clima - REVISTA FERMIERULUI

Oficialii Corteva au anunțat joi, 17 octombrie 2019, crearea unui fond de 500 000 dolari americani pentru a susține inițiativa Corteva Agriscience pentru un impact pozitiv asupra climei (Corteva Agriscience Climate Positive Challenge), un program menit să accelereze trecerea spre o agricultură care să influențeze pozitiv clima.

Acest sistem de finanțare nerambursabilă va fi lansat anul viitor și va răsplăti eforturile pentru compensarea emisiilor de carbon și protejarea mediului, susținând, în același timp, fermele și fermierii.

Sumele acordate vor recompensa financiar fermierii care implementează practici inovatoare, cu un impact pozitiv asupra climei și care colaborează cu organizații locale de protecția mediului, universități, agricultori sau alte entități din lanțul agricol, pentru a contribui la multiplicarea acestui tip de acțiuni.

„Înțelegem dificultățile cu care se confruntă agricultorii din întreaga lume în ceea ce privește comercializarea produselor, politicile din domeniu și schimbările climatice”, a declarat James C. Collins, Jr., CEO Corteva Agriscience. „Acesta este și motivul principal pentru care facem acest anunț acum, pentru a încuraja fermierii dornici să contribuie la multiplicarea unor bune practici”.

Collins a prezentat prima dată conceptul de agricultură cu efect pozitiv asupra climei anul trecut, la Premiul Mondial pentru Alimente (World Food Prize). De atunci, compania a avut întâlniri cu fermieri și organizații din diverse zone ale domeniului agricol și al producției alimentare, aflate în prima linie în materie de promovare a agriculturii sustenabile.

Discuțiile au vizat identificarea unor metode de a obține o agricultură la nivel global cu „emisii negative” de carbon și impact pozitiv asupra climei.

„În mod clar, există interes și pasiune pentru colaborare și coordonare în a acționa împotriva celei mai mari provocări a generației noastre”, a continuat Collins.

Corteva lucrează deja la crearea unor stimulente financiare pentru fermieri, în funcție de situația din piață. Granular, o subsidiară a companiei, colaborează cu Nori, singura platformă, la nivel mondial, pentru eliminarea emisiilor de dioxid de carbon. Acest site conectează cumpărătorii de compensații pentru emisiile de carbon cu fermierii care utilizează practici agricole durabile, oferindu-le acestora piață viabilă de creditare, care va contribui la generarea de venituri.

„Acesta este doar începutul”, a spus Collins. „Sunt atât de multe alte lucruri pe care le putem face atunci când lucrăm împreună”.

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și a profitabilității.

Având în portofoliu unele dintre cel mai ușor de recunoscut mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.

Publicat în Comunicate

Producătorii agricoli din România au de-a face în activitatea lor cu trei tipuri de volatilități, și anume cu cea a prețurilor, cu cea a climei, respectiv cu cea a legislației, a declarat Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR, în cadrul unei conferințe care a avut loc joi, 9 noiembrie 2017, la București.

Președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița (ACCPT) se plânge că diferențele mari de preț, de la o recoltă la alta, îi împiedică pe producătorii agricoli autohtoni să se capitalizeze corespunzător.

„Noi, fermierii (...) din România, poate și cei din Bulgaria, dar cred că mai mult noi (...), trebuie să suportăm trei feluri de volatilități, una mai periculoasă ca alta: a prețurilor, a climei și a legislației”, a precizat patronul Elsit. „Volatilitatea prețurilor - dacă luăm ultimii 10 ani, am trecut prin prețuri de la simplu la dublu în cazul produselor noastre și este destul de greu să-ți faci un buget, (...) să știi cum și când să investești, astfel încât să nu faci pași greșiți. Se poate întâmpla să iei un credit prea mare fiind în niște prețuri bune, te angajezi la niște dotări mai mari decât poate duce ferma și te trezești cu prețuri la jumătate, cum s-a și întâmplat. Am avut în 2012, în campanie, porumbul pe la vreo 240 euro tona, iar acum, în 2017, este la jumătate de preț. Sigur, asta afectează investițiile într-o fermă și felul cum un fermier trebuie să-și dozeze investițiile în ferma lui. Lucru acesta este o vulnerabilitate”.

