Fermierii urmăresc cu îngrijorare declarațiile făcute în spațiul public de către ministrul Agriculturii și secretarii de stat din MADR privind posibila acceptare a plafonării plăților directe în contextul negocierilor care se desfășoară la Bruxelles pentru bugetul Uniunii Europene, respectiv reforma PAC post-2020.

Prezent, în 6 februarie 2020, la Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români, ministrul Adrian Oros a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european și a noii Politici Agricole Comune și impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. Referitor la plafonarea subvenţiilor agricole, ministrul a menționat: „România susține plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea fi de acord și cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 de euro”. Aceeași poziție a susținut-o și secretarul de stat Emil Dumitru în intervenții publice, acesta susținând chiar și posibilitatea acceptării propunerii Comisiei Europene la nivelul de 100.000 de euro.

În opinia membrilor Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, plafonarea plăților directe va determina încetinirea și punerea la risc a procesului de dezvoltare a fermelor competitive din țara noastră, care reprezintă motorul agriculturii românești, cu consecințe semnificative în plan economic (producție, randament, profitabilitate), financiar (capital românesc la risc), social (angajați în agricultură la risc), mediu (neasumarea noilor măsuri de mediu), fără a genera un câștig semnificativ și în planul competitivității pentru fermele mici. „Poziția fermierilor performanți din România este deplin pro-europeană, aceștia fiind primii care își asumă responsabil Politica Agricolă Comună, atunci când contribuie determinant la asigurarea siguranței și a securității alimentare, la respectarea măsurilor de mediu. Facem precizarea că, în acest moment, în negocierile de la Bruxelles privind Cadrul Financiar Multianual și Reforma PAC post-2020, conform propunerii Comisiei Europene, plafonarea plăților directe este menționată ca obligatorie de la 60.000 euro (max. 100.000 euro), iar la nivelul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European reducerea subvențiilor este propusă a fi voluntară, dar cu aplicarea unei plăți redistributive de minimum 10%. Acceptarea principiului plafonării obligatorii la un nivel mai mare (de exemplu la 300.000 de euro) nu oferă vreo garanție privind șansele României de a reuși impunerea unui astfel de plafon, dar va individualiza țara noastră în procesul negocierilor europene, cu șanse minime de succes, deoarece nu se situează în niciunul din cele două grupuri de state membre: pro sau contra plafonării propuse de Comisia Europeană”, arată directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

Reducerea plăților directe ar putea duce la falimentul multor exploatații agricole

În condițiile plafonării obligatorii propuse de Comisia Europeană, de la 60.000 la 100.000 euro, peste 3.500 de ferme românești care lucrează mai bine de trei milioane de hectare vor fi puternic afectate. „De aceea, considerăm că reducerea drastică a plăților directe pentru fermele competitive din România trebuie respinsă categoric. Este evident că fermele românești vor fi afectate la nivel de competitivitate prin reducerea drastică a subvențiilor, atât pe piața Uniunii Europene, cât și în competiția cu țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE. Se creează astfel un mare risc ca România să devină piață de desfacere pentru produsele agro-alimentare datorită plafonării subvențiilor, care ar putea determina falimentul multor exploatații performante, contribuind substanțial la distrugerea capitalului românesc din agricultură”, punctează Florian Ciolacu.

De asemenea, președintele Clubului, fermierul Nicușor Șerban este de părere că România trebuie să susțină creșterea sprijinului pentru fermele mici, dar fără a afecta grav fermele performante. Soluția constă în aplicarea unei plăți redistributive din suma anuală a plăților directe de care beneficiază România. „În acest stadiu al negocierilor europene privind reforma PAC, orice declarații din România privind susținerea plafonării obligatorii conform cu propunerea Comisiei Europene contravine intereselor fermierilor performanți din țara noastră și sunt de natură să afecteze demersurile făcute până în acest moment de către europarlamentarii români din Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, demersuri susținute și promovate de Clubul Fermierilor Români. Pledăm în favoarea plafonării plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, și susținem că această variantă este cea mai bună soluție pentru fermierii din România, pentru că sprijină deopotrivă fermele performante, precum și fermele mici care vor primi subvenții în plus din plata redistributivă”, concluzionează Nicușor Șerban.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Neonicotinoidele fac parte dintr-o grupă de insecticide foarte utilă pentru protecția semințelor de porumb și floarea-soarelui, imediat după semănat, împotriva unor dăunători foarte periculoși (de exemplu, rățișoara porumbului -Tanymecus dilaticollis). În campania agricolă din primăvara 2020 doar porumbul a primit derogare pentru utilizarea insecticidelor neonicotinoide.

