Comisia Europeana - REVISTA FERMIERULUI

Pe motiv că normele naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare ale României contravin legislației Uniunii Europene (UE), Comisia Europeană (CE) a decis miercuri, 15 februarie 2017, să trimită o scrisoare de punere în întârziere țării noastre.

Mai exact, potrivit comunicatului de presă al CE, marilor comercianți cu amănuntul li se solicită să achiziționeze cel puțin 51 la sută din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali.

„Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor”, se afirmă în documentul de presă.

Același act normativ (Legea nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare), mai spun oficialii CE, prevede obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le astfel decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE).

„În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive”, spun cei de la Comisie.

Potrivit spuselor acestora, țara noastră nu a furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

Alături de alte trei state membre, România nu a comunicat deocamdată Comisiei transpunerea deplină a normelor în legislația lor națională.

„Ele au acum la dispoziție două luni pentru a notifica transpunerea completă. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE”, au conchis oficialii CE.

Ca urmare a sesizării primite atât de Comisia pentru Afaceri Europene (CAE), cât și de Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală (CASDR) din partea Biroului Permanent al Senatului României în vederea elaborării unui punct de vedere referitor la necesitarea evitării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor României de stat membru UE, ca urmare a adoptării Legii nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, s-a decis solicitarea atât a poziției jucătorilor din piață, în scris, precum și invitarea acestora la dezbaterea de miercuri, 15 februarie 2017, la Senat.

„Este evident că, în elaborarea punctului de vedere și a unor eventuale soluții, este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect, dar trebuie ținut cont și de condiționalitățile și specificitățile fiecărui stat membru, precum și de interesele producătorilor autohtoni și ale economiei locale/naționale”, se preciza în invitația transmisă lui Ștefan Nicolae de la Agrostar, lui Emil Dumitru de la Pro Agro, lui Laurențiu Baciu de la LAPAR, lui Sorin Minea de la Romalimenta, lui Viorel Marin de la Anamob, lui Aurel Popescu de la Rompan, lui Sorin Mierlea de la Infocons, lui Dumitru Costin de la BNS, lui Dan Șucu de la AMRCR, cât și lui Feliciu Paraschiv.

Invitația a venit de la senatoarea Gabriela Crețu (președinta CAE), dar și din partea Doinei Silistru senator, președintă a CASDR.

Publicat în România Agricolă

În condițiile în care, în UE, investițiile la hectarul de cereale în ceea ce privește pesticidele convenționale cresc de la an la an, Parlamentul European (PE) a adoptat astăzi o rezoluție prin care a cerut Comisiei Europene (CE) și statelor membre UE să faciliteze introducerea pe piață a pesticidelor cu risc redus, inclusiv a celor biologice, pentru o protecție mai bună, pe termen lung, a mediului și a sănătății, anunță eurodeputata Daciana Sârbu printr-un comunicat de presă.

Potrivit spuselor lui Sârbu, în cadrul dezbaterii pe marginea acestei rezoluții din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, accesibilitatea pesticidelor cu risc redus ar fi o măsură de sprijin, inclusiv pentru producătorii bio, care în continuare se confruntă cu dificultăți în obținerea banilor europeni, a afirmat eurodeputata Daciana Sârbu.

„Avem nevoie de cercetări mai detaliate în privința pesticidelor cu risc redus și de proceduri mai bune de aprobare a acestora, pentru a le pune pe piață. Procedurile actuale sunt prea lente, obligând-i pe fermieri să recurgă la pesticidele convenționale, cu toate riscurile implicite pentru sănătate si pentru mediu”, a afirmat Daciana Sârbu. „Soluțiile alternative, inclusiv produsele fitosanitare de origine biologică și alte metode biologice de control ar putea sprijini și fermierii ce produc bio. Foarte mulți producători bio încă au dificultăți mari în a accesa fonduri europene, din cauze ce țin de proceduri în continuare complicate. Accesibilitatea pesticidelor cu risc redus ar fi o măsură indirecta de suport, ce le-ar aduce avantaje și acestora, dar și consumatorilor”, a subliniat Daciana Sârbu, vicepreședintă în exercițiu a Comisiei de Mediu si Sănătate Publică, activând și în Comisia de Agricultură a forului legislativ european.

Utilizarea produselor fitosanitare convenționale face din ce în ce mai mult obiectul dezbaterilor publice, din cauza riscurilor potențiale pe care acestea le prezintă pentru sănătatea oamenilor, pentru cea a animalelor, cât și pentru mediu, se precizează în textul rezoluției.

