Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2022.

S-au autorizat la plată 56.643 fermieri cu suma totală de 61.988.981 euro, din care:

• 57.267.717 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

• 3.935.996 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

• 785.268 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Pe 30 noiembrie 2022, APIA a finalizat plata avansului cererilor depuse în Campania 2022. S-a plătit către fermieri suma de 1,247 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanțare de la Bugetul National. La această sumă se adaugă 67,44 milioane euro autorizați pentru schemele de măsuri de piață, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat.

În conformitate cu prevederile regulamentelor europene în vigoare, plata avansului se realizează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie a anului de cerere. După finalizarea etapei de plată în avans APIA începe plățile regulare, care se finaliază la 30 iunie 2023.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA și FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

„Zilele acestea, noi, organizațiile profesionale din agricultură, am fost ținta unor atacuri lansate inclusiv de Petre Daea. Declarațiile ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) sunt de notorietate și au fost preluate de majoritatea mass-mediei. De asemenea, ne-au afectat zvonurile lansate pe holurile Ministerului Agriculturii privind o așa numită renunțare din partea asociațiilor de fermieri vizavi de modificarea modului de calcul a despăgubirilor, în schimbul premizei mai mult sau mai puțin oficiale că se vor acorda despăguri și pentru culturile de primăvară. Alianța pentru Agricultură și Cooperare respinge public aceste afirmații. Rolul organizațiilor profesionale este tocmai acela de a depune toate eforturile pentru ca interesele membrilor să fie transmise autorităților și publicului larg. Fermierii membri sunt cei care ne-au mandatat în acest sens. Avem, așadar, și căderea morală şi pe cea profesională pentru a comunica public că nu vom renunța la solicitarea de corectare a modalității de calcul prin actul normativ”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța cere angajaților Ministerului Agriculturii și ai Direcțiilor Agricole Județene să facă tot ceea ce trebuie pentru ca fermierii să primească despăgubiri corect calculate. „În cazul în care MADR nu își asumă corectarea formulei de calcul, ne vedem nevoiți să solicităm demisia ministrului Petre Daea. Domnului ministru îi place să se prezinte ca fiind deosebit de atașat de fermierii și producătorii agricoli români. De aceea credem că intenția nu a fost de a-i nedreptăți, ci de a asigura resursele necesare pentru ca nimeni să nu fie exclus. Motiv pentru care vă reamintim că modalitatea de calcul corectă este cea propusă de noi, fiind aplicată și în trecut, cu ocazia despăgubirilor din 2020, 2015, 2007”, precizează reprezentanții fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face apel la toți membrii săi, la toții fermierii, să depună în termen cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile înființate în toamna anului 2021. Termenul limită este 9 decembrie 2022. „Cererile se completează de către fermier, direcțiile agricole județene fiind obligate să primească cererile așa cum sunt completate. În caz contrar, fermierii pot acționa în justiție pentru ca drepturile lor să fie respectate, iar despăgubirile să le fie acordate”, punctează Alianța.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) își manifestă satisfacția pentru includerea în proiectul de Plan Național Strategic înaintat Bruxelles-ului de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a unui instrument de gestionare durabilă a riscurilor în agricultură, cu o alocare de 367,3 milioane euro (alimentat din fonduri din ambii piloni ai PAC, plăți directe și dezvoltare rurală, și suplimentat de la bugetul național), în scopul sprijinirii fermierilor afectați de pierderile de producție ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile.

APPR a militat constant și a participat activ, pe perioada ultimilor trei ani, la consultările organizate de MADR pentru formularea și aprobarea unui cadru legislativ care să furnizeze soluții capabile să asigure stabilitatea veniturilor agricultorilor, astfel încât activitatea acestora să devină sustenabilă și competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat. „Este nevoie de dezvoltarea unei plase de siguranță la nivel național, unui instrument de protejare a fermelor împotriva riscurilor majore, valorificând oportunitățile oferite în cadrul Planului Național Strategic (PNS). Acesta ar trebui să fie un instrument transversal, care să acopere sectorul zootehnic şi vegetal prin compensarea pierderilor economice catastrofice din cauza apariției unui incident de mediu sau sanitar (focar de boli), cu o componentă sistemică, neacoperite prin alte mijloace (cum ar fi sistemul de asigurări facultative sau bugetul ANSVSA)”, se precizează într-un comunicat de presă al APPR.

După cum indică studiile și modelele de bune practici internaționale, România este expusă unor riscuri climatice sistemice ridicate în comparaţie cu alte ţări europene (în special cu secete – cu extinderea fenomenului de deșertificare, îngheţ, grindină şi inundaţii), ceea ce duce la o volatilitate extrem de ridicată a producţiei la toate culturile agricole (de două ori mai mare decât media UE). „În majoritatea scenariilor de schimbări climatice, intensitatea și frecvența evenimentelor meteorologice extreme vor crește în viitor, ceea ce implică costurile mărite ale daunelor, cu excepția cazului în care se iau măsuri mai proactive de gestionare a riscului de dezastre. Pierderile ca urmare a riscului de secetă duc la alocări neplanificate de fonduri din bugetul de stat în vederea ajutorării fermierilor ce suferă pierderi financiare semnificative. În 2020, seceta a afectat aproximativ 75% din suprafața agricolă a țării. Ținând cont de situația de urgență, Guvernul a alocat aproximativ 200 milioane euro în vederea limitării impactului asupra sectorului agricol, reușind să compenseze doar o parte din pierderi. În 2022, efectele acestui fenomen au fost la fel de devastatoare”, se arată în comunicatul APPR.

Asociația Producătorilor de Porumb din România subliniază concluzia că reducerea/dispersia adecvată a riscului este cheia pentru minimizarea problemelor legate de accesibilitatea asigurărilor sau preocupările de solvabilitate și îndeamnă decidenții politici să-și asume o abordare integrată, cu următoarele avantaje:

• Micșorarea presiunii pe bugetul de stat și eficientizarea procesului de subvenționare din agricultură;

• Garantarea unui volum de prime care să asigure dispersia riscului;

• Asigurarea continuității managementului riscurilor în agricultură într-un mod uniform, pe un termen lung prin optimizarea proceselor (risc management și control), produselor (irigații, prevenirea/combaterea deșertificării și asigurari) și serviciilor (digitalizare, simplificarea despăgubirilor etc.).

„APPR salută încă o dată această inițiativă complementară subvenționării primelor de asigurare facultativă și reiterează angajamentul membrilor săi de a-și oferi expertiza și de a contribui constructiv, în cadrul dialogului civil, la soluții pe care le consideră vitale pentru creșterea capacității de producție a României prin reducerea sau compensarea efectelor riscurilor climatice”, transmite în încheiere Asociația Producătorilor de Porumb.

MSPD 2,5 este rezultatul cercetării agricole românești. Mașina de însămânţare pajişti degradate a fost concepută, realizată şi testată pe sute de hectare în cadrul Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti (ICDP) Braşov. În spatele prototipului prezentat de ICDP Brașov există un brevet de invenţie, precum şi proiectele de execuţie pentru utilaj și pentru toate componentele maşinii. Invenția cercetătorilor români are nevoie de un constructor care să producă în serie mașina pentru supraînsămânţarea pajiştilor.

MSPD 2,5 este destinată îmbogăţirii covorului vegetal pentru pajiştile degradate, pentru supraînsămânţarea pajiştilor, aceasta fiind o lucrare de îmbunătăţire a pajiştilor prin lucrări de suprafaţă, lucrări minime. Având în vedere că o mare parte din suprafaţa pajiştilor din România se află într-o stare de degradare avansată, mașina de însămânţare pajişti degradate este o necesitate.

„Supraînsămânțarea este o lucrare necesară, care trebuie să fie făcută şi să respecte tehnologia de supraînsămânţare, adică să respecte verigile componente ale acestei tehnologii. Mașina de însămânţare pajişti degradate este realizată de noi, de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti. Suntem un colectiv mic, dar cu inimă mare, care vrem să realizăm lucruri mari chiar dacă noi suntem o echipă mai mică. Avem în dotare un atelier mecanic şi am încercat să facem aceste maşini care să răspundă cerinţelor agrotehnice impuse de lucrarea de supraînsămânţare, astfel încât rezultatul lucrării să fie unul pozitiv pentru pajiști. Nu avem capacitatea să producem utilajul la institut. Este un prototip aprobat şi, în același timp, cu brevet de invenţie pentru lucrarea aceasta. Vreau să accentuez că această maşină a fost concepută, realizată şi testată pe sute de hectare în cadrul institutului. Ar trebui ca întreprinderile constructoare de maşini agricole din țara noastră, câte mai sunt, să fie totuşi stimulate, astfel încât să preia ideile şi rezultatele cercetării româneşti şi să producă utilaje de înaltă performanţă. O mică întreprindere ar putea să producă aceste utilaje, după desenele noastre şi după proiectele de execuţie pe care le deținem. Fiindcă noi, în spatele brevetului de invenţie, avem şi proiectele de execuţie ale acestor maşini, ale tuturor componentelor utilajului”, a precizat cercetătorul și directorul științific al ICDP Brașov, Vasile Mocanu.

Pajiştea trebuie privită ca orice cultură din agricultură. „Are nevoie de utilaje specifice, atât pentru tehnologia de îmbunătăţire a pajiştilor prin lucrări radicale, adică prin distrugerea vechiului covor şi reluarea prin însămânţare, sau prin lucrări de suprafaţă, exact cum am accentuat, lucrarea aceasta de suprafaţă, una dintre lucrările de îmbunătăţire fiind prin supraînsămânţare. Deci este nevoie ca în domeniul pajiştilor să se folosească utilaje specifice, care răspund cerinţelor agrotehnice impuse lucrării respective pe pajişti”, a punctat Vasile Mocanu.

Cercetătorul a ținut să amintească importanța pajiștilor, care, peste tot în lume, reprezintă fondul de aur al zootehniei. Taurinele și ovinele sunt speciile care folosesc cel mai mult pajiștile, în procent de 60% - 80%. „Furajele de pe pajişte reprezintă un procent important în hrana acestor specii de animale.”

Cu toate greutățile sectorului, cercetarea continuă la ICDP Brașov, fiind în curs de omologare două soiuri de graminee perene de pajişti.

Totodată, cercetătorii de la institutul pentru pajiști își îndreaptă atenția către fermierii mici, pentru ca și aceștia să aibă posibilitatea să-și lucreze mecanizat suprafețele.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html