În cazul volatilității generate de schimbările climatice, Sitaru spune că singura modalitate de a combate pierderile de producție și de a o stabiliza este cea de reabilitare a sistemelor de irigații și de introducere a fermei ca element investițional primordial în strategiile și politicile de resort.

„Am avut ani în care am recoltat doar 300 de kilograme de grâu la hectar, am avut ani în care n-am făcut porumb deloc, am avut ani diferiți și, din păcate, nu putem să ne redresăm decât prin (...) sisteme de irigații, dar aici trebuie să ajungem la legislație. Astfel, în România, legislația vizavi de sistemul de irigații nu a mers într-o direcție (...) în regulă, în sensul să fie încurajată ferma să investească în irigații, pentru că nu prea vrea statul. Dacă statul vrea să refacă sistemele de irigații cu măsuri d-astea pompieristice, mai bine să n-o facă pentru că, peste cinci ani, peste 10 sau 20 de ani vorbim de aceleași lucruri făcute prost și cu costuri mari. Dacă vrem să refacem infrastructura de irigații, trebuie s-o facem cum trebuie, să reziste, cu soluții durabile și nu cum am auzit, cu o folie pusă pe canale, care folie va fi luată cum au fost luate și dalele. Putem iriga cu apa din pământ, cu apa care vine pe râurile interioare, putem stoca apa obținută iarna, din precipitații, soluții există, dar trebuie toate încurajate”, a mai precizat fermierul ialomițean.

Nu în ultimul rând, în contextul identificării unei volatilități și în ceea ce privește zona legislativă de la noi din țară, Sitaru precizează că vidul generat de schimbările actelor normative din scurt bulversează zona de agribusiness și o îndeamnă să fie precaută în ceea ce privește prognozele de dezvoltare chiar și pe termene mediu și scurt.

„Aș vrea să-i rog pe cei care ne conduc ca dacă tot ne spun să respectăm legea, să înceapă ei prin a o respecta. De fiecare dată când noi nu respectăm legea, suntem amendați, ni se opresc banii, numai că atunci când sunt puși ei să respecte legea, uită s-o facă, cum este și acum. Deși există o lege care zice că nu trebuie să modifici acte normative fiscale mai devreme cu șase luni înainte, pe o lege votată în Parlament, acum Guvernul României dă o ordonanță de urgență și de la 1 ianuarie 2018 schimbă legislația fiscală. Nu sunt șase luni, nu înțeleg de ce nu fac niște legi pe care să le înțelegem și, pe urmă, înțelese bine, să le putem și aplica. Azi zicem una, mâine facem alta. Dacă vine un organ fiscal sau un controlor de la o agenție a statului, oricând, oricine, pentru orice motiv poate să te amendeze sau să te închidă. Lucrurile astea fac ca rezultatele noastre să nu fie acelea care ar trebui să fie, să te gândești de o mie de ori înainte să faci ceva, pentru că riști să intri în contradicție cu cineva”, a spus, pe finalul discursului său, Nicolae Sitaru. „Din păcate, un fermier din România, mare parte din timpul lui îl ocupă cu partea birocratică a lucrurilor, asta însemnând 70-80 la sută. Abia o mică parte din restul de timp se gândește cum să facă totul mai bine, cum să obțină 14 tone de porumb ca în SUA. Îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, România să fie cel mai important producător de porumb din UE”.

În săptămâna 6-12 noiembrie 2017, prețul porumbului în portul Constanța a atins un nivel de 136 - 137 euro/tonă, iar rapoartele USDA, proaspăt lansate, nu prezintă veștile bune așteptate de producătorii români. Cu toate că producția de porumb a Rusiei a fost ajustată de la 15,3 la 15 milioane de tone și a Ucrainei de la 27 la 25 de milioane, pentru Brazilia, estimarea producției rămâne constantă la 95 de milioane de tone. În contextul actual, producția Braziliei este destul de importantă pentru că, de ceva vreme, porumbul de origine braziliană pune presiune pe piața din regiunea Mării Negre, iar conform rapoartelor USDA, acest lucru va continua și pe viitor.

