Scrisoarea lu’ Gheorghe - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Ministerul Agriculturii anunță că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește cereri de plată pentru acordarea de sprijin financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză. Până aici, totul e bine și frumos, mai ales că producătorii de vin au fost afectați în acest an de secetă, de grindină, de înghețuri târzii și de pandemia generată de noul coronavirus care a închis majoritatea canalelor de distribuție ale vinului românesc. Reprezentanți ai sectorului vitivinicol susțin că, în mod real, nu există un sprijin pentru producătorul de vin, alcoolul etilic distilat rămânând în proprietatea distilatorului, iar actul normativ care reglementează ajutorul are foarte multe lacune și erori.

„Dacă ar fi existat respect din partea Ministerului Agriculturii pentru vinul românesc, acest tip de anunț trebuia făcut și postat cu atâta emfază acum două luni. Este total neserios să faci promovare publică unei măsuri care, pe componenta de acordare a avansului, se încheie în două-trei zile! Adică, azi, 9 septembrie ministerul anunță măsura, APIA a transmis informarea cu o zi înainte, pe 8 septembrie și celui căruia i se adresează îi rămân doar câteva zile la dispoziție pentru depunerea documentației. Este trist! Înseamnă că nu-ți pasă și totul e așa, de ochii lumii. Patronatul Național al Viei și Vinului a solicitat MADR implementarea acestui tip de sprijin destinat sectorului vitivinicol încă din 14 aprilie 2020. Ordinul care reglementează ajutorul a fost publicat în 28 august. Care este sprijinul acordat producătorului de vin din România? Franța a publicat o măsură de ajutor asemănătoare în data de 3 iunie 2020. Acolo, în Franța, actul normativ prevede clar câți bani primește producătorul de vin și câți bani primește distilatorul. De pildă, producătorul primește 78 euro/hl, respectiv 58 euro/hl, în funcție de sistemele de calitate (DOC, IG, vin varietal), iar ajutorul pentru distilator ajunge la 83 euro/hl, respectiv 63 euro/hl. În România, lucrurile nu stau așa, iar probabilitatea ca sectorul vitivinicol românesc să nu primească nimic pe această măsură anunțată pompos de autorități este mare. Alcoolul etilic distilat rămâne în proprietatea distilatorului.”, ne-a declarat Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Național al Viei și Vinului.

PNVV solicită MADR prelungirea termenelor de aplicare a măsurii, clarificări și corectarea erorilor, așa încât producătorii români să beneficieze de finanțarea prevăzută în Programul Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023.

Statul susține producătorul sau distilatorul? Ce prevede Ordinul 240/2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a transmis, pe 8 septembrie 2020, că acordă sprijin financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023.

Sprijinul financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză se acordă după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare, precum și în avans. „Astfel, cererile pentru acordarea sprijinului se depun la sediul APIA – Aparat Central după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare - nu mai târziu de 25 septembrie 2020, conform art. 5, alin 1 din OMADR 240 / 2020; respectiv în avans - nu mai târziu de 11 septembrie 2020, conform art. 5, alin. 4 din OMADR 240 / 2020”, se arată în comunicatul de presă transmis de APIA.

Solicitanții pot fi persoane juridice sau forme asociative ale acestora, autorizate pentru distilarea produselor vinicole și care obțin în urma distilării acestora un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum.

Valoarea avansului este de maximum 80% din valoarea corespunzătoare volumului estimat conform alin. (10) lit. d), din OMADR 240/2020, în condițiile constituirii unei garanții bancare de 100% din valoarea avansului solicitat.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate: distileria să fie localizată pe teritoriul României; să dețină autorizație valabilă la data începerii procesului de distilare a vinului și să obțină în urma acestuia un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum.

Produsul rezultat în urma distilării vinului, pentru care se acordă sprijinul financiar va fi utilizat exclusiv în scopuri industriale, inclusiv în scopuri de dezinfectare sau farmaceutice, sau în scopuri energetice, astfel încât să se evite denaturarea concurenței.

Volumul minim de vin ce poate face obiectul cererii de plată este de zece hectolitri.

Este eligibil pentru sprijin financiar în cadrul măsurii de distilare a vinului în situații de criză doar vinul produs pe teritoriul României.

Sprijinul financiar se acordă pentru categoriile de vin cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) și vin varietal.

Valoarea sprijinului plătit distilatorului este stabilită la 4,63 lei/litrul de vin cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) și 3,65 lei/litrul de vin varietal, care va fi distilat.

Costurile eligibile pentru sprijin cuprind costul vinului, costul transportului vinului către distilerie și costul distilării vinului în cauză.

Plățile se finanțează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei.

Plata sprijinului se face până la data de 15 octombrie 2020.

Industria de protecție a plantelor și-a asumat șase angajamente ambițioase pentru a sprijini activitatea fermierilor din perioada următoare astfel încât aceștia să poată să îndeplinească obiectivele cuprinse în Pactul Verde European. Industria își asumă o investiție de peste 14 miliarde euro pentru identificarea și implementarea noilor tehnologii și pentru obținerea de produse de protecție a plantelor mai durabile până în 2030.

