Comisia Europeană (CE) a aprobat înscrierea produsului „Scrumbie de Dunăre afumată” în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP).

„România are, începând cu 3 decembrie, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel european. Scrumbia de Dunăre afumată a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicaţie geografică protejată (IGP)”, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România printr-un comunicat de presă remis la redacție.

Scrumbia de Dunăre este un peşte sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură şi este capturată numai în cursul migraţiei pe Dunăre. Are 250-400 de grame şi între 25-30 de centimetri şi este recunoscut drept cel mai bogat peşte în grăsimi, din lume, raportat la talia sa.

Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curăţare, sărată şi afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peştii afumaţi sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare.

Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala şi cea mai veche îndeletnicire. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură, din memoria numeroşilor turişti din lumea întreagă care vizitează localităţile din Delta Dunării.

România avea patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu şi Novac afumat din Ţara Bârsei. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru alte trei produse, în vederea dobândirii protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată: Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni şi Telemea de Sibiu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Publicat în Ultimele noutati

Joi, 22 noiembrie 2018, Comisia Europeană (CE) a publicat un raport privind dezvoltarea sectorului de producție a proteinei vegetale în Uniunea Europeană (UE), documentul analizând situația cererii şi ofertei de astfel de produs obținut din rapiţă, seminţe de floarea-soarelui sau linte de proveniență UE şi examinând modalităţile de dezvoltare ulterioară a acestor producţii prin metode raţionale din punct de vedere economic şi din perspectiva mediului.

Conform documentului, în sectoarele producției de nutreț şi în cel al alimentelor cu valoare ridicată există un potenţial de dezvoltare pentru proteinele vegetale în blocul comunitar, pe fondul impulsului dat de cererea consumatorilor.

În acest context, comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, s-a declarat recunoscător Parlamentului European (PE) pentru susținerea producției de proteină vegetală în Europa.

„Proteinele vegetale sunt o componentă esenţială a sectorului agroalimentar european, care produce alimente şi băuturi la cele mai înalte standarde din lume. Totuşi, din cauza unei serii de factori de piaţă şi climatici, producţia europeană de culturi proteice nu este suficientă pentru a satisface cererea tot mai mare. În acest sens, aş vrea să îmi exprim recunoştinţa pentru interesul puternic al Parlamentului European în ceea ce priveşte continuarea acordării de sprijin pentru producţia proteică din Europa. Acest raport va fi un punct de referinţă important pentru o dezbatere la nivelul întregii UE pentru adoptarea unei modalităţi de dezvoltare sustenabilă, deoarece această cale înainte nu poate fi găsită doar de Comisia Europeană şi necesită contribuţiile active ale tuturor părţilor interesate”, a precizat comisarul Hogan.

Raportul prezintă mai multe instrumente de politică existente şi noi propuneri de politici care pot contribui la realizarea potenţialului economic şi de mediu al plantelor proteice din UE. Vorbim aici de sprijinirea fermierilor care cultivă plante proteice, prin intermediul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) propuse, mai exact prin includerea acestor fermieri în planurile strategice naţionale din cadrul PAC, şi în special prin răsplătirea producătorilor agricoli pentru beneficiile aduse mediului de leguminoase şi pentru contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de mediu prin programe ecologice, respectiv prin angajamente de gestionare în materie de mediu/climă în cadrul programelor de dezvoltare rurală. Se are în vedere, totodată, mobilizarea sprijinului pentru dezvoltare rurală, de exemplu pentru a stimula investiţiile şi cooperarea de-a lungul lanţului alimentar şi sprijinul cuplat pentru venit.

De asemenea, este luată în calcul sporirea competitivităţii prin cercetare şi inovare cu ajutorul programelor de cercetare ale UE şi ale statelor membre şi dublarea bugetului programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2027, îmbunătăţirea analizei de piaţă şi a transparenţei, cu ajutorul unor instrumente de monitorizare mai bune, cât și promovarea beneficiilor proteinelor vegetale pentru nutriţie, sănătate, climă şi mediu, cu sprijinul programului de promovare al Comisiei, al cărui buget pentru 2019 este de aproape 200 de milioane de euro. În fine, sunt vizate schimburile mai intense de cunoştinţe/bune practici în ceea ce priveşte gestionarea lanţului de aprovizionare şi practicile agronomice sustenabile, de exemplu prin intermediul unei platforme online dedicate acestui scop.

Cererea de proteine vegetale în Europa este mare, ridicându-se la aproximativ 27 de milioane de tone de proteine brute în 2016/2017, în vreme ce autoaprovizionarea UE variază semnificativ în funcţie de sursă (79% pentru rapiţă şi 5% pentru soia, de exemplu). Prin urmare, UE importă anual aproximativ 17 milioane de tone de proteine brute, din care 13 milioane sunt proteine din soia. Totuşi, există tendinţe pozitive: suprafaţa cultivată cu soia în UE s-a dublat la aproape un milion de hectare de la reforma PAC din 2013 şi până în prezent. De asemenea, în cazul leguminoaselor (mazăre de câmp, bob, linte, năut), producţia din UE aproape s-a triplat din 2013 şi până în prezent.

Cu toate că hrana pentru animale rămâne cel mai important debuşeu comercial (93%), piaţa proteinelor vegetale a cunoscut o segmentare considerabilă, cu o creştere a cererii în sectoarele hranei pentru animale şi alimentelor cu valoare ridicată. În ceea ce priveşte alimentele, piaţa proteinelor vegetale cunoaşte în prezent o creştere de două cifre, determinată de cererea de alternative faţă de carne şi produsele lactate.

