Comisia Europeana - REVISTA FERMIERULUI

Parlamentul European a adoptat marți, 7 iunie 2016, o rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, document de poziție prin intermediul căruia eurodeputații solicită Comisiei Europene să vină cu propuneri împotriva acestora, pentru a asigura astfel venituri corecte pentru fermieri, dar și o paletă cât mai largă de produse pentru consumatori.

Conform unui comunicat de presă remis la redacție, liderul delegației eurodeputaților social-democrați din România, Viorica Dăncilă, își exprimă satisfacția față de adoptarea de către Parlamentul European a rezoluției, un semnal pe care Parlamentul European îl transmite în vederea susținerii producătorilor din sectorul agroalimentar, de multe ori lăsați la voia întâmplării în relația cu marile rețele de retail.

„Această rezoluție este un semnal pe care Parlamentul European îl dă, în sprijinul fermierilor. Este un semnal pozitiv pentru producătorii de bunuri de consum alimentar și care, de multe ori, nu sunt protejați în relația cu marile rețele comerciale. Este important ca eforturile acestor oameni să fie recompensate corespunzător, la fel cum este important pentru consumatori să beneficieze de produse de calitate, la prețuri decente.

Îmi exprim speranța că oficialii responsabili din Comisia Europeană vor da cât mai rapid curs solicitărilor făcute prin intermediul acestei rezoluții. Rezoluția servește deopotrivă fermierilor români, despre care știm deja că au de multe ori dificultăți în a-și vinde și distribui produsele în condiții echitabile.

Am votat cu toată convingerea această rezoluție. De când mă aflu în Parlamentul European, am avut ca unul dintre principalele obiective să apăr interesele producătorilor români și ale consumatorilor și cred că acest act servește la atingerea obiectivului menționat” a precizat eurodeputata PSD.

La rândul său, raportorul PE Edward Czesak, a precizat că încă sunt multe de făcut pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și rețelele de retail și solicită CE instrumente noi de luptă împotriva practicilor incorecte.

„Inițiativele de până acum nu au fost eficiente. De aceea facem acum mai multe sugestii. Trebuie făcut mai mult pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și supermarketuri și hipermarketuri, în special în ceea ce privește așa-numita teamă (fear factor). Cerem de asemenea Comisiei Europene să facă mai mult în ceea ce privește noile instrumente care ne-ar putea ajuta să luptăm, împotriva practicilor incorecte”, a declarat raportorul PE Edward Czesak (ECR, PL). „Toți actorii din lanțul de distribuție alimentară trebuie să aibă aceleași drepturi”, a adăugat el.

Dezechilibrele de venituri și de putere în sectorul alimentar trebuie combătute urgent pentru a îmbunătăți puterea de negociere a fermierilor, se arată în rezoluția aprobată cu 600 de voturi la 48, cu 24 de abțineri. Eurodeputații subliniază faptul că prețurile de vânzare sub costurile de producție și utilizarea incorectă a alimentelor agricole de bază cum ar fi lactate, fructe și legume drept principale alimente vândute la prețuri subevaluate de către marii distribuitori amenință durabilitatea pe termen lung a producției UE în aceste domenii.

Fermierii și întreprinderile mici și mijlocii sunt în mod deosebit vulnerabili la practicile comerciale incorecte (UTPs). Uneori sunt forțați să vândă în pierdere atunci când negocierile privind prețurile cu un partener mai puternic le pune în situație dezavantajoasă, cum ar fi împunându-le să suporte costurile reducerilor din supermarket. Consumatorii sunt și ei dezavantajați, întrucât accesul la produse noi și inovatoare și paleta de opțiuni sunt reduse, mai spun deputații.

Sunt necesare măsuri puternice pentru a învinge ”teama” (”fear factor”) de furnizori

Schemele voluntare și de auto-reglare au dus până acum la „rezultate limitate”, din cauza lipsei unei aplicări corespunzătoare, reprezentării limitate a fermierilor, conflictelor de interese între părți, mecanismelor de mediere care nu reflectă „teama” („fear factor”) de furnizori și a faptului că nu se aplică întregului lanț alimentar, subliniază deputații. O legislație cadru europeană este necesară pentru a lupta împotriva practicilor comerciale incorecte (UTP) și pentru a asigura că fermierii și consumatorii europeni pot beneficia de condiții corecte de vânzare și cumpărare, se mai spune în text.

UTPs sunt, de exemplu, întârzieri ale plăților, restricționarea accesului la piață, modificări unilaterale sau retroactive ale contractului, anulare neprevăzută și nejustificată a contractelor, transferuri incorecte ale riscului comercial și transferul costurilor de transport și depozitare către furnizori.

UE are deja legislație pentru combaterea practicilor comerciale incorecte ale companiilor față de consumatori (Directiva 2005/29/CE), dar nu există reguli UE pentru combaterea practicilor incorecte între diferiți operatori din sectorul alimentar. UTPs sunt acoperite parțial de legislația privind competiția. Parlamentul crede că Supply Chain Initiative și alte sisteme naționale și europene voluntare ar trebui promovate ”ca un supliment la mecanisme efective și puternice de aplicare la nivelul statelor membre, care să asigure că toate plângerile pot fi depuse anonim și care să stabilească penalități descurajante, în coordonare cu UE”. Deputații încurajează producătorii și comercianții, inclusiv organizațiile fermierilor, să se implice în astfel de inițiative.

PE a adoptat marți, 07 iunie, propunerea de Rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Eurodeputații solicită Comisiei Europene, prin intermediul rezoluției votate cu o largă majoritate, să propună măsuri care să ducă la realizarea unor relații comerciale corecte și transparente între producătorii, furnizorii și distribuitorii de alimente.

Și totuși, românii nu vor hipermarketuri, dar cumpără la greu din ele!

În contrapartidă, nu cu mult timp în urmă anunțam că retailul modern continuă să reprezinte un pilon principal de creștere a consumului, atingând o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016, pe fondul reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și al creșterilor salariale, în condițiile în care, la nivel declarativ, toată lumea duce un „război” cu cu mult blamatele mari rețele de magazine.

„Dacă până în 2008, retailul modern creștea cu aproximativ 2-3 puncte procentuale anual în detrimentul celui tradițional, în primele trei luni ale anului creșterea este semnificativă, de 4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut”, afirma Raluca Răschip, Consumer Goods & Retail Director GfK România, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate.

