Comisia Europeana - REVISTA FERMIERULUI

Nu mai puțin de 20 de litri de motorină și 4-5 litri de erbicid (altul decât glifosatul) ar fi necesare pentru a înlocui doi litri de astfel de produs, a precizat Alexandru Gheorghe, proprietarul exploatației agricole vegetale ialomițene Somalex, beneficiile sale pentru culturile agricole fiind recunoscute și de Elena Tatomir, director general, Direcția Generală Politici Agricole din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Uniunea Europeană ne impune din când în când restricții care pot avea consecințe deloc favorabile pentru producția pe care o realizăm. Și mă refer aici la interdicția de a utiliza glifosat, care nu este iminentă pentru anul acesta, dar se discută ca în următorii 4-5 ani să nu mai putem utiliza glifosatul în activitatea noastră. Glifosatul, pentru cine nu știe, este un erbicid cu acțiune totală și care în foarte multe situații rezolvă problemele sănătății culturilor noastre. Există presupuneri nedovedite că efectele sale asupra sănătății omului ar fi negative. Renunțând la utilizarea glifosatului, ca o consecință, am consumat mai mult carburant. Practic, renunțând la doi litri de glifosat pentru un hectar, putem consuma 20 de litri de motorină pentru a-i înlocui efectul și alți 4-5 litri de alt erbicid al cărui efect însumat poate fi de două sau de trei ori mai mare decât al glifosatului”, a afirmat șeful Somalex, exploatație care se întinde pe o suprafață de 3.400 ha, în cadrul Romanian Food&Agribusiness Conference.

Punctul de vedere al fermierului a fost susținut în cadrul evenimentului și de Elena Tatomir, reprezentantul MADR, care a recunoscut că instituția din care face parte a înștiințat oficialitățile de la Bruxelles că nu ar fi deloc benefică pentru agricultura românească interzicerea acestui erbicid.

„Pentru glifosat, noi am făcut un punct de vedere la Comisia Europeană, tocmai pentru a nu-l scoate din produsele care se utilizează în agricultură, acest erbicid, care este benefic pentru culturile noastre, din cauza gradului ridicat de îmburuienare. O scoatere a lui din gama celor utilizate ar fi destul de dăunătoare pentru agricultura românească”, a menționat la rândul său directorul MADR.

La data de 9 noiembrie 2017, ScoPAFF a discutat despre propunerea de menținere pe piață a glifosatului pentru o perioadă de cinci ani. În data de 27 și 28 noiembrie a.c., ca urmare a nereușitei de acum câteva zile, se va relua votul prin reunirea unui comitet de apel.

„Dezamăgitor că încă nu există o decizie clară. Dacă statele membre ar urma știința, glifosatul ar fi fost aprobat pe 15 ani, deja de anul trecut. Instituțiile trebuie să construiască încredere în știință și alimente sigure pe care le avem în Europa, să nu le distrugem. În cazul în care politica câștigă, știința pierde”, potrivit vocilor autorizate din ECPA.

Publicat în Cultura mare

În raportul său special nr. 16/2017, intitulat „Programarea pentru dezvoltarea rurală: este necesar să se reducă complexitatea și să se pună un accent mai mare pe rezultate”, Curtea Europeană de Conturi (CCE) trage un semnal de alarmă cu privire la programele de dezvoltare rurală aprobate pentru exercițiul 2014-2020 și spune că acestea sunt documente lungi și complexe, ce prezintă deficiențe de natură să împiedice punerea unui accent mai mare pe performanță și pe rezultate.

În plus, într-o sinteză a documentului citat, dată publicității recent, CCE precizează că, în ciuda eforturilor depuse de Comisia Europeană (CE), implementarea programelor nu a început mai devreme, iar execuția cheltuielilor a demarat într-un ritm mai lent decât în perioada precedentă.

În raportul detaliat de această dată se specifică faptul că deși cadrul strategic comun promovează punerea în aplicare a unei coordonări eficace pentru a se crește impactul fondurilor, programele de dezvoltare rurală examinate de Curte (printre care și PNDR 2020 al României) se limitează la o demarcare adecvată și la evitarea dublei finanțări, în loc să încurajeze complementaritatea și sinergiile. CCE a constatat că PNDR 2020 (printre altele) identifică o serie de arii de intervenție cu mai multe surse potențiale de finanțare și stabilesc principii de demarcare foarte generale. Cu toate acestea, PDR-urile (incluzând aici și PNDR 2020) nu oferă nicio informație privind valoarea adăugată care s-ar putea obține dacă s-ar asigura coordonarea eficace a diferitelor surse de finanțare.

„Complementaritatea dintre pilonul I și pilonul II (...) va fi asigurată (...) ex ante, prin delimitarea acțiunilor/investițiilor eligibile prin FEGA și FEADR pentru evitarea dublei finanțări. (...) [Un] protocol (...) contribuie la evitarea dublei finanțări prin asigurarea unui flux de informații referitoare la proiectele finanțate din FEGA [și depuse] de către potențialii beneficiari (FEADR)”, se precizează în analiza auditorilor Curții asupra PNDR 2020 al României.

În ceea ce privește Măsura 4.1 din același PNDR 2020, informațiile se concentrează pe acțiunile planificate și rareori furnizează indicații clare privind rezultatele preconizate efectiv, în afară de câteva mențiuni de ordin general privind obiectivele în materie de dezvoltare rurală. Prin urmare, va fi greu de demonstrat cum și în ce fel măsurile selectate (sau submăsurile acestora) satisfac nevoile identificate.

„Măsura [4.1] va contribui la: îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării activităților agricole și a creșterii calității produselor obținute; restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale; respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții; creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și a promovării lanțurilor alimentare integrate”, exemplifică auditorii CCE în susținerea celor de sus.

Documentele de programare, prea complexe și voluminoase, neaxate pe rezultatele preconizate

„Problema de care se lovește întotdeauna procesul de planificare în vederea unei noi perioade de programare este aceea că el începe înainte să fie disponibile date adecvate și relevante din perioadele precedente”, a declarat Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Curtea a constatat că documentele de programare sunt prea complexe și voluminoase și totuși neaxate în mod suficient pe rezultatele preconizate”.

În vederea îmbunătățirii acestui proces, Curtea recomandă Comisiei să se asigure că propunerile sale contribuie la dezvoltarea coerenței între programele individuale, să simplifice documentele de programare și să reducă numărul de cerințe, cât și să coopereze cu statele membre pentru a se asigura că rapoartele care trebuie prezentate în 2019 oferă informații clare și exhaustive.

În plus, CE ar trebui să definească diferiții indicatori într-o manieră mai exactă, să facă bilanțul experienței dobândite în cursul punerii în aplicare a sistemului actual, precum și să elaboreze în timp util propunerile privind politica de dezvoltare rurală pentru perioada de după 2020.

Curtea recomandă, totodată, Parlamentului European, Consiliului și Comisiei să analizeze posibilitatea de a alinia strategia pe termen lung la ciclul bugetar al UE și să efectueze o evaluare cuprinzătoare a cheltuielilor înainte de stabilirea unui nou buget pe termen lung.