Publicat în International
Miercuri, 14 Noiembrie 2018 16:31

Vinul „Însurăței” are DOP

Miercuri, 14 noiembrie 2018, Comisia Europeană a aprobat cererea de înregistrare a vinului românesc „Însurăţei” în Registrul european al produselor cu „denumire de origine protejată” (DOP), produsele îmbuteliate sub acest nume fiind albe, roșii sau roze.

Materia primă care stă la bază trebuie să fie cultivată în județul Brăila, iar vinul să fie produs tot în această regiune.

Cultura viței-de-vie în podgoria „Însurăţei” datează din antichitate. Folosirea tehnicilor specifice în podgorie, cu respectarea mediului înconjurător, ajută la menţinerea echilibrului florei şi faunei din regiune.

Acest vin poate fi pus în vânzare ca vin organic, în conformitate cu reglementările în vigoare privind producţia organică.

Denumirea înregistrată este protejată împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.

Țara noastră are patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu şi Novac afumat din Ţara Bârsei. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

La Executivul comunitar se află depuse documentaţiile a patru produse pentru dobândirea protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată, trei fiind în analiză - Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Telemea de Sibiu -, iar în fază de opoziţie europeană este produsul Scrumbie de Dunăre afumată.

Situată la 44 de grade și 50 de minute latitudine nordică, podgoria Însurăței se află în estul Câmpiei Bărăganului, la o altitudine de 45 – 50 de metri, și face parte din clasa viticolă europeană C II. Această regiune viticolă a teraselor Dunării a fost specializată, până în anul 1989, pe producția strugurilor de masă, atât timpurii, cât și târzii, destinați consumului în stare proaspătă și obținerii de stafide.

Se considera, pe atunci, că terenurile nisipoase ar fi limitat potențialul cantitativ și calitativ al soiurilor destinate vinificării. Vița-de-vie plantată la Însurăței se află pe terenuri permeabile, roșietice, veritabile „nisipuri zburătoare“, asemănătoare celor din regiunea franceză Montpellier. La toate acestea se adaugă faptul că Dunărea este în apropiere. Aceasta, împreună cu factorii climatici și pedologici, devin principalii factori capabili să determine calitatea superioară a vinurilor obținute.

Publicat în International

Vineri, 26 octombrie 2018, Comisia Europeană (CE) a publicat primul raport privind aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol, potrivit unui comunicat publicat de Executivul de la Bruxelles.

Documentul arată că activitatea autorităţilor europene de concurenţă îi poate ajuta pe fermieri să obţină condiţii mai bune atunci când îşi vând produsele marilor achizitori sau cooperativelor.

În acest context, Margrethe Vestager, comisar responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: „Acest raport oferă informații esențiale despre activitatea valoroasă pe care autoritățile europene a concurenței o au în domeniul agricol, în special în ceea ce privește protejarea fermierilor împotriva comportamentului anti-concurențial și asigurarea că agricultorii și consumatorii pot beneficia de pe o piață internă complet deschisă. Vom continua activitatea împreună cu autoritățile naționale din domeniul concurenței”.

Normele UE în materie de concurenţă care interzic acordurile privind stabilirea preţurilor sau alte condiţii de comercializare, precum şi acordurile privind împărţirea pieţelor se aplică producţiei şi comercializării de produse agricole. Cu toate acestea, Regulamentul privind organizarea comună a pieţelor prevede derogări de la aplicarea acestor norme, care afectează toate sau numai unele din sectoarele agricole ori se referă la situaţii specifice.

„Consolidarea poziției fermierului în lanțul de aprovizionare cu alimente, într-un context politic orientat spre piață, este de o importanță capitală. Acest raport evidențiază modul în care legea agricolă și legea concurenței merg mână în mână pentru a obține rezultate mai echitabile și mai eficiente atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Să nu uităm că fermierii au un loc special în ceea ce privește dreptul concurenței, iar organizațiile de producători recunoscute îi pot ajuta să-și consolideze poziția în lanțul de aprovizionare cu alimente”, a afirmat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan.

Au fost vizate înțelegerile între procesatori, cele între procesatori și comercianți, dar și cele între fermieri!

Nu mai puțin de 178 de investigaţii în sectorul agricol au fost efectuate de autorităţile europene de concurenţă, iar mai mult de o treime dintre aceste investigaţii i-au vizat pe prelucrătorii de produse agricole, fermierii constituind cel mai numeros grup de reclamanţi.

Circa jumătate din cazurile de încălcare a normelor în materie de concurenţă identificate în urma investigaţiilor au vizat acorduri privind preţurile. În cele mai multe cazuri, aceste acorduri s-au încheiat între procesatori concurenţi pentru a stabili preţul cu ridicata (de exemplu, pentru zahăr şi făină) sau între prelucrători şi comercianţii cu amănuntul pentru a stabili preţul de vânzare cu amănuntul (de exemplu, pentru produse lactate, carne sau ulei de floarea-soarelui). Alte încălcări au avut ca obiect acorduri privind producţia, schimbul de informaţii sau împărţirea pieţelor.

În ceea ce priveşte protecţia pieţei interne, una din principalele constatări ale raportului este că unele state membre au încercat uneori să restricţioneze importurile de anumite produse agricole din alte state membre. Mai multe autorităţi europene de concurenţă au investigat o serie de acorduri colective, în baza cărora, de exemplu, fermierii dintr-un anumit stat membru au încercat să-i împiedice pe producătorii agricoli din alte state membre sa îşi vândă produsele, şi au pus capăt respectivelor acorduri.

