indagra 2018 - REVISTA FERMIERULUI

În condițiile în care, acum un deceniu, românii consumau aproximativ 92 de kilograme de pâine pe an, în prezent, aceștia mănâncă o cantitate de circa 82 de kilograme/an, chiar dacă nivelul se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an, potrivit celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu, vineri, 2 noiembrie 2018.

„Acum 10 ani, consumul era mai mare cu 10 kilograme pe om anual, ceea ce înseamnă că s-a redus cu un  kilogram pe om în fiecare an şi a ajuns la 82,2 kilograme. Este un consum mai mare decât media europeană de 78 kg/om/an, dar nu suntem departe şi eu cred că pe cap de locuitor consumul în perioada următoare nu o să mai scadă aşa de mult”, a afirmat președintele ROMPAN.

Potrivit spuselor acestuia, tendinţa actuală a consumului de pâine din făină integrală şi cea de produse realizate în sistem tradiţional este în creștere, chiar dacă România a pierdut primul loc la nivel european în acest top al consumului.

„Este viabilă şi corectă această tendinţă de scădere a consumului de pâine din ultimii ani, chiar dacă nouă, brutarilor, nu ne convine. Eram pe locul I în Europa, iar acum suntem pe II sau III. Sigur, ne interesează mai mult factorul calitativ decât cel cantitativ. E interesant că a început să crească cererea de pâine din făină integrală şi cea de produse realizate în sistem tradiţional, față de cea produsă în sistem industrial, deci lumea se îndreaptă către o normalitate şi o calitate bună a produselor”, a mai spus Aurel Popescu.

Studiul de piaţă prezentat de oficialul organizației citate mai arată că biscuiţii şi pastele făinoase au înregistrat pe consum o creştere de 12,5% în 2017, comparativ cu 2016, cozonacii cu 9,3%, pastele făinoase cu 3%, iar produsele de patiserie cu 0,7%, însă aici nu a fost inclus şi comerţul stradal. Pe de altă parte, consumul de făină a scăzut cu 2,3%, mălaiul cu 6,5%, iar consumul de pâine, cu 2,2%.

„Făina este normal să scadă, pentru că se face mai puţină pâine acasă. Gospodinele nu mai au timp să facă şi sarmale, şi pâine, ele cumpără semipreparate făcute în sistem tradiţional şi cred că acesta este viitorul. Biscuiţii însă au crescut, la fel ca şi covrigii, pentru că oamenii mănâncă pe fugă, iau un covrig sau un biscuit în metrou, până la serviciu, cam asta mănâncă la micul dejun, ceea ce nu este bine sau sănătos, dar acesta este motivul pentru care a crescut consumul de biscuiţi şi a scăzut cel de făină. Sigur că pe latura aceasta calitativă mai avem de lucru şi noi”, a adăugat Popescu.

Evaziune de 30 la sută

Totodată, studiul de piaţă relevă că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 kg/om pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. De reținut este că producţia anuală de pâine de la noi din țară totalizează 1,5 milioane de tone.

„Studiul a scos la iveală că ne desparte o cantitate de 500.000 de tone de pâine de datele statistice, pâine care nu e înregistrată cu documente, deci încă avem o evaziune de 30% în domeniul panificaţiei, ceea ce este foarte mult. Când s-a redus TVA la pâine, în 2013, atunci a scăzut foarte mult evaziunea, dar atunci am mai făcut un lucru foarte bun. Am determinat autorităţile statului să facem la MADR, în fiecare lună, o întâlnire în care noi să le aducem informaţii despre ce se întâmplă în piaţă şi ei ne raportau luna următoare, ceea ce au și făcut. Acum nu mai sunt aceste întâlniri”, a tras un semnal de alarmă preşedintele ROMPAN.

Potrivit acestuia, piaţa de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară. În piaţă sunt active 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.