Pentru a răspunde în mod corespunzător strategiilor ambițioase incluse în Pactul Verde European „De la fermă la consumator” și „Biodiversitate 2030”, întreaga industrie de protecție a plantelor va depune eforturi suplimentare pentru a crește nivelul de colectare a ambalajelor din plastic rezultate în urma utilizării produselor de protecție a plantelor. De asemenea, industria de protecție a plantelor se va concentra și pe creșterea gradului de conștientizare a fermierilor cu privire la utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor, încurajând operatorii să poarte echipamentul individual de protecție de fiecare dată când manipulează sau aplică pesticide. „Suntem responsabili și conștienți cu privire la rolul industriei noastre în ceea ce privește alinierea fermierilor la inițiativele cuprinse în Green Deal, motiv pentru care companiile noastre s-au unit pentru a-și fixa, în mod voluntar propriile obiective, măsurabile și specifice sectorului. Cu toții suntem de acord cu privire la direcția spre care ne îndreptăm, ceea ce este important acum este să facem acei pași deliberați pentru a atinge obiectivul final”, a precizat Géraldine Kutas, director general al Asociației Europene de Protecția Culturilor – ECPA.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) transmite că cele șase angajamente asumate de către industria de protecție a plantelor vor ghida sectorul în următorul deceniu în domeniile cheie precum tehnologiile agricole inovatoare, economia circulară și o mai bună protecție a oamenilor și a mediului.

  • Inovații & Investiții. Sprijinind inovația și implementarea tehnologiilor digitale și principiile agriculturii de precizie, precum și identificarea și dezvoltarea biopesticidelor, industria de protecție a plantelor sprijină ambiția Comisiei Europene în tranziția către economia verde și tehnologia digitală a Europei. Până în 2030 industria de protecție a plantelor și-a propus să investească zece miliarde de euro pentru inovații, în tehnologii de precizie și digitale și patru miliarde de euro pentru dezvoltarea de biopesticide. Toate aceste investiții pe care industria de protecție a plantelor s-a angajat să le facă sunt utile numai dacă va exista un cadru de reglementare adecvat care să permită accesul fermierilor europeni la inovații și tehnologii moderne.
  • Economia Circulară. Prin fixarea unui procent de colectare de 75% a ambalajelor goale de pesticide din plastic și implementarea până în 2025 a unui sistem de colectare a ambalajelor în statele membre ale UE care nu au în prezent un astfel de program, industria de protecție a plantelor contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii Europene privind economia circulară care își propune să diminueze cantitatea de deșeuri generate de industrie și a resurselor utilizate, reducând impactul ambalajelor din plastic asupra mediului înconjurător.
  • Protejarea oamenilor și a mediului. Prin instruirea fermierilor cu privire la implementarea managementului integrat al dăunătorilor, protejarea surselor de apă și prin promovarea purtării echipamentului individual de protecție (EIP), industria noastră dorește să limiteze expunerea și să reducă riscurile asociate utilizării pesticidelor, toate acestea contribuind la îndeplinirea obiectivelor generale ale Directivei de utilizare în siguranță a pesticidelor și a Strategiei „De la fermă la consumator” care își propune să producă alimente în cantități suficiente și în mod sustenabil.

„Suntem de acord cu privire la direcția spre care ne îndreptăm, ceea ce este important acum este să facem acei pași deliberați pentru a atinge obiectivul final. Angajamentele pe care ni le-am asumat sunt provocatoare pentru industrie, dar ne angajăm să îndeplinim ceea ce ne-am propus și solicităm Comisiei Europene să sprijine agricultura durabilă cu un cadru legislativ potrivit, care să permită accesul fermierilor la inovații și tehnologii. Acesta este doar începutul, o să urmărim progresele industriei noastre și vom împărtăși transparent cât de departe am ajuns”, a declarat directorul general ECPA - Géraldine Kutas.

Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români, realizează săptămânal rapoarte privind piața cerealelor. Mai jos, despre piața grâului, florii-soarelui și porumbului, la data de 7 septembrie 2020.  

GRÂU

Piața grâului românesc în paritatea de export este ca și inexistentă, punctează Cezar Gheorghe. Volume mici tranzacționate cu scopul de a acoperi o parte din necesitățile în fermă merg cu precădere în piața internă.

Nivelul de preț în paritatea CPT Constanța variază între 174 și 175 euro/tonă. Nota de creștere față de săptămânile trecute este dată, cu siguranță, de suma bazinului Mării Negre, precum și de continentele Sud American și Nord American.

În continuare, fermierii români mențin în depozite recolta de grâu a anului 2020. Nivelurile scăzute de export (circa 1,1 milioane tone iulie + august 2020 versus 2,2 milioane tone iulie + august 2019) reflectă inapetența de vânzare datorată nivelului mic al recoltelor și prețului extrem de coborât în bazinul Mării Negre din cauza presiunii de recoltă ruso-ucraineană.

Trendul descendent va dispărea treptat. Cotațiile bursiere Euronext reflectă în sens pozitiv încetinirea și depășirea acestui moment negativ, apreciază analistul.

Referitor la piața grâului în regiune, ultima licitație pentru vânzare grâu în Egipt a adus cu sine o creștere a nivelului de preț, cu circa 12 USD în echivalent FOB, comparativ cu o licitație ulterioară.

Grâul de primăvară rusesc întâmpină probleme cauzate de secetă în regiunea Celiabynsk, situată pe râul Mias, în estul munților Urali. Aici, randamentul atinge o tonă la hectar.

Livrarea se efectuează în perioada 5-15 noiembrie 2020, iar lotul licitat de 55.000 tone a fost câștigat de Cargill, cu livrare din Novorossyisk la un preț de 225 USD FOB, cu un cost asociat de transport de 15,5 USD/tonă. Plata se efectueză la 180 de zile. Echivalența sa este de 174 - 175 euro în CPT Constanța.

Terminalele de export rusești vor mări de la 1 octombrie 2020 costurile de operare. Dacă până acum costurile de transport din CPT în FOB erau de 13 - 15 USD/tonă, începând cu data menționată, ele vor crește cu 2 - 4 USD/tonă.