Raportul confirmă faptul că instrumentele sectoriale specifice care sunt disponibile în industria agricolă sunt utilizate în beneficiul fermierilor şi al sectorului în general. Pe de altă parte, vorbim posibilitatea de a conveni asupra unui mecanism de repartizare a valorii în mod voluntar a fost pusă în aplicare la scara largă în sectorul zahărului. Apoi, o altă unealtă sectorială utilizată este reprezentată de măsurile de stabilizare a pieţei în sectorul vitivinicol. Nu în ultimul rând, este vorba de măsuri de gestionare a ofertei care au fost puse în aplicare pentru produsele cu denumiri de origine protejate sau indicaţii geografice protejate în sectoarele brânzeturilor şi jambonului.

Pe baza informaţiilor obţinute în urma raportului, Comisia va continua dialogul cu părţile interesate din sectorul agricol, precum şi cu statele membre, Parlamentul European şi Consiliu, cu privire la viitoarele opţiuni în materie de politica referitoare la aplicarea normelor de concurenţă în sectorul agricol. De asemenea, CE îşi va intensifica activitatea de monitorizare a pieţei, în special în ceea ce priveşte acordurile colective care segmentează piaţa internă.

Constatările CE, prezentate în raport, se bazează pe contribuția autorităților naționale din domeniul concurenței, a statelor membre și a organizațiilor private, precum și a studiilor Comisiei privind organizațiile de producători din sectorul uleiului de măsline, al culturilor arabile și din sectorul cărnii de vită și mânzat și al organizațiilor interprofesionale.

Perioada acoperită de raport este cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și jumătatea anului 2017, în ceea ce privește derogările de la normele de concurență din regulamentul privind OCP, iar de la 1 ianuarie 2012 până la mijlocul anului 2017 pentru revizuirea anchetei privind concurența.

Publicat în International

O misiune de audit a Comisiei Europene (CE) s-a aflat joi, 18 octombrie 2018, și în județul Brăila, pentru a verifica în teren dacă autorităţile au procedat corect în lupta cu pesta porcină africană (PPA), virus care a dus la eutanasierea a peste 200.000 de porci în tot judeţul.

Controlul este efectuat ca urmare a faptului că țara noastră participă, încă din 2015, la un program multianual european de combatere a PPA, finanţat în proporţie de 75% de UE. În cadrul acestuia, România s-a angajat să cheltuie banii europeni primiţi, împreună cu o contribuţie proprie, pentru a preveni răspândirea pestei porcine africane.

„Am fost sunat de directorul DSVSA Brăila, care m-a invitat la o şedinţă de lucru cu reprezentanţii Comisiei Europene. Comisia care a venit la Brăila este alcătuită din zece persoane. Din câte am înţeles, verificările vor fi atât în documente, cât şi în teren. Dumnealor vor stabili ce doresc să verifice din toate măsurile pe care noi le-am luat pentru eradicarea focarelor de pestă porcină africană. Din punctul meu de vedere, toate măsurile luate au fost corecte şi au avut la bază manualul de contingenţă, în care era stipulată fiecare activitate care trebuia făcută de către instituţiile din judeţul Brăila”, a precizat prefectul de Brăila, George Paladi.

Conform spuselor reprezentantului guvernului în teritoriu, delegaţia ar urma să viziteze cea mai mare fermă de creştere a porcilor din România, cea de la Gropeni, considerată a doua ca mărime din Europa, unde au fost eutanasiaţi 140.000 de porci, precum şi o serie de gospodării din localităţile unde au existat focare de pestă.

Totodată, experții CE se vor deplasa în localitatea Frecăţei din Insula Mare a Brăilei, zonă de unde a început în judeţ epidemia de pestă porcină africană şi care a fost repopulată marţi cu 40 de porci-santinelă.

Porcii-santinelă provin dintr-o crescătorie din judeţul Vrancea şi au fost aduşi în comuna Frecăţei, fiecare fermă sau gospodărie afectată primind câte două exemplare, care vor fi monitorizate timp de 40-45 de zile.

Conform expertului DSVSA Brăila, dr. Marian Panţâru, dacă se va dovedi că zona este dezinfectată total, se va putea începe repopularea întregii Insule Mari a Brăilei, iar aceeaşi procedură se va aplica în tot judeţul, pe măsură ce se va finaliza operaţiunea de dezinfecţie.

Experţii Comisiei Europene au venit miercuri, 17 octombrie 2018, în România, pentru o misiune de audit privind pesta porcină africană (PPA), care se va derula timp de o săptămână.

Agenda misiunii de audit include analiza datelor şi documentelor oficiale, discuţii cu reprezentanţii serviciilor veterinare de la nivel central şi judeţean şi vizite de lucru în teren.

Experţii europeni se vor deplasa în judeţele Brăila, Tulcea şi Constanţa, unde vor audita activitatea DSVSA-urilor şi a laboratoarelor din cadrul acestora, dar vor vizita şi ferme comerciale, gospodării ale populaţiei, fonduri de vânătoare, abatoare, unităţi de procesare şi centre comerciale pentru desfacerea cărnii de porc.

Concluziile acestei misiuni de audit a Comisiei Europene privind PPA, care se va finaliza în data de 25 octombrie, vor fi prezentate într-un raport care va fi publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a adoptării de către plenul Camerei Deputaților prin vot final, miercuri, 17 octombrie 2018, cu 243 voturi pentru, 25 împotrivă și 3 abțineri, a proiectului de lege PL-x 303/2018 (lege ordinară) de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 29/2018, s-a creat posibilitatea finanțării componentei reprezentând fondurile externe nerambursabile aferente plăţii beneficiarilor pentru cazurile în care între statul român şi Comisia Europeană (CE) apar situaţii divergente – opinii diferite asupra cadrului legal aprobat de Comisia Europeană, divergenţe care se pot continua cu proceduri litigioase.