„În aceste condiții, ce alte soluții avem pentru protecția tinerelor plăntuțe, imediat după răsărire, față de dăunătorii care acționează în această perioadă? Până în acest moment, companiile producătoare nu au descoperit un produs care să se ridice la nivelul insecticidelor neonicotinoide, dar ne promit că o vor face în următorii ani. Dar până atunci ce alternative avem pentru floarea-soarelui și porumb? Trebuie să lucrăm cu ceea ce avem”, spune Vicențiu Cremeneanu, președinte Alcedo.

Portofoliul companiei Alcedo cuprinde insecticide care pot veni în ajutorul agricultorilor.

Pentru protecția semințelor de floarea-soarelui și porumb față de dăunătorii din sol, se recomandă Langis, un piretroid pe bază de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sârmă (Agriotes spp.), în doză de 2 litri/tona de sămânță. „Langis creează o zonă de protecție în jurul semințelor tratate, distrugând sau îndepărtând dăunătorul, fără a afecta germinația semințelor. Acționează prin ingestie și contact, dar are și o acțiune repelentă față de viermii sârmă și alți dăunători din sol. Pentru o perioadă mai lungă de control, recomandăm să aplicați insecticidul Langis împreună cu fertilizantul starter Microfert-U, în doză de 2,5 litri/tona de sămânță, reducându-se corespunzător cantitatea de apă, fertilizantul asigurând și un start bun al culturilor, o răsărire uniformă și plante mai viguroase. Microfert-U are pH acid și face ca degradarea piretroidului să fie mult mai lentă”, precizează Vicențiu Cremeneanu, care arată și ce soluții sunt contra dăunătorilor care apar odată cu răsărirea florii-soarelui. „O opțiune pentru combaterea rățișoarei porumbului din culturile de floarea-soarelui este Faster Delta, un insecticid pe bază de deltametrin, cu acțiune prin contact și ingestie asupra insectei.”

În ceea ce privește porumbul, imediat după răsărirea culturii, o soluție împotriva gărgăriței frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este tratamentul cu insecticidul sistemic Mospilan 20 SP, împreună cu adjuvantul Vital 90. „Faster Delta este disponibil și pentru cultura de porumb, unde pe lângă gărgărița frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este o opțiune și pentru  viermele vestic al rădăcinilor de porumb – diabrotica”, arată președintele companiei Alcedo, fermier și el, la Deveselu, în județul Olt.

Tot pentru cultura de porumb, pentru combaterea în vegetație a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb, specialiștii Alcedo recomandă insecticidul Faster 10 EC, un alt piretroid pe bază de cipermetrin. „Sperăm să avem o primăvară cu condiții optime pentru o răsărire uniformă și rapidă a plantelor de floarea-soarelui și porumb, iar insecticidele prezentate mai sus, plus alte produse care se aplică în perioada de vegetație și care se găsesc în portofoliul iscusit de la Alcedo, să ne ajute să avem culturi cât mai frumoase și mai sănătoase”, a conchis Vicențiu Cremeneanu.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că luni, 2 martie 2020, demarează Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020. Cererile Unice de Plată se vor depune la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2020. Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Din data de 16 mai până la finalul lunii pot fi făcute modificări în cererile unice de plată, fără ca producătorii agricoli să fie penalizați.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

      - schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic;

     - măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 Agro-mediu şi climă, Măsura 11 Agricultura ecologică, Măsura 13 Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020);

     - ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

În Campania 2020, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic. Același principiu se aplică și pentru crescătorii de animale, care vor completa Cererea Unică de Plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ajutoarelor naţionale, fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare. În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA și la Centrele județene/locale APIA.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte documentele privind utilizarea terenului conform art. 5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificări și completări. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilorde sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2020, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor. Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a demarat, pe 12 februarie, Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată în anul 2020, sub sloganul „APIA: din nou la drum alături de fermierii români! Depune Cererea Unică de Plată în perioada 2 martie –15 mai 2020!”

