contract - REVISTA FERMIERULUI

EximBank și compania Agricost SA – administratorul exploatației agricole Insula Mare a Brăilei, cel mai mare sistem de fermă integrată din Uniunea Europeană (UE), au încheiat un acord de finanțare în valoare totală de 28,8 milioane de euro, facilitatea având ca destinație continuarea investițiilor societății pentru următorii ani.

Cele mai importante proiecte de investiții ale companiei vizează, printre altele, achiziția de echipament agricol performant și extinderea structurii de irigație din zona sudică a Insulei Mari a Brăilei.

„Prin încheierea acestui acord cu Agricost – unul dintre cei mai mari jucători din domeniul agricol la nivel național și chiar european, EximBank continuă să evolueze în direcția consolidării poziției de finanțator corporate important, având ca principal atu abilitatea de a structura soluții financiare smart pentru partenerii sai. Suntem convinși că acest parteneriat – construit pe capacitatea EximBank de a oferi produse și servicii care nu numai că sunt la un standard înalt de calitate, dar sunt și competitive din punctul de vedere al costurilor, și pe potențialul Agricost de a implementa proiecte sustenabile, cu impact direct și pozitiv la nivel micro- și macroeconomic – va contribui consistent la consolidarea agribusiness-ului românesc”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

La rândul sau, Mirela Bibicu, directorul Regiunii Sud-Est și coordonatorul Agenției Galați a EximBank, a adăugat că „este o onoare să fim selectați ca partener financiar al Agricost, având în vedere că operează aproximativ 57 000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei și furnizează circa 5% din producția totală de cereale a României”.

În anul 2018, Agricost a fost preluată de grupul Al Dahra, din Emiratele Arabe Unite. Al Dahra, un lider remarcabil al sectorului agricol, și-a stabilit ca obiectiv strategic maximizarea randamentelor realizate pe culturi la hectar, optimizarea costurilor de producție și de procesare, precum și creșterea suprafeței de teren cultivate, dezvoltarea sistemului de irigație, a parcului de echipamente agricole, precum și a infrastructurii logistice, asumându-și un amplu program de investiții pentru următorii patru ani.

„Suntem hotărâți să continuăm planurile de investiții în domeniul agricol din România, deoarece suntem convinși că numai prin implementarea unor investiții în tehnologie și inovare putem crește eficiența, productivitatea, precum și maximiza randamentele producției. Sunt investiții care vor aduce beneficii viitoare pentru fermierii români, vor crea noi locuri de muncă și vor îmbunătăți accesul produselor românești la piețele internaționale, acestea conducând la crearea unei stabilități pe termen lung în zona producției agricole pentru România”, a spus Excelența Sa, Khadim Al Derei, Vicepreședinte și Cofondator al Al Dahra.

Agricost deține și administrează cea mai mare exploatație agricolă din Europa, situată în Insula Mare a Brăilei, din România, amplasată la o distanță de 160 de km de București și 130 de km de Portul Constanța. Exploatația din Insula Mare a Brăilei este gestionată prin intermediul a 29 de ferme vegetale, interconectate, care alcătuiesc o zonă agricolă compactă, cu o suprafață de 56 000 de hectare de teren agricol fertil, cu liber acces la Dunăre.

Publicat în Comunicate

Potrivit unor informații obținute de Revista Fermierului de la un angajat al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) din teritoriu, de situația apărută în Lugoj (subiectul comunicatului agenției din data de 14 septembrie 2018), conform căreia anumite persoane s-au prezentat în fața unor solicitanți de fonduri FEADR ca fiind personal AFIR și, contra unor sume de bani, le-au oferit acestora posibilitatea de a semna contractul de finanțare, s-a aflat din presa locală.

Deocamdată, inclusiv specialiștii antifraudă ai agenției așteaptă răspunsuri din partea Poliției cu privire la cum anume s-a ajuns la acești potențiali beneficiari, dacă situația este singulară la nivel de județ sau nu etc.

