Capitalul social al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” SA urmează să fie majorat, ca urmare a deciziei Guvernului Dăncilă de aprobare printr-o hotărâre a alocării sumei de 93 de milioane de lei cu ocazia ședinței Executivului de la București, din data de 24 aprilie 2019.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), fondurile în cauză vor fi utilizate în scopul aplicării strategiilor guvernamentale în eficientizarea activității de pescuit, însemnând organizare și consolidarea unor mecanisme de valorificare (vânzare – cumpărare) pește și produse din pește, precum și completarea programelor naționale de sprijinire a produselor tradiționale, vitivinicole, legume-fructe, carne de porc și pasăre, lactate, produse melifere, lână ș.a.

„Sumele alocate vor fi direcționate pe principiul eficienței și eficacității cheltuirii banilor, similar unui investitor privat prudent în economia de piață, în programe-pilot care vor fi dezbătute public pentru a servi intereselor conjugate ale actorilor din piață, în beneficiul consumatorului final”, se precizează într-un document de presă.

Sursa majorării de capital provine din disponibilul aflat în conturile MADR rezultat ca urmare a finalizării Programului SAPARD, precum şi din rambursarea creditelor garantate de fondurile de garantare.

Casa Română de Comerț Agroalimentar are misiunea să identifice resursele și mecanismele comerciale existente, să asigure și să dezvolte verigile organizaționale și logistice lipsă pentru a le maximiza randamentul, dar și să găsească și să realizeze formule noi de integrare în circuitul comercial organizat și fiscalizat al acelor capacități de producție, procesare, depozitare mici sau marginalizate, insuficient sau deloc valorificate în prezent.

Oficial, Executivul Dăncilă a informat miercuri, 24 aprilie 2019, că a emis o hotărâre privind aprobarea unei sume alocate pentru majorarea capitalului social al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” SA, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului (HG) 933/2018 privind înființarea Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea”- SA.

Publicat în Știri interne

Potrivit punctului de vedere transmis către presă de angajații departamentului de comunicare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), alertele referitoare la scumpirea cărnii de pasăre, a ouălor și a cărnii de porc nu ar fi justificate de situația din piață.

Astfel, afirmă cei de la MADR, în conformitate cu documentele emise de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), prețul cărnii de pasăre la poarta fermei a fost relativ constant pe toată perioada anului 2018 până în prezent, nefiind estimate creșteri nici pentru perioada următoare.

De asemenea, mai susțin angajații ministerului de resort, chiar dacă ne aflăm în perioada Sărbătorilor Pascale, prețul ouălor la poarta fermei ar fi scăzut cu 15%.

„Aceasta demonstrează faptul că la producători nu s-au înregistrat creșteri de prețuri”, se precizează în documentul MADR. „În comparație cu prețurile medii existente la nivelul UE, se poate constata că acestea sunt mai mici cu 22% în cazul cărnii de pasăre. De asemenea, prețul la poarta fermei la ouăle de consum este mai mic cu 24% față de media europeană”.

Creșterea de preț la carnea de porc, doar 8 la sută

carne porcConform aceluiași punct de vedere scris, transmis de Ministerul Agriculturii, prețurile la carnea de porc, la nivel global, au fost influențate de situația din China. Această țară, afectată puternic de virusul pestei porcine africane, reprezintă principalul crescător de suine la nivel mondial, cu un total anual de aproximativ 400 de milioane de capete.

Drept urmare, spun analiștii MADR, la nivel european, prețul la poarta fermei a avut o creștere de aproximativ 17% în perioada ianuarie – aprilie 2019, în timp ce în România, în același interval, creșterea a fost de numai 8%.

În plus, mai susțin aceștia, în țara noastră, prețul la carnea de porc la poarta fermei în luna aprilie 2019 nu diferă semnificativ de cel din anul 2018, fiind similar cu cel din luna decembrie 2018.

„Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Carne de porc din România, se remarcă faptul că, după o perioadă de scădere accentuată a prețului la carnea de porc, se înregistrează o revenire a acestuia, aflat și în acest moment sub cel european”, se mai menționează în comunicat.

În ceea ce privește necesitatea dezvoltării sectorului de reproducție porc și pasăre, potrivit specialiștilor MADR, „aceasta reprezintă o preocupare permanentă a Guvernului României”.