Potrivit spuselor oficialului GfK, primele trei luni ale acestui an au reprezentat un reviriment pentru FMCG, creșterile salariale și banii rămași în buzunarele cumpărătorilor din scăderea de TVA reprezentând bani întorși în consum.

“Consumatorul român s-a mai relaxat, odată cu slăbirea presiunii economice. Primul trimestru din 2016 a însemnat un nou început pentru jucătorii din FMCG, odată cu creșterea puterii de cumpărare a românilor datorată reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și a creșterilor salariale. Beneficiul este că acești bani în plus în buzunarul consumatorilor se întorc acum în consum, iar 2016 dă semne bune de continuare a creșterii”, concluzionează Raluca Răschip.

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături. În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.

Atât demersurile europarlamentarilor, cât și cele ale deputaților români vizavi de prezența preponderentă a produselor românești la raft par sortite eșecului.

Vorbim în acest caz de data de 10 mai 2016, zi în care Pl-x nr.798/2015 a fost trimisă înapoi la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, pe motiv că a apărut sub formă de inițiativă legislativă, și nu de amendamente.

În urma primirii raportului favorabil de la Comisie, la data de 3 mai a.c., inițiativa legislativă Pl-x nr.798/2015 de modificare a Legii 321/2009 era înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. În urmă cu o lună de zile, mai exact pe 10 mai 2016, moment în care ar fi trebuit să se dea votul final, deputatul PSD Pâslaru Florin Costin a cerut retrimiterea proiectului înapoi, la Comisia pentru agricultură, conform Active News.

Potrivit spuselor alesului, proiectul de lege a fost retrimis la discuții pe motiv „pe procedură”, „având în vedere că pe traseu, mult mai vechi introduse pe traseul legislativ, există alte trei legi (n.r. – proiecte legislative) și că acest proiect de lege a fost înaintea altora care au fost ținute la sertar, mai mult decât atât, s-au luat din acele proiecte de lege care, repet, au fost dinainte, s-au luat 90% din text. Noi am fi dorit să vină ca amendamente, nu ca un nou proiect de lege. Pentru acest lucru, vă trimit... vă propun retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie”, afirma Pâslaru, în speach-ul susținut de la tribuna Camerei Deputaților. Voturile pentru întoarcerea la Comisie a proiectului de act normativ pentru o lună de zile au fost 143 pentru, 66 împotrivă, respectiv trei abțineri.

Inițitiva legislativă blocată în Parlament prevedea amenzi de 150.000 de lei, cât și faptul că autoritățile pot închide supermarketul pentru o perioadă de până la șase luni, în funcție de abateri, dacă acestea sunt repetate sau dacă cer producătorilor comisioane și le facturează servicii, adică taxele de raft. Eliminarea acestor taxe e contestată de marile lanțuri de magazine care spun că acestea reprezintă costuri de marketing, de promovare a produselor.

Retailerii nu erau mulțumiți de forma pe care o luase Legea 321 încă de la finele lunii aprilie. Decizia din 10 aprilie, previzibilă?

Forma pe care a luat-o Legea 321 (a supermarketurilor) după ce a trecut de Comisia de resort din Camera Deputaților (for decizional) îi nemulțumea pe retaileri încă de la finele lunii aprilie, cu mult înainte de trimiterea Pl-x 798/2015 în plen, fapt care i-a determinat pe mulți să creadă că lobby-ul marilor retaileri funcționează.

Aceștia considerau că prezența a 51 la sută produse românești la raft este una discriminatorie față de altele care provin din state membre ale Uniunii Europene (UE), fapt care ar putea genera inclusiv acțiuni de infringement asupra țării noastre, declara pentru Revista Fermierului Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR, director relații instituționale și dezvoltare durabilă, Carrefour.

Oficialul AMRCR recunoștea totodată că asociația pe care o reprezintă a încercat modificarea amendamentelor aduse actului normativ, inclusiv abrogarea sa și prin propunerea creării unuia nou, lege care să pornească pe baze noi, „de la alte premise”, demers care s-a soldat însă cu un eșec. Cel mai „fierbinte cartof” pentru marii comercianți îl reprezintă prezența la raft a nu mai puțin de 51 la sută produse agroalimentare românești, pe tot parcursul anului, excepție făcând  situațiile speciale în care nu se poate respecta procentajul stabilit, de exemplu în lunile de iarnă.

Promisiuni, de protest

Invitat ieri la „protestul” LAPAR, după mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Vorbea de Legea 321...

„(...) Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”, afirma el.

Pl-x 798/2015, pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură, 8 iunie 2016

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (Pl-x 798/2015) – lege ordinară - Respinsă de Senat -3.11.2015 se află pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, Cameră decizională de altfel. Va fi prezentat raportul Comisiei pentru Agricultură (Adoptare) – distribuit – 26.04.2016 și Raport înlocuitor (Adoptare)– distribuit – 24.05.2016.

Mai multe despre documentația disponibilă, aici: http://www.cdep.ro/caseta/2016/06/07/pl15798_rp.pdf

Publicat în Ultimele noutati

Starea culturii de grâu din Franța – cea mai mare ca nivel din Uniunea Europeană (UE) – se degradează continuu, fiind preconizată a atinge niveluri mai mici decât cele de anul trecut, chiar dacă previziunile cu privire la totalul producției la nivelul întregii Uniuni Europene sunt pozitive.

Proporția culturii de grâu moale, franțuzesc, aflat în stare „bună” sau „excelentă”, era la nivelul zilei de luni, 23 mai 2016, de 83 la sută, în scădere cu două puncte procentuale de la săptămână la săptămână, au anunțat cei de la FranceAgriMer, citați de Agrimoney.com.

Chiar dacă procentajul este în continuare unul puternic, el reprezintă o viteză în plus adăugată procesului de declin înregistrat încă de la mijlocul lunii aprilie a.c., atunci când 92 la sută din cultura de grâu a Hexagonului era clasificată a fi în stare „bună” sau „excelentă”.

Acest total vehiculat mai nou extinde prăpastia față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut în Franța, atunci când 91 la sută din cultură era catalogată a fi încadrată în cele două condiții amintite anterior.

„Presiunea bolilor, tot mai mare”

Declinul, prezent într-un procentaj mai mic la celelalte culturi agricole, cum este cazul grâului durum și al orzului de toamnă, survine în contextul discuțiilor despre iarna blândă, situație care a limitat pe de-o parte efectele negative ale frigului asupra culturilor de grâu, dar care nu a afectat populațiile de insecte dăunătoare.