În ceea ce privește grâul, rapoartele USDA din această lună nu prezintă schimbări majore. Producția din Uniunea Europeană a fost revizuită la 151,5 milioane de tone, iar cea din Rusia, la 83 de milioane.

Publicat în Piata agricola

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunțat miercuri, 7 decembrie 2016, că a finalizat plata avansului aferent acestui an, în sumă totală de aproape 873 de milioane de euro.

De asemenea, agenția a demarat procesarea şi autorizarea plăţii finale pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în cadrul Campaniei 2016.

Concret, APIA a finalizat plata avansului aferent Campaniei 2016, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2016, fiind autorizată la plată suma totală de 872,89 milioane de euro, pentru un număr de 754.421 fermieri, din care 716,7 milioane de euro din FEGA şi 156,18 milioane de euro din FEADR plus BN1 (cofinanţare de la bugetul naţional). În ceea ce priveşte plăţile finale, până în prezent sunt în curs de autorizare la plată 109.161 fermieri, cu o suma totală de 14,5 milioane de euro.

Cuantumurile schemelor de plată aferente Campaniei 2016 sunt reprezentate de schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) de 96,8 euro/hectar, pentru schema de plată redistributivă, respectiv nivelul 1 - 5 euro/hectar şi nivel 2 - 48,85 euro/ha, pentru schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire) - 57,37 euro/hectar, iar pentru schema de plată pentru tinerii fermieri - 22,87 euro/ha.

De asemenea, pentru Măsura 214 - Plăţi pentru agromediu - PNDR 2007-2013 sunt 12 plăţi în valoare totală de 2.586 de euro/hectar, însă nu toţi fermierii sunt eligibili pentru toate plăţile, la care se mai adaugă 128 de euro pe hectar pe Măsura 10 Agromediu şi climă - PNDR 2014-2020: Pachetul 4 - culturi verzi şi 250 de euro pe hectar pentru Pachetul 7 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis).

Potrivit APIA, pentru Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice - PNDR 2014-2020: pe M13.1 - plată compensatorie în zona montană se plăteşte 86 de euro pe hectar, pentru M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative - 54 de euro pe hectar, iar pentru M13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice încă 70 de euro/ha.

Regulamentele europene prevăd ca plăţile să se facă în cel mult două rate pe an, în cursul perioadei care începe la 1 decembrie şi se încheie la data de 30 iunie a anului calendaristic următor.

Plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se efectuează la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, valoare stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 30 septembrie 2016, iar plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) la cursul de schimb de 4,5240 lei pentru un euro, stabilit de BCE în 31 decembrie 2015.

Publicat în Finantari

Pe fondul escaladării volatilității piețelor cu până la cinci ori în ultimii cinci ani (cauzată printre altele și de atitudinea speculativă a sistemului bancar, de cea a sistemului fondurilor de hedging sau de index), precum și al schimbărilor climatice, producătorii agricoli sunt puși în ultimii ani în fața situației de a nu mai putea creiona un plan de afaceri coerent, nici măcar în perspectiva următorului sezon agricol, crede Viorel Marin, președintele ANAMOB, unul dintre speakerii forumului global pentru alimentație – «Să investim în viitorul agriculturii noastre» care a avut loc la București, vineri, 8 iulie 2016, sub patronajul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Din aceste motive care converg toate către o volatilitate a veniturilor fermierilor, coroborate cu perioada de criză prin care trecem (a laptelui, a cărnii de porc, a sectorului legume-fructe), Marin consideră că nu se mai poate discuta de investiții în cercetare, inovare și aplicarea acestora din urmă în propriul business, de vreme ce, spre exemplu, evenimente de genul fenomenelor meteo „catastrofice”, puse laolaltă anulează toată această balanță investițională în exploatația agricolă modernă sau în curs de dezvoltare.

„Dacă plecăm de la întrebarea „(...) să investim pe piețe volatile în context de criză?”, dacă aș fi fermier, aș răspunde cu un NU hotărât. Merită riscul să investesc într-o piață volatilă în condiții de criză? În condițiile în care volatilitatea piețelor a crecut în ultimii cinci ani de aproape cinci ori? În condițiile în care volatilitatea climatică a ajuns la evenimente imprevizibile, cu consecințe catastrofice care apar fără să știe nimeni când vin și cum vin? În condițiile în care apar o grămadă de probleme de mediu cu impact total negativ asupra fermierilor? În aceste condiții, deja statistica arată că a devenit aproape imposibil pentru un fermier inclusiv să mai poată să-și mai facă un plan de afaceri coerent, pe o perspectivă de un an de zile”, a spus președintele ANAMOB. „În contextul în care volatilitatea piețelor și a tuturor celorlalte elemente pe care le-am amintit mai devreme afectează și conduc la o volatilitate extrem de mare a veniturilor fermierilor, se ajunge foarte ușor (și asta deja se întâmplă în mod curent de câțiva ani) în situația în care un producător agricol competitiv într-un an normal, într-un an în care apare un eveniment catastrofic să fie deja mort pentru business. În aceste condiții nu mai putem discuta de investiții, nu mai putem discuta de inovare, de cercetare și de aplicarea cercetării și inovării pentru un fermier care investește în aceste sectoare, iar apoi se confruntă cu un eveniment catastrofic care îi dă peste cap toată investiția, indiferent cât de modernă și de inovativă a fost”.

Mario Guidi, Confagricoltura: Nu trebuie să ne temem de adaptarea viitoarei PAC la gestionarea situaţiei preţurilor, care este dăunătoare agriculturii şi investiţiilor

În viziunea lui Mario Guidi, preşedintele Confagricoltura și al Forumului Global pentru Alimentaţie, prezent și el la eveniment, „provocările enorme” cu care se confruntă în prezent producătorii agricoli europeni sunt volatilitatea preţurilor materiile prime agricole şi dificultatea de a ne controla capacitatea de producţie, investițiile fiind după părerea sa colacul de salvare a domeniului agroalimentar.

„Lumea globalizată prezintă enorme provocări, dar şi enorme oportunităţi, iar reacţiile noastre trebuie să fie coerente. Suntem conştienţi că volatilitatea preţurilor materiile prime agricole şi dificultatea de a ne controla capacitatea de producţie sunt provocări enorme. Iată că, după ce s-a încheiat sistemul de cote, agricultorii încă nu reuşesc să îşi gestioneze propria producţie în funcţie de cerinţele pieţei. Trebuie să li se explice ceea ce trebuie să facă şi cât de fundamentală este colaborarea dintre ei şi capacitatea competitivă a filierelor de produs. Industria agroalimentară este tot mai importată pentru îmbunătăţirea mediului rural şi a peisajului social, iar locurile de muncă din agricultură vor fi tot mai importante. De aceea, trebuie să investim mai mult în domeniul agroalimentar”, a afirmat Mario Guidi.

Potrivit spuselor sale, artizanii schimbării Politicii Agricole Comune (PAC) vor trebui să facă distincţie între protejarea mediului şi business-ul agricol.

„Trebuie să ne gândim la o schimbare a PAC, nu doar la o stilizare. Avem timp să construim o strategie 2020 flexibilă şi adecvată obiectivelor pe care le-am fixat. Tema viitoarei PAC este separarea protecţiei mediului, care este obligatorie în dinamica ei, dar totuşi trebuie să facem distincţia între protejarea mediului şi business-ul agricol. Avem capacitatea de a crea politic pentru business şi de a crea politic pentru protejarea mediului. Discuţia se concentrează pe investiţii, nu doar pe contribuţii. Trebuie să ne concentrăm pe posibilitatea de a întări agricultura pentru a deveni mai competitivă şi capabilă să reziste la provocări. Toţi participăm la sustenabilitatea mediului, dar fără a ne adapta la nişte reguli egale pentru toţi. Nu cred că trebuie să ne fie teamă de a adapta viitoarea PAC la gestionarea situaţiei preţurilor, care este dăunătoare agriculturii şi investiţiilor”, a precizat preşedintele FGA.

Volatilitatea prețurilor, un joc între cerere și ofertă

La rândul său, ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, a afirmat că la nivel european şi internaţional ne confruntăm cu volatilitatea preţurilor, iar acestea reprezintă „jocul dintre cerere şi ofertă”.

„La nivel european şi internaţional ne confruntăm cu volatilitatea preţurilor. De multe ori sunt lucruri care ţin de conjunctură. De exemplu, dacă luăm sectorul laptelui, pe perioada şcolii o cantitate importantă de lapte iese din piaţă şi se duce către şcoli prin schema de lapte în şcoli. Sigur toată lumea s-ar fi aşteptat ca atunci când se ia vacanţă să se înregistreze o anumită tendinţă (de scădere n.r.) a preţurilor, dar de multe ori se întâmplă invers. Piaţa este greu de prevăzut, încotro se duc fluctuaţiile, pentru că acesta este jocul dintre cerere şi ofertă. Zilele trecute am avut o intervenţie în care mă refeream la o estimare pe termen lung a evoluţiei preţurilor pentru că sunt raţiuni pe care le-a evidenţiat foarte clar Comisia Europeană şi FAO”, a punctat şeful MADR.

Întrebat despre creşterea preţului lămâilor pe piaţa românească în această perioadă, până la circa 12 lei pe kilogram, şeful MADR a subliniat că volatilitatea preţurilor este greu controlabilă, nu doar în România ci la nivel mondial.

„Dacă vă amintiţi cu câţiva ani în urmă s-a vorbit despre o boală la banane, iar estimările spuneau că în viitor s-ar putea să nu mai avem banane. Sunt tot felul de lucruri care se întâmplă pe piaţa şi sigur agricultura este influenţată de climă, de factorii de mediu, de factorii de producţie şi este greu să estimăm totdeauna fluctuaţiile de preţ la un produs sau la altul sau pe piaţă în ansamblu”, a precizat Irimescu.

Zahărul, motorul creșterii prețurilor alimentelor conform FAO

Unul dintre cele mai recente rapoarte ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) relevă că indicele preţurilor produselor alimentare la nivel mondial a înregistrat în luna iunie un avans de 4,2%, cea mai mare creştere lunară din ultimii patru ani, în principal ca urmare a unei majorări semnificative a preţurilor la zahăr.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna ianuarie 2016, acest indice a atins cea mai scăzută valoare din ultimii şapte ani, însă, ulterior, a crescut timp de cinci luni consecutive, ajungând în luna iunie 2016 la un nivel de 163,4 puncte.

Pe categorii de produse, preţurile la zahăr au urcat cu 14,8% în luna iunie, din cauza ploilor abundente care au împiedicat recoltarea trestiei de zahăr şi au redus randamentele în Brazilia, primul producător mondial. Vremea ploioasă a redus şi cantitatea de zahăr ce poate fi extrasă din fiecare tonă de trestie, ceea ce i-a determinat pe producători să direcţioneze o cantitate mai mare de trestie de zahăr spre producţia de etanol, stimulând şi mai mult preţurile la zahăr.

De asemenea, preţurile la cereale au crescut cu 2,9% comparativ cu luna mai, în principal ca urmare a majorării preţurilor la porumb. Preţurile produselor lactate au urcat cu 7,8%, iar cele la carne s-au majorat cu 2,4%. În schimb, indicele preţurilor la uleiuri vegetale a avut o evoluţie contrară tendinţei generale, înregistrând o scădere de 0,8% comparativ cu luna mai.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit joi estimările privind producţia mondială de cereale în sezonul 2016 - 2017, până la 2,544 miliarde tone, cu 15,3 milioane de tone mai mare decât recolta de anul trecut, dar sub recolta record din 2014.

Această revizuire se datorează în principal îmbunătăţirii estimărilor privind producţia mondială de grâu, care ar urma să ajungă la 732 milioane tone, cu aproximativ 1% mai mare decât previziona luna trecută, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din Uniunea Europeană, Rusia şi SUA.

Reprezentanţi ai Ministerelor Agriculturii din mai multe state europene s-au întâlnit, vineri, la Bucureşti, în cadrul „Forumului Global pentru Alimentaţie - «Investim în viitorul agriculturii», organizat de Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Farm Europe.

Conferinţa a reunit reprezentanţi ai Ministerelor Agriculturii din Republica Slovacia, Republica Bulgaria, Republica Lituania şi Republica Italiană, reprezentanţi ai Comisiei Europene, deputaţi europeni - membri Farm Europe - organizaţii agricole, cooperative şi unităţi agricole private, instituţii financiare.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista