar noi ne mândrim că softul nostru a făcut posibilă munca dânșilor. Suntem în compania selectă a firmelor europene de vârf care au reușit o astfel de performanță. Softul IACS, realizat de echipa SIVECO, este unul extrem de complex, iar particularitățile României l-au făcut printre cele mai dificile din Europa. Ne-am mobilizat, așa cum echipa noastră a făcut-o de fiecare dată la presiune maximă, și am reușit să livrăm un sistem la cele mai exigente standarde”.

La rândul său, Gabriel Lospa, directorul diviziei eAgriculture, a menționat că alte state membre au avut la dispoziție doi sau trei ani înaintea aderării la Uniunea Europeană pentru a realiza un astfel de sistem. Asta, în timp ce Siveco a trebuit să facă totul într-un timp foarte scurt, practic în același timp cu aderarea la UE.

„Echipa Siveco România a avut, în anumite momente, până la 200 de experți, de înaltă specializare, care au lucrat în același timp la softul pentru APIA. Cu toate dificultățile pe care a trebuit să le depășim, ne bucurăm să putem spune că am reușit să contribuim la obținerea unor rezultate economice foarte bune de către agricultura României. Iar acest lucru este bazat, în mod obiectiv, pe cifre incontestabile”, a conchis Lospa.

Siveco România aniversează 10 ani de la crearea și implementarea sistemului informatic pentru APIA prin care s-au distribuit peste 17 miliarde de euro pentru peste 2 milioane de fermieri înregistrați în sistem, în perioada 2007-2017.

Prin sistemul IT dezvoltat pentru APIA, perfecționat continuu pe parcursul celor 10 ani, Siveco România a avut o contribuție importantă la propulsarea sectorului agricol pe primul loc în România în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor europene. Agricultura este singurul sector cu alocări masive și cu o rată de absorbție de peste 90% din totalul de fonduri alocate. Pentru campania 2016, agricultura românească se află pe unul dintre primele locuri în Europa, raportat la suma autorizată la plată până la 31 martie 2017.

Sistemul informatic dezvoltat de Siveco pentru APIA, denumit IACS (Integrated Administration and Control System), este un sistem care asigură administrarea şi controlul riguros ale cererilor de plată ale fermierilor. Dezvoltarea și implementarea IACS a reprezentat o condiție esențială pe care România a trebuit să o îndeplinească pentru a putea avea acces la fondurile europene destinate modernizării sectorului agricol.

Publicat în Finantari

Managementul CEC Bank consideră că investițiile noi în agricultură beneficiază de un context economic actual „extrem de benefic”, instituția acordând fermierilor români în 2016 nu mai puțin de 20.000 de credite, a precizat Laura Mihai, director al direcției clienți mari în cadrul băncii mai sus amintite, cu ocazia PRIA Agriculture.

Mai mult, reprezentanta instituției a precizat că ponderea creditelor pe care banca le are acordate agricultorilor se ridică la 16 la sută din totalul portofoliului de credite, la nivelul anului 2016.

„Pot să vă mai spun că, în anul 2016, CEC Bank a acordat un număr de peste 20.000 de credite agricultorilor români”, a afirmat Laura Mihai. „Contextul economic actual, în opinia mea, este extrem de benefic investițiilor noi. Creșterea economică pe care România a înregistrat-o anul trecut și prognoza pe anul în curs, dar nu numai; rata subunitară a dobânzii ROBOR și competiția care are loc la nivelul sistemului bancar și nu numai, între bănci, dar și între bănci și societățile de leasing, este benefică agricultorilor. Toate acestea au ca efect o flexibilizare a condițiilor de creditare și o ofertă cât mai bună adresată acestora”.

Potrivit afirmațiilor secretarului de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, postate pe pagina sa de socializare, în ședința de Guvern din data de 16 martie 2017 a fost adoptată Ordonanța de urgentă a Guvernului care prevede acordarea de garanții de stat în proporție de 80% din valoarea creditului de producție, cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR și pentru un plafon de creditare de maximum de 3 milioane de euro, extinzând acest program și la creditele de investiții pentru beneficiarii de finanțări din PNDR și POPAM, și la cei care achiziționează terenuri cu destinație agricolă în suprafață de până la 250 ha.

„Tipurile de credite pentru care se acordă aceste facilități sunt: - credite acordate de către instituţiile finanţatoare pentru achiziţia de terenuri cu destinație agricolă (până la maximum 80% din valoarea creditului); în acest caz, diferența de 20% va fi acoperită din alte surse (respectiv, terenul achiziționat şi/sau alte bunuri aflate în proprietatea acestora sau a terților garanți). Modificarea adusă de Guvern, inclusiv creșterea proporției de garantare de la 50% la 80%, are în vedere faptul că, în prezent, instituțiile finanțatoare iau în garanție terenuri cu destinație agricolă la aprox. 40% din valoarea acestora, diferența neputând fi acoperită de beneficiari; - credite acordate de instituţiile finanţatoare fermierilor pentru finanţarea producției agricole, finanțarea producției piscicole și a investiţiilor în domeniul agricol și în cel al acvaculturii, altele decât cele finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020 până la maximum 80% din valoarea acestora; - credite acordate de instituțiile finanțatoare beneficiarilor PNDR 2014 - 2020, respectiv POPAM 2014-2020, pentru finanțarea proiectelor de investiții sprijinite prin aceste programe până la maximum 80% din valoarea acestora”, a conchis oficialul MADR.

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se întâlnea la data de 1 martie 2017, la sediul instituţiei, cu reprezentanţii băncilor comerciale, în scopul identificării celor mai bune soluţii care să contribuie la finanţarea şi dezvoltarea agriculturii în perioada următoare.

La întâlnire au fost invitate să ia parte Alpha Bank România, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Bancpost, CEC Bank, OTP Bank România, Piraeus Bank România, Raiffeisen Bank, Unicredit Bank.

Publicat în Finantari

În baza Art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2016, va efectua plata în avans aferentă Campaniei 2016.

Pentru anul de cerere în curs, țara noastră va beneficia de o alocare financiară de 1.772.469.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 699/2016 de stabilire a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Însă, mai spun oficialii APIA într-un comunicat de presă, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot să plătească avansurile pentru plățile directe numai după finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

„Potrivit art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală pe suprafață și legate de animale, precum și de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce privește plățile directe, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de: „(…) până la 70% în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”, se precizează în documentul de presă.

De asemenea, APIA anunță că în baza informațiilor extrase din baza de date, au fost stabilite cuantumurile în vederea calculării sumelor pentru avansul Campaniei 2016. Pentru SAPS, cuantumul propus pentru avans este de 96,8861 euro la hectar, pentru schema de plată redistributivă (nivelul 1 – cinci euro/ha, nivelul 2 – 48,8554 euro/ha), ca plată pentru înverzire s-a propus – 57,3714 euro/ha, iar schema de plată pentru tinerii fermieri are o propunere de 22,8718.

tabel

Agenția menționează că plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 363/04 din 01.10.2016.

Până la data de 30 septembrie 2016, din totalul de 944.075 cereri unice de plată aferente Campaniei 2015, APIA a emis ordine de plată pentru 98,61% din cereri, reprezentând un număr de 930.985 beneficiari.

Suma totală autorizată la plată a fost de 2.033,9 mil. euro din care efectiv plătită în conturile fermierilor o sumă de 2.027,52 mil. euro, pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 3