Unii comentatori au adus în discuție inclusiv temeri privind virusul piticirii galbene, o boală diseminată de populațiile de afide care au supraviețuit iernii relativ intacte și au fost încurajate și de o perioadă de primăvară cu precipitații însemnate.

La începutul acestei săptămâni, cercetători din cadrul biroului de agrometeorologie „Mars” din cadrul Comisiei Europene (CE) au afirmat că „singura temere care mai temperează așteptările privind producțiile” obținute la cerealele de toamnă, în Franța, „este presiunea sporită a bolilor, pe fondul vremii umede”.

Unitatea specializată a CE – Mars – a estimat producția de grâu moale, franțuzesc, din acest an, că va totaliza 7,64 tone la hectar, cu 0,3 tone pe hectar peste media cincinală, însă sub rezultatul obținut în 2015, de 7,92 tone la hectar, fapt care a propulsat producția țării la peste 40 de milioane de tone, în premieră.

„Previziunile s-au îmbunătățit”

Cu toate acestea, așteptările cu privire la recolta totală de grâu a UE, în acest an agricol, continuă să se îmbunătățească. Nu mai devreme de marți, 24 mai 2016, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) își revizuia în creștere previziunile de producție pentru acest an, inclusiv la grâu durum, cu 1,5 milioane tone, până la un total de 153,6 milioane tone.

„Perspectivele pentru zonele centrală și sud-estică a Europei s-au îmbunătățit după ploile recente. Chiar dacă, ocazional, temperaturile au coborât sub punctul de îngheț în anumite zone vestice, pagubele nu au fost însemnate”, au precizat cei de la IGC.

Separat, joi, 26 mai 2016, Comisia Europeană și-a revizuit și ea estimările cu privire la recolta de grâu moale cu 2,30 milioane tone, până la un total de 145,1 milioane tone.

Cu o revizuire în creștere și la producția de grâu dur, producția totală de grâu a Uniunii Europene pentru acest an este preconizată a totaliza 153,9 milioane tone.

Anul trecut, UE a „smuls” o recoltă-record de grâu de 160,1 milioane tone, incluzând aici și producția de grâu dur, conform estimărilor CE.

România, „la jumate” ca producție estimată în 2016. Vremea ține însă cu noi

La finele lunii martie 2016, CE își prezenta previziunile privind productivitatea grâului românesc. Specialiștii europeni estimau pe atunci un total de 3,81 tone/hectar, în scădere cu numai 1% față de totalul obținut în anul agricol anterior.
Chiar dacă sub 50 din randamentul înregistrat în Franța, cel estimat pentru România este cel mai mare nivel prognozat de Comisia Europeană în această perioadă în ultimele nouă sezoane, interval pentru care autoritățile de la Bruxelles au date statistice.

O recoltă medie finală de 3,81 tone/hectar la grâu ar fi, practic, cea de-a doua clasată în topul productivității pentru grâul românesc din ultimele 26 de sezoane agricole. Acest nivel de recoltă la hectar corespunde unei producții totale estimate la 7 milioane de tone. Volumul total este în media ultimelor cinci sezoane, dar cu 11,3% față de vârful de record istoric de vară trecută.

În perioada 1-7 iunie 2016, în cultura grâului de toamnă, rezerva de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a țării. În nordul, nord-estul și estul Moldovei, centrul și estul Dobrogei, vestul Crișanei și izolat în nord-vestul Banatului se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și puternică).

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu), înfiinţate în epoca optimă vor parcurge fazele de înspicare şi înflorire (10-100%), precum şi formarea/umplerea bobului (10- 80%). Cele mai avansate în vegetaţie sunt culturile din jumătatea de sud a ţării aflate la maturitatea în lapte (10-50%). În semănăturile tardive se vor semnala fazele de alungire a tulpinii (30- 100%), „burduf” şi înspicare (10-60%).

FranceAgriMer cu ochii pe România

Tot joi, 26 mai 2016, a fost reînnoit Protocolul de colaborare tripartit între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Agenţia pentru Servicii şi Plăţi (ASP) şi FranceAgriMer din Franţa, conform unui comunicat de presă primit la redacție.

La eveniment au participat conducătorii celor trei instituţii, respectiv: domnul Florin Marius FAUR, Director general APIA, domnul Stéphane LE MOING, Preşedinte - Director general ASP şi domnul Jean-Claude GRACIETTE, Director General Adjunct pentru măsuri de piață, FranceAgriMer, ocazie cu care cele trei părți au discutat prioritățile cooperării, dar și aspecte transversale, precum simplificarea Politicii Agricole Comune.

Având în vedere rezultatele fructuoase ale colaborării din anii anteriori, concretizate prin organizarea unor serii de întâlniri, seminarii şi instruiri pentru experţii APIA, cele 3 instituţii şi-au exprimat interesul şi disponibilitatea de a continua cooperarea şi schimbul de experienţă şi bune practici. Prezentul act adiţional reprezintă continuarea Protocolului de parteneriat încheiat între părţi la 28 iunie 2010 şi reînnoit în 2011, 2012 , respectiv în 2013.

„Acest eveniment marchează un nou pas în demersurile pe care APIA le întreprinde în vederea îmbunătăţirii cadrului instituţional şi a activităţilor derulate în scopul asigurării celor mai bune servicii beneficiarilor de fonduri agricole”, se preciza în documentul de presă.

Conform oficialilor APIA, protocolul are ca scop definirea relațiilor între părți în vederea realizării unui program de schimburi tehnice în domeniul ajutoarelor directe către agricultori, administrării piețelor de produse agricole, al măsurilor de intervenție, precum şi al măsurilor de comerț exterior.

Totodată prezentul protocol vizează schimburi de informații economice şi perspective de dezvoltare a organizațiilor comune de piață, pregătirea şi perfecționarea personalului prin acțiuni in situ, precum și schimburi de bune practici privind organizarea administrativă, examinarea procedeelor şi instrumentelor administrative, în scopul de “benchmarking” şi de ameliorare constantă. Sunt vizate, de asemenea, și aspecte tehnice, de organizare, reglementare, procedurale şi administrative privind plățile directe şi sistemul integrat de administrare şi control (IACS), dar și realizarea unor acțiuni comune de cooperare în țările terțe Uniunii Europene.

