MADR - REVISTA FERMIERULUI

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2019. Valoarea totală a plafonului este de 246.232.400 euro, iar banii sunt asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii (MADR).

Astfel, prin hotărâre de guvern au fost aprobate următoarele sume pe care le primesc producătorii agricoli pentru anul de cerere 2019:

- ANT 1 pentru culturi amplasate pe teren arabil: 13,3202 euro/ha (plafon 93.831.650 euro);

- ANT 2 și ANT 3 pentru in și cânepă pentru fibră: 8,9570 euro/ha (plafon 6.050 euro);

- ANT 4 pentru tutun: 1.569,4413 euro/ha (plafon 1.656.200 euro);

- ANT 5 pentru hamei: 400,2599 euro/ha (plafon 92.400 euro);

- ANT 6 pentru sfeclă de zahăr: 73,8219 euro/ha (plafon 1.667.050 euro);

- ANT 7 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 17,7220 euro/tonă (plafon 20.376.400 euro);

- ANT 8 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 69,1109 euro/cap (plafon 85.631.700 euro);

- ANT 9 Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap (plafon 42.970.950 euro).

Plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2019.

APIA reamintește că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în sumă de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima data plata în avans.

De asemenea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, începând cu 2 decembrie 2019 și până în prezent, pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019 au fost autorizați 759.466 de fermieri (90% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară), suma totală ajungând la 690,98 milioane euro, distribuită astfel:

- 598,32 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 77,30 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 15,36 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Publicat în Finantari
Marți, 14 Ianuarie 2020 23:52

Gripa aviară, și în România

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis în această seară, marți 14 ianuarie 2020, un comunicat prin care anunță diagnosticarea într-o exploatație comercială de găini ouătoare din judetul Maramureș a gripei aviare, boală care evoluează la această dată în mai multe țări europene.

Pentru izolarea focarului, se vor aplica măsurile specifice, care vor fi gestionate de Centrele Locale de Combatere a Bolilor din județul Maramures și județele limitrofe”, precizează comunicatul ANSVSA, specificând că, la această oră, situația este sub control, fiind luate toate măsurile de combatere în focar și neexistând posibilitatea afectării sănătății populației.

Având în vedere că încă n-am reușit să scăpăm de pesta porcină după aproape doi ani de evoluție, apariția acestui focar de gripă aviară mie nu-mi miroase a bine.

Organizațiile profesionale de profil din țara noastră, încă de la apariția bolii în Polonia, au tot cerut autorităților măsuri urgente care să oprească virusul la granițe. Însă, nu doar ai noștri, ci și cei de la Bruxelles se mișcă cu o viteză mai mică decât cea a propagării gripei aviare, după cum se vede.

Organizațiile profesionale au tras semnale de alarmă. Degeaba!

Reamintim că, în primele zile ale noului an, Polonia, țară care nu a mai înregistrat focare din 2017, a notificat la Organizația Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) primul caz de influență aviară înalt patogenă din 2020. În numai trei zile virusul s-a extins, fiind afectate trei ferme pe o rază de 3 km, cu aproximativ 400.000 de păsări. De asemenea, în decembrie 2019 au fost înregistrate notificări de cazuri de influență aviară slab patogenă de către Franța și Regatul Unit al Marii Britanii.

Autoritățile veterinare din statele membre UE au început aplicarea de măsuri pentru a preveni eventuala răspândire a virusului influenței aviare H5N8 în alte exploatații de pasări din statul afectat și din celelalte state membre, cu precădere cele care achiziționează păsări, carne și ouă din Polonia. În procent de risc, susține Uniunea Națională a Crescătorilor de Păsări (UNCPR), România este prima pe listă, deoarece importă din Polonia sute de tone de carne pe săptămână și sute de mii de ouă.