„Prin urmare, Ordonanța de urgență nr. 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Ordonanța de urgență nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație şi de creștere în sectorul avicol se află în curs de finalizare în plenul Parlamentului, urmând ca în cel mai scurt timp să fie trimise spre promulgare”, au conchis angajații MADR în luarea de poziție.

Publicat în Comunicate

Cele circa 360.000 de hectare, reprezentând suprafața acoperită de sistemul de irigații din județul Brăila, ar urma să fie reabilitate în totalitate până în 2020, este anunțul făcut miercuri, 27 martie 2019, de numărul 1 din agricultura românească, ministrul Petre Daea.

„Avem ca obiectiv să repunem în funcţiune sistemul de irigaţii la nivelul la care a fost în anul 1989, pe întreaga suprafaţă, care însumează 360 de mii de hectare. Brăila va fi primul judeţ al României care în 2020 va avea întreaga suprafaţă de irigaţii reabilitată, pentru a nu mai sta sub semnul incertitudinii privind producţia agricolă. Avem un program bine stabilit, care este urmărit la agrafă. (...)”, a precizat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Ministrul Agriculturii a fost prezent în judeţul Brăila, pentru a verifica stadiul lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, care deserveşte peste 100.000 de hectare, prin cele 150 km de canale existente, şi unde se reabilitează patru staţii de repompare cu construcţiile adiacente.

Oficialul guvernamental a amintit, de asemenea, că în ţară sunt deschise 40 de şantiere pe sistemul de irigaţii în baza Programului Naţional de Irigaţii, proiecte pentru executarea cărora a fost alocat peste un miliard de euro din bugetul statului şi 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Conform conducerii filialei brăilene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), pe raza judeţului se află în derulare, la acest moment, lucrări finanţate prin Programul Naţional de Irigaţii în sumă totală de 40,2 milioane de lei.

Publicat în România Agricolă

Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2018, este de 268.466.600 de euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de instituția citată, marți, 19 martie 2019.

Hotărârea a fost luată în ședința Executivului de la București din data de 19 martie a.c. și se estimează că aproximativ 189.000 de fermieri vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT. În plus, specialiștii MADR au previzionat că se vor efectua plăți pentru 11 milioane de capete de animale și 1.4 milioane de tone de lapte.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, în sectorul vegetal, 102.361.800 de euro se vor distribui pentru culturile amplasate pe teren arabil. De asemenea, 6.600 de euro vor fi disponibili pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră, 1.656.200 de euro pentru tutun, 100.800 de euro pentru hamei, iar 1.818.600 de euro pentru sfeclă de zahăr.

„Cuantumul per hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea sumelor prevăzute la suprafețele eligibile corespunzătoare”, au precizat oficialii ministerului de resort. Mai exact, în cazul ANT pentru culturi amplasate pe teren arabil, cuantumul este de 14,7033 euro/ha. ANT 2 și 3 - in și cânepă pentru fibră vor avea drept cuantum 7,6474 euro/ha, în timp ce ANT 4 pentru tutun are disponibilă suma de 1.487,6627 euro/ha. În ceea ce privește ANT 5 pentru hamei, beneficiarii vor primi 381,5147 euro/ha, iar la ANT 6 pentru sfeclă de zahăr, cuantumul va fi de 77,8186 euro/ha.

Pentru a încasa sumele aferente, în ceea ce privește sectorul vegetal, producătorii agricoli trebuie să fie înscriși în evidențele APIA, să exploateze suprafețe eligibile pe care se află culturi amplasate pe teren arabil și să dețină contract cu procesatorii pentru livrarea producțiilor obținute de in, cînepă, hamei, tutun și sfeclă de zahăr. Pentru cultura de cânepă, este necesară și autorizația de cultivare.

Aproape 94 de milioane de euro pentru bovinele de carne

În altă ordine de idei, Guvernul Dăncilă a decis și cu privire la sectorul zootehnic, astfel că 22.228.800 de euro vor fi repartizate pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte, 93.416.400 de euro vor merge către schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne, respectiv 46.877.400 de euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

„Cuantumul per unitatea de măsură se calculează de către APIA, prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile la efectivele de bovine, respectiv la efectivele de femele ovine/caprine eligibile”, au adăugat specialiștii MADR. Concret, ANT 7 - schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte, suma va fi de 16,5777 euro/cap, la ANT 8 schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne - cuantumul va fi de 76,0774 euro/cap, în timp ce la ANT 9 - schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine - cuantumul va fi de 4,8503 euro/cap de animal.