Publicat în România Agricolă

Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume, a realizat o degustare în orb a cinci probe de lapte din exploatații autohtone, provenite de la rase diferite de bovine, cu niveluri de proteină şi grăsime diferite, din două ferme din partea de nord şi trei din partea de sud a ţării, în cadrul unui eveniment organizat vineri, 2 noiembrie 2018, la Târgul Comercial IndAgra 2018.

Somelierul le-a prezentat crescătorilor de la noi din țară cum poate fi promovat laptele pe piaţă, în contextul susținerii majorării consumului.

„Dacă în România sunt 1,6 milioane de vaci, putem spune că sunt 1,6 milioane de tipuri de lapte, iar cantitatea aceasta se dublează, pentru că laptele dat de văcuţe dimineaţa diferă de cel dat seara. Este un lucru fascinant, dar în acelaşi timp trebuie să menţionăm provocarea cu care fermierii se confruntă atunci când vor să îşi exploateze produsul”, a precizat Bas de Groot.

Cu toate că aroma laptelui este una importantă în alegerea produsului, specialistul afirmă că nu este elementul principal de vânzare a produsului.

„În Olanda există în cel mai mare lanţ de supermarketuri lapte de la o anumită fermă şi de la o anumită văcuţă. Astfel se creează un produs care se diferenţiază pe baza unei poveşti, laptele provenit de la văcuţa Joiana din ferma X. Creează cumva o legătură specială. (...). În Noua Zeelandă este un trend, dar şi o popularitate tot mai mare a unui lapte cu un conţinut redus de proteină, tolerat mult mai bine de sistemul digestiv. Aici este vorba de un produs care se diferenţiează ţinând cont de sănătatea oamenilor”, a explicat olandezul.

Bas de Groot a declarat că un alt tip de diferenţiere a laptelui, care nu se regăseşte în Olanda, dar există în alte ţări, vizează laptele de dimineaţa şi laptele de seara, acesta din urmă fiind poziţionat ca un produs cu capacitate de relaxare, care induce un somn mai odihnitor.

Diferenţierea la nivel de rase este un alt produs care există în Olanda. Somelierul a explicat cum a creat pentru un client un lapte special pentru cafea, folosind lapte de la vaci din rasa Jersey. Această rasă oferă un lapte cu un conţinut mai ridicat în proteină şi în grăsimi şi astfel s-a găsit un echilibru între aceşti indicatori fără să omogenizeze laptele.

„Aceasta este o poveste de diferenţiere bazată atât pe calitate, cât şi pe destinaţia laptelui”, a spus de Groot.

Un alt segment de diferenţiere poate fi cel legat de bunăstarea animalului, în condiţiile în care sunt producători ce lucrează pe lapte provenit de la văcuţe care stau în hambar sau care lasă viţelul cu vaca, însă se pot face combinaţii între toate aceste elemente. În acest context, cel mai bun lapte provine de la o vacă Holstein, secretul fiind acela al furajării în afara grajdului.

„Este vorba despre laptele provenit de la o văcuţă Holstein, la care i se poate stimula lactaţia, pentru a oferi un gust mai dulce, echilibrăm laptele în conţinutul de proteină şi grăsime, lăsăm văcuţele afară pe pajiste în aer liber să pască, lăsăm viţelul alături de mama lui... şi aşa rezultă o poveste minunată unde se combină calitate, bunăstare şi partea de sănătate, dar şi un produs extrem de vandabil cu o poveste frumoasă în spate”, spune Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume.

Cu toate că olandezul de Groot este de profesie legumicultor, acesta activează de cinci ani ca somelier de lapte, degustând acest produs pe tot Globul. El consumă aproape patru litri de lapte pe zi.

Casa Olandeză a Laptelui (Holland Dairy House) este un proiect susţinut de Ambasada Olandei, un parteneriat public-privat cu 16 companii olandeze din domeniul producţiei şi procesării laptelui. Proiectul şi-a dorit să dezvolte sectorul de lapte românesc cu ajutorul tehnologiei olandeze.