Pe de altă parte, că situații oarecum similare au mai avut loc, o confirmă același angajat AFIR. Cu ceva timp în urmă, în Vaslui, în baza unei notificări false, un solicitant de fonduri FEADR (neeligibil) a plătit comisioanele aferente unei companii de consultanță care a și dispărut după încasarea sumelor necuvenite.

„A apărut în Lugoj o situație semnalată de către cetățeni și raportată Poliției, prin care anumite persoane s-au dat drept personal AFIR și, contra unor sume de bani, le-au oferit solicitanților de fonduri FEADR posibilitatea să semneze «contractul» de finanțare. Aceștia din urmă au raportat ulterior situația Poliției. Din câte știu de la colegii mei, oficialii agenției au solicitat organelor de Poliție mai multe detalii, în vederea documentării și mai exacte a situației. (...) Acesta nu este însă un caz singular. Mai este unul la Vaslui. Un caz soluționat de această dată de către Parchet. Concret, colegii din AFIR au sesizat situația Poliției după ce un solicitant ne-a sunat să ne întrebe când vine să semneze contractul, iar aceștia i-au transmis să rămână acasă că nu este nimic de semnat pentru că nu era eligibil. Ce se întâmplase - o firmă de consultanță cu care lucra păgubitul (potențial beneficiar beneficiar de fonduri FEADR) i-a transmis acestuia din urmă că acel contract de finanțare a fost selectat de către AFIR și va fi semnat în curând și că, pentru asta, beneficiarul ar trebui să-i deconteze rapid cheltuielile de consultanță. I-a prezentat solicitantului, în fals, inclusiv o «notificare» de la AFIR. Potențialul beneficiar i-a dat banii, iar firma de consultanță a dispărut. (...) Vă dați seama ce tevatură a fost după”, a mărturisit pentru Revista Fermierului, sub puterea anonimatului, angajatul AFIR din teritoriu.

Am reușit să discutăm și cu un fost consultant din piața de profil. Acesta ne-a confirmat spusele angajatului agenției și a descris și el o situație similară: „În ziua de astăzi, cu toate furăciunile din jur, nu mă miră. (n.r. - situația de la Lugoj) (...) Un consultant a prezentat, la un moment dat, un fel de document prin care susținea că AFIR ar fi semnat contractul de finanțare, astfel încât potențialul beneficiar să-i plătească lui consultanța. I-a spus că are contractul semnat și i-a prezentat un contract făcut de el. În fapt, solicitantul de fonduri FEADR nici nu avusese contractul depus”, ne-a spus mărturisit fostul consultant, și el sub acoperirea anonimatului.

Zilele trecute, șefia AFIR transmitea un comunicat de presă prin intermediul căruia anunța că parafarea contractelor de finanţare a proiectelor aferente PNDR 2014 - 2020 se efectuează numai la sediul centrelor regionale sau oficiilor judeţene ale instituției citate. Și asta, în contextul în care
unii potențiali beneficiari de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare rurală au intrat pe mâinile unor escroci. Cei de la AFIR, deocamdată, nu au precizat de unde știau escrocii în cauză de situația de deponenți de proiecte pentru accesarea fondurilor FEADR a celor păgubiți.

„În ultima vreme, am întâlnit câteva situaţii grave în care oameni de bună credinţă au fost înşelaţi şi păgubiţi de diferite persoane al căror scop nu este altul decât acela de a induce în eroare şi de a-şi însuşi sume de bani prin fraudă. Sunt preocupat de această situaţie şi atrag atenţia ca, la orice nelămurire sau suspiciune, cei care doresc să acceseze sau au accesat PNDR să ia legătura cu colegii mei din structurile teritoriale. Mai mult, accentuez faptul că toate contractele de finanţare se semnează la sediile centrelor regionale sau oficiilor judeţene ale AFIR şi nu în altă parte”, afirma directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, în comunicatul de presă.

Vocile autorizate ale AFIR au adăugat că, din punct de vedere legal, relaţia contractuală este directă şi are loc numai între Agenţie, prin structurile sale teritoriale regionale sau judeţene, şi solicitantul/beneficiarul finanţării nerambursabile.