Una dintre modificările importante aduse de proiectul de act normativ reprezintă introducerea la articolul 13, alineatul (1), după litera o, o alta denumită „p” care precizează că, cităm: „Sumele alocate temporar de la bugetul de stat, reprezentând transferuri către AFIR necesare pentru asigurarea finanțării componentei reprezentând fondurile externe nerambursabile aferente plății beneficiarilor pentru cazurile în care între statul român și Comisia Europeană sunt situații divergente; alocarea temporară se realizează până la finalizarea situației divergente”.

OUG 29/2018 vine în completarea OUG 49/2015 care reglementează gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării.

Publicat în România Agricolă

În majoritatea regiunilor de pe mapamond, politicile de reglementare în sectorul agroalimentar nu se bazează neapărat pe conceptul de „știință sănătoasă”, ci mai degrabă pe cel de „știința politicii”, a precizat John Slette, atașatul regional pentru agricultură din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, miercuri, 26 septembrie 2018, în deschiderea conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor – o nouă cale spre agricultura modernă”.

Declarația survine în contextul în care Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis în data de 25 iulie 2018 că toate produsele obținute prin mutageneză sunt organisme modificate genetic (OMG) și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva 18/2001, recunoscută ca Directiva OMG.

„Fermierii și comunitățile rurale din România, în general cei din Europa Centrală și de Est, înțeleg că accesul la inputuri agricole moderne reprezintă un element critic pentru viabilitatea lor economică. Din păcate, uneori, politicile de reglementare în majoritatea regiunilor de pe mapamond, sincer, nu se bazează pe «știința sănătoasă», ci pe «știința politicii»”, a spus Slette. „Am fost surprins de decizia Curții Europene de Justiție care spune că toate produsele obținute prin mutageneză sunt OMG și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva privind OMG-urile. SUA continuă să susțină puternic politice agricole bazate pe știință. Cred că SUA și România au agende importante privind politicile agricole și susținem oportunitatea de a schimba informații”.

Prezentă și ea la eveniment, Elena Tatomir, directorul general al Direcției Politici Agricole și Strategii din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în același context al deciziei CJUE din 25 iulie 2018, a precizat că statele membre ale Uniunii Europene (UE) au termen ca până la 1 octombrie 2018 să transmită Comisiei Europene (CE) informații referitoare la noile tehnici de mutageneză.

„Constituirea acestor dezbateri legate de biotehnologii a fost generată de Hotărârea CJUE care prevede că organismele obținute prin intermediul unor tehnici moderne de mutageneză constituie OMG-uri, dar și faptul că nu sunt excluse din domeniul de aplicare a Directivei 18/2001 decât organismele obținute prin intermediul unor tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-un număr de aplicații și a căror siguranță a fost dovedită”, a menționat Tatomir. „În cadrul reuniunilor Comitetului permanent alimentație și furaje, secțiunea OMG, desfășurată la Bruxelles în data de 11 septembrie 2018, au fost generate o serie de discuții deschise pe marginea Hotărârii CJUE din 25 iulie a.c. referitoare la noile tehnici de mutageneză. Statele membre UE au termen ca până la 1 octombrie 2018 să transmită CE o serie de informații referitoare la noile tehnici de mutageneză”.

Marea barieră - mutageneză versus transgeneză. Franța, marele pariu

Potrivit comunicării oficiale a CJUE din 25 iulie a.c., cu privire la cazul C-528/16, toate produsele obținute prin mutageneză sunt OMG și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de directiva privind OMG-urile.

Cu toate acestea, organismele obținute prin tehnici de mutageneză care au fost utilizate convențional în mai multe aplicații și care au un istoric de siguranță îndelungat sunt scutite de aceste obligații, cu condiția ca statele membre UE să aibă libertatea să le supună, în conformitate cu legislația UE, obligațiilor prevăzute de Directiva CE 18/2001 sau altor obligații.

„Spre deosebire de transgeneză, mutageneza reprezintă un set de tehnici care fac posibilă modificarea genomului unei specii vii fără inserarea ADN-ului străin. Tehnicile de mutageneză au făcut posibilă dezvoltarea soiurilor de semințe care sunt rezistente la erbicide selective”, explică prin intermediul unui document oficial CJUE.

Confédération paysanne este o uniune agricolă franceză care apără interesele agriculturii la scară mică. Împreună cu alte opt asociații, aceasta a introdus o acțiune în fața Conseil d'État (Consiliul de Stat din Franța) pentru a contesta legislația din Hexagon care scutește organismele obținute prin mutageneză de obligațiile impuse de Directiva 2001/18/EC privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei Consiliului 90/220/CEE. În mod particular, această directivă prevede că OMG-urile trebuie să fie autorizate în urma unei evaluări a riscurilor pe care le prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu și, de asemenea, le supune obligațiilor de trasabilitate, etichetare și monitorizare.

Confédération paysanne și celelalte asociații susțin că tehnicile de mutageneză au evoluat de-a lungul timpului. Înainte de adoptarea Directivei 18/2001, numai metodele convenționale sau aleatorii de mutageneză au fost aplicate IN VIVO întregilor plante. Ulterior, progresul tehnic a condus la apariția unor tehnici de mutageneză IN VITRO care să permită orientarea mutațiilor în scopul obținerii unui organism rezistent la anumite erbicide.

