În majoritatea regiunilor de pe mapamond, politicile de reglementare în sectorul agroalimentar nu se bazează neapărat pe conceptul de „știință sănătoasă”, ci mai degrabă pe cel de „știința politicii”, a precizat John Slette, atașatul regional pentru agricultură din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, miercuri, 26 septembrie 2018, în deschiderea conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor – o nouă cale spre agricultura modernă”.

Declarația survine în contextul în care Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis în data de 25 iulie 2018 că toate produsele obținute prin mutageneză sunt organisme modificate genetic (OMG) și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva 18/2001, recunoscută ca Directiva OMG.

„Fermierii și comunitățile rurale din România, în general cei din Europa Centrală și de Est, înțeleg că accesul la inputuri agricole moderne reprezintă un element critic pentru viabilitatea lor economică. Din păcate, uneori, politicile de reglementare în majoritatea regiunilor de pe mapamond, sincer, nu se bazează pe «știința sănătoasă», ci pe «știința politicii»”, a spus Slette. „Am fost surprins de decizia Curții Europene de Justiție care spune că toate produsele obținute prin mutageneză sunt OMG și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva privind OMG-urile. SUA continuă să susțină puternic politice agricole bazate pe știință. Cred că SUA și România au agende importante privind politicile agricole și susținem oportunitatea de a schimba informații”.

Prezentă și ea la eveniment, Elena Tatomir, directorul general al Direcției Politici Agricole și Strategii din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în același context al deciziei CJUE din 25 iulie 2018, a precizat că statele membre ale Uniunii Europene (UE) au termen ca până la 1 octombrie 2018 să transmită Comisiei Europene (CE) informații referitoare la noile tehnici de mutageneză.

„Constituirea acestor dezbateri legate de biotehnologii a fost generată de Hotărârea CJUE care prevede că organismele obținute prin intermediul unor tehnici moderne de mutageneză constituie OMG-uri, dar și faptul că nu sunt excluse din domeniul de aplicare a Directivei 18/2001 decât organismele obținute prin intermediul unor tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-un număr de aplicații și a căror siguranță a fost dovedită”, a menționat Tatomir. „În cadrul reuniunilor Comitetului permanent alimentație și furaje, secțiunea OMG, desfășurată la Bruxelles în data de 11 septembrie 2018, au fost generate o serie de discuții deschise pe marginea Hotărârii CJUE din 25 iulie a.c. referitoare la noile tehnici de mutageneză. Statele membre UE au termen ca până la 1 octombrie 2018 să transmită CE o serie de informații referitoare la noile tehnici de mutageneză”.

Marea barieră - mutageneză versus transgeneză. Franța, marele pariu

Potrivit comunicării oficiale a CJUE din 25 iulie a.c., cu privire la cazul C-528/16, toate produsele obținute prin mutageneză sunt OMG și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de directiva privind OMG-urile.

Cu toate acestea, organismele obținute prin tehnici de mutageneză care au fost utilizate convențional în mai multe aplicații și care au un istoric de siguranță îndelungat sunt scutite de aceste obligații, cu condiția ca statele membre UE să aibă libertatea să le supună, în conformitate cu legislația UE, obligațiilor prevăzute de Directiva CE 18/2001 sau altor obligații.

„Spre deosebire de transgeneză, mutageneza reprezintă un set de tehnici care fac posibilă modificarea genomului unei specii vii fără inserarea ADN-ului străin. Tehnicile de mutageneză au făcut posibilă dezvoltarea soiurilor de semințe care sunt rezistente la erbicide selective”, explică prin intermediul unui document oficial CJUE.

Confédération paysanne este o uniune agricolă franceză care apără interesele agriculturii la scară mică. Împreună cu alte opt asociații, aceasta a introdus o acțiune în fața Conseil d'État (Consiliul de Stat din Franța) pentru a contesta legislația din Hexagon care scutește organismele obținute prin mutageneză de obligațiile impuse de Directiva 2001/18/EC privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei Consiliului 90/220/CEE. În mod particular, această directivă prevede că OMG-urile trebuie să fie autorizate în urma unei evaluări a riscurilor pe care le prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu și, de asemenea, le supune obligațiilor de trasabilitate, etichetare și monitorizare.

Confédération paysanne și celelalte asociații susțin că tehnicile de mutageneză au evoluat de-a lungul timpului. Înainte de adoptarea Directivei 18/2001, numai metodele convenționale sau aleatorii de mutageneză au fost aplicate IN VIVO întregilor plante. Ulterior, progresul tehnic a condus la apariția unor tehnici de mutageneză IN VITRO care să permită orientarea mutațiilor în scopul obținerii unui organism rezistent la anumite erbicide.

„Confédération paysanne și celelalte asociații consideră că utilizarea soiurilor de semințe rezistente la erbicide prezintă un risc de afectare semnificativă a mediului și a sănătății umane și animale, în același mod ca și OMG-urile obținute prin transgenizare”, se mai menționeză în comunicarea CJUE din 25 iulie 2018.

În acest context, Consiliul de Stat din Franța a solicitat CJUE să stabilească, în esență, dacă organismele obținute prin mutageneză sunt OMG-uri și dacă acestea sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva 18.

„În Decizia din 25 iulie 2018, Curtea Europeană de Justiție consideră, în primul rând, că organismele obținute prin mutageneză sunt OMG-uri în sensul Directivei 18, în măsura în care tehnicile și metodele de mutageneză modifică materialul genetic al unui organism într-o mod care nu apare în mod natural”, se mai menționează în comunicare. Pe scurt, aceste organisme, în principiu, intră în domeniul de aplicare al Directivei 18/2001 și fac obiectul obligațiilor prevăzute de acest act normativ.