„AFIR nu va solicita niciodată sume de bani pentru depunerea unor proiecte şi, cu atât mai mult, nu va realiza vreun demers care să pericliteze egalitatea de şanse a solicitanţilor. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale atrage atenţia solicitanţilor şi beneficiarilor de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 să fie vigilenţi şi să nu permită apariţia unor situaţii infracţionale cu impact financiar produse de persoane care nu au nicio legătură cu AFIR. AFIR face acest demers de informare în urma semnalelor venite din partea unor beneficiari şi din mass-media, ultimul caz fiind consemnat zilele acestea în localitatea Lugoj, judeţul Timiş”, se precizează în același comunicat de presă al AFIR.

Lupta antifraudă nu este de ieri, de azi, pe la AFIR

În ceea ce privește capacitatea AFIR de a gestiona situații precum cea din Lugoj, din Vaslui sau cine mai știe de pe unde, cu siguranță că angajații specializați sunt foarte bine pregătiți în a o gestiona. Din păcate, spețele nu sunt date publicității, astfel încât modus operandi sunt în continuare o necunoscută pentru cei care sunt interesați să acceseze bani FEADR.

Și spunem că angajații departamentului antifraudă ai AFIR sunt bine pregătiți pentru că participă intens la cursuri de pregătire și nu numai.

În acest context, Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF organiza, în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii, în perioada 3 - 4 octombrie 2016 și, respectiv, 14 - 15 noiembrie 2016, două seminarii intitulate „Frauda cu fonduri europene - schimb de bune practici în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România” și „Limita dintre neregulă şi fraudă - schimb de bune practici în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România”.

Evenimentele au reprezentat la acea vreme un exerciţiu de cooperare în domeniul luptei împotriva fraudei şi neregulilor care afectează interesele financiare ale UE în România, având drept scop principal schimbul de informaţii referitor la rolul şi importanţa activităţii fiecărui participant în domeniul protecției intereselor financiare ale UE, precum şi la greutăţile întâmpinate în practică. În plan secundar, discuţiile au urmărit şi identificarea măsurilor legislative care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor legale pentru o luptă antifraudă naţională şi europeană mai eficientă.

În cele două zile alocate fiecărui seminar, precizau organizatorii la acea vreme, au fost prezentate participanţilor aspecte teoretice şi studii de caz pe probleme specifice domeniului şi a fost alocat timp pentru dezbateri. Prezentările au fost susţinute de reprezentanți ai Agentului Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Ministerul Afacerilor Externe), Curții Constituţionale a României, de formatori din cadrul INM, de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Agenţiei Naţionale de Integritate, Curții Constituţionale a României, Autorității de Audit, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Corpului de Control, Anticorupție și Integritate din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, precum și Direcției Control și Antifraudă din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Pentru că specialiștii agenției sunt bine pregătiți în combaterea situațiilor de fraudă externă, așteptăm informații oficiale cu privire la cum anume detalii aflate sub protecția legii pot ajunge pe mâinile unor escroci.

La fel, o mai bună comunicare cu presa, prin care sunt descrise situațiile dificile, astfel încât acestea să nu mai fie o necunoscută pentru publicul larg, ar fi binevenită.

Publicat în Finantari

Ca urmare a adoptării unui aviz de către Comisia de mediu din Parlamentul European (PE), luni, 10 septembrie 2018, organizațiile micilor producători agricoli, cooperativele formate de aceștia, precum și procesatorii vor putea beneficia de protecție în relația cu rețelele comerciale, prin contracte scrise obligatorii.

Europarlamentarul român Daciana Sârbu a depus în total un număr de 17 amendamente la avizul Comisiei de mediu privind practicile comerciale neloiale în lanțul alimentar, având și rolul de raportor din umbră al Grupului Socialist în acest dosar.

„E nevoie de o consolidare a legislației menite să-i apere pe producătorii mici și mijlocii pe o piață agricolă care nu le acordă suficiente șanse. În special pentru România e necesară protejarea mai fermă a acestor producători, adesea expuși abuzurilor și excluși astfel de pe piață. Apar foarte multe situații în care aceștia – deși produc marfă de calitate înaltă, apreciată de consumatori, și dovedesc bună credință – sunt defavorizați de rețelele comerciale.