Conform acestui document, “produsele fitosanitare cu risc redus de origine biologică pot fi o alternativă viabilă la produsele fitosanitare convenționale”, iar “agricultorii trebuie să dispună de un set mai mare de instrumente pentru a-și proteja culturile și pentru a decide ce măsură le va proteja culturile în cel mai bun și sustenabil mod”

Prin intermediul documentul adoptat miercuri de plenul PE se “invită Comisia și statele membre să accelereze evaluarea, autorizarea, înregistrarea și monitorizarea utilizării produselor fitosanitare cu risc redus de origine biologică, menținând, în același timp, evaluarea riscurilor la un nivel ridicat”.

Potențialul biopesticidelor, susținut de spanioli și niponi

Compania spaniolă producătoare de biopesticide și biostimulanți – Futureco – parafa marți, 17 ianuarie 2017, aderarea la o alianță de tip equity (schimb de acțiuni) cu Sumi Agro Europe, anunța joi, 19 ianuarie 2017, Kazuma Suzuki, vicepreședintele companiei, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea Summit Agro România și a lansării pe piața autohtonă a unui nou insecticid – Trika Expert.

„Cu două zile în urmă, am anunțat o nouă alianță tip Equity, un parteneriat prin schimbare de acțiuni, cu o companie denumită Futureco Bioscience Worldwide din Spania, demersul făcând parte  din strategia de portofoliu a Sumi Agro Europe”, a precizat Kazuma Suzuki, vicepreședintele Sumi Agro Europe, cu ocazia aniversării a 20 de ani de Summit Agro România. „Futureco este orientată pe cercetare și dezvoltare, omologare și producția de biopesticide, dar și biostimulanți; soluții de biocontrol. Realizăm astfel o investiție pe termen lung. Piața, în special cea din Europa (dacă privim către un orizont de 5-10 ani), sunt sigur că va adopta această nouă tendință. De aceea, am vrut să devenim parte a sectorului de biocontrol”.

Totodată, oficialul nipon a mai adăugat că, prin intermediul Summit Agro România, Sumi Agro Europe își dorește să dezvolte și să introducă și pe piața autohtonă biopesticide și biostimulanți Futureco.

2015: Piața pesticidelor din România creștea de la 141 milioane de euro în perioada 2005-2008, la 463 milioane de euro în urmă cu doi ani

În ultimii aproape 12 ani, produsele de protecția plantelor au înregistrat o tendință de creștere la aproape toate culturile, cu excepția culturilor de cartof, trestie de zahăr și plantațiilor viticole.

La cereale, acestea au înregistrat o creștere cu 23 de procente. Cea mai vizibilă majorare se înregistrează însă la produsele destinate protecției culturilor de soia, una de aproape 70%, pe parcursul a 10 ani. Produsele destinate protecției culturii de porumb au avut o creștere de 15%, la rapiță creșterea a fost de 25%, iar la floarea-soarelui evoluția s-a situat la 21%. Toate acestea în timp ce produsele destinate protecție trestiei de zahăr, cartofilor și pomilor fructiferi au înregistrat scăderi de 2-3%.

Tot începând cu 2008, potrivit unor studii realizate de o mare companie de cercetare agricolă, piața produselor de protecție a plantelor din România a înregistrat o evoluție marcantă. Concret, în timp ce suprafața la cereale a a scăzut cu trei procente, investițiile în produsele de protecția culturilor de cereale au înregistrat o creștere de 309%, ceea ce înseamnă că piața a crescut de 3 ori, de la 32 milioane de euro, la 131 milioane de euro.

De asemenea, majorările înregistrate la produsele de protecția plantelor sunt semnificative pentru fiecare cultură în parte. Defalcat pe produse, erbicidele au avut o evoluție de 198%, fungicidele 288%, iar insecticidele 229%.

La nivelul anului 2015, piața pesticidelor din România creștea de la 141 milioane de euro, la 463 milioane de euro.

Publicat în International

În urma fuziunii dintre Dow AgroSciences și DuPont ar urma să apară pe piață trei companii distincte, printre care și Agriculture Co. (al cărui nume va fi schimbat în perioada următoare), un gigant la nivel global care va avea două arii de business bine definite, împărțite în mod egal, și anume 50% sămânță și 50% protecția plantelor, potrivit spuselor lui Piotr Gill, directorul general DuPont Pioneer pentru Europa Centrală (Germania şi Austria s-au adăugat în acest grup), cu ocazia unui eveniment care a avut loc nu demult în Poiana Brașov și denumit sugestiv „Dealers Meeting”.

El a mai adăugat că se așteaptă aprobările Comisiei Europene (CE) în vederea definitivării demersului de fuziune, iar în următorul an și jumătate scindarea lor în trei mari companii: AgCo, SpecCo și MatCo.

AgCo, dar și celelalte două vor parcurge o etapă de rebranduire, compania dedicată agriculturii urmând să aibă două linii de business, și anume DuPont Crop Protection și DuPont Pioneer.

„Aș vrea să vă reamintesc unora dintre voi despre fuziunea din Dow și DuPont. Vorbeam de ea încă de anul trecut, însă anul 2017 ne prinde în plin proces de așteptare a aprobare a Comisiei Europene pentru a definitiva demersul”, a precizat oficialul DuPont Pioneer la evenimentul care a avut loc în săptămâna IV a lunii ianuarie. „Două mari companii americane au decis să meargă împreună – Dow și DuPont, iar acest lucru va duce la apariția companiei Dow-DuPont. Imediat ce vom primi aprobările necesare (le așteptăm în curând), vom construi acest holding.

Ulterior apariției acestuia, în maximum 18 luni vor fi creat trei companii distincte: o companie specializată pentru produse destinate agriculturii, iar în aceasta vor activa două business-uri DuPont – DuPont Crop Protection și DuPont Pioneer. Cea de-a doua companie independentă – Material Science – va fi creată pe baza structura de produse performante ale Dow și DuPont. În ceea ce privește cea de-a treia – Speciality – adică restul afacerilor cuplate (ce a mai rămas din Dow și DuPont), după crearea Agriculture și Material. Practic, vom avea pe piață Agriculture Company (AgCo), Speciality Company (SpecCo) și Material Company (MatCo). La ora actuală este un proces în desfășurare pentru a crea brandurile acestor companii. Aici sunt nume doar temporare. Imediat ce se va decide crearea acestor companii, vor avea un nume independent și specific. Noua companie care se va crea (n.r. AgCo), va fi cea mai mare la nivel global și va avea 50% sămânță și 50% protecția plantelor”.

Piotr Gill a mai adăugat că, în fiecare zi, pentru cercetare și dezvoltare, DuPont cheltuie circa trei milioane de dolari, iar misiunea R&D a companiei nu se oprește aici.

„Promisiunea companiei este ca până în 2020 să avem 10 miliarde de dolari investiții în cercetare. Însă, poate ce este cel mai important – avem 62% din total buget de cercetare DuPont este alocat numai agriculturii”, mai anunță directorul companiei.

Nu în ultimul rând, Gill a vorbit și despre un prim proces de omologare a unui nou produs DuPont -  Zorvec, unul care ar putea fi în mâinile fermierilor români în anii 2018-2019, atât ca și moleculă independentă, dar și ca amestecuri.

„El a fost premiat pentru cel mai bun nou produs în 2016. De asemenea, în 2015, tot pentru el, mai avem un premiu pentru cea mai bună inovare în partea de ambalare, iar în 2014, premiul pentru cea mai bună formulare pentru Zorvec”, a conchis Piotr Gill.

Mai bine de 400 de fermieri și colaboratori au participat în data de 26 ianuarie a.c. la „Dealers Meeting”, evenimentul anual organizat de companiile DuPont România și DuPontPioneer la Hotelul Alpin din Poiana Brașov, pentru prezentarea produselor şi noutăţilor din anul 2017.

Deschiderea întâlnirii i-a revenit lui Vasile Iosif, director general DuPont România, care a apreciat participarea unui număr important de fermieri şi colaboratori, cărora li s-a alăturat şi presa de specialitate. De asemeenea, au fost invitați şi cei doi specialişti care s-au alăturat echipei DuPont: Teodor Chelaru, director de marketing şi Vlad Stamatin, reprezentant de vânzări în zona Moldovei.

La rândul său, directorul tehnic Ion Săvulescu a prezentat portofoliul de produse al companiei DuPont. El a evidenţiat eficienţa produsului Tripali, un erbicid nou, cu trei substanţe active, ce combate foarte bine o paletă mare de buruieni și despre care vom vorbi pe larg într-un alt material.

Revista Fermierului a transmis LIVE și de această dată evenimentul, înregistrările complete fiind disponibile cu titlu gratuit pe pagina noastră de Facebook.

Publicat în Piata agricola

Chiar dacă nu au fost de acord cu interzicerea lor, reprezentanţii a 17 state și patru regiuni din UE28  au refuzat vineri reînnoirea autorizaţiei pentru porumbul Monsanto, cât şi autorizarea a două noi seminţe de porumb modificat genetic, dezvoltate de companiile DuPont şi Syngenta și au delegat astfel decizia Comisiei Europene, informează AFP, citată de Agerpres.

„Nu s-a ajuns la nicio majoritate calificată, nici pentru dar nici împotriva autorizării”, a anunţat un purtător de cuvânt al CE într-un scurt comunicat. „Comisia va analiza care sunt următoarele etape”, a continuat el.

Votul organizat de Executivul comunitar în cadrul comitetului tehnic a fost primul de acest fel după intrarea în vigoare a noilor acte normative europene adoptate în 2015. Acestea permit țărilor membre UE să ceară interzicerea cultivării de OMG-uri pe o parte sau pe întregul lor teritoriu.

Austria, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Germania, Grecia, Franţa, Olanda, Polonia, Letonia, Lituania, Italia, Slovenia, Malta, Luxemburg şi Ungaria, cât şi patru regiuni - Scoţia, Ţara Galilor, Irlanda de Nord şi Walonia au decis să refuze cultivarea organismelor modificate genetic.

În prezent, soiul de porumb MON 810, dezvoltat de gigantul american Monsanto, este singurul tip de OMG autorizat în UE. Beneficiind de o autorizaţie care datează din 1998 acest soi de porumb este cultivat în Spania, Portugalia şi într-o mai mică măsură în Cehia. Toate celelalte tentative de a introduce în cultură şi alte seminţe modificate genetic au eşuat în faţa opoziţiei statelor membre. Situaţia este însă diferită în ceea ce priveşte importul şi comercializarea de OMG.

Publicat în International

Comisia Europeană (CE) a modificat prin Regulamentul european 1146/2014 Limitele Maxime de Reziduuri (LMR) pentru substanța activă Clorotalonil, informează compania Syngenta.

În vederea conformării cu această modificare, compania Syngenta a decis retragerea utilizarii produsului BRAVO 500 SC la PRUN. Astfel, compania Syngenta a retras această utilizare de pe eticheta produsului și recomandă încetarea utilizării produsului BRAVO 500 SC la prun.

„Menționam că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest document nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activităților pe care le desfășoară”, se precizează în finalul comunicatului.

Publicat în Comunicate

Potrivit surselor noastre de la Bruxelles, în cadrul întâlnirii de zilele trecute a oficialilor români cu Jerzy Bogdan Plewa, directorul general al DG AGRI (Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), a fost expusă în primă instanță „situația specială a României” în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat, reprezentanții țării noastre susținând că fermierii români au nevoie în continuare de acest tip de subvenționare.

Funcționarii europeni ne-au transmis totodată că scopul principal al întâlnirii a fost acela de a clarifica posibilitatea desfășurării unei întâlniri tehnice bilaterale având ca temă subiectul de mai sus, la care să participe atât experții români, cât și reprezentanții DG AGRI.

În cadrul acestei întâlniri, conform spuselor celor apropiați participanților la discuții, ar trebui abordate mai exact „neclaritățile pe care DG AGRI le-a ridicat față de modul în care România acordă sprijinul cuplat”.

Se pare că obiectivul întâlnirii a fost atins, de vreme ce surse din DG AGRI au precizat că unitatea specializată a CE a confirmat românilor „disponibilitatea pentru o bilaterală” pe tema respectivă în data de 8 februarie 2017!

Reprezentanții României la discuțiile cu Jerzy Bogdan Plewa, directorul general al DG AGRI (Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) din cadrul Comisiei Europene (CE), au fost Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, dar și Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii în Guvernul tehnocrat Cioloș.

În cazul anului de cerere 2015, fermierii români au încasat cea mai mare subvenție pentru bovine din UE. Vorbim de un sprijin cuplat al cărui cuantum a fost de maxim 1.300 euro/cap de animal.

Pentru următoarea campanie de depunere a cererilor unice de plată, au fost schimbate condițiile de acordare a sprijinului cuplat.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii și pentru schemele de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, se acordă în condițiile art.61 – 782 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Beneficiarii plăţilor sunt cei prevăzuţi la art. 7. alin. (1) și la art.12 din Ordonanța de urgență nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare.

Cel mai nou proiect de act normativ postat pe site-ul MADR – Ordonanță privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură vine cu modificări în ceea ce privește legislația privind sprijinul cuplat:

7. La articolul 25, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Decizia referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat poate fi revizuită până la 1
august 2016, în sensul prevăzut la art. 53 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu
aplicabilitate din anul 2017. ˮ

8. La articolul 25, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu
următorul cuprins:
„(4) În cazul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale intenționează să ia decizia de a
transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, informează fermierii cu privire la un posibil
transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor, atât printr-un anunț care se
postează pe site–ul instituției: www.madr.ro, cât și prin Ordin al ministrului agriculturii și
dezvoltării rurale.

