Sâmbătă, 09 Iunie 2018 00:52

Scăderile de buget pe dezvoltare rurală vor adânci disparităţile între statele membre UE (Potor, MADR)

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Diminuările de buget din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) pe dezvoltarea rurală sunt drastice şi vor adânci şi mai mult disparităţile între statele membre cele mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, a tras un semnal de alarmă, vineri, 9 iunie 2018, într-o conferinţă de specialitate organizată în cadrul Forumului Eurosfat 2018, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Referitor la dezvoltarea rurală, scăderile de buget de până la 15%, pe care le considerăm drastice, vor avea ca efect adâncirea disparităţilor între statele membre cele mai dezvoltate şi mai puţin dezvoltate. Prin urmare, noi solicităm buget consistent pe dezvoltare rurală, cu o rată de cofinanţare. Pe de altă parte, suntem conştienţi că trebuie şi vom face tot efortul să stimulăm finanţarea mai consistentă pe partea cercetării şi inovării în agricultură. În momentul de faţă, există o disparitate între felul în care sursele financiare pe parte de cercetare şi inovare sunt distribuite la nivel european”, a precizat oficialul guvernamental.

El a susţinut, totodată, că unul dintre subiectele delicate pe viitoarea Politică Agricolă Comună este plafonarea plăţilor, lucru cu care România nu este de acord.

„Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, ne propunem câteva măsuri care să atragă tinerii în sectorul agricol şi în sectoarele conexe. Ne dorim, alături de statele membre, să avem o finanţare suficientă pentru a răspunde provocării actuale şi noilor solicitări care se întrevăd. Ne dorim ca, prin Politica Agricolă Comună, să avem o politică comună. Un alt obiectiv este o convergenţă reală a plăţilor directe. Am remarcat cu satisfacţie, ca şi prin comunicarea din 29 noiembrie, dar şi în cele mai recente, Comisia rămâne la poziţia de a susţine această convergenţă. Ne dorim şi facem simulări asupra acestui proces, să vedem în mod real care vor fi cifrele pe care fermierii le vor avea la dispoziţie. Încă un motiv de satisfacţie este continuarea pe plăţile directe pe suprafaţă. O parte delicată este legată de plafonare. România nu susţine ideea unei plafonări obligatorii a plăţilor. Plafonarea obligatorie nu va trebui să fie prinsă în pachetul care va gestiona viitoarea Politică Agricolă Comună”, a continuat Potor.

La rândul său, Mihail Dumitru, director general-adjunct DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE), a afirmat că România nu va pierde pe partea de plăţi directe din bugetul de 20,13 miliarde de euro alocat prin Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020, însă va exista o pierdere pe dezvoltare rurală, dar care ar urma să fie compensată din bugetul naţional.

„Pentru România, ca şi la noi, şi în celelalte state membre există efecte ale acestei reduceri bugetare. România face parte dintre statele în care nivelul plăţilor pe hectar este încă sub media Uniunii Europene. Datorită propunerii de continuare a convergenţei externe, adică de egalizare a acestor plăţi, România nu pierde pe partea de plăţi directe, pe Pilonul I. Există o pierdere, o reducere, care se compensează prin contribuţia naţională suplimentară pe parte de dezvoltare rurală. Bugetul total PAC al României, în următoarea perioadă, este de 20,13 miliarde de euro. Principalele elemente ale noii PAC sunt: simplificarea şi modernizarea politicii, reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre, sprijinul să se bazeze pe performanţă, distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe şi o ambiţie crescută în materie de protecţia mediului şi climă”, a precizat Dumitru.

Europuls - Centrul de Expertiză Europeană a organizat la Bucureşti cea de-a şasea ediţie a Forumului Eurosfat, eveniment ce îşi propune o discuţie amplă, axată pe viitorul României, al Uniunii Europene, şi al României în Uniunea Europeană.

Organizatorii aduc, astfel, în prim-plan o dezbatere despre contribuţia României la relansarea proiectului european şi paşii de urmat până, dar şi după Summitul de la Sibiu din mai 2019.

Citit 165 ori