Semnarea noului protocol de cooperare reconfirmă dinamica accentuată a raporturilor româno - franceze în domeniul agriculturii, continuând seria schimburilor de experienţă şi bune practici iniţiate şi derulate în cursul anilor precedenţi între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Agenţia pentru Servicii şi Plăţi (ASP) şi FranceAgriMer din Franța.

Publicat în Cultura mare

În timp ce analiștii Comisiei Europene (CE) estimează scăderi de preț pentru laptele materie primă și mai accentuate, tot ei trag un semnal de alarmă cu privire la „nevoia de încetinire a tendinței de creștere a producției”, chiar dacă cele 28 de state au estimat o majorare a producției de lapte atât anul acesta, cât și în 2017.

„O scădere accentuată a prețului laptelui este de așteptat”, a afirmat reprezentanții Comisiei Europeane (CE), aceștia subliniind totodată faptul că prima parte a acestui an poate fi una vulnerabilă pentru sector, date fiind valorile relative ale laptelui lichid produs în UE în comparație atât cu cele din țările terțe, cât și cu cele de pe bursele specializate.

„În prezent, prețurile laptelui materie primă rămân cu 20 la sută peste cele ale laptelui echivalent bazat pe laptele praf degresat și cele al untului”, afirmă analiștii CE.

„Nevoia de încetinire”

Pe termen lung, „nu există indicații” că dinamica producției de lapte, zonă care s-a confruntat cu înjumătățirea prețurilor la materia primă începând cu 2013, „dă semne că s-ar schimba”.

„Așteptările cu privire la importurile din țări terțe sunt de creștere cu mai mult de doi la sută anual”, spun specialiștii UE care au calculat că acest procentaj se poate traduce printr-un nivel tranzacționat în acest an de 1,5 milioane tone de lapte sub formă solidă.

„Cu toate acestea, această majorare reprezintă 30 de procente din media creșterii de producție a UE, SUA, Noua Zeelandă și Australia, înregistrate în 2014 și 2015”.

Comisia Europeană (CE) a mai subliniat „nevoia de încetinire a tendinței de creștere a producției, astfel încât să echilibreze cererea de import la nivel global și să permită prețurilor să-și revină de la nivelurile actuale înregistrate”.

„Majorări semnificative în Irlanda”

Comentariile survin în urma estimării Comisiei Europene privind producția de lapte, nivel care a crescut cu 2,3 la sută până la un total de 163,5 milioane tone anul trecut, respectiv cu 1,4 procente și un nivel de 165,7 milioane tone în 2016.

Estimările reflectă o majorare de 1,2 procente de la an la an a șeptelului de vaci cu lapte în țările vest europene, creștere care a adus cu sine niveluri ridicate a producției de lapte în 2016, chiar dacă aceasta a fost plasată în timp în primele luni ale anului.

„În timp ce o creștere limitată este așteptată (n.r. - anul acesta) în Franța, acolo unde cooperativele și producătorii de lactate limitează bonusurile oferite în mod obișnuit pentru sporirea producției, majorări ale cantităților de materie primă obținute sunt așteptate în Irlanda, Olanda și Danemarca”, mai spun oficialii CE.

„Niveluri mari ale livrărilor ar putea avea loc, de asemenea, și în Marea Britanie, în timp ce o expansiune limitată a producției de lapte este preconizată a avea loc în Germania”, cu o „stabilizare” a volumelor este previzionată pentru țările est-europene ale UE.

„Nu doar Uniunea Europeană”

Cu estimări ale USDA privind producția de lapte materie primă în creștere cu 1,6 la sută, cu o asumare a limitării nivelului de performanță din partea Australiei, cât și cu o scădere cu 600.000 de tone a volumelor realizate în Noua Zeelandă, producția combinată a celor patru exportatori ar putea crește totuși cu 3,5 milioane tone, cu mult peste cantitatea previzionată a nivelului importurilor mondiale.

Comentariile survin la un moment în care analiști din țări cum sunt Noua Zeelandă – cel mai important exportator – au blamat prețurile mici, în special cele practicate în UE, acolo unde dispariția cotelor de lapte par să fi încurajat creșterea producției, în ciuda unei piețe slăbite.

Cu toate acestea, CE a precizat că majorarea producției la nivel mondiale „nu se datorează doar dispariției cotelor de lapte”.

În perioada 2007-2015, producția nord-americană de lapte s-a majorat cu 12 la sută, iar cea din Noua Zeelandă cu 36 de procente, cu mult peste creșterea înregistrată în UE, de 10 la sută, în cadrul aceleiași perioade.

Tendință de creștere a producției confirmată și în România

În luna ianuarie 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 1,0% faţă de luna decembrie 2015 şi a crescut cu 5,6% faţă de luna ianuarie 2015.

În luna ianuarie 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 697 tone (-1,0%) faţă de luna precedentă. Dintre principalele produse lactate scăderea producţiei în luna ianuarie 2016 comparativ cu luna decembrie 2015 a avut loc la: unt cu 472 tone (-37,0%), smântână de consum cu 679 tone (-10,0%), lapte de consum cu 1061 tone (-4,4%). În luna ianuarie 2016 comparativ cu luna decembrie 2015 producţia a crescut la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse similare) cu 2355 tone (+16,0%) şi brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (90,3% din producţia totală de brânzeturi) cu 100 tone (+1,7%). Cantitatea de lapte brut importat a crescut, în luna ianuarie 2016 faţă de luna decembrie 2015, cu 348 tone (+2,9%).

Ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna ianuarie 2016 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3556 tone (+5,6%). Producţia principalelor produsele lactate a crescut în luna ianuarie 2016 comparativ cu luna ianuarie 2015 astfel: brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 1148 tone (+23,4%), smântână de consum cu 508 tone (+9,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse similare) cu 1058 tone (+6,6%). În luna ianuarie 2016 comparativ cu luna ianuarie 2015 producţia a scăzut la: unt cu 20 tone (-2,4%) şi lapte de consum cu 250 tone (-1,1%). Cantitatea de lapte brut importat a crescut, în luna ianuarie 2016 faţă de luna ianuarie 2015, cu 5132 tone (+71,0%).