„În ciuda creșterii achizițiilor de grâu din întreaga lume, China rămâne una dintre puținele piețe principale pe care Rusia se luptă să le cucerească. Importurile Chinei se așteaptă să crească la un nivel maxim de șapte ani în acest sezon – aproape dublându-se în doar doi ani -, pe măsură ce țara încearcă să asigure aprovizionarea cu alimente pe fondul unei redresări în economia internă după blocarea cauzată de coronavirus. Deși este o veste bună pentru vânzători precum Franța și Australia, Rusia poate furniza doar cantități mici, în principal deoarece China interzice majoritatea grâului rusesc din cauza problemelor fungice. Ucraina a instituit cota de export la grâu începând cu data de 1 septembrie 2020, în valoare absolută de 17,5 milioane tone pentru sezonul 2020-2021. Este primul semnal de autoprotecție regional. Rubla rusească este devalorizată din nou în raport cu dolarul american, 75,5 RUB/1 USD”, arată Cezar Gheorghe.

FLOAREA-SOARELUI

Imprevizibil este cuvântul care poate descrie obiectiv perioada de recoltare a semințelor de floarea-soarelui. Cotațiile din piață sunt efectiv raportate la necesitate. „Observăm cotații între 1.450 – 1.550 EXW pe întreaga suprafață a României și vedem, de asemenea, o efervescență deosebită în rândul intermediarilor locali. Procesatorii locali sunt prinși în această spirală a prețului, fiind nevoiți să fie jucători într-o piață gri, dacă putem să-i spunem așa, unde regulile comerciale sunt ocolite și apoi, întru consolidarea profitului, se utilizează instrumente care nu sunt normate prin legislație. Ne referim, firește, la intermedierea locală și la jucătorii mici în această piață. Un alt factor generator de competiție îl reprezintă vecinii de peste Dunăre care activează în câmpurile din Sud-Vestul României în dorința de a acumula cât mai multă marfă spre procesatorii din țară vecină”, precizează consultantul Clubului Fermierilor Români.

În vestul țării, prețurile sunt în creștere concomitent cu cererea celor două unități de procesare de peste frontieră, în Ungaria. Prețul variază între 1.530 și 1.550 lei/tonă. „Acest trend este cauzat de activitatea paralelă din Ucraina, țara cu cel mai mare potențial de recoltare a semințelor de floarea-soarelui, care este și markerul regional în privința prețurilor materiei prime”, spune Cezar Gheorghe.

Prețurile materiei prime din Ucraina au continuat să crească. Cererea cumpărătorilor, alimentată de nivelul mai mic de recoltă, menține disponibilitatea uleiului strânsă.

Volumele de ulei brut tranzacționate la Chornomorsk au început de la suma de 850 USD/tonă, urmată de o a doua tranzacție la 855 USD/tonă în același port, în creștere cu 15 USD/tonă în ziua respectivă.

Odată cu deschiderea piețelor americane, livrarea pentru octombrie a fost tranzacționată la 895 USD/tonă FOB Mykoliav, în creștere cu 20 USD/tonă în ziua respectivă, în timp ce noiembrie a fost tranzacționat la 875 USD/tonă FOB Chornomorsk, iar decembrie s-a tranzacționat la 862 USD/tonă și 870 USD/tonă, tot în Chornomorsk.

Până la închidere, încărcarea din octombrie a fost licitată până la 880 USD/tonă FOB Chornomorsk, cu vânzătorii la 900 USD/tonă FOB, 895 USD/tonă fiind nivelul de închidere al tranzacției. „Asistăm deci, ca și în ediția precedentă a raportului, la o corecție pozitivă a prețului semințelor de floarea soarelui în Ucraina, nivelurile exprimate în Hryvna locală ajungând la 11.000 – 11.200 UAH/tonă, echivalent 401 - 405 USD EXW. Nu trebuie să dăm crezare zvonisticii. Avem un exemplu în care ne este indusă ideea cum că un exportator își mută nava la încărcare în Ucraina. Acest lucru nu are cum să fie adevărat deoarece Ucraina nu rambursează TVA-ul la export și, prin urmare, acest exportator ipotetic ar avea o pierdere de minim 20% valoarea TVA + costuri de transport Constanța Odessa și retur. Acest zvon este lansat pe piață cu scopul de a disipa din presiunea preț versus nivel recoltă”, menționează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Seceta afectează puternic potențialul de producție al României. Fermierii sunt la capătul lanțului și se află în imposibilitatea de a onora cifrele de volume angajate contractual. „În același context de diminuare a producției de la început de recoltă, prețurile converg spre cifre mult mai pozitive, generate nu neapărat de o evoluție a sistemelor matriciale bursiere de cerere și ofertă, cât de costuri de înlocuire. Astfel, cineva plătește costul de înlocuire, iar altcineva îl primește pentru marfă sa nou contractată. Este un exercițiu financiar de balansare a costurilor dintr-o sursă de aprovizionare cu potență foarte slabă într-o altă sursă de aprovizionare nu neapărat potentă, cât nouă. Arbitrajul îl efectuează beneficiarul final, scopul fiind unul comercial, conform activității sale principale”, arată Cezar Gheorghe.

Cotațiile portului Constanța reflectă un nivel de înlocuire ce poate ajunge la 150 - 152 euro/tonă, însă, realist vorbind, atașând bursa Euronext, acest nivel ar trebui să fie cuprins între 146 - 147 euro/tonă, crede analistul, care adaugă că, în țară, prețurile gravitează între 645 - 650 EXW, dar în locurile unde se întâmplă înlocuirea, acestea sunt alimentate cu diferență, adică cu circa 30 lei/tonă.