Cu toate acestea, CJUE afirmă că aplicabilitatea Directivei 18/2001 nu este valabilă în cazul organismelor obținute prin intermediul anumitor tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-o serie de aplicații și care au un istoric de siguranță lung. Chiar și așa, Curtea Europeană de Justiție specifică faptul că statele membre sunt libere să supună astfel de organisme, în conformitate cu legislația UE (în special normele privind libera circulație a mărfurilor), obligațiilor prevăzute de Directiva 18/2001 sau altor obligații. Faptul că aceste organisme sunt excluse din domeniul de aplicare al Directivei OMG nu înseamnă că persoanele în cauză pot să procedeze liber la eliberarea deliberată în mediul înconjurător sau la introducerea lor pe piață în interiorul blocului comunitar. Astfel, țările membre UE au libertatea de a legifera în acest domeniu, în conformitate cu legislația comunitară, în special cu normele privind libera circulație a mărfurilor.

În ceea ce privește problema dacă Directiva 18/2001 poate fi aplicabilă și organismelor obținute prin tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea acesteia, CJUE consideră că riscurile asociate utilizării acestor noi tehnici de mutageneză se pot dovedi similare celor care rezultă de la producerea și eliberarea unui OMG prin transgenizare. Și asta, deoarece modificarea directă a materialului genetic al unui organism prin mutageneză face posibilă obținerea acelorași efecte ca introducerea unei gene străine în organism (transgeneză) și aceste noi tehnici fac posibilă apariția de varietăți modificate genetic la o rată care nu este proporțională cu cea care rezultă din aplicarea metodelor convenționale de mutageneză.

„Având în vedere aceste riscuri comune, excluderea organismelor obținute prin tehnici de mutageneză noi din domeniul de aplicare al Directivei 18/2001 ar compromite obiectivul urmărit de directiva menționată, și anume acela de a evita efectele negative asupra sănătății umane și a mediului și nu ar respecta dispozițiile de precauție principiul pe care directiva urmărește să îl pună în aplicare. Rezultă că Directiva OMG este aplicabilă și organismelor obținute prin tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea acesteia”, explică judecătorii CJUE.

În cele din urmă, Curtea examinează problema dacă soiurile modificate genetic obținute prin mutageneză trebuie să îndeplinească o condiție prevăzută de o altă Directivă UE (2002/53/EC), potrivit căreia o varietate modificată genetic poate fi acceptată pentru a fi inclusă în „catalogul comun al soiurilor de plante agricole ale căror semințe pot fi comercializate” numai dacă s-au luat toate măsurile adecvate pentru a evita riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu. În acest context, CJUE consideră că noțiunea de „varietate modificată genetic” trebuie interpretată ca referindu-se la noțiunea de organism modificat genetic legiferată prin Directiva 18/2001, astfel încât soiurile obținute prin mutageneză care intră sub incidența acestei directive să îndeplinească condiția menționată mai sus.

În schimb, soiurile obținute prin tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-o serie de aplicații și care au un termen lung de siguranță sunt scutite de această obligație.

Publicat în Tehnica agricola

Pe lângă demersurile de aflare a celor care se fac vinovați pentru lipsa de inițiativă în ceea ce privește măsurile profilactice de combatere a pestei porcine africane (PPA), inițiativă susținută de FACIAS, vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), eurodeputata Gabriela Zoană, solicită mai multă implicare din partea Comisiei Europene (CE) în vederea susținerii măsurilor de eradicare a focarelor de PPA și propune activarea de urgență a fondurilor de rezervă pentru intervenția rapidă în statele afectate de acest virus.

În același timp, europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa, context în care va fi afectată securitatea alimentară a cetățenilor UE.

Ea spune că țara noastră depune eforturi susținute de stopare și eradicare a răspândirii focarelor PPA.

„România face tot posibilul pentru a pune în aplicare în mod cât mai eficient normele europene de limitare a efectelor focarelor de pestă porcină africană și depune toate eforturile pentru a stopa și eradica răspândirea acestora”, a menționat Zoană. „Aș dori să trag un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa din cauza acestei boli, situație care riscă să afecteze securitatea alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, motiv pentru care consider că executivul european trebuie să ia măsuri pentru a activa fondurile de rezervă necesare pentru o intervenție rapidă în statele afectate. Vă readuc aminte că, dacă un stat membru are o problemă, înseamnă că întreaga Uniune se confruntă cu aceeași problemă. Consider că, în situația de față, Uniunea Europeană ar trebui să fie mult mai implicată”.

Săptămâna trecută, Gabriela Zoană a avut întâlniri atât cu Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, cât și cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, care au asigurat-o de faptul că monitorizează îndeaproape evoluția situației și că vor sprijini țările aflate în dificultate.

Pesta porcina africană a cauzat și continuă să producă daune importante crescătorilor europeni de suine în țări precum Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, România și Bulgaria, existând pericolul ca aceasta să se extindă în Belgia și Franța, dar și în alte țări care nu sunt membre UE.

FACIAS cere Parchetului extinderea cercetărilor în cazul epidemiei de pestă porcină africană

Pe de altă parte, în țară, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) extinderea cercetărilor efectuate în prezent „in rem” în cazul epidemiei de PPA.

„Am solicitat Parchetului să îi ancheteze în această cauză pe foștii prim-miniștri și miniștri ai Agriculturii. În solicitarea noastră, am semnalat Parchetului lipsa de reacţie a autorităților române, care aveau obligația de a efectua demersuri profilactice începând cu anul 2014, an în care a crescut riscul răspândirii pestei porcine pe teritoriul României”, se precizează într-un document FACIAS.

În urmă cu patru ani, CE adopta Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a PPA în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE. Așadar, spun cei de la FACIAS, autorităţile române știau de pericolul pestei porcine africane. În plus, în anul 2016 a fost sesizată atât Preşedinţia, cât şi Ministerul Agriculturii despre pericolul reprezentat de mistreţii din Ucraina, bolnavi de pesta porcină africană.

„Cu toate acestea, HG 830/2016 privind Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane a fost aprobat doar la sfârșitul lunii noiembrie 2016, la un an de la sosirea lui Dacian Cioloș în funcţia de premier”, se menționează în documentul FACIAS. „Într-un raport de audit al Comisiei Europene, întocmit în România între 25 ianuarie și 2 februarie 2017, se arată că «România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor»”.

Parchetul de pe lângă ÎCCJ a dispus în 3 septembrie 2018 începerea urmăririi penale „in rem” sub aspectul posibilei săvârșiri a infracțiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante și neglijență în serviciu.

FACIAS - care are misiunea de a acționa în vederea semnalării, sancționării și prevenirii abuzurilor de orice natură ale autorităților statului român - a solicitat Parchetului ca, în virtutea prevederilor art. 305 C. proc. pen., să continue cercetările efectuate în cauză cu completările aduse prin intermediul acestei sesizări, dispunând totodată reunirea cauzelor în baza disp. art. 63 cu ref la 45 C.pr.pen.

Pesta porcină africană evoluează în prezent în 227 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 927 de focare (dintre care 11 în exploataţii comerciale) şi 62 de cazuri la mistreţi, în total fiind eliminaţi 311.869 de porci afectaţi de boală, potrivit celei mai noi informări transmisă de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Conform sursei citate, au fost stinse până la această dată 5 focare în judeţul Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar nou din data de 31 august 2018.

ANSVSA menţionează că în judeţul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA din data de 8 august 2018, iar în judeţul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparţinând societăţii Carniprod şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Până în prezent, au fost despăgubiţi 3.142 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 14,296 milioane lei.

Astfel, în judeţul Satu Mare au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploataţii afectate în valoare de 57.000 de lei, în judeţul Bihor au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploataţii afectate în valoare de 948.000 de lei, în judeţul Tulcea au fost plătite despăgubiri pentru 317 de exploataţii dintr-un total de 882 de exploataţii, în valoare de 1,36 milioane de lei, în judeţul Brăila au fost plătite despăgubiri pentru 984 de exploataţii dintr-un total de 1.776 de exploataţii, în valoare de 7,104 milioane de lei, în judeţul Constanţa au fost plătite despăgubiri pentru 367 de exploataţii dintr-un total de 679 de exploataţii, în valoare de 1,81 milioane de lei, în judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 1.202 de exploataţii dintr-un total de 2.478 de exploataţii, în valoare de 2,854 milioane de lei, în judeţul Galaţi au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploataţii dintr-un total de 68 de exploataţii, în valoare de 43.000 de lei, în judeţul Ilfov au fost plătite despăgubiri pentru cinci din şase exploataţii, în valoare de 51.000 de lei, în judeţul Călăraşi au fost plătite despăgubiri pentru cinci exploataţii dintr-un total de 29 de exploataţii, în valoare de 69.000 de lei.

Prezenţa virusului pestei porcine africane în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Publicat în Ultimele noutati

Cu ocazia unei vizite de lucru pe care premierul României, Viorica Dăncilă, și ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, au efectuat-o la Bruxelles în perioada 9-10 iulie 2018, șefa Executivului a avut o întrevedere și cu comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, cei doi discutând printre altele și despre problemele actuale cu care se confruntă România, respectiv pesta porcina africană (PPA) și inundațiile care afectează mai multe județe.

În contextul impactului dezastruos al PPA asupra economiei românești, comisarul Hogan a menționat că aceasta a debutat în Polonia și că ia în considerare modalități de a oferi ajutor țării noastre.

În ceea ce privește inundațiile, premierul României și comisarul Phil Hogan au convenit că săptămâna viitoare se va discuta cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Petre Daea, despre ajutorul pe care ni-l poate oferi Comisia Europeană (CE).

„Vor fi analizate efectele schimbărilor climatice asupra sectorului agricol în ansamblu, pe lângă inundații urmând a fi luate în considerare și seceta care afectează alte state membre”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.

În cadrul discuțiilor, prim-ministrul român a menționat că Executivul de la București susţine menţinerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la un nivel comparabil cu cel actual, menționând totodată că România apreciază bunele intenţii ale Comisiei Europene (CE) privind simplificarea şi creşterea subsidiarităţii în aplicarea viitoarei PAC, dar și propunerea de continuare a reducerii decalajului dintre plăţile directe ale fermierilor din diferitele state membre.

În plus, premierul a precizat că România nu este de acord cu plafonarea, element care va afecta grav cele mai competitive ferme din țara noastră.

Totodată, cei doi oficiali au discutat despre propunerile CE privind susținerea, în România, a fermelor mici și a tinerilor fermieri.

Premierul Dăncilă a subliniat importanța asigurării unei arhitecturi simplificate a viitoarei politici în orizontul post-2020, care să permită un nivel sporit de transparenţă, accesibilitate şi eficienţă în relaţia cu beneficiarii direcţi ai acestei politici.

Prim-ministrul a apreciat rolul pe care Comisia Europeană îl va deţine în procesul decizional european cu privire la propunerile din domeniul agriculturii şi a exprimat interesul şi deschiderea României de a continua cooperarea cu CE în scopul identificării, împreună cu statele membre şi cu Parlamentul European (PE), a celor mai bune soluţii pentru agricultura europeană, pentru fermierii europeni şi, în esenţă, pentru cetăţenii europeni, ca principali beneficiari ai politicilor UE.

Nu în ultimul rând, premierul Viorica Dăncilă a arătat că unul dintre obiectivele majore ale României, în calitate de viitoare Preşedinţie a Consiliului UE, va fi aceea de a se asigura că politicile Uniunii Europene se raportează în permanență la principiul coeziunii, ca valoare comună a UE. Din această perspectivă, România va depune toate eforturile pentru avansarea procesului de negociere şi adoptarea, în timp util, în funcție şi de sprijinul celorlalte state membre ale Uniunii, a propunerilor privind Cadrul Financial Multianual 2021-2027.

PPA se propagă la nivel de țară

În România, la debutul acestui an a fost descoperit un focar de pestă porcină africană în localitatea Micula, la aproximativ 7 kilometri de graniţa României cu Ungaria şi Ucraina. În martie, Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Satu Mare a instituit măsuri speciale de protecţie pe raza mai multor localităţi după depistarea unui nou caz de pestă porcină africană în localitatea sătmăreană Bercu Nou.

La începutul lunii iunie, porcii din patru gospodării din satele Ceatalchioi şi Sălceni, comuna Ceatalchioi din Delta Dunării, au fost sacrificaţi, după ce rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animalele din cele două localităţi au fost pozitive la pestă porcină africană. În mai puţin de două săptămâni de la confirmarea virusului în Deltă, au fost confirmate 40 de focare de pestă porcină africană în cinci localităţi din judeţ, numărul porcilor sacrificaţi ajungând la 500.

Virusul PPA a fost confirmat la începutul acestei luni într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale de creştere a porcilor din judeţul Tulcea, fiind pentru prima oară când s-a confirmat această boală într-o exploataţie comercială. Numărul porcilor sacrificaţi a fost de 44.580 de capete.

Miercuri, 4 iulie, a fost confirmat un nou focar de pestă porcină africană la o crescătorie de porci situată într-o zonă relativ izolată în Insula Mare a Brăilei. Crescătoria se află la 20 de kilometri de cea mai apropiată localitate din judeţul Brăila şi 5 kilometri faţă de localitatea Carcaliu din judeţul Tulcea, între acestea fiind barieră naturală Dunărea, braţul Măcin.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Publicat în Știri interne

Pierderile anticipate de specialiști ca urmare a evoluției în România a virusului pestei porcine africane (PPA) ar putea fi de sute de milioane de euro, poate chiar de miliarde de euro, trag un semnal de alarmă cei din ACEBOP prin intermediul unui comunicat de presă, liderii asociației precizând totodată că pagubele pot fi acoperite din bugetul Comisiei Europene (CE).

Mai exact, specialiștii din cadrul organizației interprofesionale susțin că este necesar să se apeleze la legislația europeană în domeniu, una care prevede anumite derogări, tocmai pentru a nu provoca pagube fără precedent la buget, falimentarea sectorului de creștere a porcinelor și crearea de piedici artificiale în cadrul comerțului intracomunitar și cu țările terțe.

Totodată, ei vin cu propuneri care vizează noua legislație de modificare a HG 1214/2009.

„Acum este momentul implicării tuturor factorilor de răspundere! Dacă se urmează modelele adoptate de țări precum Polonia, Germania sau Spania, avem șanse să supraviețuim - nu să venim cu invenții noi care să fie respinse, nu inventează România roata... Aceste programe sunt foarte costisitoare astăzi și România nu și le poate permite, dacă situația se agravează. Considerăm că deja situația de astăzi este destul de gravă, deoarece focarele se extind rapid!”, precizează membrii Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP).

Cei din organizația interprofesională explică situația cu care s-au confruntat state mult mai puternice economic decât România și ajung la concluzia că soluția la problemă este interzicerea creșterii suinelor în gospodăriile populației și compensarea pierderilor.

„Din experiența Spaniei și din cea a Portugaliei, am învățat un lucru - nu știm dacă avem putere financiară să aplicăm un asemenea program, dar cel puțin putem să îl propunem - pentru binele sectorului de porc, aceste țări au cheltuit miliarde și nu au reușit, până când nu au interzis creșterea suinelor în gospodăria populației – măsură subvenționată”, explică cei din ACEBOP.

În plus, aceștia au afirmat că Polonia, confruntându-se cu criza PPA, a interzis creșterea suinelor, dar a subvenționat în locul lor achizițiile de bovine și ovine.

„Trebuie să alegem pe ce drum mergem, înainte de a intra în colaps!”, susțin cei din asociație.

Propuneri de combatere a crizei apărute

ACEBOP susține că vineri, 6 iulie 2018, a prezentat Guvernului Dăncilă opiniile specialiștilor care activează în zootehnie și în industria cărnii. Concret, reprezentanții asociației au solicitat ca în adoptarea noii legislații de modificare a HG 1214/2009 privind despăgubirile ce se cuvin proprietarilor de pe întreg lanțul de producție suin să se țină cont, în primul rând, de pierderile uriașe pe care le suportă fermierii și falimentul celor care au credite.

„În zonele în care se constată prezența virusului PPA, nicio fermă nu mai poate să livreze carne de porc pe o perioadă foarte lungă. Dar nu numai acea fermă este închisă, ci pe o rază mai mare sunt închise toate fermele, animalele sunt sacrificate, iar pagubele sunt enorme. Nu există un vaccin, un tratament eficient, singura metodă de eradicare fiind depopularea completă a exploatațiilor infectate şi interzicerea mişcărilor de animale şi a produselor şi subproduselor provenite de la acestea. Totodată, aplicarea unor măsuri de control eficiente este deosebit de costisitoare, necesitând resurse umane, materiale şi financiare foarte mari. Pe lângă costul ridicat al eradicării bolii, pierderile economice prin stoparea comerţului cu animale vii, carne și produse din porc ne vor afecta «pe o perioadă de 30 de ani», conform experților ANSVSA”, se plâng cei din organizația interprofesională.

Dat fiind faptul că virusul PPA nu afectează omul, din punctul de vedere al membrilor ACEBOP există trei direcții importante de acțiune, și anume: - ERADICAREA BOLII, cu redobândirea statusului României de țară indemnă, cu toate drepturile comerciale din sectorul porcului; - DESPĂGUBIREA REALĂ A FERMIERILOR pentru pagubele create de boală, în relație strânsă cu evitarea barierelor nejustificate în calea comerțului; - RECONSIDERAREA DEROGĂRILOR COMUNITARE pe nivele de risc, astfel încât, cu anumite acțiuni de micșorare a riscului de difuzare a bolii, societățile afectate să își poată vinde o parte din rodul muncii lor (pe baza derogărilor legale și aplicate de toate statele membre afectate, cuprinse în Decizia UE nr. 709/2014) și să nu încarce artificial bugetul României.

Un alt element care ar trebui să fie parte din modificarea actelor normative guvernamentale este și despăgubirea reală a fermierului afectat direct, a unităților de abatorizare, transformare, depozitare și comercializare a cărnii, materialului seminal, produselor și subproduselor de porc, precum și despăgubirea unităților aflate în zona de protecție care au interdicții comerciale și reconsiderarea fermelor libere, din zona de supraveghere, care trebuie să comercializeze liber, sub supraveghere, porcii grași spre abatorul autorizat. Nu în ultimul rând, despăgubirile ar trebui să acopere pierderile de venit și ale cheltuielilor directe din unitățile sectorului suin - producție, reproducție, abatorizare, procesare, depozitare și comercializare - în care se aplică legislația veterinară comunitară de eradicare a bolii - care cuprinde perioade neproductive de neutralizare a cadavrelor, curățenie, dezinfecție, dezinsecție, vid sanitar – în care angajații practic lucrează, dar nu produc.

Pe de altă parte, cei din ACEBOP spun că, de obicei, societățile de asigurări acoperă perioadele de „întrerupere a afacerii” în zootehnie, în anumite cazuri – listă din care lipsesc bolile acoperite de la bugetul ANSVSA, respectiv bolile din lista Oficiului Internațional de Epizootii (OIE). În aceste cazuri, care includ și pesta porcină africană, toate pierderile sectorului de porc ar trebui acoperite prin bugetul ANSVSA și din fondul de urgență al Comisiei Europene.

Legislația comunitară în domeniu prevede anumite derogări, tocmai pentru a nu provoca pagube fără precedent la buget, falimentarea sectorului de porc și crearea de piedici artificiale în cadrul comerțului intracomunitar și cu țările terțe.

„Recomandăm utilizarea coridoarelor sigure către un abator autorizat pentru toți porcii sănătoși din afara focarului – conform strategiei «sistemului canalizat al cărnii de porc» – Decizia UE nr. 40/2012, strategie realizată de experții veterinari români. Aplicând aceste derogări, pierderile în perioada de eradicare a PPA vor putea fi reduse considerabil”, au mai spus cei din ACEBOP.

Potrivit acestora, cel mai nou raport al Oficiului Internațional de Epizootii (OIE) relevă la data de 4 iulie 2018 un număr de 237 de focare de pestă porcină africană, identificate pe teritoriul țării noastre, iar numărul acestora continuă să crească, un motiv real de panică în rândul crescătorilor români de suine.

Vineri, 6 iulie 2018, Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană confirma prezența virusului pestei porcine africane și la porcii dintr-o gospodărie din localitatea Crestur, județul Bihor.

În piața cărnii din România, activează în jur de 9.500 de firme, cele mai multe, în sectorul creșterii animalelor (5.777, date la nivelul anului 2016). Producătorii de carne înregistrează cea mai mare parte din cifra de afaceri a sectorului agroalimentar, iar creșterea animalelor a generat la nivelul anului 2016 un business de circa 11,4 miliarde de lei, conform analiștilor.

Organizația interprofesională Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) este membră a Uniunii Europene a Comerțului cu Animale și Carne (UECBV), membră a Federației Naționale PRO-AGRO și membră a C.E.S. - Comisia de siguranță a consumatorului și concurență loială.

Publicat în Știri interne

În raportarea lor lunară privind cererea și oferta, statisticienii Comisiei Europene (CE) au revizuit în scădere previziunile privind recolta de grâu comun a anului agricol în curs până la un total de 137,8 milioane de tone, față de estimările anterioare de 140,25 milioane de tone, în acest moment cifra situându-se sub totalul producției din sezonul trecut, una care totaliza 141,8 milioane de tone.

Din datele date publicității joi, 28 iunie 2018, de CE, statisticienii europeni rămân consecvenți în ceea ce privește viziunea de export de grâu comun a blocului comunitar – UE28 – aferentă anului 2018-2019 la un nivel de 27 de milioane de tone și au revizuit în scădere estimările privind stocurile de materie primă la sfârșit de sezon până la un total de 13,4 milioane de tone, față de cel de 16 milioane de tone previzionat anterior.

În ceea ce privește actual sezon – 2017-2018 – și care se va termina sâmbătă, 30 iunie 2018, Comisia și-a păstrat constant nivelul estimărilor de export de grâu la un total de 21 de milioane de tone și a majorat ușor nivelul stocurilor existente la final de an agricol până la un total de 18,1 milioane de tone, față de cele 18 milioane de tone calculate anterior.

Și la capitolul orz, Comisia estimează o diminuare a producției până la un total de 58,4 milioane de tone, față de previziunile anterioare de 61 de milioane de tone.

Nemodificată rămâne însă estimarea privind recolta de porumb a anului în curs, astfel că vechea previziune de 63,95 milioane de tone rămâne valabilă, la fel și calculul privind importurile din sezonul 2018-2019, și anume 13,3 milioane de tone.

În contrapartidă, pentru sezonul în curs (2017-2018), CE și-a revizuit în creștere estimările privind importurile de porumb ale blocului comunitar până la un total de 17 milioane de tone, față de cel anterior de 16,4 milioane de tone.

La capitolul oleaginoase, CE și-a diminuat estimările cu privire la producția de rapiță până la un total de 20,8 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un nivel al recoltei de 21,7 milioane de tone.

CE nu și-a justificat revizuirile datelor date publicității, însă alți analiști și-au redus și ei estimările privind recoltele de cereale și de oleaginoase pe fondul vremii secetoase și călduroase, în special în zonele din nordul Europei.

Publicat în Piata agricola

Prețurile foarte mici pe care intermediarii le oferă pentru materia primă, lipsa forței de muncă necesară pentru activitățile zilnice și nivelul scăzut al subvențiilor reprezintă principalele probleme care îi determină pe micii fermieri din Bistrița-Năsăud să nu producă mai mult, se menționează într-o comunicare a unei companii de consultanță care implementează în România un proiect SALSA finanțat prin Programul de cercetare Orizont 2020.

Mai exact, chiar dacă subvențiile sunt bine-venite, spun cei din Măgura Ilvei, acestea asigură doar limita supraviețuirii micilor fermieri. În ciuda acestei realități, mulți dintre producătorii intervievați au precizat că fără subvenții nu ar mai fi capabili să crească nici măcar o vacă. În plus, producția de lapte în unele zone se limitează la consumul individual și mulți au renunțat să mai iasă pe piață.

O soluție la o parte din aceste probleme se poate găsi prin asociere, așa cum vor să demonstreze cei peste 200 de membri ai Cooperativei Agricole Țibleș-Someș-Meleș, recent înființată.

„Ne-am asociat pentru că așa sperăm să obținem prețuri mai bune pentru munca noastră și chiar să ajungem să colectăm și să procesăm noi produse din lapte și carne în viitorul apropiat”, a spus Florin Bruzo, președintele Cooperativei din Târlișua.

Date din teren

Potrivit responsabilului pentru România, Raluca Barbu, proiectul SALSA (Fermele mici, afacerile mici din domeniul hranei și securitate sustenabilă a hranei), implementat de Highclere Consulting SRL, este finanțat de Comisia Europeană (CE) prin Programul de cercetare Orizont 2020 și are o misiune foarte complexă, și anume aceea de a afla „cine ne hrănește”.

Aceste date, în forma lor corectă, realistă, vin de la cei ce sunt parte a întregului proces, de la plantarea seminței sau creșterea animalului, până la raftul magazinului, fermieri sau comercianți, și toți sunt considerați parteneri strategici ai acestui demers, se mai precizează în comunicarea primită din partea firmei de consultanță.

„Vrem să aflăm cine sunt acești oameni, ce fel de viață duc, ce produc și cum își organizează munca, cum și unde își vând produsele, ce probleme și nevoi au și, mai ales, ce așteaptă de la Comisia Europeană și de la statul român. Toate aceste informații vor face parte din recomandările pentru viitoarele legi și finanțări, care ne dorim să susțină agricultura mai integrat și mai aproape de producător”, a adăugat Barbu.

Concluziile prezentate au fost culese direct din teren, cu ocazia celei de-a două întâlniri organizate în Târlișua și Măgura Ilvei, la finele săptămânii 18-24 iunie 2018, la care au participat peste 40 de mici fermieri ce produc hrană în zonă, în special pe partea de legumicultură și produse din carne și lapte.

Evenimentul organizat în cadrul unui proiect european de cercetare finanțat prin Orizont 2020 - SALSA a avut drept scop aflarea mai multor informații despre situația actuală a producției de hrană din România, dar și despre cum anume românii pot fi siguri că vor avea și în viitor în farfurie produse sănătoase, care în același timp mențin și un mod specific de viață, vital pentru comunitățile rurale și pentru biodiversitate.

În primăvara acestui an, întâlniri similare au fost organizate în sudul țării, în județul Gurgiu și în București, și s-au concentrat pe producția de legume, producția de cereale și consumatori/autorități. Au participat, în total, aproximativ 100 de persoane, amintind aici mici fermieri și alți producători agricoli din Giurgiu, comercianți, distribuitori, reprezentanți ai hipermarketurilor, reprezentanți ai autorităților regionale și centrale și ai asociațiilor de consumatori.

Următoarea întâlnire de acest fel se va organiza la Cluj-Napoca, în iulie.

Publicat în România Agricolă

Alăturându-se reprezentanților ACEBOP, crescătorii de porci și de păsări, dar și producătorii de cereale din AFR îl contrazic pe președintele României, Klaus Werner Iohannis, și îi transmit acestuia că legile în fază de proiect (contestate de K.W.I. pe motiv de neconstituționalitate) au fost notificate la „Comisia UE” și au fost consultate cu fermierii din România, anunță aceștia prin intermediul unui comunicat de presă.

„Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) și Asociația Fermierilor din România (AFR) au aflat cu surprindere că Președinția României respinge și trimite Curții Constituționale a României pentru analiză și avizare Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Legea privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol”, se precizează în document de presă. „Cele două legi au fost elaborate în baza Orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, pentru perioada 2014 – 2020, publicate în Jurnalul Oficial al UE, seria C, nr. 204 din 1 iulie 2014”.

În plus, mai spun aceștia, legile în fază de proiect au fost notificate la Comisia UE și au fost consultate cu fermierii din România.

„Nu cunoaștem procedura din punct de vedere juridic, dar nu este foarte clar dacă avizarea de către Comisia UE se face în fază de proiect sau după publicarea în Monitorul Oficial al României”, adaugă cei din APCPR, UCPR și AFR. „De aceea, facem apel la toate instituțiile abilitate ale statului să grăbească procedurile de avizare și publicare a celor două legi, având în vedere că acestea produc efecte începând cu anul 2018 și până în anul 2020, orice întârziere ducând la neaplicarea programelor în anul 2018”.

Investițiile în sectoarele de creștere a porcilor și a păsărilor sunt foarte necesare și urgente, întrucât România este dependentă de importul de carne de porc, carne de pasăre și ouă consum.

În anul 2017, țara noastră a importat 250.000 de tone de carne de porc, adică echivalentul a trei milioane de porci, 160.000 de tone carne de pasăre și 163 milioane ouă consum. De asemenea, România este dependentă de materialul biologic care se crește în aceste ferme, astfel, în anul 2017 s-au importat peste un milion de capete de purcei pentru îngrășat și aproximativ 20% din materialul biologic necesar fermelor avicole.

„Într-o țară care se clasează în primele locuri la producția de cereale în UE, întârzierea publicării acestor legi stopează dezvoltarea zootehniei, întârzie zootehnizarea agriculturii, iar fermierii nu înțeleg motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, afirmă fermierii români.

Din acest motiv, aceștia apelează la președinție să analizeze fără părtinire legile care au drept scop sprijinul a sute de fermieri din sectorul animal și mii de fermieri din sectorul vegetal, lăsând deoparte aspectele politice și să militeze pentru dezvoltarea agriculturii românești.

Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

Publicat în Zootehnie

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Practic, dacă ar fi acceptată de statele membre UE și de Parlamentul European (PE), afirmă cei de la Farm Europe, proaspăta propunere a Comisiei ar duce la o reducere a bugetului PAC cu 7,2% în următorii șapte ani și ar constitui o scădere de 11,2% în 2027. Mai exact, impactul asupra plăților directe ca urmare a reducerii bugetului ar fi considerabil, susțin analiștii Farm Europe, cu un deficit pentru agricultori de 10% în decursul perioadei de execuție și de aproximativ 15% în ultimul an de implementare – 2027.

Viitorul buget pentru agricultură nu și-ar asuma astfel doar proiectul de act normativ european care consfințește impactul Brexit asupra PAC, unul de 18,9 miliarde de euro ci ar deveni și contribuabil cu 8,5 miliarde de euro la implementarea de către Uniunea Europeană (UE) a altor politici.

„În cele din urmă, PAC ar reprezenta doar 30,4% din bugetul european”, mărturisesc specialiștii Farm Europe.

Nu în ultimul rând, conform simulărilor organizate de Farm Europe, luând în calcul ponderea plăților directe în veniturile finale ale fermei, propunerea bugetului CE ar avea un impact imediat, cu o scădere cu 8,15% a veniturilor agricultorilor europeni în 2027, fără modificarea parametrilor actualei PAC. Declinul ar atinge 26,4% în Danemarca și 13% în Republica Cehă - țări în care ponderea plăților directe este cea mai mare. În Germania și Franța, veniturile agricole ar scădea cu aproximativ 6,5% în politica agricolă constantă și cu aproximativ 3,5% în Italia și Spania.

CE: „Răspuns onest la realitatea actuală”

Potrivit artizanilor din spatele propunerii, acest buget ar fi un „răspuns onest la realitatea actuală”, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în vistieria comună a Uniunii.

„Propunerea Comisiei răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură”, se menționează în comunicatul de presă al CE de miercuri, 2 mai 2018.

Concret, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 (VNB). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018).

În ceea ce privește agricultura europeană, CE afirmă că a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Astfel, Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru PAC și politica de coeziune de aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele, „pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre”.

„Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități”, spun birocrații de la Bruxelles.

Unul dintre aceștia, Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „(...) Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Laurențiu Baciu, președinte LAPAR: „Bugetul este mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi”

Într-o intervenție telefonică pentru Revista Fermierului, președintele LAPAR, Laurețiu Baciu, a precizat că bugetul PAC ar urma să fie mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi, iar plafonarea ar fi „exclusă”.

El consideră că informațiile vehiculate în România, potrivit cărora este dată ca sigură o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 euro/beneficiar/an sunt „false” pentru că, afirmă el, lucrurile stau cu totul altfel la nivelul CE sau la nivelul Bruxelles-ului.

„Nu este o decizie definitivă a Comisiei, ci doar o propunere, una care va fi dezbătută. Nu putea nimeni să avanseze vreo cifră, atâta timp cât nu se știa încă acel cuantum al bugetului pe agricultură și care a fost anunțat astăzi; nu era nimic definitivat. Știm prea bine că în ceea ce înseamnă bugetul pe agricultură sunt discuții foarte aprinse, care nu s-au terminat, privind plafonul. De asemenea, știm prea bine că Marea Britanie va ieși din UE și, atunci, bugetul va fi afectat, nu cu prea mult, așa cum se avansează niște cifre total aiurea. Dacă nu se mai îmbunătățește, diminuarea va fi de 6-9 la sută. Știm, de altfel, din discuțiile purtate cu cei doi actori principali ai Uniunii – Franța și Germania – amândouă își doresc găsirea de soluții pentru suplimentarea bugetului pe agricultură, nicidecum diminuarea lui. (...) Ne surprinde faptul că sunt țări cu ferme foarte mici care nu susțin plafonarea, cum ar fi Danemarca și Finlanda cum, de altfel, Germania este cea mai interesată să nu existe acea plafonare. Până la decizia finală încă se mai joacă. România nu va fi afectată, pentru că nu beneficiem decât de subvențiile acelea mici”, a afirmat fermierul băcăuan.

Tot el nutrește speranța că România va avea „o poziție oarecare” în negocieri, ținând cont de faptul că la anul vom deține și președinția Consiliului UE.

„Zic eu că acesta este un atu. Depinde cum știm să-l gestionăm. Foarte important cum îl vor gestiona ai noștri. Îmi pare rău că apar pe piață zvonuri, ca să nu spun știri pe surse”, a conchis Baciu.

Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept

În informarea transmisă publicului miercuri, 2 mai 2018, Comisia Europeană prezintă și o altă viziune a sa cu privire la CFM, și anume „o inovație majoră în cadrul bugetului propus”, mai exact consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Politicienii de la Bruxelles spun că respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

„Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă”, se menționează în documentul de presă.

Astfel, crede europarlamentarul român S&D, Emilian Pavel, această condiționare poate fi folosită discreționar dacă nu este bine reglementată și în cele mai multe cazuri, dacă nu chiar în toate, va fi probabil atacată în instanță de către statele afectate.

El consideră că acest element va atrage cel mai mult atenția în România (o țară care are procent de aproape 100 la sută absorbție plăți directe în agricultură) și așteaptă să „vadă matematica din spatele acestor posibile decizii și definiția pe care o vom adopta împreună”.

În plus, politicianul atrage atenția că ar putea exista derapaje, iar birocrații europeni ar putea face uz de această unealtă pentru a-și impune propriile viziuni în țările membre UE și spune că excluderea Parlamentului European din acest proces, înainte de orice, este inacceptabilă, în condițiile în care PE votează bugetul UE,.

„Banii primiți de o țară sunt și banii pe care acea țară i-a vărsat la bugetul comun, pentru obiectivele comune. Eu cred că ne îndreptăm spre probleme inimaginabile care nu doar că nu vor ajuta, dar și vor eroda coeziunea Uniunii Europene”, afirmă Pavel. „Piața Unică este, așa cum îi spune numele, o piață. Dincolo de populismul din spatele acestei propuneri – care încă este vagă, eu nu vreau să văd cazuri în care mai multe state se aliază, din motive de stat de drept, împotriva altora, pentru câștiguri comerciale!”.

Consiliul UE, factor decizional

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European.

În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există două direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre. Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde euro, iar prioritățile CE sunt securitatea, migrația și apărarea.

În acest moment există două mari curente de opinii. Primul este acela în care CE gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul UE cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la Parlamentul European, un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.

„România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim-planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important”, se menționează într-un comunicat de presă al europarlamentarului S&D Gabriela Zoană, transmis presei în data de 2 mai 2018.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, va fi interzisă în exterior folosirea imidaclopridului, clothianidinului şi thiamethoxamului, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele.

Unii oameni de știință afirmă că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, ca urmare a faptului că albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Sănătatea albinelor rămâne un factor de importanţă majoră pentru mine deoarece provoacă îngrijorări legate de biodiversitate, producţia de alimente şi mediu”, a precizat la rândul său comisarul european pentru siguranţa alimentară, Vytenis Andriukaitis.

Informarea CE vinde după ce, în luna mai, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenţionată a pesticidelor şi ruta expunerii, a explicat Jose Tarazona, expert în pesticide la EFSA.

Potrivit acestuia, au fost identificate unele riscuri scăzute , dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Un studiu realizat în Canada a ajuns la concluzia că albinele lucrătoare expuse la neonicotinoide au avut o durată de viaţă mai scurtă, iar coloniile aveau un risc mai mare de a rămâne fără regine.

În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state

Protecting bees: EU set to completely ban outdoor use of pesticides harmful to bees

Today, Member States' representatives in a Standing Committee have backed a proposal by the European Commission to further restrict the use of three active substances (imidacloprid, clothianidin and thiamethoxam, known as "neonicotinoids") for which a scientific review concluded that their outdoor use harms bees. The protection of bees is an important issue for the Commission since it concerns biodiversity, food production and the environment. On the initiative of President Juncker, for whom this is a priority, the College discussed this on 29 March 2017. The restrictions agreed today go beyond themeasures already in place since 2013. All outdoor use of the three substances will be banned and the neonicotinoids in question will only be allowed in permanent greenhouses where no contact with bees is expected. Commissioner for Health and Food Safety, Vytenis Andriukaitis welcomed this vote, stressing that "the Commission had proposed these measures months ago, on the basis of the scientific advice from the European Food Safety Authority. Bee health remains of paramount importance for me since it concerns biodiversity, food production and the environment". The Regulation will now be adopted by the European Commission in the coming weeks and become applicable by the end of the year.

Publicat în Ultimele noutati

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță prin intermediul unui comunicat de presă că în cadrul Consiliului de miniștri ai Agriculturii din Uniunea Europeană (UE) – AGRIFISH s-a estimat posibilitatea încheierii negocierilor și adoptarea proiectului de directivă privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare.

„Consiliul AGRIFISH a luat act de prezentarea de către Comisia Europeană (CE) a unui proiect de directivă privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare”, se precizează în documentul de presă.

Adoptarea finală de către Parlamentul European (PE) este precedată însă de o serie de etape de lucru, cum ar fi prezentarea detaliată în cadrul reuniunilor Comitetului special pentru Agricultură (23 și 30 aprilie 2018), discutarea în Consiliu în cadrul grupurilor de lucru la nivel de experți (23 mai 2018), prezentarea unui raport de progrese la Comitetul special pentru Agricultură (iunie 2018), sub președinția Austriei se vor continua activitățile în cadrul grupurilor de experți (iulie 2018), iar „în perioada președinției României se estimează posibilitatea încheierii negocierilor și adoptarea Directivei”.

Conform proiectului de Directivă, plățile întârziate pentru produsele alimentare perisabile, anulările comenzilor în ultimul moment, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor, respectiv obligarea furnizorului să plătească pentru produsele pierdute sau nevândute sunt practicile comerciale neloiale care trebuie interzise prin intermediul acestei Directive.

Referitor la proiectul de act normativ european privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, ministrul Petre Daea a declarat: „Amplitudinea fenomenului și aria lui de exprimare impune clarificări juridice pentru toți actorii de pe piață, nu numai pentru IMM-uri, care sunt doar o parte a lanțului alimentar și să nu lăsăm verigi slabe și, îl citez încă o dată pe comisarul Hogan «tăria unui lanț este dată de cea mai slabă verigă!» Să nu fie aceasta! În concluzie, salutăm demersul, susținem efectiv măsurile propuse și vom contribui la îmbunătățirea lor”.

În aceeași ordine de idei, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, anunța cu câteva zile în urmă că un lanţ de aprovizionare cu alimente eficient şi eficace este un lanț echitabil.

„Propunerea prezentata astăzi (n.r. - joi, 12 aprilie 2018) se referă, în esență, la echitate, la a da o voce celor fără voce, celor care, fără vreo vină proprie, sunt victimele unei poziții de negociere slabe. Inițiativa de astăzi, care interzice practicile comerciale neloiale, vizează consolidarea poziției producătorilor și a IMM-urilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente”, afirma Hogan.

Propunerea CE impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă cu aplicarea noilor norme. În cazul unei încălcări dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competența de a impune o sancțiune proporționată şi disuasivă. Aceasta autoritate de punere în aplicare va putea iniția investigații din proprie inițiativă sau pe baza unei plângeri. În acest caz, părțile care depun plângeri vor avea dreptul de a solicita confidențialitate și anonimat pentru a-și proteja poziția față de partenerul comercial. Comisia va institui un mecanism de coordonare între autoritățile de punere în aplicare, pentru a permite schimbul de bune practici.

În procesul de co-decizie, propunerea CE va lua forma unei legi europene (directive) și urmează să fie transmisă, împreună cu o evaluare a impactului, Parlamentului European și Consiliului, în cadrul acestuia din urmă fiind reprezentate guvernele statelor membre.

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat la reuniunea Consiliului de miniștri AGRIFISH care a avut loc la Luxemburg, în data de 16 aprilie 2018.

Cele mai importante subiecte din agenda Consiliului au fost practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, risipa de alimente, cât și planul de gestionare a pescuitului în apele occidentale.

Publicat în International
Pagina 1 din 6