Potrivit INS, prețul litrului de lapte proaspăt de vacă a fost de 2,05 lei în trimestrul IV al anului trecut, 2,01 lei în trimestrul III 2015, 2,03 lei în trimestrul II al aceluiași an, respectiv 2,1 lei în primul trimestru al anului trecut.

Aceleași date INS relevă că în luna decembrie 2015, prețul litrului de lapte proaspăt de vacă era de 2,05 lei, în timp ce în decembrie 2014 acesta era de 2,13 lei.

Publicat în Piata agricola

Munca în agricultura de semisubzistență continuă să fie unul dintre principalii factori care stau la baza riscului ridicat cu care se confruntă țara noastră în materie de sărăcie sau excluziune socială, un procent de 55 la sută dintre locuitorii zonelor rurale fiind în continuare expuși acestor două mari probleme, se arată în „Raportul de țară pentru România”, dat publicității pe 26 februarie 2016 și care urmează să fie prezentat oficial la data de 9 martie 2016.

Mai mult, ponderea ridicată a sectorului informal și neparticiparea la sistemul de pensii de tip contributiv a locuitorilor de la sate se traduc prin perspective defavorabile în materie de pensii, se mai precizează în document.

„Munca în agricultura de semisubzistență este unul dintre principalii factori care stau la baza riscului ridicat cu care se confruntă România în materie de sărăcie sau excluziune socială. Cincizeci și cinci la sută dintre locuitorii zonelor rurale sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială (în comparație cu 31% în orașele mici și suburbii și 28% în orașele mari). Veniturile reduse asociate cu agricultura de semisubzistență sunt cauza ratei celei mai ridicate a sărăciei persoanelor încadrate în muncă din Uniunea Europeană (20%) și o concentrație a sărăciei monetare în zonele rurale (71%). Ponderea ridicată a sectorului informal și neparticiparea la sistemul de pensii de tip contributiv se traduc prin perspective defavorabile în materie de pensii. În plus, aproximativ 80% din beneficiarii asistenței sociale trăiesc în zone rurale”, potrivit documentului întocmit de Comisia Europeană.

În viziunea specialiștilor de la Bruxelles, zonele rurale de la noi din țară se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitară a capitalului uman și existența unor „insule” de sărăcie și de excluziune socială adânc înrădăcinate.

Agricultura, care este ocupația tipică în zonele rurale, reprezintă 29% din totalul locurilor de muncă din România, însă numai 5% din PIB. O mare parte din forța de muncă rurală lucrează în agricultura de subzistență sau de semisubzistență, asociată cu munca informală sau cu munca familială neremunerată, cu o productivitate scăzută și cu sărăcia”, se mai afirmă în raport.

O altă informație îngrijorătoare este și aceea conform căreia nu scăpăm de ocuparea forței de muncă în agricultura de subzistență, pe termen scurt probabilitatea aceasta fiind situată la un nivel ridicat, în condițiile în care mai bine de un sfert din totalul locurilor de muncă ocupate până în 2030 find în acest domeniu.

„Productivitatea muncii în agricultură, silvicultură și pescuit este de peste cinci ori mai scăzută decât media națională. Creșterea productivității agricole ca urmare a progresului tehnologic și a unor perspective profesionale mai bune în restul economiei este susceptibilă de a avea ca rezultat pierderi semnificative de locuri de muncă pe termen lung (agricultura reprezentând 25% din numărul total de locuri de muncă în 2030, potrivit calculelor Cedefop). Cu toate acestea, pe termen scurt, este probabil ca ocuparea forței de muncă în agricultura de subzistență să rămână la un nivel ridicat”, conform documentului „Raportul de țară pentru România”.

Fermele continuă să nu fie competitive

Un alt subiect abordat în detaliu de europeni a fost și acela al competitivității fermelor românești. În opinia celor de la Bruxelles, activitățile economice ale exploatațiilor agricole din România au o diversificare limitată și depind de piețele de mărfuri pentru vânzarea produselor agricole, întrucât afacerile agroalimentare locale sunt limitate (potențial intern și de export).

Totodată, dezvoltarea agricolă a României continuă să fie limitată de structura polarizată a exploatațiilor, de fragmentarea extinsă și de accesul limitat la credite. Fermele de nivel mare și mediu care au nevoie de modernizare reprezintă doar 8% din exploatații și gestionează aproximativ 71% din suprafața agricolă utilizată. Pe de altă parte, restul de 92% care reprezintă ferme mici sunt exploatate pe bază de subzistență sau de semisubzistență. Acestea se caracterizează printr-o productivitate și o dotare tehnică limitate, printr-o orientare spre piață redusă sau inexistentă și printr-un nivel scăzut de cooperare sau printr-o lipsă a cooperării pentru realizarea economiilor de scară.

„Accesul la credite este în continuare dificil, fapt care împiedică dezvoltarea și utilizarea fondurilor UE. În noiembrie 2015, numai 14% din cele 32 de milioane de proprietăți rurale estimate erau înregistrate în baza de date eTerra. Cu toate acestea, cifra este în creștere constantă, cu ajutorul unui proiect finanțat din fonduri ale UE. În România, fondurile pentru dezvoltare rurală s-au concentrat pe sporirea competitivității, creșterea valorii adăugate a produselor agricole și dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare pentru micii fermieri. Încurajarea asocierii fermelor mici în cooperative agricole reprezintă o prioritate, la fel ca înființarea unui fond de credit pentru sectorul agricol”, se mai precizează în documentul celor de la Comisia Europeană.

Irigăm cu costuri mari, dar ne-am revigorat exporturile

Agricultura continuă și să fie o mare consumatoare de energie, infrastructura de irigații deteriorată constituind impedimente în calea competitivității exploatațiilor.

Potrivit raportului, suprafața totală acoperită de infrastructura de irigații reprezintă 20% din terenul agricol utilizat, dar suprafața irigată a scăzut în ultimii ani din cauza ineficienței sistemului, a costurilor de întreținere ridicate și a condițiilor meteorologice. Există planuri de îmbunătățire a legislației privind irigațiile. Totodată, programul de dezvoltare rurală va finanța și modernizarea infrastructurii de irigații.

Același document relevă totodată faptul că evoluția exporturilor reflectă potențialul agricol subiacent al României. Țara noastră era un importator net de produse agricole, însă balanța comercială privind produsele agricole și alimentare a devenit pozitivă începând cu 2013.