Bazinul de export al României suferă enorm în aceste zile de început de recoltare. Peste munți, situația se schimbă radical și potențialul de recoltare generează optimism în perspectiva a 10 - 14 tone la hectar. „Originarea este deja prezentă în Transilvania, Banat, Bihor, Satu-Mare, perspectiva recoltelor creionând deja poziții luate de originatori în zonă. Este o imagine în care, după ce sudul suferind din cauza lipsei de producție își va termina recoltarea, forțele de originare se vor muta către vest, în căutarea lichidității. Ca și în cazul semințelor de floarea-soarelui, asistăm la dispute generate de neputința onorării cantităților antamate contractual. Buna intenție și lipsa producției se împletesc cu lipsa dorinței, iar aceste două nuanțe se întrepătrund cu dorința de discuție și amiabilitate a cumpărătorilor Premium pe de o parte, iar pe de altă parte, cu inflexiunea cumpărătorilor intermediari, care nu-și pot onora la rândul lor contractele către cumpărătorii finali”, explică Cezar Gheorghe.

Piață internă este ofertantă, având în vedere centrul țării care valorizează tona de porumb la un nivel de 730 - 740 lei, cu o finanțare inclusă a termenului de plată de 60 - 90 zile.

Rămânem în continuare cu o prognoză de recoltă de 12 milioane de tone, sub rezerva unor ajustări de ordin negativ. Ministerul Agriculturii avansează o cifră de doar 10,2 milioane tone. „Problema este însă una de ordin comercial. În România, în mod tradițional, o mare parte din porumbul însămânțat în primăvară aparține gospodăriilor proprii, așa-zisele pogoane în spatele casei, cu destinație domestică. Estimăm că din cele aproximativ 2,67 milioane de hectare însămânțate cu porumb în primăvară, circa 1,1 milioane aparțin gospodăriilor proprii, deci fără destinație comercială. Din această segmentare, putem extrapola cifre și rezultate, însă aceste lucruri într-un viitor raport, căci se impune o analiză corectă, segmentată a porumbului comercial și a porumbului de autoconsum”, spune analistul, care adaugă că așteptăm arbitrul zonal, Ucraina, să intre în perioada de recoltare, spre a putea estima trendul porumbului în plan apropiat, însă nivelurile de vânzare CPT porturi ucrainene se cifrează la nivelul de 173 - 175 USD /tonă pentru octombrie.

Prețurile în CPT porturi ucrainene au crescut la un nivel de 173 USD/tonă, pe fondul secetei și a căldurii prezente în țară. Acesta are un echivalent de 146 euro în paritatea CPT Constanța.

Ucraina a fost evaluată de analiști la un nivel de recoltă între un minim de 33 milioane tone și 35,4 milioane de tone.

PIAȚA GLOBALĂ

ARGENTINA

Precipitațiile din zona centrală și sudică din Argentina în ultima săptămână au efect pozitiv asupra recoltei de grâu în curs de maturare, în timp ce semănatul a continuat cu pași repezi. Buenos Aires Grains Exchange (BAGE) a estimat că 46% din recoltă se află în condiții optime de umiditate, cu o creștere la 38% săptămâna trecută, dar sub nivelul de 56% de anul trecut. Precipitațiile sunt extrem de binefăcătoare și pentru sezonul de însămânțare a semințelor de floarea-soarelui, care a ajuns la un nivel de 10% dintr-un total estimat de 1,5 milioane de hectare. 

SUA

Radcliffe, Iowa, 3 septembrie 2020, secretarul american pentru agricultură, Sonny Perdue, a desemnat 18 județe din Iowa drept zone primare de dezastru natural, permițând producătorilor care au suferit pierderi din cauza recentului Derecho, care a avut loc pe 10 august 2020, să fie eligibili pentru împrumuturi de urgență. Termenul limită de depunere a cererilor este 3 mai 2021. În plus, Serviciul de conservare a resurselor naturale (NRCS) al USDA pune la dispoziție asistență de recuperare de patru milioane de dolari, bani care vor putea fi folosiți pentru semănarea culturilor de acoperire pe câmpurile afectate, înlocuirea acoperișurilor, a capacelor sau a structurii de scurgere a acoperișului.

CHINA

Potrivit Reuters, China a suspendat importurile de orz de la firma australiană CBH Grain Pty Ltd. Decizia a fost luată după ce s-au găsit de mai multe ori dăunători de carantină la exporturile de orz de la cel mai mare exportator de cereale din Australia. Măsura a avut loc după ce China a aplicat tarife mari la încărcăturile de orz australiene.

Creșterea prețurilor la porumb pentru sectoarele de creștere a animalelor din China este cea mai recentă dintr-o serie de probleme care includ o boală devastatoare a porcilor, de pandemie pentru furnizorii internaționali și avertismente cu privire la o creștere a deficitului de aprovizionare cu alimente. „Prețurile au crescut pe măsură ce țara se îndreaptă spre prima sa deficiență reală de porumb din ultimii ani în viitorul sezon 2020-2021, începând din octombrie, și ar putea face față unui deficit de până la 30 de milioane de tone, aproximativ 10% din recolta totală, spun analiștii și comercianții. Acesta ar fi un avantaj probabil pentru marii exportatori, cum ar fi Statele Unite și Ucraina, dar amenință să crească prețurile globale și să aibă un impact negativ în alte părți, deoarece unii utilizatori de porumb trec la alte cereale”, arată Cezar Gheorghe.

CANADA

Canada a stabilit producția de grâu pentru 2020 la 35,7 milioane tone, în creștere cu peste 10% față de 32,3 milioane tone anul trecut. Producția de canola (rapița canadiană = Canadian oil low acid) este ușor redusă de la 19,5 milioane tone în 2019, la 19,4 milioane tone în 2020.