Politica de dezvoltare rurală a UE vizează creșterea competitivității agriculturii, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și obținerea unei dezvoltări echilibrate a economiilor și a comunităților rurale. UE intenționează să cheltuiască aproape 100 de miliarde de euro în favoarea dezvoltării rurale în perioada 2014-2020.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pune la dispoziție sprijin financiar pentru măsurile puse în aplicare de statele membre în cadrul programelor de dezvoltare rurală naționale sau regionale, care sunt elaborate de statele membre și aprobate de Comisie.

Publicat în Finantari

Dacă la nivel european, estimările cu privire la disponibilul de grâu aferent sezonului 2017-2018 ar putea atinge un nivel de 141,5 milioane de tone, anunță Comisia Europeană, la nivel mondial, producția de grâu s-ar putea cifra la nu mai puțin de 748,5 milioane de tone, spun specialiștii Consiliului Internațional al Cerealelor.

Joi, 26 octombrie 2017, Consiliul Internațional al Cerealelor și-a revizuit în creștere previziunea cu privire la recolta de grâu la nivel mondial pentru anul agricol 2017-2018 până la un nivel total de 748,5 milioane de tone, față de estimările sale anterioare de 747,6 milioane de tone.

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental și-a majorat propriul nivel al așteptărilor și în ceea ce privește producția globală de porumb aferentă sezonului 2017-2018, cu 5,2 milioane de tone, până la un total de 1,034 miliarde de tone, în mare parte ca urmare a veștilor pozitive care vin din SUA.

La nivel regional, Comisia Europeană (CE) și-a majorat și ea cu 1,1 milioane de tone estimările lunare cu privire la disponibilul de grâu comun pentru sezonul 2017-2018, până la un nivel de 141,5 milioane de tone. Și asta, în comparație cu cele 133,7 milioane de tone de grâu comun (moale) produs în anul agricol 2016-2017.

În plus, organismele de specialitate ale Comisiei și-au revizuit în creștere propriile așteptări cu privirile la stocurile disponibile la sfârșit de sezon și care ar putea totaliza 11,6 milioane de tone, față de 10,5 milioane de tone, cât se estima.

În cazul porumbului, Comisia Europeană și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la disponibilul din sezonul 2017-2018, până la un nivel de 58,5 milioane de tone, față de cele 59,1 milioane de tone estimate anterior. Oricum, nivelurile sunt ambele sub totalul înregistrat în anul agricol anterior, și anume 60,8 milioane de tone.

La capitolul oleaginoase, CE și-a menținut nivelul estimării pentru sezonul de marketing 2017-2018 la un nivel de 22,3 milioane de tone, cu mult peste cele 20,1 milioane de tone produse în 2016-2017.

Tot la capitolul estimări, CE previzionează că va exporta în sezonul comercial care a debutat la 1 iulie 2017 un nivel de 27 de milioane de tone de grâu, unul care rămâne stabil de la ultima estimare. Deja, comerțul de grâu cu țările terțe a atins un nivel de 6,5 milioane de tone la 24 octombrie. Vorbim însă de o scădere cu 23 de procente față de situația din aceeași perioadă a anului trecut, atunci când nu mai puțin de 8,5 milioane de tone erau comercializate în țări terțe.

Exporturile de orz ale blocului comunitar au atins și ele un nivel total de 1,54 milioane de tone până la aceeași dată, în creștere cu patru procente, până la un nivel de 1,48 milioane de tone de la un an la altul.

Importurile de porumb ale UE-28 au ajuns și ele să totalizeze 4,5 milioane de tone la data de 24 octombrie 2017, în creștere cu 76 de procente față de nivelul de 2,6 milioane de tone înregistrat în aceeași zi a lui 2016.

Publicat în Piata agricola

Cu doar 200 de milioane de euro sub Franța și Germania, țara noastră se află deocamdată pe locul al III-lea în ceea ce privește volumul nominal absolut de sursă financiară absorbită din fondurile FEADR prin intermediul PNDR 2020, sume plătite efectiv pe trimestrele I și, respectiv, al II-lea ale acestui an, în condițiile unor decontări din partea serviciilor specializate ale Comisiei Europene (CE) la trei luni și 45 de zile.

„Ne propunem să menținem ritmul actual de implementare a PNDR 2020. Din cifrele pe care le avem deocamdată disponibile până în luna a VI-a, acestea ne indică faptul că România este pe locul al III-lea la nivel european, din 28 de țări membre, în ceea ce privește volumul nominal absolut de sursă financiară absorbită din Pilonul II și din PNDR. Suntem doar în urma Franței și a Germaniei la circa 200 de milioane de euro. De la luna a VI-a încolo, nu mai iau în calcul absorbția și eforturile care au fost făcute de către AFIR, AM PNDR și APIA, adică din lunile iulie, august și septembrie. Eu sper ca după ce vor fi calculate și aceste sume aferente Q3 (n.r. - trimestrul al III-lea), România chiar să urce în clasamentul european”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț Alexandru Potor, în cadrul conferiței „PNDR 2014-2020 în sprijinul agriculturii și dezvoltării rurale din România”, eveniment care a avut loc joi, 26 octombrie 2017, în cadrul IndAgra.

Întrebat fiind de jurnaliști dacă plățile efectuate inițial din bugetul de stat, atât de APIA, cât și de AFIR (cele două agenții din subordinea sa) ar urma să greveze un buget aflat în deficit cu 4,1 la sută, Potor a explicat că decontările care se fac la o lună plus 45 de zile în cazul APIA, respectiv la trei luni plus 45 de zile în situația AFIR nu produc deficit.

„Absorbția fondurilor europene este un efort de echipă. Pe de-o parte, bugetul național pune la dispoziție, inițial, banii pentru a fi făcute plăți către beneficiari, atât plăți directe, cât și plățile pentru dezvoltare rurală (în cadrul Pilonului II), cele care sunt gestionate prin intermediul AFIR pentru ca, ulterior, acestea să fie decontate de către Uniunea Europeană. În cazul APIA, aceasta depune cereri lunare și sunt decontate în termen de 45 de zile, iar AFIR depune cereri trimestriale și sunt decontate în bază de 45 de zile. Asta face posibil ca în cazul sumelor care sunt angajate de către APIA, practic să avem rambursări lunare din partea Comisiei Europene, luând în calcul că, în fiecare lună, se rambursează practic ceea ce s-a plătit cu două luni înainte, iar în cazul AFIR se decontează, de asemenea, în 45 zile sumele care s-au adunat în fiecare trimestru (...); trimestrul III se va deconta în luna decembrie 2017. Practic, plățile care s-au făcut în trim. III se vor deconta în ultima lună a acestui an, iar plățile care se vor face de acum încolo (octombrie – decembrie) se vor deconta la începutul anului”, a adăugat Potor. „Orice sursă financiară pe care noi o aducem din fonduri europene, sprijină consolidarea bugetului național. Acest mecanism pe care l-am descris este suficient de rapid și de flexibil, în așa fel încât să asigure reintroducerea în economia națională a sumelor care au fost cheltuite ca avans de către statul membru, până în cele 45 de zile, însă rambursate de CE. Din punctul meu de vedere, acest mecanism nu produce un deficit, adică sumele plătite preliminar de cele două agenții de plăți”.

Nu în ultimul rând, Potor a precizat că, de la începutul anului 2018, va fi demarată o nouă rundă de deschideri de măsuri, unele care vor acoperi din punctul său de vedere aproape toată anvelopa financiară disponibilă prin PNDR.

„Practic, vom pune tot PNDR-ul la dispoziția beneficiarilor, fermierilor, autorităților publice locale, a reprezentanților ONG-urilor de dezvoltare din mediul rural”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Totodată, el a anunțat că în contextul în care România va prelua președinția Consiliului European în anul 2019, toți colegii săi întreprind eforturi pentru a pregăti preluarea și susținerea în foarte bune condiții și cu performanță a sarcinii de a gestiona lucrările Consiliului European, pe partea de agricultură.

„Există 27 de grupuri de lucru tehnice în care ne pregătim să avem experții cei mai buni ai MADR, ai agențiilor de plăți implicați, în așa fel încât după 2019 să pregătim un program foarte bun în perioada 2020-2027, un program care să răspundă, într-adevăr, nevoilor de dezvoltare a României pe partea rurală, pe partea de agricultură și pe partea de piscicultură”, a conchis Alexandru Potor.

În anul financiar 2017, AFIR a plătit 1,73 miliarde euro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a efectuat, în anul financiar 2017, plăți în valoare totală de 1,73 miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale – fiind înregistrat cel mai ridicat nivel al plăților efectuate într-un an prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Din totalul plăților efectuate, 1,56 miliarde de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, iar restul de 164 de milioane de euro reprezintă contribuția bugetului de stat.

Suma reprezintă atât plățile aferente proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020, cât și valoarea plăților compensatorii pentru măsurile de mediu și climă, măsuri delegate Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) spre implementare.

„Ne aflăm deja la jumătatea exercițiului financiar pentru PNDR 2020 și nu ne permitem să pierdem timp, deși plățile se pot efectua până în anul 2023. Obiectivul nostru este ca până la finalul perioadei de programare să aducem în țară întreaga sumă alocată României pentru agricultură și dezvoltare rurală, până la ultimul eurocent. Mobilizarea personalului AFIR, în urma căreia am reușit cea mai mare performanță a Agenției de până în acest moment – plăți de peste 1,7 miliarde de euro, efectuate către beneficiarii PNDR într-un singur an financiar – mă îndreptățește să consider că vom atinge un procent maxim de absorbție a fondurilor europene. Precizez că, din totalul fondurilor europene decontate beneficiarilor PNDR, 919 milioane de euro au fost deja aprobate de către Comisia Europeană, restul urmând a fi decontat până la finele acestui an. Trebuie să menționez că doar printr-un efort susținut din partea colegilor mei, din toate structurile Agenției și cu o bună colaborare cu beneficiarii PNDR, am reușit să atingem ținta de absorbție stabilită pentru acest an”, a declarat la rândul său directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

De la demararea Programului Național de Dezvoltare Rurală în 2015, AFIR a primit solicitări de finanțare în valoare de peste 6,8 miliarde de euro și a semnat 42.000 de contracte de finanțare cu beneficiarii proiectelor de investiții, în valoare totală de 2,8 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile.

Valoarea totală a plăților efectuate de AFIR până la acest moment se ridică la peste 2,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție de 30% din alocarea de 8,12 miliarde de euro a Uniunii Europene disponibilă până la finele anului 2023.

Cele mai multe solicitări de finanțare primite on-line de către AFIR în anul 2017 sunt pentru instalarea tinerilor fermieri.

Publicat în Finantari

Anul acesta, au fost plătite fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice din România nu mai puțin de 1,7 miliarde de euro, total din care 1,56 miliarde de euro reprezintă cofinanțarea proiectelor depuse la AFIR de către aceste entități pentru investiții și pentru plăți compensatorii pentru mediu și climă, a afirmat Adrian Ionuț Chesnoiu, directorul general AFIR, în cadrul unei noi întâlniri de lucru pe care ministrul Agriculturii, Petre Daea, a avut-o cu întreaga conducere a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) de la nivel central, regional şi judeţean.

„Activitatea Agenției s-a concretizat în acest an prin efectuarea către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice a unui nivel record de plăți, respectiv 1,7 miliarde de euro – din care 1,56 miliarde de euro reprezintă cofinanțarea Comisiei Europene – reprezentând fonduri nerambursabile acordate pentru proiecte de investiții și pentru plățile compensatorii pentru mediu și climă. Este un rezultat la care am ajuns datorită profesionalismului și implicării extraordinare a personalului AFIR, dar și cu suportul direct al beneficiarilor PNDR. A fost un an extrem de dificil, dar, din punctul meu de vedere, Agenția a confirmat. Subliniez ca a fost o muncă de echipă și o bună parte dintre colegii mei a răspuns exigențelor profesionale”, a menționat șeful AFIR.

În cadrul celei de-a patra întâlniri lunare din seria celor desfășurate pe această temă, au fost analizate plățile efectuate de către AFIR până la 15 octombrie 2017, dar și previziunile de plată pentru ultimul trimestru al acestui an.

Cu ocazia noii întâlniri de lucru, potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, șeful MADR, Petre Daea, a declarat la rândul său: „Cât timp veți lucra pentru AFIR, aveți obligația clară de a face treabă. Nicăieri, în nicio împrejurare, la niciun nivel nu se pun lucrurile altfel. Faptul că am pus laolaltă efortul conjugat al instituțiilor ne-a permis să ajungem aici, într-o situație bună. Instituțiile Ministerului Agriculturii funcționează și trebuie să funcționeze din ce în ce mai bine. Bineînțeles, în ceea ce vă privește mai sunt etape pe care trebuie să le parcurgeți cu succes: este etapa de sfârșit de an, sunt etapele următoare, unde trebuie să accelerăm pentru a lua toți banii de la Uniunea Europeană. Este un obiectiv de guvernare foarte clar, acela de a accesa în întregime fondurile europene disponibile pentru România”.

De asemenea, secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Alexandru Potor, responsabil cu buna funcționare atât a APIA, cât și a AFIR, a felicitat echipa agenției de investiții pentru implicare și pentru eforturile depuse în atingerea țintei de absorbție stabilite pentru trimestrul al treilea.

„Un efect surprinzător al activității AFIR din acest an a fost reacția celor care depun proiecte și mă refer la momentele în care beneficiarii Programului au spus că s-a schimbat în bine Agenția. S-a schimbat ceva la nivel de percepție, s-a schimbat ceva în sensul implicării pozitive a experților Agenției, între managementul de la nivel județean, regional sau național și beneficiari. A fost extraordinar acest lucru, pentru că reacțiile acestea au venit în mod natural. Beneficiari din diverse părți ale țării au spus asta și e un lucru care vi se datorează dvs., în ansamblu, ca echipă.”, a precizat secretarul de stat Alexandru Potor.