„A crescut de la 391,2 milioane EUR în 2013 la 517,8 milioane EUR în 2014, reflectând o ușoară îmbunătățire a competitivității agriculturii. Îmbunătățirea balanței comerciale a fost determinată de exporturile în interiorul UE, care au crescut cu 10% din 2013 până în 2014. În perioada 2009-2014, ponderea importurilor agricole în totalul importurilor a fost constantă, situându-se la aproximativ 9%, iar ponderea exporturilor agricole în totalul exporturilor a crescut treptat de la 8% la 11%”, afirmă oficialii europeni în raport.

Comisia Europeană a publicat analiza sa anuală privind provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, așa-numitele rapoarte de țară. Rapoartele reprezintă un instrument al semestrului european raționalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică și care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze. În urma publicării, în luna noiembrie, a analizei anuale a creșterii pentru 2016 și a recomandării privind zona euro, care stabileau prioritățile la nivel european, acum, prin aceste rapoarte, semestrul european își îndreaptă atenția asupra dimensiunii naționale. Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politici naționale, anterior prezentării programelor lor naționale în aprilie și vor contribui la formularea, spre sfârșitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei țări.

Etapele de parcurs

În cadrul semestrului european, CE va continua dialogul strâns cu statele membre. Luna aceasta, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Comisarii vor efectua, de asemenea, vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naționale, cu parlamentele, cu partenerii sociali și cu alte entități. Statele membre trebuie să prezinte în aprilie programele lor naționale de reformă și programele lor de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), care abordează finanțele publice. Comisia a invitat statele membre să se consulte îndeaproape cu parlamentele naționale și partenerii sociali atunci când pregătesc aceste documente. Comisia va prezenta, apoi, în primăvară, propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, care vizează principalele priorități economice și sociale ale fiecărei țări.

Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanț aprofundat. Din acest an, Comisia a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la șase la patru: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive și dezechilibre excesive cu măsuri corective.

Context

Publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară se înscrie în eforturile de raționalizare și de consolidare a semestrului european, în conformitate curaportul celor cinci președinți și cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei. Unele dintre aceste măsuri au fost inițiate anul trecut, iar punerea lor în practică este confirmată în acest an, în scopul de a facilita un dialog veritabil privind prioritățile europene, inclusiv provocările cu care se confruntă zona euro, la începutul semestrului european, precum și în scopul alocării de mai mult timp, ulterior, pentru dialogul cu statele membre și părțile interesate la toate nivelurile, pentru a se reflecta asupra priorităților lor. Aceste rapoarte reliefează, de asemenea, atenția mai mare pe care Comisia o acordă în cadrul semestrului european aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și problematicii sociale.

Conferința organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice, lansează „Raportul de țară pentru România", publicat de Comisia Europeană în data de 26 februarie 2016, va avea loc la data de 9 martie 2016 la București. Următorul pas după publicarea raportului este transmiterea, de către autoritățile române, a Programului Național de Reformă și a Programului de Convergență. În cursul lunii mai 2016, pe baza documentelor sus-menționate și a analizei cuprinzătoare din Raportul de țară, Comisia Europeană va emite recomandările specifice de țară pentru România privind politicile economice.

Publicat în România Agricolă

Guvernul Cioloș a reușit să agreeze cu Comisia Europeană (CE) un mecanism pentru a demara plata pe suprafață după 30 noiembrie 2015, cei care nu fac obiectul controlului pe teren (circa 700.000 de beneficiari dintr-un total de aproximativ 943.000) urmând să-și primească banii începând cu 1 decembrie a.c.

Surse din interiorul Guvernului ne-au confirmat că această facilitate va duce la stoparea modului de lucru „heirupist” de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), demers obositor prin intermediul căruia s-au căutat tot felul de soluții pentru a fi achitat avansul din subvenție, inclusiv pe 1 și 2 decembrie a.c. Această soluție nu mai este însă de actualitate.

„Tot ceea ce s-a avut în plan, a picat. S-a intrat pe fir cu Comisia Europeană, s-a discutat la diverse niveluri, «mari», și s-a evaluat mult mai în amănunt riscul forțării plății avansului pe 1 și 2 decembrie. S-a ajuns la concluzia că cel mai bine se achită cât se poate până atunci (n.r. - până pe 30 noiembrie 2015, inclusiv) și, după aceea, să se intre pe «plata normală», de la 1 decembrie, destinată celor care nu fac obiectul controlului pe teren”, au afirmat sursele noastre guvernamentale.

Contactat telefonic, ministrul Agriculturii în exercițiu a confirmat informația că nu se vor mai achita avansuri din subvenție în zilele de 1 și 2 decembrie a.c. Oficialul guvernamental a spus că dacă s-ar fi mers pe drumul interpretării Regulamentului european Nr. 1182/71, un eventual control al curții de conturi (fie el al DG AGRI sau al ECA) ar fi scos la iveală că țara noastră ar fi efectuat plăți necuvenite în avans începând cu 1 decembrie 2015, în condițiile în care ultima zi destinată achitării avansului era 30 noiembrie a.c.

El a mai adăugat că actuala legislație europeană permite plăți pe suprafață, nu în avans, și după 30 noiembrie, cu condiția ca beneficiarii să nu fie parte a eșantioanelor de control pe teren, prioritari la încasarea banilor fiind cei cu peste 25 ha.

„Ar fi fost o problemă cu regulamentul (n.r. - 1182/71) dacă plăteam avansurile pe 1 și 2 decembrie. Până nu am luat la puricat regulamentul în limba engleză, înclinam să cred în varianta românească a sa. În limba engleză zice de «(...) o perioadă (...)». Or, nu era vorba de o perioadă de trei zile, șapte zile, 60 de zile, doi ani, ci se spunea în cazul nostru «(...) la 30 noiembrie (...)». Interpretarea noastră era după varianta românească. Este foarte bine trecut acolo și situația ne avantaja. În astfel de situații exista însă riscul de a primi vizita auditului DG AGRI sau ECA care ar fi putut spune că am dat plăți pe avans fără control pe teren, începând cu 1 decembrie. Asta însemna că nu mai erau considerate plăți pe avans”, a spus Irimescu. ”Plățile care nu sunt în avans, plățile «normale», de la 1 decembrie, se plătesc cu o condiție: să termini controlul pe teren la nivel de țară, «sau»... Există un „sau” pe care l-am folosit în anii trecuți, o portiță legislativă care spune că se poate plăti subvenția pe regiunile în care sunt producători care n-au făcut obiectul controlului pe teren. Cât am fost la Bruxelles, am întrebat: «Pot eu stabili regiunile?», iar Comisia a spus: «Da!». Atunci, dacă aveam 10 sate care n-aveau control, stabilieam regiunea pe 10 sate. Asta a fost chestia deșteaptă pe care am aplicat-o anii trecuți și pot s-o aplic în continuare. Și, atunci, nu vom mai avea un aflux mare de cereri de-a lungul a trei zile, ci vom plăti constant. Pe măsură ce-i identificăm pe indivizii respectivi, efectuăm plata. Putem plăti în continuare din 1 decembrie, nu ne mai oprim la o dată anume. Le-am spus celor de la APIA că pentru mine ar fi esențial ca să plătesc cât mai mult și, atunci, soluția ar fi să ne uităm la cei cu peste 25 ha, care au sume mari, îi onorăm pe ei”.

Aceleași surse din interiorul guvernului ne-au mai comunicat faptul că glonțul a trecut pe la urechile APIA, în condițiile în care sistemul TRANSFOND nu lucrează în week-end și de sărbătorile legale, cum este cazul și Sfântului Andrei, adică data de 30 noiembrie. Chiar dacă APIA și Trezoreria ar fi lucrat la foc continuu, fără sistemul BNR TRANSFOND, banii nu ar fi ajuns în băncile comerciale, ceea ce ar fi însemnat un dezastru. Doar intervenția premierului Cioloș pe lângă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut ca sistemul TRANSFOND să fie activ în data de 30 noiembrie, astfel încât plățile aprobate de APIA și transferate de Trezorerie să ajungă în bănci.

„Guvernul Cioloș, implicit Ministerul Agriculturii, s-a mai confruntat cu o mare restricție. Concret, la momentul în care APIA și MADR și-au propus să plătească cu orice preț și cât mai mult și pe 1 decembrie, și pe 2 decembrie chiar, nu s-a ținut cont de faptul că transferul se face prin Trezorerie către bănci sau direct din Trezorerie (cine are cont acolo), dar pentru asta trebuie să lucreze BNR. Degeaba vorbești cu Trezoreria dacă nu lucrează BNR care are TRANSFOND-ul pentru transferul banilor. În Trezorerie sunt banii APIA. Pentru a-i putea transfera în bănci, TRANSFOND-ul trebuie să funcționeze; un soft care trebuie pornit. Dacă BNR nu funcționează, acel TRANSFOND nu funcționează și el. S-a vorbit deja cu premierul care la rândul său a vorbit cu Isărescu (n.r. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR), iar acest sistem va funcționa pe 30 nov. Tot ce se lucrează în week-end va fi transmis pe 30 noiembrie prin TRANSFOND, astfel încât APIA și Trezoreriei să li se permită să facă plăți”, au mai mărturisit sursele noastre guvernamentale.

Și această informație a fost confirmată de Achim Irimescu. Conform precizărilor sale, cei de la Bruxelles au spus că regulamentul în vigoare permite să fie luată drept referință ziua de 30 noiembrie, ca dată când s-au transferat banii. Asta în ciuda problemelor apărute cu Regulamentul 1182/71.

„Degeaba introduc ordinele de plată în Trezorerie pentru că TRANSFOND trebuie să transfere banii în bănci. Am vorbit încă o dată la Bruxelles și au spus ca să nu avem niciun fel de probleme, trebuie să luăm drept referință data la care am transferat banii în bancă. Luni avem nevoie de TRANSFOND. Lumea lucrează până atunci. Luni se transferă ordinele de plată la Trezorerie și, de acolo, prin TRANSFOND, la beneficiari”, a punctat ministrul de resort.

„Am auzit de protestele care se anunță pe 1 decembrie în fața APIA. Eu am încercat să dezamorsez situația”

Întrebat dacă a auzit de zvonurile conform cărora unii fermieri ar putea demonstra în fața APIA centrală în data de 1 decembrie 2015 (puțin probabil, dat fiind faptul că producătorii agricoli români se pornesc greu la proteste, mai ales că au nevoie de aprobări de la Primăria Capitalei, iar ziua anunțată pe Facebook coincide cu cea națională), Irimescu a spus că speră ca lucrurile să rămână totuși „calme”. Șeful MADR a precizat pentru Revista Fermierului că actuala conducere a Ministerului Agriculturii a făcut tot ceea ce i-a stat în putință pentru a plăti avansul promis de vechea guvernare. El spune că dorința de a achita în pripă avansul, demers plănuit de fosta conducere MADR, reprezintă „o bombă cu efect întârziat” pentru actuala conducere a Ministerului Agriculturii.

„Am auzit și eu (n.r. - de protestul din fața APIA pe 1 decembrie). Sper să nu... Eu am încercat să dezamorsez situația. Prin toate discuțiile pe care le-am avut, am dat asigurări că facem tot ce se poate, că asta nu se va mai întâmpla (voi avea grijă să punem lucrurile la punct). Înțeleg că, de fapt, APIA n-ar fi vrut să dea plăți în avans. Era foarte corect să le spunem (n.r. - fermierilor) de la bun început dificultățile pe care le avem în punerea la punct a unui sistem în pripă, deși au fost motive obiective. Sunt state membre care, tocmai din cauza complexității sistemului, nu au dat plăți în avans, dar sunt și state care au dat. Dar cum noi suntem români și am aderat printre ultimii, este clar că nu suntem cei mai mari experți de pe pământul european. Sigur, eu înțeleg că zona politică sau conducerea Ministerului Agriculturii a încercat să facă un gest să nu-și pună producătorii în cap. Gestul acesta a fost însă o bombă cu efect întârziat care s-a spart în capul nostru. Nimeni nu a spus că există un risc, deși se știa foarte clar că n-ai cum să rezolvi problema când erau termenele strânse pentru o asemenea anvergură a problemei”, a conchis Achim Irimescu.

Date oficiale obținute în exclusivitate de revista noastră relevă că până la data de 27 noiembrie a.c. s-a ajuns la un nivel al plății avansului de 26 de milioane de euro transferați deja în conturile fermierilor. În condițiile în care sunt disponibile 380 de milioane de euro, practic, vorbim de mai puțin de 10 la sută din bani achitați producătorilor agricoli, ca avans. Chiar dacă ministrul Agriculturii a promis că se va ajunge chiar și la 75 la sută din sume plătite, imposibilitatea de a mai plăti aceste avansuri din subvenție în zilele de 1 și 2 decembrie nu va mai putea face posibil acest lucru. În cel mai fericit caz, ne spun sursele noastre, se vor duce cu plățile către 100 de milioane de euro, adică sub un sfert din total.