Câmpia de vest a României s-a născut din mlaștini, acum aproape 300 de ani, grație lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă începute de Florimund Mercy, guvernatorul militar al Banatului de la acea vreme, cunoscut în mentalul colectiv sub numele de „Contele Mercy”. „Epoca de aur”  a însemnat perioada de glorie pentru activitatea de ameliorare hidrotehnică în județul Timiș. S-a ajuns, în anii ‘80, la 480.000 de hectare pe care au fost efectuate lucrări hidroameliorative și peste 11.000 de kilometri de canale de desecare-irigare. Din păcate, toată această zestre a rămas în paragină de aproape 30 de ani. Acum, fermierii, împreună cu mediul academic, încearcă reabilitarea sistemelor de desecare din sud-vestul României.

Anii tot mai capricioși, cu precipitații distribuite neuniform, alternând perioadele cu ploi abundente și perioade lungi de secetă, peste așa-zisele „terenuri grele” de pe care apa se drenează cu dificultate, seceta accentuată, toate și-au pus serios amprenta asupra producțiilor agricole. Terenurile cu un conținut mare luto-argilos ocupă o suprafață importantă în județul Timiș. Zona Peciu – Giulvăz este un exemplu elocvent în acest sens. Datele obținute de la stația meteo de la Banloc de inginerul Alexander Degianski relevă că anul 2019 a fost cel mai secetos, cu doar 430 l/mp, față de o medie multianuală de 620 l/mp, a fost cel mai călduros din ultimii 25 de ani, cu o temperatură medie de 12,7 grade Celsius, ceea ce înseamnă cu două grade mai mult față de anul 2005 și cu un record de precipitații înregistrat în luna mai de 220 l/mp, adică mai bine de jumătate din cantitatea totală de precipitații căzută în 2019. Traduse în „pierderi”, aceste condiții meteo au însemnat aproximativ 1.200.000 de euro pagube produse de secetă, la care se adaugă 700.000 de euro cu minus din cauza excesului de apă din luna mai, anul trecut, numai în ferma coordonată de tânărul inginer Alexander Degianski.

46.000 de euro, studiul finanțat de fermieri

12 mari fermieri din județul Timiș, împreună cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” și Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, au hotărât realizarea unui studiu pe baza căruia să întocmească un amplu proiect de reabilitare a sistemelor de desecare din sud-vestul României. „Am dat drumul la un studiu care să  argumenteze temeinic necesitatea sistemelor de desecare din sud-vestul României, arată Alexander Degianski. Este un studiu finanțat exclusiv de fermieri, iar suma totală ajunge la aproape 46.000 de euro, pe care noi, cei 12 fermieri, am pus-o mână de la mână. Întregul plan național de irigații a fost finanțat din bani guvernamentali sau europeni, pe refacerea vechilor amplasamente, nu pe construirea unui sistem nou. La fel am gândit și noi pentru a rezolva problema desecărilor, să reabilităm rețeaua de canale existentă, pe care să o dotăm cu pompe noi și eficiente, atât ca debit de absorbție, cât și ca eficiență a consumului de energie și, evident, a costurilor de exploatare.”

La nivelul Uniunii Europene există un precedent important în ceea ce privește finanțarea sistemelor de irigații. Portugalia este primul stat european care a reușit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigații eficient. Pornind de la acest exemplu, Alexander Degianski este convins că și România poate beneficia de sume importante nerambursabile, cu condiția să știe să-și argumenteze cererea de finanțare. „Acest studiu, care nu este deloc ieftin, are girul ANIF-ului, AFIR-ului și al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților. Odată finalizat, acest studiu va fi prezentat și susținut la Bruxelles pentru ca proiectul să se bucure de finanțare europeană. Uniunea Europeană îți dă bani, dar trebuie să știi ce să-i ceri, și să ceri fundamentat. Nimeni nu o să vină de la Comisia Europeană să ne pună în poală 400 de milioane de euro ca să refacem canalele de desecare din Banat. O să spună mai degrabă că dacă nu le-am făcut până acum înseamnă că n-avem nevoie de ele. Consecințele nematerializării acestui proiect vor fi o povară pentru toți”, conchide Alexander Degianski. 

Județul Timiș are o suprafață agricolă de 693.034 de hectare, din care peste 530.000 de hectare de teren arabil, fiind considerat, din acest punct de vedere, cel mai important județ ca potențial agricol din țară.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html