Ilie Van, preşedintele UNCPR, a cerut, înainte de apariția bolii și la noi în țară, interzicerea importurilor de carne de pasăre şi de ouă din Polonia, ţară ce este cel mai serios afectată de această epidemie. La fel, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) și-a manifestat îngrijorarea încă de săptămânile trecute și a cerut autorităților din România măsuri urgente pentru protejarea consumatorilor și fermelor românești. „Asocierea pestei porcine africane în evoluție cu afectarea sectorului aviar cu gripă înalt patogenă ar fi un dezastru pentru societățile producătoare, dezastru care considerăm că poate fi evitat prin acțiuni rapide și ferme”, este de părere Mary Pană, președintele ACEBOP.

Prima restricție corectă ar fi suspendarea achizițiilor de carne și ouă până la aplicarea măsurilor stabilite de Comisia Europeană, cu scopul protejării consumatorului român, știindu-se faptul că virusul influenței H5N8 poate trece la om. Apoi, Mary Pană consideră că ar trebui un control întărit la destinație al cărnii și ouălor, respectiv în depozitele de la noi, pentru a reduce spre zero riscul pentru consumator, cât și retragerea lor de pe piață. Este necesar un recensământ al cantităților intrate în perioada noiembrie 2019 – ianuarie 2020 și destinația finală, o astfel de acțiune ajutând în eventualitatea unui risc.

În întâlnirile cu reprezentanți ai Ministetrului Agriculturii și ai ANSVSA, UNCPR a solicitat interzicerea urgentă a importurilor din Polonia. „Avem şi noi capacitatea de a produce carne de pasăre, nu trebuie să importăm din Polonia. Această ţară are în fiecare an probleme şi ar trebui să respecte condiţiile tehnice dacă vrea să activeze în piaţa comună. Anul trecut a umplut toată Europa de Salmoneloză, acum are probleme cu gripa aviară”, a punctat președintele UNCPR. Și totuși, crescătorii de păsări nu au reuşit să convingă autorităţile că interzicerea importurilor se impune. „Se prevalează de faptul că trebuie mai întâi Comisia Europeană să emită o decizie în acest sens. Probabil că aşteaptă să vină gripa aviară peste noi, ca să interzică importurile și să ia măsuri extreme care chiar se impun în aceste cazuri care pot dărâma un întreg sector. Vorbim de un virus care poate foarte uşor să se răspândească”, a spus Ilie Van. Și, președintele UNCPR nu s-a înșelat.

Înainte să ajungă și la noi, în Maramureș, conform organismelor europene, alte astfel de focare cu gripă aviară au fost descoperite şi în Slovacia şi în Ungaria.

În Slovacia, pe 9 ianuarie 2020, a fost depistat un focar de gripă aviară înalt patogenă cu subtipul H5N8. După care, un raport transmis Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală de către Ungaria anunţă detectarea unui focar de gripă aviară înalt patogenă de tip H5N8 la o fermă de cucani. Posibila sursă de infecţie este contactul indirect cu păsările sălbatice.

Specialiștii informează că virusurile de tip H5 ce produc gripa aviară sunt letale pentru păsări, însă afectează omul doar în cazuri rare, manifestându-se numai în prezenţa virusului gripei umane, când se combină cu acesta, preiau unul de la altul anumite gene şi rezultă un hibrid patogen pentru om.

Publicat în Ultimele noutati

România are mai bine de 10.000 de operatori în agricultura ecologică, din care 9.200 sunt producători şi doar 270 sunt procesatori, a declarat, miercuri, 4 decembrie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, la deschiderea hipermarketului Carrefour Corbeanca din incinta centrului comercial DN1 Value Centre.

„Eu am fost foarte bucuros să particip la această întâlnire. Felicit programele pe care Carrefour le dezvoltă! Este exact în ideea în care noi am venit la minister să încurajăm exact această linie de produse tradiţionale, produse româneşti, produse bio. Am aici câteva statistici, probabil seci. Unii le cunosc, alţii nu le cunosc. Avem peste 10.000 de operatori (n.r. - în agricultura ecologică). Din păcate, 9.200 dintre ei sunt producători şi doar 270 sunt procesatori. Eu mi-aş dori să crească numărul procesatorilor. De asemenea, România produce o cantitate totală de 305.000 tone de produse certificate ecologic din care consumăm 52% şi 48% exportăm, iar principalele ţări exportatoare sunt Italia, Germania şi Franţa. De asemenea, o ultimă cifră, suprafaţa cultivată cu viţă de vie este de 175.000 de hectare, fiind pe locul 5 după Spania, Franţa, Italia şi Portugalia, dar, din punctul de vedere al producţiei de vin, suntem pe locul 6, producând 4,9 milioane de hectolitri”, a precizat șeful MADR.

Pe de altă parte, ambasadorul Republicii Franceze în România, Michele Ramis, a afirmat că agricultura bio este o cerere clară a consumatorilor preocupaţi de o alimentaţie sănătoasă, dar este şi o dovadă clară pentru necesitatea protejării mediului.

„Agricultura ecologică este cel mai bun instrument pentru a răspunde acestei duble preocupări în continuă creştere a consumatorilor”, a spus Michele Ramis.

Găzduit de centrul comercial DN1 Value Centre, Carrefour Corbeanca lansează noul concept WineSquare Shop & Bar, cu cramă de vinuri locale, selectate în cadrul programului „Deschidem Vinul Românesc”.

Oferta culinară este completată de cea mai variată gamă de produse bio, live cooking zilnic în raionul de gastronomie, street food, afumătoare de peşte şi măcelărie, precum şi legume româneşti proaspete, de sezon, pe raft la doar 48 de ore de la culegere.

Compania menţionează că a lansat, în 2019, trei programe originale Carrefour sub egida „Act for Food, acţiuni concrete pentru ca tu să mănânci mai bine”. Primul programul este „Creştem România BIO”, prin care reţeaua de hipermarketuri este alături de fermierii români pe tot parcursul procesului de conversie la agricultura ecologică. Al doilea program este „Deschidem Vinul Românesc”, un program dedicat vinului local, din care fac parte 14 crame reprezentând toate regiunile viticole din ţară, iar prin al treilea program - „Punem Preţ pe Plastic” - se încurajează o economie circulară.

În acest context, între 4 şi 11 decembrie, la Carrefour Corbeanca, PET-ul devine monedă de schimb pentru achiziţionarea unui fruct sau a unei legume de la producătorii locali, sub iniţiativa „Plata cu PET-ul” din programul „Punem Preţ Pe Plastic”.

„La noul hipermarket Carrefour Corbeanca, dorim să oferim o experienţă de shopping completă pentru întreaga familie. Mai mult decât atât, lansăm în premieră WineSquare Shop & Bar, cu o selecţie impresionantă de vinuri internaţionale şi locale, care pot fi degustate în zona de bar. Susţinem producătorii locali prin programe care aduc produsele tradiţionale mai aproape de consumatori. În plus, implementăm acţiuni concrete de reducere şi integrare a plasticului într-un circuit responsabil, prin iniţiative ca Plata cu PET-ul, colectarea uleiului folosit sau staţia educativă de colectare a deşeurilor, dedicată copiilor. Aceasta este o altă premieră introdusă la Carrefour Corbeanca, ce urmăreşte dezvoltarea unui program de educaţie interactivă pentru comportamente responsabile”, a declarat Ionuţ Niţoi, Hypermarket Director Carrefour Corbeanca.

Carrefour Corbeanca se află în DN1 Value Centre, dezvoltat de Prime Kapital, care aduce împreună mai mult de 90 de comercianţi pentru toate categoriile de vârstă şi interese, pe o suprafaţă de aproximativ 46.600 de metri pătraţi. Noul centrul comercial, care lansează un concept nou în zonă, un strip mall, zonă de food court interioară, exterioară şi facilităţi pentru petrecerea timpului liber în familie - un centru de escaladă interior, un magazin de dulciuri unice, restaurante şi cafenele, va deservi cei peste 150.000 de locuitori din zonă, precum şi locuitorii din nordul capitalei.

Publicat în Eveniment

În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale a României, MADR își deschide porțile pentru a găzdui o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, vineri 29 noiembrie, la ora 11:00 și cu această ocazie va înmâna grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.

Cei interesați vor avea posibilitatea de a achiziționa produse recunoscute și în curs de recunoaștere pe scheme de calitate naționale și europene. De asemenea, vor fi expuse spre vânzare produse din lapte și carne, dulcețuri, miere şi produse ale stupului, zacuscă etc.

Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, „Mâncăm și trăim românește”, sunt invitați să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată de icre de crap sau de ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase și vinuri.

Ziua de 1 Decembrie este un bun prilej de a le reaminti consumatorilor savoarea gusturilor de altădată, atât de apreciate de-a lungul timpului și căutate din ce în ce mai mult în prezent, motiv pentru care invităm un număr cât mai mare de vizitatori să ni se alăture pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.

Menționăm că târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.

Publicat în Eveniment

Printr-un comunicat de presă remis la redacție luni, 25 noiembrie 2019, vocile autorizate ale Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) au precizat că vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, pe care au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin și care s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, era autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019.

Potrivit precizărilor agenției, în data 23 noiembrie 2019, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, a început îmbarcarea ovinelor pe vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, îmbarcarea finalizându-se în data 24 noiemrie 2019.

Vaporul a fost autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019, pe baza evaluării realizate în conformitate cu prevederile legislaţiei UE şi naţionale în vigoare: Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2005, respectiv Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

„În conformitate cu procedura specifică privind controlul la frontieră al bunăstării animalelor vii destinate exportului, medicii veterinari oficiali au verificat animalele, vaporul şi documentele.
S-a constatat că animalele erau clinic sănătoase şi apte pentru transport, iar densitatea prevazută de legislație era respectată”, se menționează în document.

Încărcarea cu animale a navei s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1/2005 privind suprafaţa care trebuie alocată pe cap de animal. Pe nava respectivă, cu o suprafaţă totală utilă de 5 011 mp, au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin, cu o greutate medie de 47,46 kg/cap de animal.

„Precizăm ca spatiul alocat pe cap de animal a fost cu 10% suplimentar față de cel prevăzut de legislatia în vigoare”, au adăugat autoritățile.

De asemenea, s-a verificat încărcarea corespunzătoare a navei cu apă şi furaje, ţinând cont de durata preconizată a călătoriei, precum și funcționalitatea echipamentelor obligatorii, cum ar fi cele de adăpare, de ventilație forțată, de desalinizare etc.

La scurt timp după plecarea transportului, a avut loc înclinarea navei în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg.

După producerea accidentului, s-a asigurat prezenţa serviciilor veterinare în punctul de ieşire Midia. La solicitarea acestora, a fost prezent și medicul veterinar de liberă practică angajat al operatorului economic, pentru a asigura asistența veterinară.

Pentru salvarea animalelor, alături de echipele ISU au venit două nave ale Gărzii de Coastă și membrii unui ONG specializat în intervenții în Marea Neagră.

Animalele salvate până în prezent, în număr de 33, au fost cazate într-un adăpost special amenajat în Punctul de Ieșire Midia, unde li s-au asigurat hrană și apă.

Acțiunea de salvare continuă, animalele care vor fi recuperate de pe vas vor fi cazate în același adăpost, urmând ca, după verificarea stării lor de sănătate, să fie transferate cu mijloace de transport rutier, la ferma de origine, aflată la 5 km distanţă.

„Serviciile veterinare se află la fața locului și colaborează cu celelalte instituții implicate în acțiunea de salvare, pentru a asigura respectarea normelor de protecție a animalelor, conform competențelor”, se menționează la finalul documentului de presă.

Publicat în Comunicate
Luni, 25 Noiembrie 2019 13:17

14.600 de oi condamnate la moarte

Animals International condamnă tragedia din portul Midia, unde vaporul Queen Hind, încărcat cu 14 600 de oi, s-a răsturnat ieri dimineață.

„Această tragedie putea fi evitată dacă existau proceduri pentru astfel de situații de urgență și, mai ales, dacă România ar exporta carne, în loc de animale vii”, acuză Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.

Filmările teribile obținute ieri și astăzi de investigatorii Animals International demonstrează că, în afara curajului extraordinar al unor indivizi care au salvat echipajul navei și 32 dintre cele 14 600 de animale, lipsa unui protocol de urgență și a unei legislații stricte pentru transportul maritim al animalelor pot duce cu ușurință la astfel de tragedii.

„Imaginile pe care le-am obținut includ mii de animale prăbușite în pereții laterali ai vasului înainte ca acesta să intre sub apă și animalele să se înece, urmate de filmări de astăzi dimineață, cu animale moarte plutind pe apă. Nava a fost abandonată pe timpul nopții, iar dimineață nu s-a efectuat nicio operațiune de salvare pentru bietele animale”, a adăugat Păun.

Queen Hind a fost implicată, în decembrie 2018, într-un incident pe Marea Marmara, unde s-a defectat motorul, nava plutind zile în șir în derivă, după care a realizat, până ieri, mai multe transporturi cu animale vii din România spre Iordania, dar și spre Arabia Saudită, Dubai și Qatar. Ultimul transport fusese realizat din portul Midia, de unde nava plecase, la 1 noiembrie, spre portul Jeddah, din Arabia Saudită, unde ajunsese la 9 noiembrie. La 10 noiembrie, nava a pornit din Jeddah cu destinația Midia, unde vasul a revenit la 23 noiembrie.

„Suspectăm o supraîncărcare a navei și o proastă distribuție a greutății care au dus la înclinarea decisivă a navei și răsturnarea pe o parte”, a adăugat Păun. „Cerem o anchetă încrucișată a Ministerului Agriculturii și a celui al Transporturilor, pentru a se verifica cauzele tragediei, precum și în ce fel legislația pentru bunăstarea animalelor și pentru transportul maritim au fost respectate și unde acestea necesită îmbunătățire urgentă”.

Publicat în Comunicate

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, a infirmat recent zvonul potrivit căruia „porcul din gospodărie va dispărea”.

Aflat în comuna Bragadiru, din judeţul Teleorman, pentru a discuta cu agricultorii, ocazie cu care a criticat modul în care fosta guvernare a gestionat problema pestei porcine africane, acesta le-a dat asigurări fermierilor că vor putea creşte în continuare suine, pentru consum propriu, în gospodăriile proprii.

„Legat de porcul din gospodărie, că va dispărea. Pentru consum propriu, fiecare gospodărie va putea să crească porci, asta vă garantez. Cât sunt eu ministru al Agriculturii, porcul din gospodărie nu va dispărea”, a mărturisit Oros. „De doi ani de zile, la noi în ţară evoluează pesta porcină africană şi, din păcate, faţă de alte ţări, la noi a împânzit toată ţara pentru că nu s-au mişcat lucrurile. S-au făcut lucruri pe jumătate, s-au făcut lucruri târziu, oamenii n-au avut încredere în măsurile care s-au impus. Şi, dacă populaţia n-are încredere, nu poţi să iei o măsură. (...) Ca atare, suntem în pericol de a ne închide pe ani de zile tot exportul. Adică nu vom putea mişca nici porci, nici produse din carne în Europa”.

Ministrul de resort a facut referire şi la ordinul semnat de predecesorul său, Petre Daea, privind dimensionarea exploataţiilor.

„Când am ajuns la minister, am găsit un ordin privind dimensionarea exploataţiilor (...), ordin pe care domnul Daea l-a semnat cu o zi înainte de plecare. Sigur că trebuia semnat acum doi ani, tocmai ca să fim credibili acolo, la Comisia Europeană. Acum, cei de la Autoritatea Veterinară trebuie să facă nişte norme de biosecuritate, aşa încât joi, poimâine, să fie la Comisie şi să prezinte nişte garanţii că acele norme vor fi respectate. Altfel, suntem în pericol ca tot ce înseamnă producţie românească de carne, mă refer aici la marile crescătorii, să fie pusă în pericol pentru ani de zile”, a mai precizat oficialul guvernamental.

Nu demult, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, publica un proiect de ordin de ministru care defineşte exploataţia pentru creşterea suinelor de subzistenţă ca fiind acea exploataţie agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine, cu greutatea de minimum 30 de kilograme, iar exploataţia mică de creştere a suinelor însemnând acea exploataţie agricolă cu un efectiv cuprins între 6 şi 65 de capete de porcine.

Conform datelor aceleiași instituții, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, au fost importate 179 079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169 795 de tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

Publicat în Zootehnie

În primele opt luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare primul loc în topul produselor importate.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, au fost importate        179 079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169 795 tone, în valoare de 312,46 de milioane de euro.

Aflat în comuna Bragadiru, din judeţul Teleorman, pentru a discuta cu agricultori, ministrul de resort, Adrian Oros, a menţionat faptul că ţara noastră importă mai multe alimente decât reuşeşte să exporte.

„Noi şi aşa nu reuşim să producem în România decât cam 35% din consumul de carne, restul de 65% îl importăm. Dacă ne uităm pe balanţa comercială, cât cheltuim, ca ţară, pe mâncare şi câtă mâncare vindem, pierdem (...) 2 miliarde de euro, deşi noi spunem şi credem că suntem o ţară foarte dezvoltată pe agricultură. Dar când tragem linie, nu se vede”, a adăugat Adrian Oros.

Totodată, au crescut şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93 816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102 851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top cinci produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se, şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018, s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea, cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete, cu 25 330 de tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816 906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, cu 5 480 de tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 de milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 de milioane de euro.

În total, România a înregistrat, în primele opt luni ale acestui an, un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 de milioane de euro.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Practic, în primele opt luni au fost exportate 11,23 milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Publicat în Știri interne
Joi, 14 Noiembrie 2019 13:07

Liber la ajutoare în bani!

Măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, și anume agromediu și climă, agricultură ecologică, respectiv plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale li s-au alocat 95 854 316 lei de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Concret, suma de 36 823 555 lei va merge către măsura de agromediu și climă, 6 916 807 lei spre cea de agricultură ecologică, respectiv 52 113 954 lei plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor.

40 943 395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate.

În cazul ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol, MADR a alocat 6 211 120 lei.

276 967 lei au fost aprobați pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi.

Nu în ultimul rând, suma de 57 250 de lei s-au alocat pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea producerii cărnii de porc.

Marți, 13 noiembrie 2019, sursa citată a direcționat, în total, nu mai puțin de 143 343 048 lei pentru toate zonele menționate mai sus.

Ministerul de resort face precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

Publicat în Finantari

Nechita-Adrian Oros, proaspăt instalat ministru al Agriculturii, a anunţat miercuri, 6 noiembrie 2019, că va verifica legalitatea unei proceduri de achiziţie a unui elicopter, în valoare de 35 de milioane de lei, deschisă de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), instituţie aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.

„Astăzi am descoperit că Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) are în derulare procedura de achiziţie a unui elicopter în valoare de 35 de milioane de lei. Urmează să verificăm şi acolo oportunitatea şi legalitatea acestei achiziţii, în condiţiile în care românii mănâncă crap din import, deşi România are 6% din suprafaţă de apă dulce a Europei”, a afirmat șeful MADR.

Premierul Ludovic Orban, prezent și el la Ministerul Agriculturii cu ocazia unei conferințe de presă, a adăugat: „Probabil vrea să construiască heliporturi pe insuliţe între lacuri”.

Potrivit Planului Național pentru Pescuitul la Marea Neagră, ANPA este responsabilă de asigurarea resurselor financiare necesare pentru combustibili, de funcționarea optimă a mijloacelor de transport pe apă și pe uscat, prin planul de buget aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, pentru perioada 2017-2020 sunt prevăzute o serie de proiecte finanțate din fonduri europene, care au ca obiectiv întărirea capacității instituționale a ANPA și implicit îndeplinirea atribuțiilor de colectare date, inspecție și control, eligibile în cadrul FEPAM. Printre acestea, se află și achiziționarea unui elicopter și a unei nave de patrulă, urmând a fi utilizate pentru controlul activităților de pescuit.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 15

newsletter rf

Revista