Publicat în Finantari

Miercuri, 25 ianuarie 2017, liderul eurodeputaților social-democrați români, Viorica Dăncilă, a fost reconfirmată în funcția de vicepreședintă a Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI).

Această funcție este deținută de europarlamentara noastră încă din iulie 2014, potrivit unui comunicat de presă remis la redacție.

Domnia sa a precizat că va depune în continuare eforturi în vederea sprijinirii agriculturii românești și crearea de oportunități pentru fermierii români.

„Mulțumesc colegelor și colegilor din Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European și din grupul S&D, pentru încrederea acordată. Voi lupta, ca și până acum, pentru mai multe șanse de dezvoltare pentru agricultura României și pentru drepturile agricultorilor români.
Agricultura și Dezvoltarea Rurală sunt zone de maxim interes pentru România. Este nevoie de măsuri puternice sprijinite de UE pentru relansarea economică a zonelor rurale din România și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai de la sate. Am toată convingerea că Uniunea Europeană, prin fondurile de coeziune și dezvoltare rurală, dar și prin asistența pe care o poate oferi este un factor extrem de important pentru susținerea dezvoltării agriculturii din țara noastră.

În calitate de vicepreședintă al Comisiei de resort din PE voi depune toate eforturile pentru a obține mai mult suport pentru acele programe care pot să ofere perspective economice și o viață mai bună în zonele rurale din statele mai puțin dezvoltate ale UE”, a spus eurodeputata PSD Viorica Dăncilă.

Cea mai recentă informare transmisă de Viorica Dăncilă pe teme de agricultură datează din 5 august 2016. Atunci, Viorica Dăncilă, liderul eurodeputaților social-democrați din România, chestiona Comisia Europeană cu privire la măsurile pe care CE la are în vedere, pentru o orientare mai accentuată a economiei rurale, astfel încât potențialul femeilor din zonele rurale să fie valorificat.

În răspunsul primit de la Comisia Europeană, se specifica faptul că Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală oferă un set de măsuri menite să promoveze dezvoltarea economică și socială durabilă a zonelor rurale, iar Fondul european de dezvoltare regională sprijină spiritul antreprenorial și dezvoltarea infrastructurii.

De asemenea, CE sublinia faptul că Fondul social european investește în măsuri de sprijinire a egalității de gen în ocuparea forței de muncă.

Pe site-ul PE, COMAGRI nu are aproape niciun comunicat de presă în limba română, cel mai recent decât din 11 august 2016.

Publicat în International

Uniunea Europeană (UE) poate și ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a combate cu eficacitate risipa de alimente, se arată în Raportul special nr. 34/2016 - „Combaterea risipei de alimente: o oportunitate pentru UE de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în lanțul alimentar”, realizat de specialiștii Curții Europene de Conturi (ECA).

Potrivit unui comunicat de presă al ECA pe această temă, există mai multe politici europene care au potențialul de a combate risipa de alimente, însă acest potențial nu este valorificat.

„Măsurile luate până în prezent rămân fragmentate și intermitente, iar coordonarea la nivelul Comisiei Europene (n.r. - CE) lipsește”, spun specialiștii ECA, care au mai adăugat că ultima propunere a UE de abordare a problematicii risipei de alimente, și anume crearea unei platforme, nu răspunde în totalitate problemelor semnalate în raport.

„Risipa de alimente este o problemă globală, care necesită luarea de măsuri la toate nivelurile. Estimările actuale indică faptul că, la nivel mondial, aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite sau pierdute, ceea ce generează uriașe costuri economice și de mediu”, se mai arată în document.

Mai mult, oficialii ECA mărturisesc că progresele înregistrate au fost afectate de lipsa unei definiții comune a „risipei de alimente”, precum și de lipsa unui nivel de referință convenit, în funcție de care să se vizeze reduceri ale risipei. Or, mai afirmă aceștia în documentul de presă, Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Regiunilor, G20 și alte părți interesate au lansat apeluri repetate prin care UE era chemată să contribuie la reducerea risipei de alimente.

„Raportul Curții adresat Comisiei a identificat o serie de oportunități ratate, dar și posibilități de îmbunătățire care nu necesită noi inițiative legislative și nici fonduri publice suplimentare”, a declarat Bettina Jakobsen, membră a ECA, responsabilă de raport. „Însă Comisia își concentrează acum eforturile pe crearea unei platforme, ratând astfel, încă odată, o șansă de a aborda cu eficacitate problema. În acest moment este nevoie mai degrabă de o mai bună aliniere a politicilor existente, de o mai bună coordonare și de identificarea clară a reducerii risipei de alimente drept obiectiv de politică”, a mai adăugat raportorul.

ECA a analizat modalitățile prin care actualele politici ar putea fi utilizate într-un mod mai eficace, adresând Comisiei unele recomandări. În primă instanță, ECA propune să se consolideze și să se coordoneze mai bine strategia UE de combatere a risipei de alimente, care ar trebui să fie însoțită de un plan de acțiune pentru anii următori și de odefiniție clară arisipei de alimente.

De asemenea, trebuie să se ia în considerare problematica risipei de alimente în viitoarele evaluări ale impactului pe care le va realiza și să asigure o mai bună aliniere între diferitele politici care pot contribui la combaterea acestui fenomen.

Totodată, este necesar să se identifice și să se elimine obstacolele de natură juridică ce stau în calea donațiilor alimentare, să încurajeze utilizarea în mai mare măsură a posibilităților existente pentru donare și să analizeze eventuale modalități prin care donațiile ar putea fi încurajate și în alte domenii de politică.

Nu în ultimul rând, raportorul Jakobsen a avertizat că noua platformă nu este de natură să contribuie în mod semnificativ la strategia în domeniul risipei de alimente și că, în continuare, nu există o definiție unică și clară aacestui fenomen.

„Recomandările Curții cu privire la direcțiile de elaborare a politicii viitoare în acest domeniu au fost fie ignorate, fie acceptate doar parțial, în timp ce proiectul actual de orientări nu face altceva decât să transfere problema în sarcina statelor membre”, a mai adăugat Bettina Jakobsen.

UE nu a contribuit la un lanț alimentar eficient

În documentul său de poziție, Curtea a examinat măsurile luate de UE până în prezent pentru a reduce risipa de alimente, precum și modul în care diferitele instrumente de politică funcționează în acest sens. Astfel, s-a constatat că UE nu a contribuit la un lanț alimentar eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor printr-o combatere eficace arisipei de alimente.

Risipa de alimente reprezintă o problemă care apare de-a lungul întregului lanț alimentar, se mai arată în raport. Prin urmare, transmit vocile autorizate ale ECA, ar trebui să se ia măsuri la nivelul tuturor componentelor acestui lanț.

„Accentul ar trebui să fie pus pe prevenirea fenomenului, întrucât avantajele care decurg din evitarea risipei sunt superioare costurilor aferente soluțiilor ulterioare aplicate”, se precizează în comunicatul de presă.

De asemenea, Curtea a remarcat lipsa notabilă de evaluări ale impactului diferitor politici ale UE asupra luptei împotriva risipei de alimente. Domenii de politică majore, cum ar fi agricultura, pescuitul și siguranța alimentară, au toate un rol de jucat și ar putea fi utilizate pentru o combatere mai eficace a risipei de alimente.

Datele statistice arată că, la nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 milioane tone pe an, adică circa 180 de kilograme pe cap de locuitor. În România, ce se aruncă, reprezintă 2,55% din totalul risipei de alimente la nivel comunitar. Aruncăm alimente, deși suntem una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, în condițiile în care aproape jumătate din populația țării trăiește la nivelul pragului de sărăcie.

Publicat în International

Potrivit AFP, citată de Agerpres, instanța intermediară generală a Uniunii Europene (n.r. - Tribunalul General este inferior doar Curții Europene de Justiție) a certificat joi, 15 decembrie a.c., o autorizaţie emisă anterior de Comisia Europeană în vederea comercializării de produse care conţin boabe de soia modificată genetic de către grupul american Monsanto.

Practic, justiţia europeană a recuzat acțiunea formulată de trei organizaţii nonguvernamentale din Germania care se opun introducerii pe piaţă a acestor produse şi au cerut CE să revină asupra deciziei sale de autorizare. Aceste solicitări au fost respinse, ca nefondate, de Executivul european în 2013.

Țările membre UE au păreri împărţite cu privire la organismele transgenice, chiar dacă acestea sunt cultivate pe scară largă în America şi Asia. Începând cu 2002, în Uniunea Europeană doar patru OMG-uri au fost autorizate pentru cultură, însă numai unul singur mai este cultivat şi în prezent, soiul de porumb MON810, dezvoltat de compania americană Monsanto.

„Șobolanii hrăniţi cu alimente modificate au murit prematur”

Conform afirmațiilor lui Thierry Vrain, fost cercetător pentru Agriculture Canada, în țara sa de baștină sau SUA nu s-au realizat studii pe termen lung în privinţa consumului de alimente modificate care să demonstreze că porumbul şi soia modificate genetic sunt sigure.

„Tot ce avem sunt studii ştiinţifice care vin din Europa, ce arată că şobolanii hrăniţi cu alimente modificate au murit prematur”, afirmă acesta într-un articol amplu, publicat anul trecut în presa din România. „Aceste studii arată că proteinele produse de plantele modificate genetic sunt diferite de ceea ce ar trebui să fie. Inserarea unei gene într-un genom poate avea ca rezultat, şi de obicei are, proteine alterate. Literatura ştiinţifică este plină de studii care arată că porumbul şi soia modificate conţin proteine toxice sau alergene”.

De mai bine de patru decenii este practicată modificarea genetică şi se bazează pe modelul o genă – o proteină, propus acum 70 de ani, care susţine că fiecare genă codifică o singură proteină.

„Proiectul Human Genome finalizat în 2002 a arătat că această ipoteză este greşită”, a mai spus Vrain.

Aproape toți savanţii învaţă acum că fiecare genă poate oferi mai mult decât o singură proteină şi că, introducerea unei gene într-o plantă creează, în cele din urmă, proteine alterate.

„Unele dintre aceste proteine sunt în mod evident alergene sau toxice”, a conchis cercetătorul.

„Growing Better Together”

La mijlocul lunii martie 2016, Monsanto prezenta raportul de sustenabilitate al companiei pe anul trecut.

Documentul, intitulat „Growing Better Together”, oferă o analiză a acţiunilor de sustenabilitate realizate de Monsanto din trei perspective – oamenii, planeta şi compania: „Oamenii - Monsanto oferă sprijin pentru ca alimentaţia echilibrată să fie mai accesibilă fiecărui om de pe planetă şi urmăreşte îmbunătăţirea vieţii fermierilor, angajaţilor, consumatorilor şi comunităţilor; Planeta - Monsanto adoptă soluţii agricole care ajută la diminuarea impactului schimbărilor climatice, asigură accesul la apă, conservă biodiversitatea şi îmbunătăţeşte sănătatea solului; Compania - Monsanto stabileşte standarde etice înalte, o guvernanţă corporatistă activă, administrarea responsabilă a produselor şi raportarea transparentă ca punct central al modului de desfăşurare a activităţilor comerciale”.

Recent, Monsanto a progresat în câteva obiective importante de sustenabilitate. Compania a mărit eficienţa sistemelor de irigat în cadrul loturilor de producere de sămânţă şi a diminuat intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră din cadrul operaţiunilor de produse pentru protecţia plantelor. De asemenea, Monsanto a devenit prima companie parteneră a Organizaţiei National Fish and Wildlife Foundation’s Monarch Butterfly Conservation, asumându-şi un angajament în valoare de milioane de dolari pentru sprijinul fluturilor monarch.

Publicat în Știri interne

Două focare de pestă porcină africană au fost notificate de Republica Moldova la OIE, cazurile fiind semnalate la suinele din gospodăriile populației aflate în nordul raionului Dondușeni, la mai puțin de 70 km de frontiera cu România, atrage atenția Asociația Români a Cărnii printr-un comunicat de presă, totul în condițiile în care abia ne-am recăpătat statutul de stat liber de boală.

„Este necesar ca atât fermierii, producătorii de carne de porc, precum și unitățile care manipulează vânat salbatic - în special aceia care își desfășoară activitatea în județele riverane cu Republica Moldova și Ucraina - să sporească vigilența și supravegherea efectivelor, iar orice suspiciune să fie imediat raportată serviciilor sanitare -veterinare teritoriale”, afirmă reprezentanții ARC prin documentul de presă.

Prezenţa virusului de pestă porcină în probele trimise de Republica Moldova a fost confirmată de un laborator din Spania, au anunţat oficiali ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) într-o conferinţă de presă, relatează joi Radio Chişinău, citat de Agerpres.

În urma acestei probări, autorităţile moldovene au instituit stare de alertă în localităţile Moşana şi Cernoleuca pentru ca experţii să poată trece la măsurile de combatere a virusului pe parcursul a 45 de zile.

„În baza deciziei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, s-au instituit filtre la toate intrările şi ieşirile din acele sate, utilate cu dezinfectante. Se interzice sacrificarea animalelor în scopul consumului public. Maşinile care intră în aceste localităţi vor fi verificate de către poliţişti şi vor fi dezinfectate de către specialişti”, a precizat Vsevolod Stamati în cadrul unui briefing de presă directorul adjunct al ANSA. El a afirmat că în următoarele zile vor fie efectuate verificări pe întreg teritoriul statului vecin.

Am promis europenilor că am dat gata pesta porcină

Prin votul adoptat de Statele Membre UE a fost amendată, printr-o hotărâre de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animală, datorate evoluției pestei porcine clasice, în diferite state membre UE.

Restricțiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administrația românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în țara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre suinele domestice și sălbatice. Ca urmare, porcii vii și produsele provenite de la aceștia pot circula pentru prima oară de la aderare în spațiul Uniunii Europene, în condițiile derogărilor oferite de sus-amintita decizie.

Pentru a-și recăpăta statutul de liber de boală, România a desfășurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control și eradicare, cofinanțate de Uniunea Europeană (UE). Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007-2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situație dovedită și de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale.

Radu Roatiș Chețan afirma nu demult că țara noastră a oferit garanții celor de la Comisia Europeană (CE) privind biosecuritatea fermelor, după 70 de ani de restricții din cauza prezenței pestei pe teritoriul țării noastre.

„Acest demers pe care îl facem împreună cu reprezentanții CE (...), stipulează două lucruri: în raporturile comerciale, tu deja știi că vei livra porci la data X și ai un calendar (...). Așa cum noi am cerut pentru fiecare bovină care a intrat în România, mă refer la cazurile de Bluetongue (n.r. - boala limbii albastre) într-o anumită perioadă, să facă dovada faptului că animalul este clinic sănătos, toată lumea, pe principiul precautiv, spune că s-a ridicat restricția, doar că țara de unde vine animalul a avut 70 de ani pestă porcină; nu vorbim de o glumă. De aceea, livrările de animale, pentru a nu apărea chestiuni juridice, opozabile, s-au făcut la acest gen în care, noi, în următoarele luni, noi nu avem virus în România. Noi, prin ceea ce am făcut, am demonstrat că virusul pestei porcine clasice nu este și nu circulă în România.

„Ceea ce lucrăm noi acum, prin integrarea unui sistem de management în laboratoare (pe care îl aveam, dar am deschis noi ferestre în el), fermierii vor putea să-și facă prelevările de sânge și, electronic, vor primi în 48 de ore rezultatul analizelor, ca să nu interfereze și să nu fie probleme de procedură în livrare.

„În discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții CE, am dat garanțiile pentru ceea ce înseamnă biosecuritatea fermelor. Sunt exploatații cu înaltă biosecuritate, sunt oameni care fac acest business și mai au de investit și, rând pe rând, și ei vor încadra în această posibilitate de a face export”, a mai declarat Roatiș Chețan. „Avem certitudini. Și aceste certitudini se bazează pe următorul lucru: am spus că datele sunt științific demonstrate. Adică am împărțit România în zone, am împărțit-o în ferme, am verficat condițiile de biosecuritate, am recoltat și am făcut prelevări de sânge, conform unei statistici epidemiologice, pe indici de prevalență care au fost verificate și apoi supuse controlului CE prin echipele lor de audit și inspecție. Dorim să-i sprijim pe producători, acum, să intrăm în elementele tehnice”, a afirmat Chețan într-o conferință de presă.

Irimescu vrea interzicerea importurilor

La finele lunii septembrie, ministrul de resort, Achim Irimescu, a precizat că pentru a preveni pătrunderea în ţară a pestei porcine africane (PPA) va fi dispusă interzicerea importului de către consumatori a produselor de origine animală din Republica Moldova şi Ucraina.

„Vom dispune interzicerea importului a produselor de origine animală de către consumatori (n.r. - din Republica Moldova şi Ucraina). Am informat şi preşedintele şi premierul. În momentul în care ar intra în ţară (n.r. - pesta porcină africană), toţi porcii din zona respectivă ar trebui sacrificaţi. Ar fi pierderi incomensurabile, greu de estimat la ora actuală. Ştiu din experienţa statelor membre ale UE, Balticele şi Polonia, care au avut pierderi foarte mari”, a afirmat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.

Conform ministrului, PPA este o maladie extrem de periculoasă pentru care nu există vaccin, iar în momentul în care ar ajunge în ţară s-ar înregistra pagube foarte mari.

Irimescu a punctat faptul că măsurile de prevenţie vizează, în primul rând, oprirea pătrunderii în ţară a produselor animale din cele două ţări, precum şi controlul asupra migraţiei porcilor mistreţi în zona de frontieră cu cele două state.

Potrivit comunicatului ARC, apariția unor cazuri de pestă porcină africană ar conduce la un dezastru economic pentru crescătorii, producătorii și procesatorii de carne de porc, motiv pentru care autoritățile statului trebuie să întreprindă toate demersurile incluzând întărirea controalelor la frontieră pentru a evita introducerea virusului în România.

Publicat în Zootehnie

newsletter rf

Revista