Raportul Clubului Fermierilor Români privind piața de cereale din 7 septembrie 2020, aici: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-7-septembrie-2020/

UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal lansează o provocare Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), respectiv să militeze pentru adaptarea condițiilor de asigurare, a costului primelor de asigurare, a franșizelor, la nevoile fermierilor, astfel încât să se obțină atât o creștere numerică, cât și o extindere teritorială a riscurilor acoperite, fapte care ar avantaja toți actorii din agribusiness.

Ca urmare a unui comunicat de presă al organizației societăților de asigurare-reasigurare și a prezentării unui ghid cu informații utile despre polițele de asigurări agricole, dedicat fermierilor, UNCSV face următoarele precizări:

  • Utilitatea încheierii asigurărilor agricole este unanim acceptată de toți partenerii care activează în agribusiness având punctul central în fermierul autohton, care, utilizând inputuri furnizate de distribuitorii din amonte, urmărește realizarea de producții competitive pe care să le livreze în piața agricolă având ca obiectiv dezvoltarea și capitalizarea sa permanentă.
  • Fermierii sunt primii interesați să se asigure împotriva riscurilor care pot afecta culturile agricole. Ne referim atât la polițe de asigurări agricole pentru riscuri standard, cât și pentru riscuri catastrofice.
  • Realitățile agroclimatice din ultimii ani au scos și mai mult în evidență necesitatea întocmirii polițelor de asigurări agricole care să ofere protecție activității și investițiilor fermierilor și cooperativelor împotriva evenimentelor de risc.
  • Realitatea a arătat că marea majoritate a polițelor de asigurări agricole sunt pentru protejarea împotriva riscurilor climatice standard cum ar fi: grindina, furtunile, ploi torențiale, incendiu, înghețuri timpurii de toamnă, înghețuri târzii de primăvară și alunecările de teren.
  • Apare din ce în ce mai necesară utilitatea întocmirii unor polițe de asigurări agricole pentru acoperirea riscurilor catastrofice cum ar fi seceta, arșița atmosferică și înghețul de iarnă (gerul). Având în vedere aspectele de mai sus, sunt puține societățile de asigurare care au în portofoliu astfel de produse de asigurare. Dintre acestea condițiile specifice de încheiere și despăgubire sunt foarte diferite și nu sunt tocmai în sensul acoperirii fermierilor și par mai mult o afacere financiară pentru societățile de asigurări. Exemple în acest sens ne sunt semnalate de membrii noștri din fiecare județ. Nicio companie de asigurări nu asigură concret împotriva secetei și arșiței, ci pierderile de venit și/sau producția scontată, corelată cu celelalte condiții. Acestea cresc costurile cu asigurarea și fac ca despăgubirea să fie mult mai mică decât prima achitată, cel puțin la rata de repetitivitate a secetei, pe un interval de zece ani.
  • Contractul de asigurare agricolă trebuie să fie în esența sa rezonabil pentru ambii parteneri contractuali. Condițiile de asigurare din zilele noastre știm cu toții că nu sunt așa, iar fermierii sunt captivii unor polițe de asigurare agricole aproape nenegociabile. Acesta este încă un motiv pentru care fermierii nu se asigură.

România și producătorii din sectorul agroalimentar au nevoie de o soluție complexă de gestionare a riscurilor din agricultură, unul sau mai multe produse de asigurare acoperitoare. „Ne dorim afaceri securizate. Ne dorim culturi asigurate, dar pentru asta este nevoie de echitate și echilibru între toți actorii, pentru a nu permite practicilor comerciale neloiale să continue și pe acest segment”, a punctat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

Capacitățile științifice avansate atât în domeniul semințelor, cât și al protecției culturilor se vor concentra pe dezvoltarea de soluții durabile pentru fermierii din întreaga Europă. Corteva Agriscience a anunțat că și-a reunit și îmbunătățit capacitățile de cercetare în domeniul  semințelor și protecției plantelor în cadrul unui centru de cercetare multifuncțional, pentru mai multe tipuri de culturi, cu sediul în Szeged, Ungaria.

Centrul va funcționa ca un punct central unde membrii echipei de cercetare și dezvoltare Corteva Agriscience colaborează în vederea dezvoltării unor soluții agricole inovatoare și durabile pentru fermierii din Europa și din lume.

Cu o investiție totală de 1,9 milioane de dolari americani, noul centru integrat reprezintă unul din cele mai mari centre de cercetare multifuncțională pentru mai multe tipuri de culturi ale Corteva din Europa. Noul amplasament are 34 de angajați, inclusiv opt oameni de știință, care se concentrează pe inovațiile în domeniul semințelor și protecției plantelor.

Echipa specializată în ameliorarea plantelor, având sediul în Szeged, este responsabilă pentru ameliorarea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui, precum și pentru dezvoltarea produselor cu germoplasma de top ale Corteva. Echipa dezvoltă hibrizi cu potențial de producție și calități agronomice avansate, inclusiv toleranță la stres termic, o problemă predominantă în Europa continentală. Lucrările anterioare în domeniul ameliorării ale echipei au contribuit la dezvoltarea de numeroase produse care au modelat piața, inclusiv hibrizii de floarea-soarelui toleranți la erbicidul ExpressSun®, hibrizi de floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic și linia de hibrizi de porumb Optimum® AQUAmax®, care aparțin mărcii Pioneer®. De asemenea, caracterizarea formelor parentale și activitățile de cercetare ale echipei sprijină unitatea de producție din districtul învecinat Szarvas.