În continuare, discuțiile s-au axat pe analiza punctuală a stadiului implementării PNDR 2020, a nivelului absorbției efective a fondurilor nerambursabile pentru fiecare structură a AFIR, pe demararea acțiunilor necesare pentru asigurarea plăților în perioada următoare și pe intensificarea procesului de simplificare a procedurilor de lucru.

De menționat este și faptul AFIR va participa în perioada 25 – 29 octombrie 2017, la cea de-a XXII-a ediție a Târgului internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – INDAGRA 2017.

„Pe întregul parcurs al evenimentului, reprezentanții AFIR vor acorda informații privind accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală alocate României prin intermediul submăsurilor de finanțare din cadrul PNDR 2020”, anunță reprezentanții agenției. „Facem precizarea că joi, 26 octombrie 2017, începând cu ora 10:00, în cadrul târgului INDAGRA, în incinta Complexului Expozițional ROMEXPO, sala „Mihai Eminescu”, se va desfășura conferința «PNDR 2014 – 2020 în sprijinul agriculturii și dezvoltării rurale din România». Publicul interesat să primească informații privind accesarea fondurilor europene prin PNDR 2020 este așteptat la standul AFIR, aflat în pavilionul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Platforma 12, Stand 12)”.

Publicat în Finantari

În cazul cheltuielilor bazate pe rambursarea costurilor (proiectele de investiții din 20 de state membre ale blocului UE28), Curtea de Conturi a Uniunii Europene (ECA) continuă să constate un nivel ridicat de eroare (4,9%) în domeniul dezvoltării rurale, se precizează în raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016.

În ceea ce privește rubrica «Resurse naturale», domeniu care cuprinde cheltuielile efectuate din FEGA, precum și din FEADR, per total, nivelul de eroare estimat este de 2,5%, ceea ce reprezintă o scădere în comparație cu nivelul estimat pentru 2015 (2,9%).

Conform ECA, defalcat, în comparație cu marja mare de eroare înregistrată la cheltuielile bazate pe rambursarea costurilor (în cazul României proiecte prin PNDR 2013 și PNDR 2020), cheltuielile efectuate prin FEGA nu au fost afectate decât în proporție de doar 1,7 la sută de rata de eroare.

„Fondul european de garantare agricolă (FEGA) reprezintă mai mult de trei sferturi din cheltuielile efectuate în acest domeniu (n.r. - resurse naturale) și nu este afectat de un nivel semnificativ de eroare (1,7%), în timp ce, în domeniul dezvoltării rurale, Curtea continuă să constate un nivel ridicat de eroare (4,9%), în special în cazul cheltuielilor bazate pe rambursarea costurilor”, se menționează în document. „Curtea nu a identificat un nivel semnificativ de eroare în cazul cheltuielilor bazate pe drepturi la plată și legate de sprijinul direct acordat fermierilor, aceste cheltuieli fiind reglementate de norme simplificate privind eligibilitatea terenurilor și dispun de un sistem eficace de control ex ante (IACS) ce permite verificări încrucișate automate între diferitele baze de date”.

Surse: „Dacă ești până în 2% nu ai corecții, nu ai nimic, rata de eroare este acceptabilă”

Într-o intervenție telefonică pentru Revista Fermierului, un fost oficial guvernamental din România și ex-consultant pentru accesarea banilor europeni care a dorit însă să-și păstreze anonimatul, a afirmat că în perioada anilor 2012-2013, țara noastră se confrunta cu o rată de eroare chiar și de 100% la controalele efectuate de ECA pe achiziții publice prin PNDR, ulterior însă, aceasta diminuându-se până la circa trei procente.

Sursa noastră a precizat totodată că ECA a fost în România inclusiv pentru a verifica dacă CE are suficiente instrumente de control, iar proiectele auditate sunt „cu eroare mică”.

El a explicat că proiectele vizate de auditul ECA (cele pe rambursare) cau fost, de fapt, proiectele de investiții (infrastructură, ferme, procesare etc.), restul fiind pe plăți directe (agromediu, agricultură ecologică, zone defavorizate), menționând că rata de eroare acceptată unanim este de maximum 2%.

„Dacă ești până în 2% nu ai corecții, nu ai nimic, rata de eroare este acceptabilă”, a spus fostul consultant. „Toate investițiile merg pe sistem de rambursare, iar restul se numesc plăți directe sau plăți forfetare (care țin de fermieri și fermieri și fermele mici, cu plăți în două tranșe, cu plan de afaceri). Rata de eroare mare a fost găsită pe sistemul de rambursare, că acolo sunt controalele adevărate. Pe sistem de rambursare verifici achiziții, rezonabilitatea prețurilor, condițiile artificiale. În principal achizițiile publice de la primării au generat probleme, iar la privat au fost mai multe sesizări, o dată pe firmele legate și partenere (ei se declarau autonomi și, în fapt, erau firme legate și partenere) și apoi pe depășirea minimis-ului. Am mai avut probleme cu faptul că, deși nu aveau voie să acceseze două proiecte în același timp, unii își făceau firme pe diverse rude și prieteni și accesau mai multe proiecte în același timp”.

Ca modalitate de auditare ECA, fostul oficial guvernamental român explică pe larg sistemul și resorturile care stau în spatele demersului: „ECA auditează Comisia Europeană (n.r. - CE) să vadă dacă și-a făcut treaba; un audit al verificărilor întreprinde de CE. (...) În urma emiterii raportului de audit, CE întreprinde măsuri și vede dacă este cazul să aprofundeze anumite deficiențe observate de ECA. Ulterior, CE trimite misiuni și calculează restituiri, dacă este cazul. De cele mai multe ori, nu neapărat pentru România, ci mai mult pentru țările occidentale, există concilieri între ECA și Comisie (bilaterale) în care CE mai «stinge» din punctele sesizate de ECA. CE are dorința să-și apere interesele. Cei de la ECA vor să le cam «dea în cap» celor de la CE, să le demonstreze că sunt proști și că nu fac auditurile cum trebuie. E un război și între ei. (...) Spre exemplu, ECA a sesizat niște erori în Germania de îți stătea mintea, în condițiile în care CE nu găsise nimic. (...) Cei de la ECA sunt mult mai profesioniști și fac auditul pe baza standardului de audit, față de CE care nu prea face auditul pe baza standardului, nu aleg eșantioanele random ca ECA. Cei de la CE vin ca un fel de control, nu ca un audit, deși ei se laudă că sunt un fel de auditori. E mai profi ECA decât CE”.

Ce spune Tanda face și Manda – simplificare. E admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire

„Comisia ajunge la aceeași concluzie în ceea ce privește natura și cauzele profunde ale erorilor”, se arată în raportul pe 2016 al ECA, arătând o conciliere în ceea ce privește viziunea asupra eliminării din fașă a factorilor generatori de erori.