Prin amendamentele pe care le-am formulat, am urmărit o definire detaliată a practicilor neloiale cu care se confruntă aceștia și o extindere a acestei liste – incluzând, de exemplu, situații inacceptabile precum schimbarea unilaterală a condițiilor de plată din partea cumpărătorului sau obligarea furnizorului să transporte marfa spre retailer (fără ca acest lucru să fi fost prevăzut în contract); astfel de practici sunt des întâlnite, pun în dificultate producătorii și ei nu trebuie să se mai confrunte cu probleme de acest tip”, a precizat Daciana Sârbu.

Avizul votat luni de Comisia de Mediu definește clar o serie de practici neloiale, printre care și nerespectarea condițiilor contractuale sau întârzierea plăților către furnizori. Printre prevederile incluse se mai află posibilitatea ca plângerile producătorilor să fie confidențiale (pentru a evita ca ulterior aceștia să fie sancționați de retaileri), obligativitatea creării unui centru de monitorizare a practicilor neloiale la nivelul statelor membre (care să asigure punerea în aplicare a legislației), precum și definirea de sancțiuni.

Subiectul nu este unul nou. Retailerii abuzează de poziția dominantă în relația cu fermierii

La mijlocul lunii iulie 2017, Oliver Sitar, director-adjunct al unității responsabile de guvernanța piețelor agroalimentare din cadrul DG AGRI, preciza că Uniunea Europeană (UE28) nu are nicio legislație care să-i protejeze pe fermierii blocului comunitar de utilizarea puterii de negociere și de piață din partea partenerilor lor comerciali din aval. Acesta adăuga la acea vreme că în relația cu comercianții, producătorii agricoli europeni se aflau într-o situație recunoscută de legea competiției ca abuzul poziției dominante.

Sitar recunoaștea că, în ceea ce privește relația B2C (business to consumer), cealaltă, denumită sugestiv de austriac F2B (farmer to business), este similară cu prima până la un anumit punct. Mai departe, consumatorul se poate reorienta către alt furnizor, în timp ce fermierul intră sub incidența abuzului poziției dominante practicate de retaileri. În viziunea lui Oliver Sitar, comercianții au ca atuuri puterea de negociere și piața de desfacere, elemente-forte care susțin poziția amintită anterior.

„În (...) ceea ce privește relația business to business (B2B), în contextul lanțului de aprovizionare cu produse agroalimentare, Uniunea Europeană nu are o legislație în ceea ce privește practicile comerciale neechitabile. Avem directive în ceea ce privește relația business to consumer (B2C), în contextul situațiilor în care am avea practici comerciale neechitabile și care implică relația dintre comerciant și cumpărător. Una dintre ele are ca obiect chiar termenii contractuali abuzivi. (...) Relația B2C și, să-i spunem, farmer to business (F2B) ar putea fi chiar similare până într-un anumit punct, însă chiar și așa nu avem nicio legislație la ora actuală, una care să-i protejeze pe fermieri de utilizarea puterii de negociere și de piață din partea partenerilor lor comerciali; nu există. Suntem într-o situație recunoscută de legea competiției ca abuzul poziției dominante”, afirma Oliver Sitar în cadrul conferinței „CAP&the food chain” care a avut loc la Bruxelles în zilele de 5 și 6 iulie 2017.

Potrivit oficialului de la Bruxelles, în context legislativ european, în aval, pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, consumatorul final deține o așa-numită „putere a clientului”, o putere de cumpărare excesivă care uneori pune o presiune suplimentară pe producătorii agricoli din UE. În cazul fermierilor însă, aceștia nu beneficiază de un astfel de atu și nu pot întoarce spatele comercianților pentru simplul fapt că nu au canalele de distribuție necesare. Astfel, potrivit unor studii definitivate în urmă cu șase, respectiv patru ani, peste 90 de procente dintre producătorii agricoli europeni au fost victimele practicilor comerciale neechitabile.