Și fermierii din sectorul zootehnic trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a-și primi banii. Astfel, în cazul acordării „ANT bovine lapte”, vorbim practic de obligativitatea deținerii de exploatații înregistrate în RNE, în care să existe cel puţin un animal identificat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine, iar solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum trei tone de lapte în anul de referinţă.

Pentru a fi eligibil la încasarea „ANT bovine carne”, solicitantul trebuie să fi deținut un efectiv de minimum trei capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE.

Nu în ultimul rând, se va primi „ANT ovine/caprine” pentru efectivul din exploataţia înregistrată în RNE de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată.

Publicat în Finantari
Miercuri, 13 Martie 2019 12:53

Așa se explică prețul mare al cartofilor!

Într-o emisiune televizată, difuzată de TVR 1, marți, 12 martie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a explicat telespectatorilor că majorarea preţului la cartofi este generată de costurile cu depozitarea înregistrate de fermieri în timpul iernii.

„Preţul cartofilor a avut cea mai mare creştere, dar este firesc peste iarnă. Sunt lucruri de înţeles. Acest cartof nu-l scoatem azi din sol, l-am scos anul trecut. Vedeţi, cartoful s-a obţinut anul trecut. Eu spun că este explicabilă această creştere, pentru că ei cheltuiesc în timpul iernii cu depozitarea, îi ţin la o temperatură unde să nu pornească vegetaţia şi această tehnologie, acest procedeu şi mod de păstrare este însoţit de costuri”, a fost explicația șefului ministerului de resort cu privire la scumpirea cartofilor cu 21% de la începutul acestui an.

După un an 2018 dificil pe fondul condițiilor agrometeorologice dificile, prețurile au explodat (1,7 lei/kg la poarta fermei), în condițiile în care, în urmă cu doar doi ani, prețul ajunsese la 40 de bani pe kilogram.

În contextul în care, în toamna anului trecut, cultivatorii români de cartof și-au vândut producția în supermarketuri la promoții cu 80-90 de bani pe kilogram, în prezent, când prețul la poarta fermei aproape că s-a dublat, au ajuns sa nu mai aibă stocuri.

Statisticile specializate spun că suprafețele cultivate cu cartof în România sunt tot mai mici de la an la an, ba chiar în scădere semnificativă în ultimul deceniu - 33.246 ha în 2018, față de 54.000 ha în 2013.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) relevă că prețurile cartofului au continuat să se majoreze în februarie 2019, acestea urcând cu 9,98% faţă de ianuarie şi cu 21% față de decembrie 2018.

În general, prețurile mărfurilor alimentare au cunoscut un reviriment de 1,27 la sută în februarie faţă de luna precedentă şi de 2,59% față de ultima lună a anului trecut.

Prețurile de consum au crescut cu 0,79% în februarie 2019, comparativ cu luna anterioară, în timp ce rata anuală a inflației a urcat la 3,83%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 4,46%, a mărfurilor nealimentare cu 3,74% și al serviciilor cu 3,08%, relevă statistica INS, dată publicității marți, 12 martie 2019.

Publicat în România Agricolă

Ca urmare a votului dat în Senatul României, liceele agricole ar urma să intre sub tutela organizatorică şi de susţinere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de ministrul de resort, Petre Daea, cu ocazia unei vizite de lucru în judeţul Iaşi, joi, 28 februarie 2019.

„Mă bucur că Senatul României a dat un vot de aprobare pentru ca liceele agricole să intre sub tutela organizatorică şi de susţinere a Ministerului Agriculturii, în aşa fel încât să pregătim oameni pentru noile tehnologii. Pe oriunde mergeţi, vedeţi alte tractoare, alte maşini agricole, alt sistem de comandă. Iată că a început digitalizarea, se schimbă lumea. Controlul electronic asupra maşinilor este o realitate. Pentru asta îţi trebuie forţă de muncă pregătită bine şi antrenată, cu dorinţa de a face bine”, a precizat oficialul guvernamental.

Conform precizărilor făcute de șeful MADR, există deja o listă a liceelor agricole care vor trece sub tutela instituției citate.

„Este un pas cerut de societate. Este tema zilei. Este cerut de necesitate, de întâlnirile cu fermierii, cu profesorii din liceele agricole, cu oamenii direct”, a spus ministrul Agriculturii.

