Marți, 14 Noiembrie 2017 19:53

CCE despre programele de dezvoltare rurală: „Documente lungi și complexe”, cu „deficiențe de natură să împiedice punerea unui accent mai mare pe performanță și pe rezultate”

Scris de
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

În raportul său special nr. 16/2017, intitulat „Programarea pentru dezvoltarea rurală: este necesar să se reducă complexitatea și să se pună un accent mai mare pe rezultate”, Curtea Europeană de Conturi (CCE) trage un semnal de alarmă cu privire la programele de dezvoltare rurală aprobate pentru exercițiul 2014-2020 și spune că acestea sunt documente lungi și complexe, ce prezintă deficiențe de natură să împiedice punerea unui accent mai mare pe performanță și pe rezultate.

În plus, într-o sinteză a documentului citat, dată publicității recent, CCE precizează că, în ciuda eforturilor depuse de Comisia Europeană (CE), implementarea programelor nu a început mai devreme, iar execuția cheltuielilor a demarat într-un ritm mai lent decât în perioada precedentă.

În raportul detaliat de această dată se specifică faptul că deși cadrul strategic comun promovează punerea în aplicare a unei coordonări eficace pentru a se crește impactul fondurilor, programele de dezvoltare rurală examinate de Curte (printre care și PNDR 2020 al României) se limitează la o demarcare adecvată și la evitarea dublei finanțări, în loc să încurajeze complementaritatea și sinergiile. CCE a constatat că PNDR 2020 (printre altele) identifică o serie de arii de intervenție cu mai multe surse potențiale de finanțare și stabilesc principii de demarcare foarte generale. Cu toate acestea, PDR-urile (incluzând aici și PNDR 2020) nu oferă nicio informație privind valoarea adăugată care s-ar putea obține dacă s-ar asigura coordonarea eficace a diferitelor surse de finanțare.

„Complementaritatea dintre pilonul I și pilonul II (...) va fi asigurată (...) ex ante, prin delimitarea acțiunilor/investițiilor eligibile prin FEGA și FEADR pentru evitarea dublei finanțări. (...) [Un] protocol (...) contribuie la evitarea dublei finanțări prin asigurarea unui flux de informații referitoare la proiectele finanțate din FEGA [și depuse] de către potențialii beneficiari (FEADR)”, se precizează în analiza auditorilor Curții asupra PNDR 2020 al României.

În ceea ce privește Măsura 4.1 din același PNDR 2020, informațiile se concentrează pe acțiunile planificate și rareori furnizează indicații clare privind rezultatele preconizate efectiv, în afară de câteva mențiuni de ordin general privind obiectivele în materie de dezvoltare rurală. Prin urmare, va fi greu de demonstrat cum și în ce fel măsurile selectate (sau submăsurile acestora) satisfac nevoile identificate.

„Măsura [4.1] va contribui la: îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării activităților agricole și a creșterii calității produselor obținute; restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale; respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții; creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și a promovării lanțurilor alimentare integrate”, exemplifică auditorii CCE în susținerea celor de sus.

Documentele de programare, prea complexe și voluminoase, neaxate pe rezultatele preconizate

„Problema de care se lovește întotdeauna procesul de planificare în vederea unei noi perioade de programare este aceea că el începe înainte să fie disponibile date adecvate și relevante din perioadele precedente”, a declarat Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Curtea a constatat că documentele de programare sunt prea complexe și voluminoase și totuși neaxate în mod suficient pe rezultatele preconizate”.

În vederea îmbunătățirii acestui proces, Curtea recomandă Comisiei să se asigure că propunerile sale contribuie la dezvoltarea coerenței între programele individuale, să simplifice documentele de programare și să reducă numărul de cerințe, cât și să coopereze cu statele membre pentru a se asigura că rapoartele care trebuie prezentate în 2019 oferă informații clare și exhaustive.

În plus, CE ar trebui să definească diferiții indicatori într-o manieră mai exactă, să facă bilanțul experienței dobândite în cursul punerii în aplicare a sistemului actual, precum și să elaboreze în timp util propunerile privind politica de dezvoltare rurală pentru perioada de după 2020.

Curtea recomandă, totodată, Parlamentului European, Consiliului și Comisiei să analizeze posibilitatea de a alinia strategia pe termen lung la ciclul bugetar al UE și să efectueze o evaluare cuprinzătoare a cheltuielilor înainte de stabilirea unui nou buget pe termen lung.

Politica de dezvoltare rurală a UE vizează creșterea competitivității agriculturii, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și obținerea unei dezvoltări echilibrate a economiilor și a comunităților rurale. UE intenționează să cheltuiască aproape 100 de miliarde de euro în favoarea dezvoltării rurale în perioada 2014-2020.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pune la dispoziție sprijin financiar pentru măsurile puse în aplicare de statele membre în cadrul programelor de dezvoltare rurală naționale sau regionale, care sunt elaborate de statele membre și aprobate de Comisie.

Citit 49 ori

Articole recente - Ionel Vaduva

Articole înrudite

newsletter rf

surse si resurse

Publicitate

ADAMA semintetoamna 300x250

romania food

Banner 300x250 archiTECHture

Revista