Concret, simplificarea ar reprezenta cea mai eficientă modalitate de reducere atât a riscului de eroare, cât și a costurilor și a sarcinii de control.

„Pentru programele cu niveluri constant ridicate de eroare, Comisia ia în permanență atât măsuri preventive, cât și măsuri corective pentru a soluționa cauzele lor profunde și impactul acestora”, afirmă raportorii.

La baza cheltuielilor efectuate de UE pentru agricultură se află Politica Agricolă Comună (PAC). Gestiunea punerii în aplicare a PAC este partajată între Comisia Europeană, în special Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), și agențiile de plăți din statele membre, se explică în raport. Beneficiarii sunt plătiți, în principal, prin intermediul a două fonduri: FEGA, prin care sunt finanțate integral ajutorul direct și măsurile de intervenție pe piață ale UE, și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), prin care sunt cofinanțate programele de dezvoltare rurală împreună cu statele membre.

FEADR (fondul căruia îi corespunde un procent de 21% din cheltuielile aferente rubricii „Resurse naturale”) cofinanțează cheltuielile aferente dezvoltării rurale care sunt efectuate prin intermediul programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre. Cheltuielile acoperă atât măsuri legate de suprafață, cât și măsuri care nu sunt legate de suprafață. În 2016, în cadrul FEADR s-au efectuat cheltuieli în valoare de 12,4 miliarde de euro, din care 63% vizau programe de dezvoltare rurală aferente perioadei de programare 2014-2020 și 37% vizau programe anterioare.

Pentru exercițiul 2016, ECA a examinat două eșantioane, unul format din 217 operațiuni aferente FEGA și celălalt format din 163 de operațiuni din domeniile dezvoltării rurale, mediului, politicilor climatice și pescuitului. Ambele eșantioane au fost astfel constituite încât să fie reprezentative pentru gama de cheltuieli acoperite de această rubrică din cadrul CFM (Cadrul Financiar Multianual) pentru fiecare dintre cele două aprecieri specifice. Eșantionul pentru FEGA a fost format din operațiuni efectuate în 21 de state membre. Eșantionul selectat în scopul celei de a doua aprecieri specifice a fost format din 153 de operațiuni din domeniul dezvoltării rurale și din 10 alte operațiuni (din diferite domenii, printre care mediul, politicile climatice și pescuitul) desfășurate în 20 de state membre.

Din eșantionul aferent domeniilor dezvoltării rurale, mediului, politicilor climatice și pescuitului au făcut parte țări precum: Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania (Saxonia Inferioară-Bremen, Saxonia și Saxonia-Anhalt), Estonia, Irlanda, Grecia, Spania (Andaluzia, Castilia-La Mancha și Extremadura), Franța (Midi-Pirinei și Ron-Alpi), Croația, Italia (Basilicata), Lituania, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia (Insulele Azore și Portugalia continentală), România, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit (Anglia și Scoția). Eșantionul a inclus șapte operațiuni care făcuseră obiectul gestiunii directe, dintre care două vizau fonduri ale UE cheltuite în scopul unor acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului din afara Uniunii Europene.

„Resurse naturale” din cadrul financiar multianual (CFM) este o rubrică ce acoperă cheltuielile aferente Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și cheltuielile efectuate în domeniile dezvoltării rurale, mediului, politicilor climatice și pescuitului.

Publicat în Finantari

Noul rol al organismelor de audit naționale de a verifica legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) reprezintă un pas înainte, însă cadrul actual creat de Comisia Europeană (CE) în acest sens prezintă deficiențe semnificative de concepție, se arată în sinteza celui mai nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), care prezintă, totodată, studii de caz din șase state membre UE, printre care și România.

Potrivit documentului, ECA a examinat cadrul instituit pentru a permite organismelor de certificare naționale să formuleze opinii în conformitate cu reglementările UE aplicabile și cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. În acest context, Curtea de Conturi Europeană formulează o serie de recomandări de îmbunătățire a situației, care să fie incluse în noile orientări ale Comisiei preconizate să devină aplicabile începând cu 2018.

Organismelor de certificare desemnate de statele membre le-a fost încredințat rolul de auditori independenți ai agențiilor de plăți din cadrul PAC din țările respective încă din 1996. Din 2015, organismele de certificare trebuie să formuleze, în plus, o opinie privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată CE.

João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport, recunoaște că noul rol al organismelor de certificare reprezintă un pas înainte întrucât are potențialul de a ajuta statele membre să își consolideze sistemele de control și să își diminueze costurile legate de audit, permițând totodată Comisiei să obțină o asigurare suplimentară independentă cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor.

Însă, potrivit concluziei ECA, „cadrul conceput în acest sens de Comisie pentru primul an de implementare a noului tip de activități desfășurate de organismele de certificare este afectat de deficiențe semnificative. Prin urmare, în domenii importante, opiniile emise de organismele de certificare nu sunt pe deplin conforme cu standardele și normele aplicabile”.

Și sunt și exemple. În trei dintre cele șase state membre vizitate de ECA – Germania (Bavaria), Spania (Castilia și Leon), Italia (AGEA), Polonia, România și Regatul Unit (Anglia), Curtea a constatat că organismele de certificare nu luaseră în considerare în măsură suficientă evaluările cu privire la sisteme, deficiențele cunoscute.

tabelConform raportului, mai jos este prezentată situația constatată de Curte într-unul dintre aceste trei state membre [Germania (Bavaria)], în comparație cu situația opusă constatată în România, unde organismul de certificare a luat efectiv în calcul, în evaluarea sa, astfel de deficiențe cunoscute. Aceste situații vin să confirme opinia Curții, potrivit căreia matricea de acreditare nu este un instrument adecvat pentru evaluarea funcționării sistemelor de control intern din punctul de vedere al legalității și regularității.

Exemple de situații în care matricea de acreditare nu a dus la rezultate fiabile în scopul evaluării legalității și regularității

În România, evaluarea obținută inițial, pe baza matricei de acreditare, pentru sistemele de control intern vizând ambele fonduri (FEADR și FEGA) și ambele straturi (populația inclusă în IACS și populația neinclusă în IACS) a fost „Funcționează”. Cu toate acestea, făcând apel la raționamentul său profesional pe baza informațiilor disponibile și ținând seama de deficiențele cunoscute și raportate anterior de DG AGRI și de către Curte, organismul de certificare nu a ținut cont de acest rezultat și a redus evaluările respective la „Nu funcționează” pentru FEGA (IACS) și la „Funcționează parțial” pentru FEADR (IACS) și FEGA (în afara IACS).

Întârzieri la reefectuarea de către organismele de certificare a controalelor la fața locului pentru operațiunile incluse în IACS din cadrul eșantionului 1 pentru anul de cerere 2014 (exercițiul financiar 2015)

În România, organismul de certificare a reefectuat toate cele șase controale clasice la fața locului pentru operațiunile incluse în IACS și aferente FEADR din eșantionul 1 la șase luni, în medie, după controalele efectuate de agențiile de plăți.

Caz în care au fost excluse operațiuni din eșantionul 1 de operațiuni IACS deoarece agenția de plăți nu a executat plata decât după ce organismul de certificare și-a finalizat activitățile de audit

În România, organismul de certificare a exclus cinci operațiuni din eșantionul 1 de operațiuni IACS pentru FEADR după finalizarea activităților sale de audit deoarece agenția de plăți nu executase încă plățile aferente. Drept consecință, organismul de certificare nu a luat în considerare rezultatele testelor efectuate pe operațiunile respective pentru a calcula rata de eroare globală pe care și-a fundamentat opinia privind legalitatea și regularitatea operațiunilor.

„Deficiențe la nivelul orientărilor Comisiei”

Curtea Europeană de Conturi a remarcat că modelul de asigurare utilizat de Comisie continuă să se sprijine pe statisticile de control ale statelor membre. În urmă cu doi ani, opiniile emise de organismele de certificare nu constituiau decât unul dintre factorii care erau luați în considerare. Curtea consideră că, atunci când este efectuată în mod fiabil, activitatea organismelor de certificare ar trebui să devină elementul principal al modelului de asigurare al Comisiei.

ECA a identificat o serie de deficiențe la nivelul orientărilor Comisiei, în legătură cu următoarele aspecte: riscul unei exagerări a nivelului de asigurare obținut pe baza controalelor interne, reprezentativitatea eșantioanelor, tipul de teste permise, calculul a două rate de eroare diferite și modul în care acestea erau utilizate și opinii bazate pe un nivel subevaluat al erorii.

În mod special, Curtea recomandă Comisiei să utilizeze rezultatele obținute de către organismele de certificare, atunci când activitățile acestora sunt definite și desfășurate în mod adecvat, ca element principal al modelului său de asigurare și să solicite organismelor de certificare să instituie o serie de măsuri de siguranță adecvate  pentru a asigura reprezentativitatea eșantioanelor lor. De asemenea, ECA recomandă CE să permită organismelor de certificare să efectueze teste la fața locului și să desfășoare procedurile de audit pe care ele însele le consideră adecvate, să solicite organismelor de certificare să calculeze o singură rată de eroare cu privire la legalitate și regularitate, precum și să se asigure că nivelul de eroare raportat de agențiile de plăți în statisticile lor de control este inclus în mod corespunzător în nivelul erorii calculat de organismele de certificare.

Politica agricolă comună (PAC) dispune de un buget de 363 de miliarde de euro pentru perioada de programare 2014-2020, ceea ce înseamnă în jur de 38% din suma totală disponibilă pentru cadrul financiar multianual 2014-2020. Cheltuielile din cadrul PAC fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre. Chiar dacă deleagă sarcini de execuție bugetară agențiilor de plăți desemnate de statele membre, Comisia este cea căreia îi revine responsabilitatea ultimă în ceea ce privește execuția bugetului și are obligația de a se asigura că interesele financiare ale UE sunt protejate la același standard la care acestea ar fi fost protejate dacă sarcinile respective ar fi fost îndeplinite de către ea însăși.

La nivelul statelor membre, bugetul PAC este gestionat de agențiile de plăți acreditate de autoritatea competentă responsabilă. Agențiile de plăți efectuează controale administrative cu privire la toate cererile de sprijin pentru proiecte și cu privire la toate cererile de plată primite din partea beneficiarilor, precum și controale la fața locului pentru un eșantion de cel puțin 5% din totalul cererilor, pentru cea mai mare parte din măsurile de sprijin. În urma acestor controale, agențiile de plăți efectuează plăți către beneficiari pentru sumele datorate și declară aceste sume lunar (FEGA)/trimestrial (FEADR) către Comisie în vederea rambursării lor. Toate sumele plătite sunt apoi înregistrate în conturile anuale ale agențiilor de plăți. Directorul fiecărei agenții transmite Comisiei conturile anuale respective, alături de o declarație (declarația de gestiune) cu privire la eficacitatea sistemelor de control ale agenției, care cuprinde, printre altele, o sinteză a nivelurilor de eroare rezultate din statisticile ei de control. Ordonatorul de credite al Comisiei (directorul general al DG AGRI pentru PAC) ține cont de aceste conturi anuale și de declarațiile de gestiune aferente în raportul anual de activitate al DG AGRI.

Pentru exercițiul financiar 2015, cheltuielile PAC efectuate în cele 28 de state membre au fost gestionate, în total, de 80 de agenții de plăți, care au fost, la rândul lor, auditate de 64 de organisme de certificare. 46 dintre aceste organisme erau entități publice și 18 erau societăți de audit private.

Raportul special nr. 7/2017, intitulat „Noul rol al organismelor de certificare în ceea ce privește cheltuielile din cadrul PAC: un pas înainte către un model de audit unic, însă există în continuare deficiențe semnificative care trebuie remediate”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții (http://eca.europa.eu).

Publicat în Finantari

Conform unui document prezentat în exclusivitate de președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în emisiunea „Punctul de întâlnire” difuzată de Antena 3, România va primi în luna mai a.c. o tranșă de plăți directe de 402.276.325,74 milioane euro de la Comisia Europeană (CE), confirmând astfel cifra vehiculată tot de acesta, potrivit căreia datorită agriculturii, în mare parte, țara noastră a reușit să atragă în primul trimestru al anului curent +899 la sută fonduri europene, față de aceeași perioadă a anului 2016.

„Ministerul Agriculturii a primit o adresă de la Comisia Europeană (trimisă către toate statele, la toate Ministerele Agriculturii din toate guvernele din Uniunea Europeană, în care li se comunică sumele pe care le vor primi efectiv, pentru că au trimis deja hârtiile la Comisia Europeană), în care România, pentru prima dată de când este membră în UE, este pe primul loc. În aprilie, România va primi 402 milioane de euro, cea mai mare sumă din toate statele din UE”, a declarat Dragnea la emisiunea moderată de Radu Tudor, șeful PSD menționând totodată că documentul atestă că plățile se fac în baza sumelor achitate deja de agențiile de plăți. „Te-ai gospodărit în țară, ai făcut din bugetul tău plățile prin APIA și prin celelalte instituții care au competențe către fermieri, toate documentele sunt în regulă, le-ai trimis, au fost verificate și vei primi banii”.

Conform propriilor declarații, creșterea uluitoare de absorbție de fonduri europene, una care s-a concretizat printr-o majorare de +899% (trimestrul I 2016 - 298 milioane lei față de trimestrul I 2017 - 2.977 miliarde lei), se datorează agriculturii, dar și celorlalte programe care sunt în derulare. Asta, în condițiile în care Autoritățile de Management pentru accesarea banilor destinați investițiilor (printre care și cea din Ministerul Agriculturii) nu au primit încă autorizările necesare.

Totodată, Dragnea a afirmat, după cele 100 de zile de guvernare, că banii plătiți fermierilor se vor „rostogoli” în economie, fapt aprobat și recunoscut chiar și de Frans Timmermans, președintele Comisiei Europene (CE), aflat joi, 20 aprilie 2017, într-o vizită oficială la București.

Președintele Camerei Deputaților vede cu ochi buni acest efect de multiplicare de-a lungul a nouă luni (în 2017) și care va produce în final venituri suplimentare la bugetul de stat.

„Până la sfârșitul lunii martie am putut, pe de-o parte, recupera banii de la Uniunea Europeană pentru că noi am făcut plățile din bugetul de stat și am luat banii de la Uniunea Europeană. Al doilea avantaj – fermierul are banii la timp și își finanțează lucrările, nu se mai imprumută la bănci și este în regulă cu lucrările. Al treilea foarte mare avantaj este că odată banii intrați, ei mai produc și efect de multiplicare încă nouă luni.

Ce vom face în acest an? Banii aceștia, odată luați de fermieri, ei nu ca să-i mănânce sau să-i bea, ci să cumpere îngrășăminte, motorină, toate inputurile necesare, se duc în economie. Ducându-se în economie, și acolo se rostogolesc. Orice ban intrat în economie are un efect de multiplicare în așa fel încât, în final, mai apare o sursă de venit la bugetul general consolidat.

Orice lună în plus în care o sumă de bani se rostogolește în economie produce în final venituri la bugetul de stat. Asta înseamnă efectul de multiplicare.

Tot în acest an, vom începe să dăm subvențiile din octombrie, în așa fel încât, cel mai târziu la finalul lunii ianuare, ele să fie date în totalitate. Acum sunt date la 97 la sută (n.r. - 96,2%). Aduceți-vă aminte cum țipam anul trecut; în septembrie (n.r. - 2016) încă nu-i primiseră.

Asta discutam cu domnul Timmermans astăzi și a apreciat foarte mult schema, pentru că înțelege exact efectul de multiplicare. Anul viitor, vom avea 12 luni efect de multiplicare”, a mai menționat Liviu Dragnea.

Cu ocazia dării de seamă la 100 de zile de guvernare, Dragnea a mai vorbit despre ferma de porci a familiei și despre lansarea programului antigrindină, la care va participa personal, alături de ministrul de resort, Petre Daea, din 21 aprilie 2017, de unde redacția Revista Fermierului va transmite LIVE pe pagina de Facebook - @Fermierului.

„Acordarea subvențiilor în proporție de 96,2% până la această oră, realizată. Lansarea programului «Tomate românești»: sunt 6.558 de fermieri înscriși în program și care urmează să primească fondurile. Erau prevăzute pentru trimestrul al II-lea. Am devansat și deja este realizat în trimestrul I. (...)”

Nu știu. Nu este ferma mea de porci. Am plecat din România și m-am dus și la Comisie (n.r. - Comisia Europeană), domnule, și am făcut în așa fel încât să se dea cea mai mare sumă din Europa, pentru România, pentru fermele de porci. Asta e discuția. În ritmul acesta, dacă vom reuși să facem o autostradă, bănuiesc că eu n-o să mai am dreptul să merg pe acea autostradă, că am făcut-o în acest mandat.

Programul antigrindină – toate cele 34 de puncte de lansare despre care am vorbit în campania electorală vor fi funcționale. Mâine (n.r. - 21 aprilie 2017), împreună cu ministrul (n.r. - Petre) Daea, o să mergem în Vrancea și o să se lanseze acest program. O să fie ceva, cred, spectaculos.

Grija pentru agricultură este maximă. Mai ales că, într-adevăr, există aceste riscuri în acest an; sper să nu ne afecteze foarte mult”, a conchis Liviu Dragnea, în ultima frază referindu-se la previziunile privind posibilele efecte ale secetei din vara lui 2017 asupra bunului mers al agriculturii.

Nu în ultimul rând, ca explicație la nelămuririle fermierilor, Dragnea a menționat că veniturile supuse impozitării pe venitul global sunt aceleași ca și cele de până acum, și anume „veniturile din agricultură peste pragul de neimpozitare”.

Programul pentru agricultură al PSD era prezentat în mod public în data de 28 octombrie 2016. Și atunci, tomatele, carnea de porc și plata subvențiilor erau prezentate ca ținte prioritare ale guvernării PSD.

Publicat în Știri interne

Ca răspuns la recolta dezamăgitoare a anului agricol anterior, producția de grâu a Uniunii Europene (UE) ar urma să se stabilizeze și chiar să crească cu 6,5 procente în sezonul următor, iar cea de cereale destinate zootehniei să explodeze, recolta de porumb a blocului comunitar urmând să atingă un nivel de 66,6 milioane tone, în urcare cu 10,3 procente, mulțumită majorării suprafețelor însămânțate.

Comisia Europeană (CE) a definitivat și publicat deja prima estimare cu privire la producția comunitară de grâu a UE a sezonului 2017-2018, iar cifra la care analiștii CE au ajuns este de 143 milioane tone.

Asta înseamnă o majorare de 6,5 procente față de anul agricol actual, chiar dacă vorbim de aproape 800.000 de tone sub estimările Strategie Grains.

„Revirimentul randamentelor”

Majorarea producției se datorează în mare parte revirimentului producției de cereale din Franța, în creștere cu 26 de procente față de anul anterior, atunci când cerul noros și vremea umedă au lovit din greu în recoltă.

Conform afirmațiilor specialiștilor CE, cifrele privind producția are ca bază revirimentul randamentelor la hectar.

Producția de cereale ar urma să crească, de asemenea, în Germania și Polonia, în timp ce în Marea Britanie aceasta să rămână la același nivel, iar în Italia, Spania și Ungaria să se diminueze.

Suprafețe în scădere

Majorarea producției de grâu moale survine în ciuda unei scăderi previzionate a suprafețelor însămânțate cu 1,3 la sută din totalul de 23,8 milioane hectare.

Comisia a prognozat o suprafață însămânțată cu grâu moale și durum care totalizează 26,3 milioane hectare, în scădere cu 1,8 la sută de la an la an.

Estimarea CE este însă sub cea a Consiliului Internațional al Cerealelor care previziona un total al suprafeței semănate cu grâu în UE de 26,9 milioane hectare.

Exporturile își revin

Analiștii CE anticipează că exporturile de grâu ale blocului comunitar în sezonul 2017-2018 vor atinge 28,9 milioane tone, în creștere față de estimarea anterioară de 24 milioane tone.

Comerțul peste graniță cu grâu moale de proveniență comunitară, aferent sezonului 2016-2017 s-au concretizat în data de 28 februarie 2017 când au atins 16,1 milioane tone, conform datelor vamale date publicității în aceeași zi, în scădere cu 12 procente față de aceeași perioadă a anului trecut.

În ultima săptămână de raportare, UE a expediat 130.000 de tone de grâu moale, potrivit datelor vamale.

Estimările CE privind stocurile de grâu moale la finele sezonului 2017-2018 relevă un total de 10,2 milioane tone, revizuire în ușoară scădere față de cele 10,3 milioane tone previzionate pentru sfârșitul anului agricol actual.

Producția de porumb explodează

Aceiași analiști ai CE, citați de Agrimoney.com, anticipează o explozie a producției cerealelor destinate zootehniei.

Astfel, specialiștii Comisiei au previzionat pentru țările UE o producție de orz de 62,7 milioane tone, în creștere cu 5 la sută de la an la an, iar producția de porumb până la un nivel de 66,6 milioane tone, în urcare cu 10,3 procente, mulțumită majorării suprafețelor însămânțate.

Aceste cifre sunt peste cele vehiculate de cei de la Strategie Grains cu 1,4 milioane tone la orz, respectiv 5,2 milioane tone la porumb.

Reviziurea în creștere în ceea ce privește producția de porumb se datorează în mare parte majorării suprafețelor însămânțate.

Estimări pentru producția de porumb a României – peste opt milioane tone

România dispune de o recoltă de porumb calculată la 8,7 milioane de tone în acest sezon, potrivit datelor care circulă în piață, în prezent.

Traderii au menținut un ritm mediu săptămânal de export de 60.000 de tone în intervalul 1-8 octombrie 2016, ritm de 3,5 ori mai mare față de cel din sezonul 2015/2016.

Cadența alertă de export din prima parte a acestui sezon a strâns un volum suficient pentru a depăși întreg exportul extra-comunitar de porumb realizat pe parcursul întregului sezon precedent.

Publicat în Piata agricola

În ciuda unor pierderi de recoltă care se prefigurează a se înregistra în Scandinavia, Germania, Spania, Ungaria, cât și în regiunea Mării Negre, Comisia Europeană (CE) afirmă prin vocile sale autorizate că pagubele cauzate de înghețul de peste iarnă vor rămâne „limitate”, în timp ce prognoza agrometeorologică pentru România (22-28 februarie 2017) arată promițător.

Concret, sunt însă temeri că în Ucraina, ca urmare a persistenței pe suprafețele arabile a unor straturi groase de zăpadă, care au protejat până la un anumit punct grâul de toamnă, acestea s-ar putea transforma în perioada următoare într-un potențial pericol pentru culturile agricole.

Mai exact, Comisia Europeană a avertizat că „situația este delicată în zonele centrale și de nord-est ale Ucrainei”, din cauza straturilor de zăpadă care persistă pe suprafețele arabile.

„În aceste regiuni, culturile de toamnă sunt protejate de zăpadă, însă straturile groase și persistente de zăpadă (în anumite zone chiar sigilate de cruste de gheață) pot genera probleme de respirație pentru culturile agricole aflate dedesubt și majora probabilitatea de apariție a mucegaiului de zăpadă”, au mai adăugat specialiștii Comisiei. „Prin urmare, persistența zăpezii ar putea genera pagube însemnate dacă fenomenul continuă și după ultimele zile ale lunii februarie”.

În ceea ce privește situația României, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer şi sol din perioada 22-28 februarie 2017, „la culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative, îndeosebi în zonele de câmpie din jumătatea sudică a ţării”, fapt care ar putea reprezenta un atu pentru cultivatorii români în cursa pe care o au cu omologii lor ucrainieni.

Pagubele generate de îngheț, „limitate”

„Un val consistent de frig a persistat pe întreg parcursul lunii ianuarie 2017 în Europa centrală și de est, inclusiv cu zile în care minima atingea minus 15 grade Celsius, chiar și de minus 20 de grade Celsius în cele mai multe zone”, au mai afirmat specialiștii CE, citați de Agrimoney.

Însă, pagubele generate de îngheț ar fi totuși limitate în ceea ce privește culturile agricole de toamnă, iar pericolul revenirii unor valuri de frig similare, în zonele amintite mai sus, nu se întrevede pentru perioada imediat următoare.

„Pe baza previziunilor agrometeorologice, alte evenimente care ar cauza înghețul plantelor cultură nu se întrevăd înainte de data de 22 februarie 2017”, mai afirmă cei de la Comisia Europeană.

La culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative. Nu vom avea deficit de apă în sol decât în centrul Dobrogei

În cazul țării noastre, anunță agrometeorologii noștri, în intervalul 22-28 februarie 2017, în cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toată ţara, cu excepţia unor suprafeţe agricole din centrul Dobrogei, unde se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată).

Potrivit acesteia, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire (15- 100%), la nivelul întregii ţări. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor înfiinţate în perioada optimă va fi bună şi medie, fapt care ar putea prezenta un avantaj pentru țara noastră.

Europa centrală și de nord-est se confruntă însă cu deficitul de apă

Previziunile specialiștilor CE, pe de altă parte, întrevăd pericolul unui deficit de umiditate, care se extinde din Germania și până în Finlanda.

„Un deficit de precipitații, persistent, este înregistrat la scară largă în Europa centrală și de nord-est, care se extinde din Germania și până în Finlanda”, au mai adăugat cei de la departamentul specializat al CE. „Ploaia va fi binevenită în aceste regiuni, în vederea refacerii rezervelor de apă din sol, în condițiile în care primăvara se apropie”.

Însă, mai adaugă specialiștii Comisiei, condițiile actuale „nu reprezintă un pericol imediat pentru culturile agricole”.

Previziuni Strategie Grains, nemodificate. Comisia Europeană susține creșterea producției de grâu

În săptămâna 13-19 februarie 2017, compania de consultanță Strategie Grains prevedea că producția de grâu moale a UE va totaliza la finele sezonului 2017-2018 nu mai puțin de 143,8 milioane tone.

Cifra este mai mare cu șase procente de la an la an, creșterea preconizată fiind bazată pe condițiile normale agrometeo care au survenit după un an mai greu pe care l-a înregistrat Franța, principalul producător de grâu al UE.

„Nimic nu s-a întâmplat între timp, astfel încât să provoace serios previziunea noastră asupra producției de grâu a UE în sezonul 2017-2018”, au conchis cei de la Strategie Grains.

Totodată, ultimele estimări ale Comisiei Europene privind situaţia culturilor agricole în anul 2016-2017 indică un nou record al producţiei de grâu în UE, mare parte fiind de cea mai bună calitate. De asemenea, Europa are toate şansele să fie cel mai mare exportator de orz al lumii, urmare a producţiei record. Toate acestea şi ca urmare a activităţii fermierilor vor permite României să se menţină pe poziţia a cincea între statele europene din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu cereale. Producţia ne plasează însă pe poziţia a şasea, având în vedere că Marea Britanie a produs 22 milioane de tone de cereale de pe 3,1 milioane hectare, în timp ce România, cu ale sale 5,2 milioane de hectare, reuşeşte o producţie de numai 19,9 milioane de hectare.

În 2016, producția de grâu și secară a României a crescut în acest an cu 6% față de 2015, până la 8,484 milioane de tone, înregistrându-se o medie de peste 4 tone la hectar de pe 2,077 milioane hectare. Anul trecut, România a recoltat 7,98 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,77 tone la hectar, de pe o suprafață totală de 2,11 milioane hectare.

Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute în 2015 — 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar și în 2008 — 3,40 tone la hectar.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Revista