Daea a menţionat totodată că, deşi în România mai mult de jumătate din populaţie este formată din persoane în vârstă, peste 60 la sută din suprafaţa arabilă a României se află în exploataţii mari unde vârsta medie a fermierilor este sub 50 de ani. Astfel, în vederea atragerii tinerilor către activitatea din domeniul agricol, sunt elaborate programe de politică agricolă prin care se acordă acestora sume importante de bani.

„Trebuie să pregătim această trecere de la un fermier mai în vârstă la un fermier mai tânăr. Mai mult de jumătate sunt oameni în vârstă, dar, din fericire, putem să ne folosim de experienţa lor. Trebuie să luăm tot ce-i bun de la cei care ne-au învăţat şi ne-au lăsat din experienţa lor făcând mai mult. Experienţa înseamnă trecutul”, a continuat ministrul Daea.

El a precizat că în agricultură sunt câştiguri dacă se respectă tehnologiile, fapt dovedit de exemplele din ultimii doi ani.

„Să fii agricultor e mai tare decât crezi!”

Campania celor de la World Vision - „Liceele agricole – hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”, dezvoltată de mediul privat pentru a răspunde cererii tot mai mari de specialiști tineri din sectorul agricol, se adresează în primul rând celor pasionați de agricultură, care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză, și celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice.

„Trebuie să înțelegem că, în anul 2018, a fi agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de noi în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI, iar cele 12 licee pe care le susținem în acest moment reprezintă cu adevărat o opțiune viabilă, un prim pas sănătos în direcția unei vieți mai bune atât pentru cei care aleg acest drum, cât și pentru noi, românii, în calitate de beneficiari direcți ai unei agriculturi profesionalizate”, preciza Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager, Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision România.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt: Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" – Brănești, Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” - Prejmer, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" – Huși, Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" – Miroslava, Liceul Tehnologic Dorna Cândrenilor – Suceava, Liceul „Demostene Botez" - Trușești,
Liceul Tehnologic nr. 1 – Salonta, Colegiul „Emil Negruțiu” - Turda, Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" – Ciumbrud, Colegiul Agricol „Traian Săvulescu" - Târgu Mureș, Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu, Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.

Programul este implementat de Fundația World Vision România, împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Lansat în anul 2015, programul promovează educația agricolă ca instrument de valorificare a oportunităților din agricultură și dezvoltare rurală, sprijină liceele să se promoveze pentru a atrage un număr mai mare de candidați bine motivați, dezvoltă modele de practică la ferme reale, cu parteneri din domeniu, și oferă educație antreprenorială elevilor din liceele partenere și vizite de studiu pentru elevi astfel încât aceștia să poată înțelege modul de funcționare a fermelor și firmelor agro-industriale în cadrul lanțului valoric („de la fermă la furculiță”).

Nu în ultimul rând, prin intermediul programului se organizează cursuri de formare și consultanță pentru profesori în vederea îmbunătățirii capacității liceelor de a elabora și implementa proiecte și se militează pentru politici publice la nivel ministerial și guvernamental care să susțină învățământul profesional și tehnic agricol din România.

Publicat în Știri interne

Prezent fiind în comisiile reunite de specialitate din Parlamentul României, luni, 11 februarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a anunțat că instituția pe care o conduce va stabili ca prioritate redirecționarea unei părți din buget către susţinerea producţiei de usturoi, a efectivelor de bubaline şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol în 2019.

El a spus totodată că nu va uita nici de programul Tomata.

Numai pentru finanțarea programului pentru usturoi se vor aloca peste nouă milioane de lei.

„Pentru sprijinirea fermierilor s-au introdus şi programe noi în acest an, precum susţinerea cultivării de usturoi în România, ştiindu-se că există o îngrijorare legitimă că pe piaţa românească nu există o cantitate suficientă care să răspundă pretenţiilor consumatorilor, aprovizionarea din import fiind într-o cantitate extrem de însemnată. Acest program arată ce am prevăzut în programul nostru de guvernare (...), unde am spus că în fiecare an vom prezenta două programe deficitare care îşi au explicaţia în balanţa de aprovizionare cu produse agricole. Pentru acest program este prevăzută o sumă de 9,3 milioane de lei”, a precizat oficialul guvernamental român, citat de agențiile de presă.

Totodată, el a adăugat că subvenționarea motorinei pentru sectorul piscicol şi cel de acvacultură reprezintă o altă prioritate, majorarea pentru acest an fiind de circa 17 procente.

„Aşa cum am făcut şi la celelalte sectoare, ştim că acest mecanism funcţionează de câţiva ani în România şi acum este operabil pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în acvacultură. (...) Anul acesta subvenţia la acciza la motorina este cu 17% mai mare decât anul trecut”, a spus Daea.

Daea nu a omis să vorbească nici despre programele care vizează menţinerea şi dezvoltarea raselor de animale indigene, mai exact despre taurine, rasa bălţată românească şi brună, pentru care au fost prevăzute 5,25 milioane de lei.

„Un alt program nou este susţinerea bubalinelor. Trebuie să vedem importanţa genetică şi nu numai a acestor animale care au reclamat o atenţie pe măsură, dată fiind scăderea efectivelor şi importanţa pe care o au aceste efective în economia rurală, în preocuparea fermierilor. Avem o sumă de 5 milioane de lei în buget pentru acest domeniu”, a declarat Petre Daea.

Nu în ultimul rând, şeful MADR a menţionat că programul privind tomatele româneşti va continua şi anul acesta, iar suma alocată este mai mare cu 5,37% pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor.

„De la un an la altul numărul acestora a crescut şi am estimat o creştere a numărului fermierilor care pot să se înscrie în acest program pentru a beneficia de sprijinul cuvenit, până la 18.000 de fermieri. Un alt program început de anul trecut şi pe care îl avem şi în 2019 este programul de comercializare a lânei, cifrat anul acesta la 36 de milioane lei şi o creştere de 59,8%. Un alt program de susţinere care are trăinicia lui, şi are doi ani de viaţă, este programul de sprijin pentru porcul Bazna şi Mangaliţa. În bugetul de anul acesta este prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut, iar în cifre absolute - 4,6 milioane de lei”, a spus Petre Daea.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2019 a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament, fiind aprobate două din cele opt amendamente.

Publicat în Ultimele noutati
Joi, 31 Ianuarie 2019 16:00

Scad exporturile de orz

Potrivit UkrAgroConsult, citată de Mediafax, în perioada iulie – decembrie 2018, exporturile românești de orz au cumulat 782.000 de tone, cu 13 procente mai puțin decât în perioada similară a anului anterior, când au fost de 897.000 de tone.

Doar în luna decembrie a anului trecut, comerțul românesc peste graniță cu orz s-a cifrat la 13.360 de tone, cu 22 la sută mai puțin decât în decembrie 2017, Libia și Cipru fiind principalii clienți.

Arabia Saudită a devenit însă unul dintre cumpărătorii importanți pentru orzul românesc, cu o creștere de 43%, în timp ce alți cumpărători tradiționali, cum sunt Spania, Iranul și Iordania, sunt absenți.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, recolta de orz a anului trecut s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, un plus de 9,5% faţă de anul 2017 (1,27 milioane de tone).

Publicat în Piata agricola
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 15:17

Sprijin pentru cultura usturoiului

Producătorii agricoli din România ar urma să beneficieze în 2019 de un program de sprijinire a cultivării usturoiului, pe modelul programului pentru tomate, susținerea financiară fiind de 1.000 de euro pentru un hectar cultivat, a precizat ministrul Agriculturi și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, luni, 7 ianuarie 2019, la Agro TV.

Suprafața minimă acceptată pentru sprijin va fi de 3.000 de metri pătrați, a adăugat acesta.

În vederea prevenirii falsificării, Daea spune că va fi aplicată o normă tehnică, usturoiul urmând a fi livrat cu o tijă de 10 cm.

Actul normativ este în circuitul de avizare, a mai spus șeful MADR.

Într-o declarație pentru Revista Fermierului, viceprimarul comunei Copălău, Constantin Bălineanu, afirma că și-ar dori un program similar cu cel dedicat cultivării tomatelor.

„Măcar dacă statul ne-ar da și nouă cum dă prin programul guvernamental „Tomate în spații protejate”, să ne susțină măcar trei-patru ani, cât să ne punem pe picioare, și tot am putea să le demonstrăm și celorlalți producători că se poate. Până nu văd ceea ce trebuie să vadă, și anume realitatea din teren, deocamdată fiecare produce usturoi cât știe că poate comercializa”, a menționat Bălineanu.

De programul de sprijin pentru tomate au beneficiat 16.000 de fermieri. Programul prevede acordarea a 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuind, printre altele, să dețină o suprafață cultivată în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 8