Vineri, 08 Decembrie 2017 11:11

În viitoarea Politică Agricolă Comună, statele membre ar putea avea o responsabilitate mai mare în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de țară. „Există posibilitatea creării unei rezerve de performanță” (Dumitru, DG AGRI)

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

În modelul de implementare pe care îl va presupune viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), Uniunea Europeană (UE) ar trebui să stabilească parametrii de bază în termeni de politici (obiectivele PAC, tipuri generale de intervenție, cerințe de bază), în timp ce statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare și să fie mai răspunzătoare de modul în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele convenite, se precizează în Comunicarea Comisiei Europene dată publicității în 29 noiembrie 2017 și intitulată sugestiv „Viitorul alimentației și agriculturii”.

Tradusă și în limba română, Comunicarea prevede că obiectivele PAC ar îndeplini obligațiile înscrise în Tratatul privind UE, dar și obiectivele și țintele deja convenite, de exemplu, cu privire la mediu și la schimbările climatice (COP 21), precum și o serie de ODD.

„Atunci când pregătesc planuri strategice privind PAC, statele membre vor ține seama de instrumentele lor de planificare adoptate care își au sursa în legislația și politicile UE în domeniul mediului și climei. În același timp, statele membre ar fi responsabile de monitorizare și furnizarea unei raportări credibile cu privire la performanțe, contribuind la descărcarea de gestiune”, se menționează în document.

Potrivit acestuia, un grad mai ridicat de subsidiaritate ar face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, în raport cu aceste obiective și ținte. Statelor membre le-ar reveni sarcina de a adapta intervențiile PAC pentru a-și optimiza contribuția la îndeplinirea obiectivelor UE. Menținând structurile actuale de guvernanță – care trebuie să continue să asigure o monitorizare și un control eficace al atingerii tuturor obiectivelor de politică - statele membre ar avea în același timp o influență mai puternică în ceea ce privește conceperea cadrului de conformitate și control aplicabil beneficiarilor (incluzând controalele și penalitățile).

Pentru a spori valoarea adăugată a UE și a menține o piață agricolă internă funcțională, statele membre și-ar lua deciziile nu izolat, ci în cadrul unui proces structurat care s-ar materializa în întocmirea unui plan strategic privind PAC, care ar viza intervențiile din ambii piloni I și II, asigurându-se astfel coerența politicilor atât în cadrul viitoarei PAC, cât și cu alte politici. Modelul de implementare va continua astfel să asigure condiții echitabile, menținând caracterul comun și cei doi piloni ai politicii. Comisia ar evalua și ar aproba aceste planuri în vederea optimizării contribuției pe care o are PAC la îndeplinirea priorităților și a obiectivelor UE și la atingerea țintelor statelor membre în materie de climă și energie.

„Acest aspect este important pentru a se asigura menținerea unei abordări comune față de îndeplinirea obiectivelor în domeniul mediului și al climei în toate statele membre. Mai multă ambiție este singura opțiune de politică viabilă în această privință”, conform documentului de poziție.

Procesul de planificare ar trebui simplificat, astfel încât să se situeze în mod clar sub nivelurile de complexitate actuale în programarea în domeniul dezvoltării rurale. Aceasta înseamnă, mai concret, că ar trebui eliminate de la nivelul legislației UE elementele prescriptive privind conformitatea, precum detaliile măsurilor și regulile de eligibilitate pentru acestea. Simplificarea respectivă ar favoriza și abordările integrate și inovatoare și ar face cadrul de politici mai adaptabil și deschis la inovare.

„Aceasta înseamnă că PAC și planurile statelor membre ar trebui să se axeze, mai întâi de toate, pe obiective și pe rezultatele preconizate, lăsând suficientă marjă statelor membre și regiunilor să abordeze propriile caracteristici”, spun autorii Comunicării.

În conformitate cu logica abordării Comisiei „buget axat pe rezultate”, un viitor sistem de implementare ar trebui, așadar, să fie axat pe rezultate, să stimuleze subsidiaritatea oferindu-le statelor membre un rol mult mai important în a pune în aplicare schemele din cadrul PAC, în a urmări țintele realiste și adecvate convenite și în a contribui la reducerea poverii administrative legate de UE pentru beneficiari. Într-un astfel de context, opțiunile de costuri simplificate și tehnologiile moderne oferă oportunități uriașe de reducere a acestei poveri, în special în ce privește controalele. Ar trebui să li se permită fermierilor și cetățenilor deopotrivă să beneficieze de aceste progrese cu un cadru mai puțin prescriptiv.

În acest mod, astfel cum s-a proclamat în Declarația de la Cork 2.0, arhitectura PAC în ansamblu ar asigura intervenții orientate în direcția îndeplinirii unor obiective economice, sociale și de mediu bine definite, reflectând totodată nevoile și aspirațiile teritoriilor în cauză.

Un alt rol esențial al Comisiei ar consta, desigur, în supravegherea obținerii de rezultate și a respectării normelor de bază ale UE, precum și a angajamentelor internaționale în cadrul unui sistem bine conceput de audit și descărcare de gestiune. În acest scop, procesul ar trebui adaptat la cerințele unui mod de elaborare a politicilor orientat către rezultate, care include elaborarea și aplicarea unor indicatori solizi și măsurabili și ale unei monitorizări și raportări credibile cu privire la performanțe.

Cu privire la aceste aspecte, directorul general-adjunct al DG AGRI, Mihail Dumitru, aflat la București pentru a explica în detaliu această Comunicare, a precizat că unul dintre instrumentele pe care CE ar putea să le aibă la dispoziție pentru a se asigura că statele membre duc la îndeplinire obiectivele propuse este și cel al rezervelor de performanță.

„Există mai multe posibilități. Există o posibilitate pe care noi o folosim deja în această perioadă, și anume cea a unei rezerve de performanță. Practic, o parte din banii care sunt programați pentru un anumit obiectiv sunt puși într-o rezervă. Dacă țintele de performanță nu sunt atinse, cu privire la această rezervă se va pune firesc întrebarea: - Ce facem cu ea? O eliberăm? O plătim sau nu? Aceasta este o posibilitate. O altă posibilitate este de a nu stabili o rezervă de performanță, dar vom putea stabili o formă de cointeresare și de stimulare a celor care obțin performanțe bune, lăsând, de asemenea, niște bani care ar trebui să remunereze suplimentar pe cei care își îndeplinesc țintele și obțin rezultate mai bune decât ceilalți sau un sistem pe care să le folosim pe amândouă”, a menționat Dumitru în cadrul unei conferințe care a avut loc joi, 7 decembrie 2017, la București. „Deocamdată, sunt elemente pe care le considerăm posibile, dar pe care nu ne putem încă pronunța. Aceste elemente vor veni după ce vom face anumite studii de impact, după ce vom discuta și vom vedea și reacția beneficiarilor, ce gândesc aceștia despre acest sistem, cum poate fi îmbunătățit. Este o propunere pe care vrem s-o discutăm în detaliu cu toți partenerii noștri”.

În prezent, reziliența a 7 milioane de ferme, care acoperă 90% din terenul agricol, se datorează plăților directe. Acestea reprezintă aproximativ 46% din veniturile comunității agricole a UE, proporția fiind însă mult mai mare în numeroase regiuni și sectoare. Plățile directe le oferă astfel o stabilitate relativă a veniturilor fermierilor care se confruntă cu o volatilitate semnificativă a prețurilor și a producției, iar datorită sprijinului lor, baza de producție a alimentelor vitale de calitate ridicată din UE își menține răspândirea pe tot teritoriul Uniunii. Impactul lor este completat prin instrumente de piață. Și zonele care se confruntă cu constrângeri naturale beneficiază de sprijin specific.

Trebuie desprinse învățături din consultarea publică realizată în prima jumătate a anului 2017 pe tema „modernizării și simplificării PAC”, se mai scrie în Comunicare, fapt care a confirmat un consens larg în privința faptului că instrumentele actuale ale PAC reușesc să abordeze numai într-o anumită măsură provocările actuale. Sunt incluse aici și provocările legate de mediu și climă, domenii în care majoritatea fermierilor și a altor părți interesate consideră că PAC ar trebui să facă mai mult. În același timp, excesul de birocrație a fost evidențiat ca un obstacol principal ce împiedică actuala politică să își atingă cu succes obiectivele.

Citit 201 ori