„Dacă nu vinde, fermierul nu are altă soluție, cum este în cazul consumatorului final. (...) Anumite statistici din 2011 și 2013, atunci când Comisia Europeană a verificat dacă măsurile de guvernanță economică de la nivel UE au vreun rost, au relevat că mai bine de 90 la sută din fermieri au fost victimele practicilor comerciale neloiale. Acesta a fost un procentaj uriaș care sugerează că problema nu este doar una teoretică, ci una care este reală și care are un impact apreciabil asupra producătorilor agricoli. (...) Puterea de cumpărare excesivă ar putea susține astfel de practici care duc la consecințe negative pentru fermieri”, menționa Oliver Sitar.

Potrivit cifrelor vehiculate de oficialul DG AGRI, în lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare al blocului UE28 activează 47 de milioane de oameni, ceea ce înseamnă o valoare adăugată brută de șapte procente la nivelul economiei europene. În plus, specialiștii europeni au constatat că, pe acest lanț, nivelul producției de materie primă (producție primară) este relativ fragmentat. Mai mult, chiar dacă sunt o grămadă de fermieri care încearcă să se organizeze în organizații de producători, cooperative, în relația lor comercială din aval, cu partenerii comerciali din lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, ei nu se află pe poziția dominantă, ci pe cea de vulnerabilitate.

Potrivit afirmațiilor lui Sitar, acest dezechilibru sever de putere de negociere dintre producători și lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare ar putea facilita tendința piețelor de a da greș din ce în ce mai des. În plus, situația dă naștere unui semn de întrebare cu privire la capacitatea măsurilor de guvernanță economică de a genera și implementa remedii eficiente pentru aceste situații.

Conform analizelor departamentului de specialitate din DG AGRI, în care și Oliver Sitar activează, problemele actuale de guvernanță economică cu care birocrații europeni se confruntă sunt practicile comerciale neloiale, transparența pieței și cooperarea dintre producători.

Publicat în International
Miercuri, 18 Iulie 2018 20:06

Grâul costă mai mult, zilele acestea

Pentru a doua zi consecutiv, miercuri, 18 iulie 2018, cotaţia grâului la bursa de la Chicago a crescut până la cel mai ridicat nivel din ultima săptămână, preţurile fiind susţinute de vremea secetoasă care a redus producţia în Europa, în regiunea Mării Negre.

Cel mai tranzacţionat contract futures la Chicago Board Of Trade (CBOT) a înregistrat o creştere de 1%, până la un total de 184,4534 dolari tona metrică, în apropiere de vârful de 185,5557 dolari/TM atins în timpul şedinţei, cea mai ridicată cotaţie înregistrată după data de 10 iulie. Majorarea de un procent, înregistrată miercuri, vine după un avans de 1,9 la sută în timpul şedinţei de marţi.

Franţa, Germania, Polonia şi Ucraina se numără printre ţările europene unde vremea secetoasă ameninţă recoltele de grâu. Firma de consultanţă Strategie Grains a decis să îşi revizuiască în mod semnificativ estimările privind recolta de grâu moale din acest an a Uniunii Europene, luând în calcul producţii mai mici la hectar pentru primii doi producători din blocul comunitar: Franţa şi Germania.

Totodată, Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, este pe cale să înregistreze o producţie mai mică în acest an, după cea record de anul trecut.

Publicat în Piata agricola

În urmă cu trei săptămâni, o delegație americană a susținut o serie de întâlniri cu producătorii de usturoi din Copălău, cât și cu autoritățile locale, în vederea realizării unui studiu de piață pentru o eventuală colaborare, a declarat pentru Revista Fermierului directorul DAJ Botoșani, Cristian Delibaș, vineri, 25 mai 2018.

Deocamdată, a adăugat șeful Direcției Agricole Județene din Botoșani, vizita nu s-a concretizat nici măcar cu un proiect de contract, cel puțin la acel moment. Șanse sunt însă, a adăugat oficialul DAJ, în condițiile în care, în situații similare anterioare, a fost contractată până la urmă achiziția de usturoi.

„Delegația SUA a fost interesată de aspecte legate de usturoiul de Copălău. Din câte am concluzionat, vizita a avut un rol mai mult de studiu de piață, în vederea unei viitoare colaborări. La acel moment, nu am văzut nici măcar un draft de contract. Ca și mulți alții, au venit, au văzut, au plecat. Sper să se concretizeze cumva această vizită, măcar pentru a veni în sprijinul comunității din Copălău. Acolo este greu din punctul de vedere al asocierii, al cooperației”, a precizat Delibaș. „Au fost câteva contracte, însă este problema cantităților. Toți cei care vin vor să contracteze cantități. Or, aici vorbim de calitate, nu de cantitate. Noi vorbim de Usturoiul de Copălău, nu de usturoi. (...) Cu ajutorul tuturor, vom face Indicație Geografică pe acea zonă. Eu am acel caiet de sarcini pe care acea comunitate îl va înțelege și-l va asuma”.

Întrebat dacă se așteaptă la pierderi de producție în Copălău, Delibaș a menționat că acestea sunt posibile în cazul usturoiului de primăvară, însă nu însemnate cantitativ.

„N-aș putea estima în momentul de față. Vorbim de două tipuri de usturoi în acea zonă: usturoiul de toamnă și cel de primăvară. La usturoiul de toamnă, sigur nu vor fi pierderi însemnate cantitativ. La cel de primăvară, este posibil într-un anumit context și nu numai pe factori climatici. Este posibil să se înregistreze ceva minusuri, dar nu cred că semnificative. În acel areal chiar a plouat”, a conchis el.

Tot în acest context, edilul din Copălău, Ciprian Ivanov, a declarat pentru Agerpres că producătorii locali au constituit o cooperativă agricolă cu scopul de a promova şi de a valorifica în comun renumitul usturoi. De altfel, aceștia au depus documentația necesară pentru înregistrarea usturoiului ca produs cu indicație geografică protejată la nivel european.

„Consumatorii au început să înțeleagă că acele calități ale usturoiului de Copălău nu sunt aceleași cu ale usturoiului de import, din Spania, China. Oamenii s-au educat singuri, comandă prin internet sau vin la poarta producătorului. Noi îl producem tradițional, fără chimicale, cu îngrășământ de grajd. Piață de desfacere avem, dar dacă vom fi sprijiniți de stat, vom reuși să ne dezvoltăm”, a declarat Ivanov, citat de agenția națională de presă.

În comuna Copălău, aproape 30% din populație își suplimentează veniturile din producția şi comercializarea usturoiului. În 2018, suprafața cultivată cu usturoi a crescut la aproximativ 90 de hectare, cu 40 de hectare mai mult decât anul precedent.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, la mijlocul lunii aprilie 2018, viceprimarul comunei Copălău, Constantin Bălineanu, a precizat că în UAT menționată sunt însămânțate 90 ha cu usturoi, o treime din ceea ce era semănat înainte.

„La noi, în Copălău, în prezent sunt însămânțate 90 de hectare cu usturoi. (...) Copălăul, cât este el, și tot s-a ajuns ca suprafața cu usturoi să fie diminuată până la o treime din tot ceea ce era înainte”, a menționat el.

Constantin Bălineanu a mai precizat că se poate obține marfă „curată” pentru piață chiar și de pe un hectar, în ciuda faptului că pentru sectorul usturoiului nu există, deocamdată, un program de sprijin, cum este în cazul tomatelor, al cărnii de porc, al lânii etc., iar forța de muncă lipsește aproape cu desăvârșire.

Publicat în România Agricolă

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, de la Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunță instituția printr-un comunicat de presă.

Conform documentului, anterior întâlnirii cu protestatarii, mai exact în ziua de joi, 15 martie 2018, a avut loc o reuniune de lucru între conducerea agenției și omoloagele sale ale Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRo) și Patronatului Medicilor Veterinari Privați din România.

Cu acest prilej, spun cei de la ANSVSA, reprezentanții asociațiilor profesionale au prezentat conducerii agenției o serie de nemulțumiri cu privire la nivelul de tarifare al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii, concesionate de la stat, modificările apărute în Programul Strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii și aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998.

„La finalul discuțiilor, s-a convenit, de comun acord, organizarea unor noi întâlniri, în perioada 16 – 20 aprilie (n.r. - 2018), la care să participe reprezentanți ai ANSVSA și ai respectivelor asociații profesionale”, se afirmă în comunicat.