„Confédération paysanne și celelalte asociații consideră că utilizarea soiurilor de semințe rezistente la erbicide prezintă un risc de afectare semnificativă a mediului și a sănătății umane și animale, în același mod ca și OMG-urile obținute prin transgenizare”, se mai menționeză în comunicarea CJUE din 25 iulie 2018.

În acest context, Consiliul de Stat din Franța a solicitat CJUE să stabilească, în esență, dacă organismele obținute prin mutageneză sunt OMG-uri și dacă acestea sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva 18.

„În Decizia din 25 iulie 2018, Curtea Europeană de Justiție consideră, în primul rând, că organismele obținute prin mutageneză sunt OMG-uri în sensul Directivei 18, în măsura în care tehnicile și metodele de mutageneză modifică materialul genetic al unui organism într-o mod care nu apare în mod natural”, se mai menționează în comunicare. Pe scurt, aceste organisme, în principiu, intră în domeniul de aplicare al Directivei 18/2001 și fac obiectul obligațiilor prevăzute de acest act normativ.

Cu toate acestea, CJUE afirmă că aplicabilitatea Directivei 18/2001 nu este valabilă în cazul organismelor obținute prin intermediul anumitor tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-o serie de aplicații și care au un istoric de siguranță lung. Chiar și așa, Curtea Europeană de Justiție specifică faptul că statele membre sunt libere să supună astfel de organisme, în conformitate cu legislația UE (în special normele privind libera circulație a mărfurilor), obligațiilor prevăzute de Directiva 18/2001 sau altor obligații. Faptul că aceste organisme sunt excluse din domeniul de aplicare al Directivei OMG nu înseamnă că persoanele în cauză pot să procedeze liber la eliberarea deliberată în mediul înconjurător sau la introducerea lor pe piață în interiorul blocului comunitar. Astfel, țările membre UE au libertatea de a legifera în acest domeniu, în conformitate cu legislația comunitară, în special cu normele privind libera circulație a mărfurilor.

În ceea ce privește problema dacă Directiva 18/2001 poate fi aplicabilă și organismelor obținute prin tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea acesteia, CJUE consideră că riscurile asociate utilizării acestor noi tehnici de mutageneză se pot dovedi similare celor care rezultă de la producerea și eliberarea unui OMG prin transgenizare. Și asta, deoarece modificarea directă a materialului genetic al unui organism prin mutageneză face posibilă obținerea acelorași efecte ca introducerea unei gene străine în organism (transgeneză) și aceste noi tehnici fac posibilă apariția de varietăți modificate genetic la o rată care nu este proporțională cu cea care rezultă din aplicarea metodelor convenționale de mutageneză.

„Având în vedere aceste riscuri comune, excluderea organismelor obținute prin tehnici de mutageneză noi din domeniul de aplicare al Directivei 18/2001 ar compromite obiectivul urmărit de directiva menționată, și anume acela de a evita efectele negative asupra sănătății umane și a mediului și nu ar respecta dispozițiile de precauție principiul pe care directiva urmărește să îl pună în aplicare. Rezultă că Directiva OMG este aplicabilă și organismelor obținute prin tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea acesteia”, explică judecătorii CJUE.

În cele din urmă, Curtea examinează problema dacă soiurile modificate genetic obținute prin mutageneză trebuie să îndeplinească o condiție prevăzută de o altă Directivă UE (2002/53/EC), potrivit căreia o varietate modificată genetic poate fi acceptată pentru a fi inclusă în „catalogul comun al soiurilor de plante agricole ale căror semințe pot fi comercializate” numai dacă s-au luat toate măsurile adecvate pentru a evita riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu. În acest context, CJUE consideră că noțiunea de „varietate modificată genetic” trebuie interpretată ca referindu-se la noțiunea de organism modificat genetic legiferată prin Directiva 18/2001, astfel încât soiurile obținute prin mutageneză care intră sub incidența acestei directive să îndeplinească condiția menționată mai sus.

În schimb, soiurile obținute prin tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-o serie de aplicații și care au un termen lung de siguranță sunt scutite de această obligație.

Publicat în Tehnica agricola

Pe lângă demersurile de aflare a celor care se fac vinovați pentru lipsa de inițiativă în ceea ce privește măsurile profilactice de combatere a pestei porcine africane (PPA), inițiativă susținută de FACIAS, vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), eurodeputata Gabriela Zoană, solicită mai multă implicare din partea Comisiei Europene (CE) în vederea susținerii măsurilor de eradicare a focarelor de PPA și propune activarea de urgență a fondurilor de rezervă pentru intervenția rapidă în statele afectate de acest virus.

În același timp, europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa, context în care va fi afectată securitatea alimentară a cetățenilor UE.

Ea spune că țara noastră depune eforturi susținute de stopare și eradicare a răspândirii focarelor PPA.

„România face tot posibilul pentru a pune în aplicare în mod cât mai eficient normele europene de limitare a efectelor focarelor de pestă porcină africană și depune toate eforturile pentru a stopa și eradica răspândirea acestora”, a menționat Zoană. „Aș dori să trag un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa din cauza acestei boli, situație care riscă să afecteze securitatea alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, motiv pentru care consider că executivul european trebuie să ia măsuri pentru a activa fondurile de rezervă necesare pentru o intervenție rapidă în statele afectate. Vă readuc aminte că, dacă un stat membru are o problemă, înseamnă că întreaga Uniune se confruntă cu aceeași problemă. Consider că, în situația de față, Uniunea Europeană ar trebui să fie mult mai implicată”.

Săptămâna trecută, Gabriela Zoană a avut întâlniri atât cu Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, cât și cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, care au asigurat-o de faptul că monitorizează îndeaproape evoluția situației și că vor sprijini țările aflate în dificultate.