Echipa Integrated Field Science cu sediul în Szeged se concentrează pe dezvoltarea unei noi soluții de combatere a buruienilor, insectelor și bolilor, precum și a tehnologiilor aplicate semințelor și a produselor biologice, prin activitățile de cercetare și testare în teren. „Aceasta reprezintă o etapă foarte importantă în istoria Corteva Agriscience, întrucât trei unități semnificative de cercetare și dezvoltare sunt reunite pentru a colabora și oferi soluții avansate pentru fermierii din Ungaria și din alte țări europene. Prin intermediul acestei integrări creăm un mediu creativ pentru inovație și excelență operațională utilizând sinergiile a trei unități anterior separate. Pentru a respecta obiectivele de durabilitate 2030 recent anunțate, rămânem neclintiți în angajamentul nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile pentru binele general al clienților noștri, al consumatorilor și al comunităților pe care le deservim”, a declarat directorul responsabil pentru ameliorarea plantelor în cadrul Corteva Agriscience în Europa, Abelardo De La Vega, care a continuat: „Acest lucru presupune luarea unor măsuri pentru a ne asigura că fiecare concept de produs nou dezvoltat de Corteva Agriscience respectă criteriile specifice de durabilitate ale fermierilor și consumatorilor înainte să fie livrat”.

Andreas Huber, directorul Departamentului de Științe Agricole Integrate EMEA - Corteva Agriscience, a adăugat: „Ca parte a misiunii Corteva Agriscience de a oferi fermierilor soluții complete care contribuie la sporirea la maximum a productivității, suntem încântați să combinăm competența și experiența complementară a oamenilor noștri de știință”.

Friday, 04 September 2020 19:39

Ce știe cineva care nu știe nimic?

Adică, despre agricultură. Sau, cu alte cuvinte, ce știu tinerii de la oraș, cu studii superioare în diverse alte domenii, despre agricultură?  Adică, de exemplu, eu. Pentru că, în general, astfel de tineri formează noul val de ocupanți ai unor funcții din ce în ce mai importante în filialele regionale ale partidelor, în primării, consilii locale și județene, ministere sau chiar în parlament (nu eu). Și, din păcate, cum e cazul în multe locuri, dar parcă cu precădere în România, în multe domenii suntem nevoiți să ne cerem partea de la oameni care știu despre domeniul nostru de activitate mult mai puțin decât noi înșine. Mai exact, orice nu ține direct de Ministerul Agriculturii, unde luăm ca un dat că lucrează măcar parțial oameni pricepuți în domeniu, înseamnă un dialog cu unii pasionați de diverse alte lucruri – de mașini, de hârtii, de avioane, de instrumente muzicale, de propria personalitate etc. Așa că, dacă tot vin liberalii peste noi și ne paște – Doamne ferește! – , într-un viitor lugubru, o guvernare USR, hai să ne întrebăm ce știu tinerii cu intenții bune despre agricultură.

Nivelul zero de inteligență agricolă este cel limitat la agroturism. „Ce bun e un bulz cu lapte la stână”, „Ce frumoasă e văcuța, ce frumos e porumbul, ce frumoasă e livada, cum ține ea până la orizont...” și așa mai departe. Nivelul ăsta nu e prea important. Tinerii cu pretenții politice urcă măcar o treaptă de aici, până primesc o funcție relevantă în sistemul administrativ. Nivelul unu este fraza „agricultura aduce mâncare”. E formula de aur care întoarce capete la ONU, la UE, la o bere cu amicii mei acasă. Nimeni nu poate să nege că – oricât ar fi de cool mașinile, piscinele, fizica nucleară sau limba sanscrită – și hameiul, și grâul din lipie, și roșia, și mușchiulețul din șaorma, toate vin, la urma urmei, de la fermă. Cei aflați la acest nivel stau mereu pe sol alunecos. Se scurg încet, încet spre nivelul zero și au nevoie să li se amintească din când în când care e rolul agriculturii.

Cei de la nivelul doi sunt cumva la polul opus. Pe ăștia nu-i clintește nimeni și nu alunecă nicăieri. Ei sunt cei care cred că orice pesticid e cancer, că vaca ar trebui să zburde pe câmpii și să moară din cauze naturale, că puiul e animal de companie (nu exagerez)... iar la porc, mă abțin, că dacă vă povestesc... În orice caz, de ăștia să vă ferească Dumnezeu, că eu nu știu cum se face. Iar dacă nu vă ferește, soluția e probabil să-i păcăliți, să-i duceți cu vorba și să vă strecurați spre cineva sănătos la cap.

Nivelul trei e grozav. E cel mai înalt dintre nivelurile neștiinței. Tânărul știe câte ceva. Știe că domeniul chimiei e unul dintre stâlpii agriculturii. Știe că profesia de medic veterinar nu se rezumă la câini și pisici, că plantațiile se fac după anumite strategii, cu distanțe și intervale bine studiate, că există zeci, dacă nu sute de tipuri de unelte și accesorii pentru utilajele agricole, știe cam care e diferența dintre o combină și un tractor... în orice caz, e la nivelul la care nu mai arată chiar ca un tâmpit când vine la o fermă și, deși habar nu are de practic niciun detaliu despre niciuna dintre ramurile agriculturii, poate să înțeleagă de unde vin frământările fermierilor și, odată ce i se explică situația, știe cam pe unde se poate duce să caute soluții. Combinat cu o fire modestă și cu bune intenții, mie mi se pare că acest gen de politician e ideal pentru agricultor. Îi lipsesc pedanteria și aroganța unui profesionist școlit în domeniu, dar este suficient de obișnuit cu mediul agricol ca să nu se eschiveze când aude cuvinte ca „mulcire” sau „germinație”. Să vă dea Dumnezeu d-ăștia!