În acest context, reprezentanții ANSVSA reiterează, și pe această cale, disponibilitatea pentru colaborare și dialog constructiv pentru identificarea celor mai bune soluții, din punct de vedere tehnic și legislativ.

„Față de revendicările formulate de participanții la acest protest, ANSVSA face următoarele precizări:

1. Modificările și actualizările Programului strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii sunt determinate de evoluția situației epidemiologice a țării noastre, de actualizarea prevederilor legislative naționale în concordanță cu cea europeană și, implicit, de modificarea programelor de supraveghere, control și eradicare ale unor boli, programe cofinanțate de Comisia Europeană. Acest Program trebuie să reflecte cât mai realist situația epidemiologică din țară și alocarea justificată a banilor din buget;

2. Tipul de contract de servicii este cel reglementat de legislația în vigoare, specifică domeniului de activitate al ANSVSA. Tarifele impuse prin contract se stabilesc conform principiilor prevăzute de legislația în vigoare privind achizițiile publice;

3. Adoptarea Ordonanței de urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar a fost necesară pentru eliminarea pericolului de infringement notificat de Comisia Europeană (CE). În conformitate cu prevederile acestui act normativ: „Proprietarii ori deţinătorii de animale pot deţine şi administra numai acele produse medicinale veterinare care sunt dobândite legal, fie prin achiziţie pe bază de prescripţie, fie prin achiziţie fără prescripţie, după caz, sub supravegherea medicului veterinar”. Rezultă că medicul veterinar de liberă practică – atestat de Colegiul Medicilor Veterinari – este singurul specialist care, în continuare, are drepturi exclusive în actul medical veterinar, respectiv: examinarea animalelor, stabilirea diagnosticului, prescrierea tratamentului necesar, efectuarea tratamentului sau supravegherea efectuării tratamentului”.

Câteva sute de persoane (circa 1.000, potrivit DC News), medici veterinari, au protestat luni în Piaţa Presei Libere, aceştia fiind nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVRo), Viorel Andronie, a precizat pentru presa centrală că tarifele aferente activităţilor sunt atât de mici, încât jumătate din cabinetele din mediul rural vor intra în faliment sau vor fi nevoite să disponibilizeze personalul angajat. Tot în acest context, acesta a susţinut că nu au mai fost majorate tarifele de cinci ani, în pofida faptului că salariul minim pe economie s-a dublat în acest timp.

În plus, Andronie a explicat că, în acest moment, există două tipuri de contracte, respectiv contracte de concesiune şi contracte de prestări servicii, existând astfel o discriminare în rândul medicilor de liberă practică. Astfel, cei care au contracte de concesiune primesc limita maximă prin Hotărâre de Guvern, iar cei care au contracte de prestări servicii participă la licitaţie, unde preţul cel mai scăzut este criteriul de adjudecare a contractului, iar ca atare în loc să primească 14,5 lei cum primeşte un medic veterinar, primeşte 5 lei sau 2 lei.

Medicii veterinari promit grevă generală, dacă nu li se vor aproba revendicările. Ei amenință cu „paralizarea exporturilor și a tratării animalelor”, dar și cu alte asemenea acțiuni revendicative.

Publicat în Zootehnie

Aproape 16 milioane de lei sunt puse la bătaie de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în urma atribuirii contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol” prin licitație deschisă, procedura fiind lansată pe șapte loturi la nivel național, iar numărul preconizat de fermieri consiliați urmând să fie de 10.000.

Având numărul anunț de participare în SEAP nr. 182727/15 februarie 2018 în vederea atribuirii, contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 lei pentru toate cele șapte loturi.

„Precizăm că termenul-limită pentru depunerea ofertelor este data de 29 martie 2018, ora 16.00”, menționează MADR printr-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, în Lotul 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie 1488, iar numărul de forme asociative înființate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare.

În Lotul 2 (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea), numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie de 1488, iar numărul de forme asociative înființate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare.