Pesta porcina africană a cauzat și continuă să producă daune importante crescătorilor europeni de suine în țări precum Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, România și Bulgaria, existând pericolul ca aceasta să se extindă în Belgia și Franța, dar și în alte țări care nu sunt membre UE.

FACIAS cere Parchetului extinderea cercetărilor în cazul epidemiei de pestă porcină africană

Pe de altă parte, în țară, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) extinderea cercetărilor efectuate în prezent „in rem” în cazul epidemiei de PPA.

„Am solicitat Parchetului să îi ancheteze în această cauză pe foștii prim-miniștri și miniștri ai Agriculturii. În solicitarea noastră, am semnalat Parchetului lipsa de reacţie a autorităților române, care aveau obligația de a efectua demersuri profilactice începând cu anul 2014, an în care a crescut riscul răspândirii pestei porcine pe teritoriul României”, se precizează într-un document FACIAS.

În urmă cu patru ani, CE adopta Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a PPA în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE. Așadar, spun cei de la FACIAS, autorităţile române știau de pericolul pestei porcine africane. În plus, în anul 2016 a fost sesizată atât Preşedinţia, cât şi Ministerul Agriculturii despre pericolul reprezentat de mistreţii din Ucraina, bolnavi de pesta porcină africană.

„Cu toate acestea, HG 830/2016 privind Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane a fost aprobat doar la sfârșitul lunii noiembrie 2016, la un an de la sosirea lui Dacian Cioloș în funcţia de premier”, se menționează în documentul FACIAS. „Într-un raport de audit al Comisiei Europene, întocmit în România între 25 ianuarie și 2 februarie 2017, se arată că «România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor»”.

Parchetul de pe lângă ÎCCJ a dispus în 3 septembrie 2018 începerea urmăririi penale „in rem” sub aspectul posibilei săvârșiri a infracțiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante și neglijență în serviciu.

FACIAS - care are misiunea de a acționa în vederea semnalării, sancționării și prevenirii abuzurilor de orice natură ale autorităților statului român - a solicitat Parchetului ca, în virtutea prevederilor art. 305 C. proc. pen., să continue cercetările efectuate în cauză cu completările aduse prin intermediul acestei sesizări, dispunând totodată reunirea cauzelor în baza disp. art. 63 cu ref la 45 C.pr.pen.

Pesta porcină africană evoluează în prezent în 227 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 927 de focare (dintre care 11 în exploataţii comerciale) şi 62 de cazuri la mistreţi, în total fiind eliminaţi 311.869 de porci afectaţi de boală, potrivit celei mai noi informări transmisă de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Conform sursei citate, au fost stinse până la această dată 5 focare în judeţul Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar nou din data de 31 august 2018.

ANSVSA menţionează că în judeţul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA din data de 8 august 2018, iar în judeţul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparţinând societăţii Carniprod şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Până în prezent, au fost despăgubiţi 3.142 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 14,296 milioane lei.

Astfel, în judeţul Satu Mare au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploataţii afectate în valoare de 57.000 de lei, în judeţul Bihor au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploataţii afectate în valoare de 948.000 de lei, în judeţul Tulcea au fost plătite despăgubiri pentru 317 de exploataţii dintr-un total de 882 de exploataţii, în valoare de 1,36 milioane de lei, în judeţul Brăila au fost plătite despăgubiri pentru 984 de exploataţii dintr-un total de 1.776 de exploataţii, în valoare de 7,104 milioane de lei, în judeţul Constanţa au fost plătite despăgubiri pentru 367 de exploataţii dintr-un total de 679 de exploataţii, în valoare de 1,81 milioane de lei, în judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 1.202 de exploataţii dintr-un total de 2.478 de exploataţii, în valoare de 2,854 milioane de lei, în judeţul Galaţi au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploataţii dintr-un total de 68 de exploataţii, în valoare de 43.000 de lei, în judeţul Ilfov au fost plătite despăgubiri pentru cinci din şase exploataţii, în valoare de 51.000 de lei, în judeţul Călăraşi au fost plătite despăgubiri pentru cinci exploataţii dintr-un total de 29 de exploataţii, în valoare de 69.000 de lei.

Prezenţa virusului pestei porcine africane în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Publicat în Ultimele noutati

Cu ocazia unei vizite de lucru pe care premierul României, Viorica Dăncilă, și ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, au efectuat-o la Bruxelles în perioada 9-10 iulie 2018, șefa Executivului a avut o întrevedere și cu comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, cei doi discutând printre altele și despre problemele actuale cu care se confruntă România, respectiv pesta porcina africană (PPA) și inundațiile care afectează mai multe județe.

În contextul impactului dezastruos al PPA asupra economiei românești, comisarul Hogan a menționat că aceasta a debutat în Polonia și că ia în considerare modalități de a oferi ajutor țării noastre.

În ceea ce privește inundațiile, premierul României și comisarul Phil Hogan au convenit că săptămâna viitoare se va discuta cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Petre Daea, despre ajutorul pe care ni-l poate oferi Comisia Europeană (CE).

„Vor fi analizate efectele schimbărilor climatice asupra sectorului agricol în ansamblu, pe lângă inundații urmând a fi luate în considerare și seceta care afectează alte state membre”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.

În cadrul discuțiilor, prim-ministrul român a menționat că Executivul de la București susţine menţinerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la un nivel comparabil cu cel actual, menționând totodată că România apreciază bunele intenţii ale Comisiei Europene (CE) privind simplificarea şi creşterea subsidiarităţii în aplicarea viitoarei PAC, dar și propunerea de continuare a reducerii decalajului dintre plăţile directe ale fermierilor din diferitele state membre.

În plus, premierul a precizat că România nu este de acord cu plafonarea, element care va afecta grav cele mai competitive ferme din țara noastră.

Totodată, cei doi oficiali au discutat despre propunerile CE privind susținerea, în România, a fermelor mici și a tinerilor fermieri.

Premierul Dăncilă a subliniat importanța asigurării unei arhitecturi simplificate a viitoarei politici în orizontul post-2020, care să permită un nivel sporit de transparenţă, accesibilitate şi eficienţă în relaţia cu beneficiarii direcţi ai acestei politici.

Prim-ministrul a apreciat rolul pe care Comisia Europeană îl va deţine în procesul decizional european cu privire la propunerile din domeniul agriculturii şi a exprimat interesul şi deschiderea României de a continua cooperarea cu CE în scopul identificării, împreună cu statele membre şi cu Parlamentul European (PE), a celor mai bune soluţii pentru agricultura europeană, pentru fermierii europeni şi, în esenţă, pentru cetăţenii europeni, ca principali beneficiari ai politicilor UE.

Nu în ultimul rând, premierul Viorica Dăncilă a arătat că unul dintre obiectivele majore ale României, în calitate de viitoare Preşedinţie a Consiliului UE, va fi aceea de a se asigura că politicile Uniunii Europene se raportează în permanență la principiul coeziunii, ca valoare comună a UE. Din această perspectivă, România va depune toate eforturile pentru avansarea procesului de negociere şi adoptarea, în timp util, în funcție şi de sprijinul celorlalte state membre ale Uniunii, a propunerilor privind Cadrul Financial Multianual 2021-2027.

PPA se propagă la nivel de țară

În România, la debutul acestui an a fost descoperit un focar de pestă porcină africană în localitatea Micula, la aproximativ 7 kilometri de graniţa României cu Ungaria şi Ucraina. În martie, Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Satu Mare a instituit măsuri speciale de protecţie pe raza mai multor localităţi după depistarea unui nou caz de pestă porcină africană în localitatea sătmăreană Bercu Nou.

La începutul lunii iunie, porcii din patru gospodării din satele Ceatalchioi şi Sălceni, comuna Ceatalchioi din Delta Dunării, au fost sacrificaţi, după ce rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animalele din cele două localităţi au fost pozitive la pestă porcină africană. În mai puţin de două săptămâni de la confirmarea virusului în Deltă, au fost confirmate 40 de focare de pestă porcină africană în cinci localităţi din judeţ, numărul porcilor sacrificaţi ajungând la 500.

Virusul PPA a fost confirmat la începutul acestei luni într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale de creştere a porcilor din judeţul Tulcea, fiind pentru prima oară când s-a confirmat această boală într-o exploataţie comercială. Numărul porcilor sacrificaţi a fost de 44.580 de capete.

Miercuri, 4 iulie, a fost confirmat un nou focar de pestă porcină africană la o crescătorie de porci situată într-o zonă relativ izolată în Insula Mare a Brăilei. Crescătoria se află la 20 de kilometri de cea mai apropiată localitate din judeţul Brăila şi 5 kilometri faţă de localitatea Carcaliu din judeţul Tulcea, între acestea fiind barieră naturală Dunărea, braţul Măcin.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Publicat în Știri interne

Pierderile anticipate de specialiști ca urmare a evoluției în România a virusului pestei porcine africane (PPA) ar putea fi de sute de milioane de euro, poate chiar de miliarde de euro, trag un semnal de alarmă cei din ACEBOP prin intermediul unui comunicat de presă, liderii asociației precizând totodată că pagubele pot fi acoperite din bugetul Comisiei Europene (CE).

Mai exact, specialiștii din cadrul organizației interprofesionale susțin că este necesar să se apeleze la legislația europeană în domeniu, una care prevede anumite derogări, tocmai pentru a nu provoca pagube fără precedent la buget, falimentarea sectorului de creștere a porcinelor și crearea de piedici artificiale în cadrul comerțului intracomunitar și cu țările terțe.

Totodată, ei vin cu propuneri care vizează noua legislație de modificare a HG 1214/2009.

„Acum este momentul implicării tuturor factorilor de răspundere! Dacă se urmează modelele adoptate de țări precum Polonia, Germania sau Spania, avem șanse să supraviețuim - nu să venim cu invenții noi care să fie respinse, nu inventează România roata... Aceste programe sunt foarte costisitoare astăzi și România nu și le poate permite, dacă situația se agravează. Considerăm că deja situația de astăzi este destul de gravă, deoarece focarele se extind rapid!”, precizează membrii Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP).

Cei din organizația interprofesională explică situația cu care s-au confruntat state mult mai puternice economic decât România și ajung la concluzia că soluția la problemă este interzicerea creșterii suinelor în gospodăriile populației și compensarea pierderilor.

„Din experiența Spaniei și din cea a Portugaliei, am învățat un lucru - nu știm dacă avem putere financiară să aplicăm un asemenea program, dar cel puțin putem să îl propunem - pentru binele sectorului de porc, aceste țări au cheltuit miliarde și nu au reușit, până când nu au interzis creșterea suinelor în gospodăria populației – măsură subvenționată”, explică cei din ACEBOP.

În plus, aceștia au afirmat că Polonia, confruntându-se cu criza PPA, a interzis creșterea suinelor, dar a subvenționat în locul lor achizițiile de bovine și ovine.

„Trebuie să alegem pe ce drum mergem, înainte de a intra în colaps!”, susțin cei din asociație.

Propuneri de combatere a crizei apărute

ACEBOP susține că vineri, 6 iulie 2018, a prezentat Guvernului Dăncilă opiniile specialiștilor care activează în zootehnie și în industria cărnii. Concret, reprezentanții asociației au solicitat ca în adoptarea noii legislații de modificare a HG 1214/2009 privind despăgubirile ce se cuvin proprietarilor de pe întreg lanțul de producție suin să se țină cont, în primul rând, de pierderile uriașe pe care le suportă fermierii și falimentul celor care au credite.

„În zonele în care se constată prezența virusului PPA, nicio fermă nu mai poate să livreze carne de porc pe o perioadă foarte lungă. Dar nu numai acea fermă este închisă, ci pe o rază mai mare sunt închise toate fermele, animalele sunt sacrificate, iar pagubele sunt enorme. Nu există un vaccin, un tratament eficient, singura metodă de eradicare fiind depopularea completă a exploatațiilor infectate şi interzicerea mişcărilor de animale şi a produselor şi subproduselor provenite de la acestea. Totodată, aplicarea unor măsuri de control eficiente este deosebit de costisitoare, necesitând resurse umane, materiale şi financiare foarte mari. Pe lângă costul ridicat al eradicării bolii, pierderile economice prin stoparea comerţului cu animale vii, carne și produse din porc ne vor afecta «pe o perioadă de 30 de ani», conform experților ANSVSA”, se plâng cei din organizația interprofesională.

Dat fiind faptul că virusul PPA nu afectează omul, din punctul de vedere al membrilor ACEBOP există trei direcții importante de acțiune, și anume: - ERADICAREA BOLII, cu redobândirea statusului României de țară indemnă, cu toate drepturile comerciale din sectorul porcului; - DESPĂGUBIREA REALĂ A FERMIERILOR pentru pagubele create de boală, în relație strânsă cu evitarea barierelor nejustificate în calea comerțului; - RECONSIDERAREA DEROGĂRILOR COMUNITARE pe nivele de risc, astfel încât, cu anumite acțiuni de micșorare a riscului de difuzare a bolii, societățile afectate să își poată vinde o parte din rodul muncii lor (pe baza derogărilor legale și aplicate de toate statele membre afectate, cuprinse în Decizia UE nr. 709/2014) și să nu încarce artificial bugetul României.

Un alt element care ar trebui să fie parte din modificarea actelor normative guvernamentale este și despăgubirea reală a fermierului afectat direct, a unităților de abatorizare, transformare, depozitare și comercializare a cărnii, materialului seminal, produselor și subproduselor de porc, precum și despăgubirea unităților aflate în zona de protecție care au interdicții comerciale și reconsiderarea fermelor libere, din zona de supraveghere, care trebuie să comercializeze liber, sub supraveghere, porcii grași spre abatorul autorizat. Nu în ultimul rând, despăgubirile ar trebui să acopere pierderile de venit și ale cheltuielilor directe din unitățile sectorului suin - producție, reproducție, abatorizare, procesare, depozitare și comercializare - în care se aplică legislația veterinară comunitară de eradicare a bolii - care cuprinde perioade neproductive de neutralizare a cadavrelor, curățenie, dezinfecție, dezinsecție, vid sanitar – în care angajații practic lucrează, dar nu produc.

Pe de altă parte, cei din ACEBOP spun că, de obicei, societățile de asigurări acoperă perioadele de „întrerupere a afacerii” în zootehnie, în anumite cazuri – listă din care lipsesc bolile acoperite de la bugetul ANSVSA, respectiv bolile din lista Oficiului Internațional de Epizootii (OIE). În aceste cazuri, care includ și pesta porcină africană, toate pierderile sectorului de porc ar trebui acoperite prin bugetul ANSVSA și din fondul de urgență al Comisiei Europene.

Legislația comunitară în domeniu prevede anumite derogări, tocmai pentru a nu provoca pagube fără precedent la buget, falimentarea sectorului de porc și crearea de piedici artificiale în cadrul comerțului intracomunitar și cu țările terțe.

„Recomandăm utilizarea coridoarelor sigure către un abator autorizat pentru toți porcii sănătoși din afara focarului – conform strategiei «sistemului canalizat al cărnii de porc» – Decizia UE nr. 40/2012, strategie realizată de experții veterinari români. Aplicând aceste derogări, pierderile în perioada de eradicare a PPA vor putea fi reduse considerabil”, au mai spus cei din ACEBOP.

Potrivit acestora, cel mai nou raport al Oficiului Internațional de Epizootii (OIE) relevă la data de 4 iulie 2018 un număr de 237 de focare de pestă porcină africană, identificate pe teritoriul țării noastre, iar numărul acestora continuă să crească, un motiv real de panică în rândul crescătorilor români de suine.

Vineri, 6 iulie 2018, Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană confirma prezența virusului pestei porcine africane și la porcii dintr-o gospodărie din localitatea Crestur, județul Bihor.

În piața cărnii din România, activează în jur de 9.500 de firme, cele mai multe, în sectorul creșterii animalelor (5.777, date la nivelul anului 2016). Producătorii de carne înregistrează cea mai mare parte din cifra de afaceri a sectorului agroalimentar, iar creșterea animalelor a generat la nivelul anului 2016 un business de circa 11,4 miliarde de lei, conform analiștilor.

Organizația interprofesională Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) este membră a Uniunii Europene a Comerțului cu Animale și Carne (UECBV), membră a Federației Naționale PRO-AGRO și membră a C.E.S. - Comisia de siguranță a consumatorului și concurență loială.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 7