Fermele implicate în proiect au fost: Agroindustriala Pantelimon (Pantelimon, Ilfov - 600 capete, conținut proteină: 3,6% – 4,2% conținut grăsime: 3,3% - 3,4%), Moldovan – Agro Cocm Fan (Mociu, Cluj-Napoca - 150 capete, conținut proteină: 3,5% – 3,6%, conținut grăsime: 3,9%), Ada Prod Com (Viișoara, Cluj-Napoca - 280 capete, conținut proteină: 3,69%, conținut grăsime: 3,8% - 3,9%), Ovidiu Lungu Cristian (Dascălu, Ilfov - 48 capete, conținut proteină: 3,76%, conținut grăsime: 4,3%), respectiv Coferm – Cris-Tim (Boldești-Scăieni, Prahova - 618 capete, conținut proteină: 3,6%, conținut grăsime: 4%).

Publicat în Zootehnie

Prezent la ediția din 2018 a Târgului Comercial IndAgra, la Forumul „Securitatea Alimentelor şi a Resurselor de Apă”, joi, 1 noiembrie 2018, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, a recunoscut că țara noastră are potenţial ca putere agricolă, iar posibilitatea de îmbunătăţire a productivităţii este mare, aceasta din urmă putând fi realizată prin introducerea tehnologiei.

„În cursul călătoriilor mele prin România, în ultimii trei ani, mi-a devenit foarte clar potenţialul României ca putere agricolă. Acest lucru a fost valabil în trecut. De exemplu, la mijlocul secolului al XIX-lea, Brăila a fost practic pentru comerţul internaţional cu cereale ceea ce este Chicago în prezent. Preţul grâului la finele secolului al XIX-lea era fixat în Brăila, la fel cum în prezent este fixat la Chicago. Nimeni nu ştie mai multe decât ministrul Agriculturii despre potenţialul îmbunătăţirii productivităţii agricole în România şi a fost un avocat neobosit pentru fermierul român, cu obiectivul îmbunătăţirii productivităţii. Când ne uităm la productivitatea agriculturii româneşti în comparaţie cu productivitatea agriculturii din alte ţări membre ale Uniunii Europene sau la nivel mondial, este clar că potenţialul aici pentru îmbunătăţirea producţiei, pentru îmbunătăţirea productivităţii este mare. Şi una dintre modalităţile prin care această îmbunătăţire poate fi realizată este prin introducerea tehnologiei. În SUA, unde ne bucurăm de o productivitate agricolă mare, acest lucru se datorează în parte unor fermieri foarte bine educaţi, dar şi unor fermieri care sunt capabili să aplice tehnologie modernă în producţia agricolă”, a afirmat oficialul SUA, citat de presa centrală.

Ambasadorul a adăugat că una dintre principalele provocări cu care se confruntă agricultura autohtonă este îmbunătăţirea sistemului de irigaţii.

„Există mai multe firme americane din sectorul agricol prezente astăzi aici. Vreau să le mulţumesc pentru sponsorizarea lor şi totodată vreau să subliniez că valoarea adăugată pe care ar putea să o aducă agriculturii româneşti, în relaţiile cu Guvernul român sau cu companiile româneşti şi bineînţeles cu fermierii români, este îmbunătăţirea sistemului de irigaţii, care este una dintre principalele provocări cu care se confruntă agricultura românească”, a mai spus diplomatul american.

Irigarea României, obiectiv național

Prezent de asemenea la lucrările forumului, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că actualul guvern are ca prioritate irigarea culturilor agricole, Executivul de la București făcând eforturi de reconstrucție a unui sistem distrus de la Revoluție încoace.

„Un obiectiv important pentru Guvern şi obiectiv necesar pentru ţară este irigarea culturilor, folosirea apei. Uneori, unii spun că prin această folosire a apei, şi ştiinţific se poate dovedi, ea doar se recirculă, intră în sistem. Practic, se foloseşte în folosul şi pentru binele omului. De aceea tot timpul avem ca preocupare, ca mod de exprimare şi ca acţiune concretă această derulare în planul realităţii zi de zi a investiţiilor în domeniul irigaţiilor. Avem parteneri valoroşi. Sunt oameni aici care ştiu bine şi mânuiesc bine tehnica în domeniu. A iriga România este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar şi există posibilitatea unor investiţii majore care să treacă dincolo de dimensiunea cunoscută de către noi toţi. Până în 1989 aveam un sistem de irigaţii, după care, paralizat fiind, ne aflăm acum în situaţia de a pune la loc ceea ce am distrus de-a lungul vremii. O să facem cu efort, dar cu interes formidabil, pentru că merită a se realiza producţiile respective şi a ridica randamentele pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională”, a spus Daea.

Ministrul de resort a adăugat că se discută intens despre potenţialul agricol al României, dar în acest context este „necesar, inteligent şi practic” să se facă ceva pentru valorificarea acestui potenţial.

„Mă gândesc acum la un tablou al existenţei noastre pe baza datelor FAO. La fiecare 6 secunde moare de foame câte un copil . Acum, tot pe baza acestor date, peste un miliard suferă de inaniţie. Acum ştim cu toţii că Planeta, în integralitatea ei, are 70% apă. Restul, uscat. Dar din această apă, doar 2,6% este apă dulce. (...) De aceea consider necesar, inteligent şi practic să vorbim în spaţiul acesta al României despre ce avem ca resurse care înseamnă potenţial, despre ceea ce facem pentru valorificarea lui şi despre cum măsurăm potenţialul ţării. Mulţi vorbesc despre potenţial, foarte mulţi l-au desenat imaginar, însă în vremea noastră şi în pagina realizărilor iată că putem vorbi şi de dimensiunea lui reală la anumite culturi. De aceea, şi ieri, şi azi, şi mâine, şi oricând, ca specialist şi, mai ales, în tiparul acesta al răspunderii statale ne gândim, proiectăm guvernamental direcţii de acţiune pentru a valorifica potenţialul”, a precizat șeful MADR.

Petre Daea a mai declarat că este pentru prima dată în România când a fost creionat un tablou al potenţialului care poate fi măsurat doar prin niveluri de producţie, folosind resursele disponibile şi instrumentele de sprijin.

„L-am măsurat în 2017 şi l-am măsurat şi anul acesta şi este pentru prima dată în România când avem un tablou al potenţialului care poate fi măsurat doar prin niveluri de producţie, folosind resursele de care dispunem şi instrumente de sprijin şi dinamizare a activităţii, gândindu-ne la randamente. De aceea, cu mândrie naţională, cu respect total faţă de fermieri, care sunt actorii principali ai producţiei din ţara românească, spun că anul trecut şi anul acesta România a făcut un salt formidabil, de-a lungul vremii şi mai ales din momentul integrării în Uniunea Europeană”, a afirmat membrul Guvernului, citat de Agerpres.

În condițiile în care, înainte de 2007, țara noastră reușea un randament mediu la grâu, pe un interval de cinci ani, de 2.025 kilograme/hectar, de la momentul integrării şi până în prezent această producţie s-a dublat.

„De la momentul integrării până azi, România a sărit cu mult această producţie, a dublat-o şi mai bine. Suntem în jur de 5.000 de kilograme la hectar. Un salt formidabil. Şi întrebarea se pune: mai avem rezervă în acest domeniu? Răspunsul specialistului, al oamenilor de ştiinţă, al fermierilor, al acelora care străbat cu ochii minţii şi cu sudoarea frunţii brazda ţării, spune că da. Şi atunci următoarea întrebare care se pune e: cum? Şi, iată, azi, dumneavoastră discutaţi despre apă. Sau noi punem în planul discuţiei factorul esenţial, existenţial, apa, pe care o are România. Iar România nu este în altă parte, ci numai aici. Şi ea nu se poate asemăna cu nimeni pentru că n-are cu cine. N-o să găsim pe Planetă o ţară mai bine brăzdată din punct de vedere hidrografic, bazinele hidrografice ale ţării”, a explicat ministrul Agriculturii.

Tot ca o completare la afirmațiile ambasadorului Klemm, Daea a precizat că numai prin colaborarea în plan investiţional se vă găsi un răspuns la problemele grele cu care se confruntă şi se va confrunta în viitor țara noastră.

„Schimbările climatice de azi sunt doar un avertisment pentru mâine, iar dacă acest avertisment nu îl cântărim în planul nostru de cercetare, de inovare, de acţiune şi de interpretare corectă, se poate măsura în neajunsuri care pot determina situaţii ce nu sunt confortabile pentru nimeni. Sunt multe semne de întrebare. Cum facem faţă la bolile şi dăunătorii pe care îi avem la această dată. Unii dintre ei încă necunoscuţi, şi ca mod de manifestare, şi ca origine. Iată ce e cercetarea, inovarea este antrenată de situaţia zilnică pentru a da răspuns la multe altele pe care le avem în planul nostru de interpretare şi de punere în practică. Este nevoie în ţară de investiţii, este nevoie în ţară de colaborare, e nevoie în ţară de a introduce tehnici proaspete şi inteligente pentru a folosi apa cu picătura în aşa fel încât ea să aibă eficienţa pe care ne-o dorim cu toţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Camera de Comert şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Ambasada SUA la Bucureşti, a organizat joi Forumul pentru siguranţa alimentară şi securitatea resurselor de apă, un eveniment special desfăşurat în cadrul Târgului Comercial IndAgra 2018.

Publicat în Știri interne

Țara noastră şi-a consacrat în 2018 poziţia de lider european la culturile de floarea-soarelui şi porumb, ocupând primul loc în Uniunea Europeană şi în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene din agricultură şi dezvoltare rurală, a menționat, miercuri, 31 octombrie 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la deschiderea târgului IndAgra 2018.

„Locul 1 în Uniunea Europeană privind atragerea fondurilor europene, cu absorbţie de 99,61% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi de 43% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), unde faţă de un program anual de 1,2 miliarde euro am absorbit 1,215 miliarde euro, şi prima poziţie la floarea-soarelui şi porumb ne dă dimensiunea posibilităţilor pe care le avem, alimentând încrederea pentru viitor”, a afirmat șeful MADR într-un cadru nou al deschiderii IndAgra, altul decât cel din fața Pavilionului Central al Romexpo.

Oficialul guvernamental a vorbit despre principalele programe derulate de minister începând cu sistemul de irigaţii şi cel antigrindină, lăudând încă o dată eforturile făcute de fermieri pentru creşterea producţiilor agricole.

„În ani climatici diferiţi, fermierii români au găsit calea succesului, folosind câştigul cercetării, al inovării, al dotării şi al interpretării corecte a tehnologiilor, adaptate la condiţiile concrete în care-şi desfăşoară activitatea. (...) Deşi a fost un an capricios, care, prin desfăşurarea lui, a pus o serie întreagă de oprelişti în desfăşurarea lucrărilor în câmp, rezultatele obţinute onorează efortul fermierilor, satisfăcându-le în mare parte dorinţa de câştig şi progres. Prin însumarea rezultatelor obţinute de fermieri, România şi-a consacrat în acest an poziţia de lider european la culturile de floarea-soarelui şi porumb, onorând astfel efortul continu de obţinere a randamentelor ridicate în 2017 şi 2018”, a adăugat Petre Daea.

El a spus că instituția pe care o conduce a reuşit să pună în funcţiune sistemul de irigaţii pentru 1,2 milioane de hectare, asigurând apa gratuită pentru fermieri şi punând la adăpost 850.000 de hectare prin construirea celor 60 de puncte de lansare antigrindină.

„Acestea au făcut posibilă protejarea plantaţiilor viticole astfel încât întreaga producţie realizată a fost adusă pe liniile de prelucrare, obţinând cea mai mare producţie de struguri, de peste 1,27 milioane de tone, ce reprezintă un record de producţie”, a subliniat Daea.

Zootehnia şi comercializarea produselor agricole reprezintă în opinia ministrului doar două domenii în care România are „încă multe de făcut”.

„Însă în agricultură mai sunt multe de făcut în domeniul zootehniei, al prelucrării şi comercializării produselor, al echilibrării balanţelor de produse agroalimentare, al valorificării pe deplin a resurselor, al organizării fermierilor, al performanţei în industria alimentară şi nu numai. În dorinţa de a realiza pe deplin ceea ce merită România, s-au elaborat programe pentru susţinerea activităţii de reproducţie în sectorul creşterii suinelor, pentru susţinerea activităţii de reproducţie, incubaţie sau de creştere în sectorul avicol şi de încurajare a activităţilor din zona montană, fiind în stadiu avansat al dezbaterii legile privind infrastructura de preluare, prelucrare şi comercializare a produselor agricole. Sunt aşteptări ale tuturor, dar şi acţiuni ale fiecăruia”, a adăugat şeful MADR în discursul său de deschidere.

Cosmin Ştefan Marinescu: „Pesta procină africană „ne-a găsit nepregătiţi”

La finalul evenimentului, consilierul preşedintelui României, Cosmin Ştefan Marinescu, a vorbit despre modul în care a fost gestionată de autorităţi pesta porcină africană, boală care „ne-a găsit nepregătiţi încă o dată în faţa celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească în ultimii ani”.

În altă ordine de idei, Marinescu a precizat că prin astfel de târguri şi expoziţii, cum este și IndAgra 2018, România devine un hub regional pentru sectorul agricol şi piaţa de profil.

„Cu toţii ne dorim o creştere a performanţelor, în agricultură, în zootehnie, în industria agricolă. Fermierii şi întreprinzătorii din sectorul agricol investesc continuu în creşterea competitivităţii (...) Tocmai de aceea, aşteaptă o viziune responsabilă din partea statului a problemelor sau a situaţiilor de urgenţă care ţin de competenţa autorităţilor naţionale. În acest sens, era important pentru România să se fi reuşit prevenirea pestei porcine africane, fenomen care s-a extins agresiv şi necontrolat. În ciuda precedentelor şi avertismentelor, situaţia ne-a găsit nepregătiţi încă o dată în faţa celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească în ultimii ani. Sper pentru viitor că aceasta va fi o lecţie învăţată care va conduce la acţiuni şi decizii responsabile astfel încât pagubele să fie evitate, iar resursele bugetare să fie alocate nu pentru despăgubiri, ci pentru investiţii”, a menţionat consilierul prezidenţial, care a citit mesajul preşedintelui României.

Nu în ultimul rând, el a subliniat că deficitul comercial al României cu produse agricole s-a adâncit în ultimii ani, cea mai semnificativă influenţă provenind din comerţul cu carne şi produse din carne, dar şi din cel cu legume şi fructe.

„În plus, la nivelul produselor alimentare, importurile au depăşit exporturile pentru toate categoriile. Nu este suficient doar să producem, adică să avem recolte bune, este esenţial să şi creăm, să generăm valoare adăugată ridicată. Asta înseamnă să avansăm pe lanţul procesării pentru noi oportunităţi de piaţă şi exporturi mai valoroase. Doar aşa putem inversa evoluţia actuală bazată pe importuri mari de produse agricole. Avem nevoie în acest sens să promovăm în continuare, în mod inteligent, produsele tradiţionale atestate, care să devină o carte de vizită autentică pentru potenţial agriculturii noastre”, a mai spus consilierul prezidenţial.

Suprafața IndAgra 2018, mai mare cu o jumătate de hectar

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a precizat că târgul Indagra aduce anual noi recorduri, în 2018 suprafaţa de expunere fiind cu o jumătate de hectar mai mare decât în 2017.

„Înregistrăm mai mulţi expozanţi şi suprafeţe de expunere mai mari. Astfel, avem 740 de expozanţi care ocupă 46.130 de metri pătraţi, avem jumătate de hectar mai mult ca anul trecut, adică 5.000 de metri pătraţi suprafaţă de expoziţie mai mult contractată faţă de anul trecut. (...) Vrem să ajungem la produse cu valoare adăugată mare, vrem să pariem foarte mult pe procesare, vrem ca probabil în viitor Indagra Food să depăşească Indagra”, a declarat Mihai Daraban.

Publicat în Ultimele noutati

Cele peste 65.000 de persoane așteptate să participe la ediția de anul acesta a IndAgra vor putea avea acces la tot ce este nou pe piața agricolă, la serviciile, produsele și la echipamentele expuse și ofertate, acestea putând fi achiziționate, în funcție de promoțiile comercianților, cu reduceri cuprinse între 10 și chiar 50 la sută.

În perioada 31 octombrie – 4 noiembrie 2018, Centrul Expoziţional Romexpo găzduieşte cea mai importantă manifestare cu profil agricol, organizată anual în România, IndAgra – Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei (www.indagra.ro).

Manifestarea reunește peste 550 de companii din întreaga lume, dintre care peste 380 sunt din România.

Conform spuselor organizatorilor, gradul de internaționalizare a târgului este de 31%, în creștere față de ediția de anul trecut cu 11%.

Sunt prezente 25 de țări cu tradiție în domeniul agricol, exportul şi importul de produse şi echipamente performante, printre care se numără: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria, Belarus, Cehia, Finlanda, Republica Moldova, Rusia, Coreea de Sud.

IndAgra 2018 beneficiază de participarea oficială internaţională a Turciei, Finlandei, Belarusului, Greciei, Ungariei și Spaniei și de participări de grup din partea Franței și Poloniei.

Vineri, 2 noiembrie 2018, AFIR, MADR și APIA vor organiza Conferința Națională privind Dezvoltarea Rurală ca element fundamental al competitivității economice și al coeziunii la nivelul Uniunii Europene. Specialiștii interesați pot opta, de asemenea, pentru un alt eveniment intitulat Centenarul Produselor Românești, care va avea loc în Sala Titulescu (Pavilion B3), miercuri, 31 octombrie, cu începere la ora 11.30.

Un alt eveniment anunțat este și cel organizat de Iridex Group Plastic, denumit sugestiv „Procedee simple de transformare a gunoiului de grajd in fertilizator organic” – workshop gratuit organizat în cadrul târgului IndAgra 2018. Seminarul va avea loc vineri, 2 noiembrie, între orele 13:00 și 15:00, sala Sadoveanu, Romexpo.

Maşini, echipamente și componente auto agroindustriale

La 15 ani de la dispariţia producţiei de tractoare din România, în cadrul IndAgra va fi prezentat oficial primul tractor agricol românesc, un concept 100% autohton și în a cărui fabricare inginerii noștri au integrat piese românești în proporție de 80%.

Specialiștii în agricultură au posibilitatea, pe parcursul târgului, să acceseze ofertele la mașinile și utilajele care asigură o mai mare flexibilitate şi o creştere rapidă a productivităţii. De asemenea, aceste produse beneficiază de reduceri semnificative, în special la achiziţionarea de autovehicule (tractoare, combine, maşini) modele noi, de la unici distribuitori ai unor branduri cunoscute în domeniu, autorizați în România.

Îngrășăminte, material săditor, seminţe, răsaduri și sisteme moderne pentru horticultori și agricultori

De la IndAgra 2018 nu lipsesc companiile care produc, importă și distribuie seminţe şi răsaduri de flori şi legume, noi hibrizi de legume ameliorate de către companii străine, pentru producătorii de legume din România, echipamente şi tehnologii pentru legumicultori şi floricultori, varietăţi de fructe şi legume de sezon şi de extrasezon, sute de soiuri de specii pomicole și o gamă variată de arbuşti fructiferi exotici, material săditor dendrofloricol, cât și echipamente și produse pentru viticultură.

Sisteme de irigatii, sere și solarii

Potrivit organizatorilor, la IndAgra 2018 se ofertează modele noi şi performante de sisteme de irigație si de fertirigat (fertilizare concomitentă cu irigarea, soluția cea mai eficientă pentru culturile de flori, viţă-de-vie şi pomi fructiferi, culturile de legume, în solarii și în camp), sere si solarii, componente şi tehnologii pentru ele, respectiv echipamente de măsurare a calităţii apei.

Oferte pentru zootehniști

Zootehnia este reprezentată la târg de produse şi tehnologii de obţinut și folosit îngrăşăminte, produse şi echipamente zootehnice de creştere a bovinelor, ovinelor, cabalinelor și păsărilor de rasă, echipamente necesare modernizării sau înfiinţării de ferme de ovine, caprine, bovine de lapte şi carne, cabaline şi porcine, soluţii, autovehicule şi accesorii de transport de animale, garduri electrice pentru animale, precum și produse pentru igiena mulsului.

„Târgul reprezintă cel mai important eveniment românesc cu caracter agricol, numărul mare de expozanți, ofertele acestora şi activitățile conexe din cadrul lui demonstrând potenţialul și capacitatea producătorilor şi distribuitorilor din domeniu, români şi străini, de a aduce pe piaţă produse şi echipamente moderne, în scopul de a crește performanţele și profitul în cultura legumelor, fructelor şi seminţelor, creşterea animalelor, viticultură şi vinificaţie”, afirmă organizatorii.

Amenajarea spațiilor în cadrul IndAgra 2018

Anul acesta, IndAgra se va desfășura în următoarele spații Romexpo: interior - Pavilioanele: B2, C1, C4-C5, iar în exterior, în platformele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, C1, V5, V6.

Pavilionul B2 va găzdui salonul de echipamente și mașini agricole, silozuri, echipamente pentru viticultură, salonul de semințe, îngrășăminte, sere și solarii, echipamente pentru irigații, salonul de echipamente pentru zootehnie, participări oficiale internaţionale: Turcia, Finlanda, Belarus, Grecia, Ungaria, Spania, cât și participările de grup ale Franței și Poloniei.

Pe platformele exterioare vor fi expuse mașini, echipamente și tehnologii agricole, precum și oferta prezentată de Ungaria (participare oficială internațională).

Programul de vizitare IndAgra 2018

31 octombrie  – 3 noiembrie (miercuri - sâmbătă), între orele 9:00 şi 19:00, respectiv 4 noiembrie (duminică), între orele 9:00 şi 16:00, prețul unui bilet de intrate fiind de 30 de lei.

Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele instituţionalizate beneficiază de intrare gratuită. Biletele pot fi achiziţionate şi online, accesând platforma de vânzare bilete, cu link-ul: http://romexpo.ro/bilete/ro/home

Accesul vizitatorilor: pietonal - poarta A (dinspre Piața Presei Libere); porțile B, C (dinspre bulevardul Expoziției) și poarta D (dinspre strada Parcului); auto: porțile B, C (dinspre bulevardul Expozitiei) și poarta D (dinspre strada Parcului); tarif acces parcare: 5 lei/oră.

Alte informații despre eveniment pot fi obținute prin intermediul: www.indagra.ro, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Evenimentul expozițional este organizat de Romexpo în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Concomitent cu IndAgra, în Centrul Expoziţional Romexpo se vor defăşura alte două evenimente cu participare internaţională, foarte cunoscute publicului larg şi celui de specialitate, și anume IndAgra Food (www.indagra-food.ro) – Târg internaţional pentru industria alimentară, respectiv Expo Drink (www.expodrink.ro) - Târg de vinuri, bere și alte băuturi alcoolice şi non-alcoolice.

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Revista