Lotul 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov) ar urma să aibă un număr preconizat de producători agricoli consiliați de 1904, respectiv un număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 65, din care minimum două grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare.

În ceea ce privește Lotul 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), numărul de producători agricoli potențial consiliați ar urma să fie de 1190, iar numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 45, din care minimm un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Cu privire la Lotul 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș), în acest caz numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie de 954, iar numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 40, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Lotul 6 (judeţele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Salaj) ar urma să aibă un număr de producători agricoli consiliați de 1488, în timp ce numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

În fine, în cazul Lotului 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș), numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie de 1488, în timp ce numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Publicat în Finantari

Președintele OICPDR nu a fost consultat în problema noii OUG care reglementează vânzarea de cereale pe piața internă sau la export în baza unui contract scris între părți sau primii cumpărători, valabil pe șase luni, a declarat, pentru Revista Fermierului, Aurel Popescu, liderul Organizației Interprofesionale Cereale și Produse Derivate din România, chiar dacă această entitate este împuternicită prin lege să emită un model de contract, document pe care să-l difuzeze apoi tuturor membrilor, iar aceștia să-l respecte.

Aurel Popescu nu cunoaște încă textul Ordonanței Executivului Tudose și presupune că este vorba de modificarea unui mai vechi act normativ similar, și anume OUG 12/2006. El arată cu degetul direct către ministrul Agriculturii, Petre Daea, care de la ultima întâlnire încheiată abrupt de năstrușnicul guvernant pe tema gradării cerealelor nu s-a mai discutat pe această temă.

„Nu s-au consultat deloc cu noi. Cred că au modificat Ordonanța 12 din 2006. Noi, la Ordonanța 12 din 2006 aveam mult mai multe observații de făcut, pentru că foarte multe prevederi din ordonanța aceea sunt perimate, nu mai sunt de actualitate că s-a schimbat legislația în 11 ani”, a afirmat Popescu. „S-a inițiat un dialog pe această temă odată cu gradarea cerealelor în prezența ministrului Agriculturii, Petre Daea. La acel moment, ministrul de resort s-a axat pe gradarea cerealelor și întrucât s-a cam enervat pe această temă, s-a oprit acolo totul și nu s-a mai făcut nimic. Efectiv, nu am fost consultați pe modificarea Ordonanței 12 și, repet, în Ordonanța 12 sunt multe prevederi care trebuie scoase pentru că nu mai sunt de actualitate. (...) Sigur că existau contracte între furnizori și procesatori înainte de această ordonanță. Acum, durata trebuie să fie de minimum șase luni. Nu este asta o problemă. Problema este că OICPDR este îndrituită de lege să scoată un model de contract, pe care să-l difuzeze tuturor membrilor, iar aceștia să-l respecte. În al doilea rând, OICPDR trebuie să facă un acord interprofesional cu toți actorii de pe lanțul cerealier. (...) OICPDR, cel puțin președintele OICPDR, nu a fost consultat în această problemă”.

În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a noii ordonanțe care are ca scop declarat întărirea disciplinei și creșterii responsabilității partenerilor pe filiera de comercializare a cerealelor, orice vânzare de materie primă pe piața internă sau la export trebuie să facă obiectul unui contract scris între părți sau primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de a contracta.

Durata minimă a contractului de vânzare ar urma să fie de șase luni, perioadă care se aplică și pentru oferta scrisă de a contracta, potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri, 8 noiembrie 2017, de biroul de presă al Executivului Tudose. Prevederile menționate de noul act normativ nu vor aduce însă atingere drepturilor producătorilor de a refuza durata minimă de șase luni, cu condiția ca refuzul să fie exprimat în scris, în termen de 15 zile de la primirea ofertei. În acest caz, spun autoritățile emitente, părțile sunt libere să negocieze, în condițiile legii, toate elementele contractului.

Contracte de vânzare ar urma să fie stabilite în mod unitar din punctul de vedere al clauzelor și condițiilor pentru toți producătorii agricoli. Modelul de contract-cadru va fi aprobat prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, la propunerea Organizației Interprofesionale Cereale și Produse Derivate din România (OICPDR).

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Revista