Și șeful APIA, Mihail Spătărelu Puțintei, contactat telefonic a confirmat că sistemul informatic îmbunătățit cu module dedicate, puse la punct de SIVECO și Teamnet, nu funcționează nici acum la parametri optimi, exprimarea sa fiind că „fluxul merge greu”. El a confirmat pentru publicația noastră că doar 80.000 de fermieri au fost plătiți, restul până la 135.000 urmând să fie „rezolvați” în această noapte până la orele 24. El a declarat că „speranța” este de a plăti până pe 30 noiembrie 2015 un total de 300.000 de fermieri.

Cât și ce vor încasa producătorii agricoli ca subvenție

Avansul pe care norocoșii ar urma să-l încaseze reprezintă 69,75 la sută din suma unică pe suprafață. La aceasta se adaugă un avans de 84% din banii pentru agromediu. Concret, pentru anul acesta, cuantumul schemelor pentru care se face plata în avans, este format din schema de plată unică pe suprafață (SAPS) - 77,42 euro/ha. La aceasta se adaugă Măsura 214  plăţi pentru agromediu, adică pachetul 1- pajişti cu înaltă valoare naturală – 124 de euro/ha, pachetul 2- practici agricole tradiţionale - 58 euro/ha, pachetul 3.1- pajişti importante pentru pasări, varianta 1 Crex Crex - 209 euro/ha, respectiv pachetul 4- culturi verzi - 130 euro/ha.

Plăţile pentru SAPS se vor face la cursul de schimb de  4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015.

Plăţile pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu se vor face la cursul de schimb de 4,4828 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2014 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 01/01 din 06 ianuarie 2015

Pentru a simplifica, la plata în avans, în conturile fermierilor români vor intra 53,4198 euro/ha (236 lei/ha) pentru schema de plată unică pe suprafaţa (SAPS), 104,16 euro/ha (466,93 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 1- pajişti cu înaltă valoare naturală, 48,72 euro/ha (218,40 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 2- practici agricole tradiţionale, 175, 56 euro/ha (787 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 3.1- pajişti importante pentru pasări, varianta 1 Crex Crex, respectiv 109,20 euro/ha (489,52 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 4- culturi verzi.

Autorizarea fermierilor la plata în avans se face în această săptămână și presupune finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Publicat în Știri interne
Marți, 16 Noiembrie 2010 21:17

Semi-subzistenţa

Pe agenda Comisiei Europene s-a aflat către mijlocul acestei luni soarta fermelor de semi-subzistenţă. Vreo 11 milioane în UE dacă luăm în calcul şi fermele de subzistenţă. Foarte multe sunt evident în România, dar nici celelalte ţări, Bulgaria, Polonia, nu stau deloc mai bine.
Cât de bine sau mai puţin bine este că există acest tip de agricultură?

A încercat să dea răspuns, pe parcursul a trei zile, conducerea DG Agri, organizatorul seminarului de la Sibiu.
De ce sunt importante pentru societate aceste ferme? De ce sunt importante pentru economia unei ţări? Sau care este aportul acestora pentru mediu şi păstrarea biodiversităţii?

Ei bine, deşi fac parte din categoria fermelor de familie, care produc în special pentru autoconsum şi mai puţin pentru piaţă, beneficiile sunt dintre cele mai diverse pentru ţară.

Aş spune că, în primul rând, forţa de muncă din familie este ocupată cu lucrul pământului sau creşterea animalelor şi obţinerea de produse tradiţionale. Acestea din urmă, într-o mai mică măsură, ajung şi la piaţă. Dacă avem în vedere faptul că sunt câteva milioane numai în ţara noastră, atunci importanţa lor pentru stabilitatea vieţii economice şi sociale este deosebită.

Dacă rolul acestora a fost bine determinat, în ceea ce priveşte viitorul fermelor de semi-subzistenţă depinde atât de cel al Politicii Agricole Comune( PAC), cât, mai ales, de limitele pe care şi le stabileşte fiecare ţară membră, de ţintele acestora.

Pe de o parte susţinerea de până acum, prin măsura 141 din PNDR, de doar 1500 de euro, pe o perioadă de 5 ani, s-a dovedit insuficientă pentru dezvoltarea acestora şi trecerea lor către categoria de ferme mici. Cel mult, aceşti bani au acoperit şi vor acoperi doar nevoile zilnice ale fermei de semi-subzistenţă. Cu alte cuvinte, cum se zice pe la noi, traiul de azi pe mâine al fermierului.

Doar o susţinere mai mare din partea UE, fără măsuri concrete din partea ţărilor cu număr mare de astfel de ferme, acestea nu vor avea viitor. Este valabil şi pentru România sau mai ales pentru România, unde, în afara plăţilor europene, pentru aceştia nu s-a făcut nimic. Şi aici este vorba despre accesul la piaţă, chiar şi la cea locală, care, în acest moment, este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.

Accesul la alte fonduri europene, ca să nu zic la bănci. Ce bancă, din România, ar acorda unei astfel de ferme un împrumut cât de mic? Deşi, aceeaşi bancă, în altă ţară a UE, altfel tratează creditul pentru fermele de semi-subzistenţă, ca să nu zic pentru agricultură în general. Numai în România fermierii sunt trataţi altfel. Suntem în UE şi nu prea suntem. Depinde de ce parte a baricadei te afli.

Oricum, revenind, fără o implicare mai mare a guvernului în sprijinirea chiar a asocierii acestui tip de ferme, în realizarea de investiţii în utilaje, depozite pentru produse, accesul la pieţe, creditare, vom rămâne doar cu frumuseţea biodiversităţii create de aceştia, de beneficiul pentru mediu, cu păstrarea tradiţiilor culturale. Sună bine, dar nu-i suficient. Nivelul de trai al acestei populaţii, în atari condiţii, nu va creşte niciodată. Şi nu cred că acesta-i viitorul pe care şi-l doreşte UE. Sau, cel puţin, aşa l-am perceput.

Publicat în Editorial
Pagina 10 din 10

newsletter rf

Revista