În încheiere, vă las o poveste cu tâlc. În practica religioasă antică din Atena, oamenii sacrificau vite, ardeau oasele și grăsimea – pentru că pe alea și le doreau zeii, sanchi – și împărțeau carnea bună între cei prezenți. Șpilul era că aveau voie să sacrifice animalul numai dacă acesta dădea de înțeles că își dorește acest lucru. Serios. Desigur că de cele mai multe ori vițelul părea cel mult indiferent față de ceremonia oamenilor, așa că preotul, salivând de poftă, pitea pumnalul în mânecă, momea animalul cu niște mâncare, iar când acesta urca pe altar de bună voie, recita în fața mulțimii despre ochii victimei tânjind după moartea sacră. Apoi, haț! Și festinul începea cu carne proaspătă și cu poporul mulțumit că treaba s-a făcut cum se cuvine. Morala o scoateți singuri.

Editorial scris de Ioan Nedelcu, publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Friday, 04 September 2020 13:40

Agricultura, lăsată fără motorină

Modificarea legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei, care modifică Codul Fiscal și impune obligația pentru intermediarii de carburanți să aibă depozite speciale, a primit, pe 2 septembrie 2020, vot favorabil în Camera Deputaților. Fermierii atrag atenția că Legea vânzării motorinei îi afectează direct. „Adoptarea proiectului de lege care completează articolul 435 din Legea 227/2015 privind procesul de vânzare a motorinei are impact negativ în activitatea operatorilor economici de pe această piață și, în mod deosebit, asupra fermierilor care se aprovizionează cu motorină de la acești comercianți”, precizează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Prin adoptarea acestui proiect legislativ sunt eliminate din piață peste 980 de companii care asigură revânzarea de produse petroliere și care își desfășoară activitatea la nivel național. „Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condițiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea lucrărilor agricole specifice acestei perioade”, crede Florian Ciolacu.

Creșterea prețului motorinei, prin reducerea competiției pe piață (cvasi-dispariția pieței revânzătorilor), rămânând doar cei șase operatori/producători naționali, este una dintre implicațiile negative pentru fermieri. Totodată, imposibilitatea livrării motorinei conform cererilor fermierilor datorită capacităților logistice limitate, într-o perioadă critică de desfășurare a lucrărilor agricole va afecta activitatea fermelor. „Reducerea perioadei de creditare pentru achiziția motorinei va avea un impact negativ asupra agriculturii. Furnizorii rămași vor livra numai în baza rapoartelor COFACE, care nu se utilizează în cazul companiilor mici (societăți în nume colectiv, PFA-uri). Un alt impact negativ va fi neplata datoriilor către revânzători, în condițiile în care fermierii nu mai primesc motorină. Menționăm că motorina livrată în campania agricolă de toamnă poate fi plătită în primăvara anului 2021”, a punctat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Potrivit fermierilor din Club, prin aplicarea acestei măsuri, cel puțin jumătate din cererea de motorină pentru agricultură nu va putea să fie accesată de fermieri direct de la furnizorii naționali, atât din cauza unor condiții care țin de furnizori, cât și a unor condiții care țin de fermieri. „Livrarea motorinei se face de către furnizorii naționali (cele șase companii naționale) doar cu plata în avans. Pentru furnizorii naționali de motorină, agricultura reprezintă maximum 10% din totalul livrărilor, fapt pentru care multe dintre livrări vor fi efectuate cu întârziere din cauza criteriilor de eficiență/geografice/de finanțare. Furnizorii naționali nu livrează cantități mai mici de 7.000 de litri (echivalent estimat cu necesarul pentru 100 ha lucrate pe an) – nu toți fermierii au capacitatea de depozitare autorizată și nici nevoia unei astfel de cantități la o livrare. Termenul de plată trebuie să fie susținut de o asigurare COFACE – precizăm că nicio Întreprindere Individuală și nici un fermier înscris ca PFA nu pot să facă o asigurare tip COFACE (asigurare de risc de neplată), deci se vor institui o limitare și o restricție pentru categoriile menționate”, arată Florian Ciolacu.

La nivelul anului 2019, peste 70% din cererea de piață a fost asigurată de revânzători, aproximativ 200 de companii revânzătoare de motorină pentru agricultură, respectiv aproximativ 250.000 de metri cubi de motorină, în timp ce doar 30% din cererea de motorină a fost asigurată de furnizorii naționali/producători.

Florian Ciolacu ne-a spus că Guvernul României și Consiliul Concurenței au respins nejustificat proiectul de lege, ca fiind anticoncurențial, și că va distorsiona piața comerțului de motorină. Proiectul a fost denunțat atât de Asociația Română a Petrolului (ARP), cât și de Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP). „Reamintim că ordinul OPANAF nr. 3236/2018 prin care operatorii economici cu activitate de comercializare a produselor energetice pe baza atestatelor „fără depozitare” erau obligați să construiască sau să închirieze depozite pentru continuarea activității lor a fost anulat în baza deciziei instanțelor judecătorești”.

Clubul Fermierilor Români a solicitat președintelui României să nu promulge legea adoptată de Parlamentul României, prim-ministrului și ministrului Agriculturii să susțină demersul către Curtea Constituțională a României pentru excepția de neconstituționalitate a modificării Legii de vânzare a motorinei, având în vedere riscurile cu efect imediat asupra lucrărilor agricole din campania agricolă de toamnă, posibilele implicații asupra producției agricole naționale, siguranței alimentare și bunei funcționări a firmelor din agricultură. „În acest context, este important să avem în vedere apărarea intereselor statului în ceea ce privește transparența și responsabilitatea financiară, asigurarea liberei concurențe pe piață, fără însă a pune la risc producția agricolă a României”, a încheiat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

Sectorul zootehnic este cel mai mare consumator de materii prime din sectorul vegetal. Motiv pentru care trebuie să se investească masiv în ferme de creștere a animalelor, mai ales că, în ceea ce privește bovinele și suinele, țara noastră nu-și satisface nici măcar consumul intern. Prin Planul Național Strategic se vor aloca sume semnificative pentru investiții în zootehnie, pentru dezvoltarea sectorului, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii – George Scarlat, prezent la protestul fermierilor din județul Constanța, care a avut loc săptămâna trecută, pe 26 august 2020. Reprezentantul MADR a menționat și că sectorul morărit-panificație trebuie să-și cumpere materia primă de pe piața internă, de la producătorii români de cereale.

„Nu trebuie să mai existe pe teren doar traderul de cereale care vine să impună prețul. E nevoie de ferme de animale care să cumpere producția din vegetal. 60% din banii viitorului Plan Național Strategic vrem să-i alocăm investițiilor în ferme zootehnice, în dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel, dumneavoastră, producătorii de cereale, veți avea cui să vindeți recoltele și puteți beneficia de un preț corect. Dacă are piață de desfacere și un preț corect, fermierul nu are nevoie de ajutor”, a afirmat George Scarlat.

Theodor Ichim, fermier din județul Constanța, de la Chirnogeni, a atras atenția că este nevoie ca autoritățile statului să creeze un mediu economic favorabil pentru ca agricultorii, cultivatori de cereale ori crescători de animale, să investească.

Reamintim că, pe 26 august 2020, agricultorii din județul Constanța au tras un semnal de alarmă printr-un protest la care au participat mai bine de o sută de tractoare care au mărșăluit pe drumurile județene. Este al doilea an consecutiv de secetă pentru Dobrogea, iar sutele de fermieri dobrogeni care și-au însoțit utilajele la protest nu cer pomană. Vor un sistem de irigații care să le ofere siguranța recoltelor, care în această zonă în 2020 sunt zero. Cer Ministerului Agriculturii ca despăgubirile să ajungă cât mai repede în conturile lor, având în vedere că au de plătit arendă, furnizori, credite, leasinguri și trebuie să înceapă un nou an agricol. Își doresc prorogarea ratelor pe o perioadă de 12 luni, având în vedere că băncile sunt de acord, însă nu pot face nimic fără acordul Băncii Naționale a României.  

Secretarul de stat din MADR George Scarlat a promis că le vor fi rezolvate doleanțele și a punctat că se pregătește o schemă de sprijin pentru agricultori, respectiv „garantare și creditare ieftină, cu subvenționarea dobânzii”.

Pe larg, de la protestul fermierilor din județul Constanța, în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2020.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul, în ședința din 27 august 2020, a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind aprobarea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în perioada cuprinsă între 1 martie și 1 iulie 2020, având ca scop compensarea pierderilor. 

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine, respectiv porci la îngrășat și animale de reproducție.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 de euro.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe). Valoarea totală a ajutorului de stat este de 119.560 de mii de lei.

Fermierii au la dispoziție 20 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ pentru depunerea documentației la APIA.

Banii vor fi virați în conturile crescătorilor până la data de 31 decembrie 2020.

Beneficiarii acestei măsuri de sprijin sunt crescătorii care dețin animale din specia suine, respectiv întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfăşoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Pentru a beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • să dețină exploatație cu cod ANSVSA înregistrată/autorizată sanitar-veterinar;

  • să desfășoare activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor în semestrul I al anului 2020, cu excepția celor care dețin exploatații aflate în imposibilitate de populare din cauza măsurilor de restricție sanitare veterinare generate de evoluția pestei porcine africane;

  • să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării Comisiei Europene;

  • să nu se afle în dificultate, (respectiv reorganizare, lichidare, faliment), potrivit evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31 decembrie 2019.

Despre măsurile de sprijin destinate crescătorilor de bovine, păsări și albine, aici:

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4634-sprijin-pentru-crescatorii-de-bovine.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4636-ajutor-de-100-euro-uvm-pentru-sectorul-avicol.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4635-25-lei-familia-de-albine-bani-care-vor-ajunge-la-apicultori-pana-la-finalul-anului-2020.html

Guvernul, în ședința din 27 august 2020, a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind aprobarea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității fermierilor din sectorul avicol, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în vederea compensării pierderilor, în perioada cuprinsă între 1 martie și 1 iulie 2020.

„Prin acest sprijin se doreşte susținerea activității crescătorilor de păsări în contextul crizei economice din perioada actuală, pentru compensarea pierderilor”, precizează un comunicat al Ministeruluii Agriculturii.

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de speciile și categoriile de păsări, respectiv, pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare, găini rase grele și pui eclozați.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 100.000 de euro, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, iar valoarea totală a ajutorului de stat este de 109.800 de mii de lei.

Fermierii au la dispoziție 20 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ pentru depunerea documentației la APIA.

Banii vor fi virați în conturile avicultorilor până la data de 31 decembrie 2020.

Beneficiarii acestei măsuri sunt: crescătorii de păsări, respectiv întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfăşoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru a beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • să dețină o exploatație autorizată sanitar-veterinar;

  • să desfășoare activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor în semestrul I al anului 2020;

  • să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile și să respecte prevederile de la punctele 20 și 23 din Comunicarea Comisiei Europene;

  • să nu se afle în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31 decembrie 2019.

Despre măsurile de sprijin destinate crescătorilor de bovine, porci și albine, aici:

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4634-sprijin-pentru-crescatorii-de-bovine.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4637-100-euro-uvm-ajutor-de-stat-pentru-crescatorii-de-porci.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4635-25-lei-familia-de-albine-bani-care-vor-ajunge-la-apicultori-pana-la-finalul-anului-2020.html

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista