Agri Trade Summit, eveniment ajuns la a patra ediție, dedicat fiind tuturor categoriilor de jucători din agribusiness-ul românesc și internațional, va avea loc pe 26 februarie 2026, în București la Romexpo – Pavilionul C2.

Agri Trade Summit 2026 se conturează ca principalul punct de convergență al pieței agricole, într-un context global marcat de volatilitate, presiuni economice și schimbări structurale. Astfel, România își consolidează poziția de actor regional relevant și „The Power House” al agribusiness-ului din regiunea Mării Negre, cu un rol activ în securitatea alimentară și comerțul agricol european.

Interesul pieței este deja confirmat, peste 500 de bilete au fost vândute, cu mai mult de o lună înainte de eveniment, semn al nevoii acute de informație, analiză și decizie într-un an agricol complex.

Conceput ca platformă de decizie în agribusiness, Agri Trade Summit 2026 reunește într-o singură zi, pe 26 februarie, fermieri, traderi, procesatori, finanțatori, furnizori de tehnologie și reprezentanți ai autorităților, într-un format care combină sesiuni de analiză strategică cu o zonă expozițională extinsă.

„Agri Trade Summit 2026 este platforma care confirmă România ca fiind „The Power House” al agribusiness-ului regional. „Uzina de forță” a bazinului Mării Negre și a Uniunii Europene a confirmat în 2025 și va confirma de asemenea în 2026 acest nume dat de analiștii din SUA”, subliniază Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn - companie de consultanță și analiză de piață recunoscută ca una dintre cele mai influente voci din agribusiness-ul românesc și regional. Prin analizele, rapoartele și proiectele sale, AGRIColumn conectează fermierii, traderii și procesatorii la tendințele și oportunitățile pieței globale. AGRIColumn este organizatorul Agri Trade Summit.

„Pentru o zi, întreaga piață se concentrează într-un singur loc. Aici se simte pulsul pieței, la Agri Trade Summit. Aici se conturează direcțiile care vor influența anul agricol 2026”, punctează Cezar Gheorghe.

Agenda ediției 2026 este susținută de lideri care influențează direct politicile europene, piețele de mărfuri și structura lanțurilor agricole. Aceștia vor aborda piețele cerealelor și oleaginoaselor, costurile de producție, accesul la finanțare, politicile europene, riscurile geopolitice și perspectivele noii recolte, cu accent pe decizie și strategie aplicată. Între vorbitori se vor afla: Victor Negrescu - vicepreședinte Parlamentul European; Adrian Chesnoiu - director general AFIR; Maria Cîrjă - Marketing Manager Corteva Agriscience RO & MD; Jaime Nolan-Miralles - SVP Clearing & Execution EMEA StoneX; Alexandre Bobylov - Commodities Products & Business Development Euronext; Mihai Niculae – Commercial Manager Bunge; Florian Ciolacu - director executiv Clubul Fermierilor Români; Mircea Băluță - președinte UNCSV; Gabriel Stoian - fondator Profeco & CATA; LAPAR - organizație reprezentativă a fermierilor; Marcello Daniliuc - administrator Marcellino Impex SRL; Răzvan Avram - Green Agro Crop; Cătălin Tudor - administrator ELIA SRL; Rodica Marin – Romtextil; Raul Gușeilă - director general RIAGRO.

„Componenta expozițională reflectă structura reală a pieței și interesul companiilor relevante pentru România și regiune”, arată Cezar Gheorghe. Printre expozanții confirmați până la această dată se numără: Corteva Agriscience, Bunge, Altinbilek, Profeco, AGM Construcții Metalice, Romtextil, MAS Seeds, Agropark Trading, Grainbow, ISAGRI, Euronext, StoneX, BOIL Recycle, Omnicomm.

În plus, LAPAR, UNCSV, Clubul Fermierilor Români, CATA, V.R.I și C.S.A.P.P.R - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România - susțin Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Experiența Agri Trade Summit 2026 este completată de parteneri din zona food, drink, branduri care susțin componenta de networking și interacțiune directă dintre participanți. Aceștia contribuie la crearea unui cadru funcțional și coerent pentru dialogul de business. În calitate de Food & Drink Partners, s-au alăturat evenimentului: Periș, CocoRico, Boromir, Strunga Winery, Carpatina, ELIA.

Mai multe informații sunt disponibile pe www.agritradesummit.com, precum și pe paginile oficiale LinkedIn, Facebook și Instagram – Agri Trade Summit.

Agri Trade Summit 2026 este susținut de un portofoliu solid de parteneri media naționali și de specialitate, care asigură vizibilitate și acoperire extinsă în rândul profesioniștilor din agribusiness: Agro TV, Revista Fermierului, Cotidianul Agricol, Gazeta Agricultura, 9am News, Wall-Street.ro, Profitul Agricol, Agri Business Job, Agrobiznes, Start-Up.ro, Retail.ro, EventsMax, Agro Jurnal, , Independent News, Lumea Satului, Sens & Contrasens, Focus Agricol, Biz, TechnoMarket, AgriMedia.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, De Colțești (Torockoi) estimează o cifră de afaceri de 30 milioane de lei, cu aproximativ 12% mai mare față de 2024. Începutul lui 2026 vine cu o direcție optimistă și o confirmare a calității, Brânza frământată De Colțești se află pe poziția 80 în Top 100 „Best Cheeses in the World”, în clasamentul TasteAtlas 2026.

Brânzeturile comercializate sub brandul De Colțești sunt produse și maturate local, în județul Alba, laptele fiind colectat de la fermierii din zonă.

„În 2026, rămânem pragmatici, investim prudent și ne dorim o consolidare a relațiilor cu băcăniile, magazinele premium și restaurantele care valorifică brânzeturile locale în meniuri. În ultimii ani, am investit aproximativ 3,5 milioane de euro în fabrica din Colțești. Astfel de investiții au fost necesare și strategice, cu un focus clar pe un depozit de maturare modern, care permite maturarea a 300 de tone de brânză. În cei peste 30 de ani de activitate, am evoluat încet, dar constant: de la o fabrică de familie care își dorea valorificarea laptelui proaspăt local, la o fabrică în care atenția la detalii, dorința de a păstra gustul și inovația au fost reperele noastre. În tot acest timp, am crescut sănătos, fără să facem salturi care să ne destabilizeze. Am greșit, am fost dezamăgiți, dar am învățat mult și am schimbat lucrurile, fără să facem rabat de la gustul adevărat al brânzeturilor. Direcția sustenabilă a fabricii este păstrată și datorită echipei noastre. Am investit mult în definirea echipei de specialiști cu care lucrăm. În prezent, avem aproape 70 de angajați, însă colaborăm și cu specialiști externi”, arată Robert Szakacs, administratorul De Colțești (Torockoi).

Afacere de familie cu peste 30 de ani de activitate

Fondată în anul 1994, în satul Colțești (comuna Rîmetea) din județul Alba, afacerea De Colțești este astăzi la a doua generație. A evoluat de la o mică afacere de familie la o fabrică reper pentru piața românească de brânzeturi maturate. În fabrica din Munții Apuseni se procesează zilnic aproximativ 25.000–30.000 de litri de lapte, echivalentul a 60–80 de tone de produse pe lună.

În ultimii ani, compania a investit aproximativ 3,5 milioane de euro, bani proveniți din creditare și profit reinvestit, într-o cameră de maturare de aproximativ 300 tone și în soluții de îngrijire și monitorizare permanentă, toate inspirate din practicile fabricilor de brânzeturi elvețiene.

De Colțești s-a dezvoltat ca o unitate modernă de procesare a laptelui care îmbină tradițiile locale de prelucrare cu standarde tehnologice contemporane, bazându-se pe lapte provenit de la fermele din proximitatea fabricii.

Brandul este cunoscut mai ales pentru brânzeturile maturate și îndelung maturate, în special brânzeturi tari cu gust pronunțat, plin, comercializate frecvent sub brandul De Colțești. Portofoliul include atât stiluri tradiționale românești, cât și produse inspirate din tradiții europene de cheesemaking, adaptate preferințelor consumatorului modern.

Filosofia de producție pune accent pe controlul calității, consistența gustului și procese de maturare atent gestionate, păstrând totodată o identitate regională puternică.

De Colțești este considerat unul dintre reprezentanții relevanți ai scenei moderne a brânzeturilor din România, reușind să conecteze tradiția transilvăneană cu rigoarea industrială și o abordare orientată spre piață. În ediția 2026 a clasamentului TasteAtlas „Best Cheeses in the World”, Brânza frământată De Colțești a fost inclusă în Top 100, pe locul 80.

Produsele De Colțești sunt prezente în comerțul tradițional, în magazine specializate și  în băcănii, precum și în rețele precum Carrefour național și regional în Kaufland, Mega Image, Freshful și Sezamo. Brandul operează, de asemenea, un magazin online B2C și un punct ambulant de vânzare la Conacul Secuiesc, din județul Alba, de la Colțești.

Obiective pentru noul an

Pentru 2026, compania anunță întărirea canalului direct-to-consumer, cu accent pe comenzi recurente, pachete pentru familii și, acolo unde logistica permite, formule de abonament, gândite pentru consumatori care urmăresc predictibilitatea și consistența produselor din coș.

De Colțești, cifrele anului 2025:

• 2% vânzări online din totalul vânzărilor fabricii;

• vânzări online: 600.000 lei/an

• valoare medie coș: 200 lei

• număr magazine/listări: 800

• județe cu acoperire logistică: Cluj, Alba, Sibiu, Mureș, Brașov, Bistrița, Ilfov

În HoReCa, gustul rămâne esențial, însă consistența este criteriul care susține utilizarea unui produs în meniuri, zi de zi. De Colțești lucrează cu bucătari care urmăresc standarde, trasabilitate clară și comportament previzibil la utilizare atât la rece, cât și la cald.

În 2026, compania își propune un dialog mai aplicat cu profesioniștii din industrie, centrat pe nevoi reale, disponibilitate, loturi și ritmuri de livrare, cu accent pe asumarea promisiunilor operaționale. În 2025, numărul partenerilor activi din HoReCa a fost de 177, distribuție directă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 20 ianuarie 2026, Clubul Fermierilor Români a găzduit o masă rotundă cu delegația Băncii Mondiale responsabilă pentru agricultură în Europa și Asia Centrală. Întâlnirea face parte din procesul de elaborare a unui program național de agricultură inteligentă climatic, complementar Politicii Agricole Comune.

Un program național de agricultură inteligentă climatic are menirea de a transforma practicile agricole și infrastructura prin tehnologii avansate, digitalizare și soluții inovatoare, de a crea locuri de muncă incluzive și de a consolida reziliența sectorului agroalimentar în fața schimbărilor climatice, crizelor financiare și de securitate.

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții Băncii Mondiale s-a subliniat necesitatea de a integra efectele schimbărilor climatice în orice strategie viitoare, de a asigura securitatea alimentară, de a moderniza lanțurile valorice și de a gestiona eficient riscurile din teren.

Clubul Fermierilor Români, inițiatorul discuțiilor cu Banca Mondială, și-a expus încă de la înființare dorința de a contribui la transformarea agriculturii românești. „Creșterea competitivităţii este legată de maniera inteligentă de a valorifica resursele disponibile și a exploata noi modele economice și tehnologice, adaptate schimbărilor climatice, crizelor financiare și de securitate”, a arătat Dan Hurduc, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români.

Prin propunerile de politici și strategii promovate prin progamele și acțiunile desfășurate în ultimii șapte ani, Clubul Fermierilor Români urmărește să asigure o platformă multi-partenerială pentru întregul sector agroalimentar. „Ne dorim o transformare care să conducă la o agricultură inteligentă, competitivă și rezilientă la crizele climatice, financiare și de securitate, adaptată tehnologic și integrată digital. Este necesară integrarea lanțurilor valorice și creșterea valorii adăugate prin procesare, investițiile în agricultură având o mare nevoie de finanțare. Clubul Fermierilor Români vrea și poate transforma agricultura românească”, a punctat directorul executiv Florian Ciolacu.

La masa rotundă de la Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români au participat reprezentanții Băncii Mondiale (Sameh Naguib Wahba  - director Departamentul Planetă, Holger Kray - manager regional pentru Agricultură și Alimentație, Irina Schuman - economist șef pentru Agricultură, Adina Păsărel -specialist senior în Agricultură și Evelyn Smith - oițer de investiții, IFC) alături de membrii Consiliului Național de Coordonare al Clubului, parlamentari români, reprezentanți ai AFIR, ANSVSA, ANM, ai Autorității pentru Digitalizarea României și mediul academic.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 21 ianuarie 2026, Parlamentul European a decis să solicite Curții Europene de Justiție să evalueze dacă acordul UE - Mercosur este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Asta în timp ce fermierii europeni protestează încă la Strasbourg, în fața clădirii în care-și desfășoară activitatea eurodeputații.

Cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită un aviz juridic din partea Curții Europene de Justiție (ECJ) cu privire la acordul UE – Mercosur.

Astfel, temeiul juridic al acordului de parteneriat UE - Mercosur (EMPA) și al acordului comercial interimar (ITA) va fi revizuit de ECJ, ceea ce înseamnă o blocare temporară a acordului.

Totodată, Parlamentul European va continua examinarea textelor, în așteptarea avizului Curții Europene de Justiție. Abia apoi eurodeputații vor putea vota aprobarea ori respingerea acordului UE – Mercosur.

Reamintim că, marți - 20 ianuarie 2026, mii de agricultori europeni au protestat la Strasbourg, iar o mie de tractoare au mărșăluit pe străzile orașului francez până în fața Parlamentului European. Prezentă la protest a fost și o delegație a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanți, solicitând politici agricole și comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control. Aici mai multe detalii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Crescătorii de ovine și caprine au din acest an o nouă organizație națională creată pentru a-i reprezenta, promova și a le apăra interesele, Uniunea Oierilor. Cunoscutul fermier Maniu Vonica este președintele Uniunii Oierilor.

Pe 18 ianuarie 2025, la Poiana Sibiului, a luat ființă Uniunea Oierilor. „Recentul eveniment de înființare a organizației naționale a avut loc ca urmare a unor demersuri începute anterior, concretizate în două întâlniri ale fermierilor spre finalul anului trecut. Prima s-a desfășurat pe 30 octombrie 2025 la București, unde peste 50 de forme asociative au dat curs invitației. Apoi, pe 5 decembrie 2025, la Sibiu au participat peste 120 de crescători de ovine și reprezentanți ai asociațiilor de profil din întreaga țară. Așa s-au pus bazele acestei organizații, stabilind direcțiile de acțiune, obiectivele și structura de conducere”, ne-a povestit fermierul Maniu Vonica, ales să conducă Uniunea Oierilor.

Noua organizație profesională a fost constituită de persoane fizice și persoane juridice, alături de asociații ale crescătorilor de ovine din întreaga țară, având calitatea de membri fondatori. „Aceștia provin strategic din mai multe regiuni ale României, printre care Arad, Timiș, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sibiu, Satu Mare, Vâlcea, Gorj, Constanța și Vaslui, fapt care confirmă caracterul reprezentativ și acoperirea națională a organizației încă de la momentul constituirii”, subliniază Maniu Vonica.

Conducerea Uniunii Oierilor este asigurată de un Consiliu Director format din 11 membri, „structură care garantează o organizare funcțională și o capacitate operațională adecvată obiectivelor asumate”.

Maniu Vonica, ales în funcția de președinte al Uniunii Oierilor, este originar din Poiana Sibiului, fermier din tată în fiu, fiind cunoscut pentru atașamentul față de animale și pentru implicarea constantă în susținerea intereselor crescătorilor de ovine.

De asemenea, Maniu Vonica este membru în Consiliul Director al Clubul Fermierilor Români și a deținut funcția de președinte al Clubului în perioada ianuarie – iunie 2024, mandat exercitat prin rotație, pentru o durată de șase luni.

Experiența sa practică, acumulată direct în activitatea din teren, precum și implicarea în structuri asociative la nivel național, oferă Uniunii Oierilor o conducere solidă, conectată la realitățile sectorului ovin.

Uniunea Oierilor își propune să devină cea mai mare și reprezentativă organizație din domeniul ovin și caprin la nivel național. „În acest sens, în perioada imediat următoare, toți crescătorii de ovine și caprine care se regăsesc în obiectivele, scopul și valorile Uniunii sunt invitați să se alăture organizației și să devină membri activi. Prin coagularea tuturor crescătorilor din sector și unirea forțelor oierilor din România, Uniunea Oierilor urmărește să asigure o reprezentare unitară și o voce comună, capabilă să exprime clar și ferm interesele reale ale fermierilor, atât la nivel național, cât și în relația cu partenerii externi”, a precizat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Obiectivele Uniunii Oierilor

• Reprezentarea și apărarea intereselor crescătorilor de ovine și caprine în relația cu autoritățile publice, instituțiile statului, precum și cu organismele naționale și internaționale de profil.

• Consolidarea sectorului ovin și caprin din România ca domeniu strategic al agriculturii naționale, prin politici coerente, dialog instituțional și cooperare între fermieri.

• Creșterea competitivității fermierilor prin facilitarea accesului la finanțare, programe de dezvoltare, investiții și promovarea bunelor practici agricole.

• Promovarea produselor românești din sectorul ovin și caprin pe piața internă și pe piețele externe, inclusiv prin protejarea denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a produselor tradiționale.

• Susținerea dezvoltării durabile a exploatațiilor agricole, prin încurajarea practicilor responsabile față de mediu, respectarea bunăstării animalelor și utilizarea eficientă a resurselor.

• Implicarea activă în elaborarea politicilor agricole și a cadrului legislativ care vizează sectorul ovin și caprin, în interesul direct al crescătorilor.

• Promovarea formării profesionale și a transferului de cunoștințe către fermieri, în scopul creșterii nivelului de calificare și al adaptării la cerințele actuale ale pieței.

• Valorificarea superioară a produselor și subproduselor rezultate din sectorul ovin prin susținerea procesării locale, creșterea valorii adăugate și dezvoltarea unor lanțuri scurte de comercializare.

• Asigurarea și dezvoltarea piețelor de desfacere pentru produsele și subprodusele din sectorul ovin și caprin, prin crearea de parteneriate comerciale stabile și mecanisme funcționale de valorificare.

• Uniunea Oierilor va acționa pentru susținerea exportului de animale vii și produse procesate, precum și pentru prevenirea și deblocarea situațiilor care pot afecta accesul fermierilor la piețele interne și externe, în vederea asigurării continuității activității economice în sector.

„O voce a celor care nu au voce, a celor care, de-a lungul timpului, au fost răsplătiți din belșug cu nedreptate și ignoranță.”

La evenimentul de înființare a Uniunii Oierilor a participat și primarul comunei Poiana Sibiului, Adrian Pavel Iovi, care a salutat și a susținut inițiativa crescătorilor de ovine, exprimându-și sprijinul concret prin punerea la dispoziție a unui spațiu destinat sediului și activităților de birou ale noii organizații profesionale.

Edilul a amintit, totodată, de importanța istorică a momentului, punctând că un eveniment similar a avut loc în anul 1925, tot la Poiana Sibiului, când s-a format Reuniunea economiilor de oi și a Economiilor în genere din Poiana, iar la 21 noiembrie 1935, la inițiativa învățătorului Nicolaie Munteanu din Poiana Sibiului, s-a desfășurat la Sibiu primul Congres al Oierilor din România unde s-a înființat o organizație similară, numită atunci Uniunea oierilor din toată țara.

În intervenția sa, primarul a evidențiat importanța acestei inițiative pentru dezvoltarea economică locală și regională și și-a exprimat dorința ca Uniunea Oierilor, înființată la Poiana Sibiului, să devină „o voce a celor care nu au voce, a celor care, de-a lungul timpului, au fost răsplătiți din belșug cu nedreptate și ignoranță”.

Președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica, a conchis: „Evenimentul de la Poiana Sibiului marchează un moment de referință pentru oieritul românesc și pentru continuitatea unei tradiții transmisă din generație în generație, prin asumarea unei reprezentări ferme, unitare și responsabile la nivel național”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cea de-a XI-a ediție a Congresului Anual „De la fermieri pentru fermieri” va avea loc pe 12 februarie 2026, la Hotel Novotel din București, începând cu ora 13:00. Evenimentul este organizat de Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR).

Ediția 2026 marchează un nou format al Congresului, axat pe dezbateri privind politicile agricole europene și schimbările majore care vor impacta sectorul agricol, alături de decernarea trofeelor „Porumbul de Aur” și decernarea premiilor pentru noul concurs care premiază excelența în producția de grâu - „Spicul de Aur”.

„Congresul anual al Forumului APPR reprezintă un spațiu de dialog care reunește fermieri, decidenți politici și actori relevanți din sectorul agricol, poziționat în acest an ca Punctul Zero al Dialogului Agricol European”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului României și Comisiei Europene suspendarea aplicării mecanismului european care taxează suplimentar importurile de îngrășăminte și generează o nouă criză a prețurilor pentru agricultori. Fermierii din România sunt prinși între război, criză climatică, secetă și acordul Mercosur.

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost lovit de crize suprapuse. Anul 2024 a adus fenomene climatice extreme – temperaturi record, secetă pedologică prelungită și inundații – care au afectat direct veniturile fermierilor și economia națională. În același timp, creșterea prețului combustibililor și al inputurilor și afluxul masiv de produse agricole ucrainene pe o infrastructură insuficientă au influențat negativ piața agricolă și alimentară din România. Repetarea secetei, efectele războiului din Ucraina, derogările acordate produselor agricole ucrainene și presiunea prețurilor au determinat proteste în mai multe județe și au accentuat dificultățile fermierilor.

Pe lângă aceste provocări, negocierile acordului comercial UE–Mercosur au ridicat semne de întrebare. Analiștii atrag atenția că efectele acordului vor genera pierderi certe în agricultură și industria alimentară. Astfel de acorduri comerciale sunt negociate într-un context economic global care s-a schimbat radical, iar costurile ar putea fi suportate de fermierii, producătorii și consumatorii europeni.

În timp ce fermierii încearcă să facă față acestor crize, la nivel european se aplică de la 1 ianuarie 2026 Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). CBAM este instrumentul UE pentru a pune un preț echitabil carbonului emis în timpul producției de bunuri cu consum intens de carbon și pentru a încuraja o producție mai curată în țările din afara UE. Noul mecanism este reglementat de Regulamentul (UE) 2023/956 și este aliniat cu eliminarea treptată a alocării de cote gratuite din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

CBAM urmărește să prevină relocarea emisiilor de carbon. În prezent, companiile ar putea transfera producția în țări cu politici climatice mai puțin stricte sau importurile ar putea înlocui produse europene cu un consum mai mare de carbon. Prin confirmarea faptului că pentru bunurile importate se plătește un preț al carbonului, CBAM se asigură că importurile suportă un cost echivalent cu cel al producției interne și că obiectivele UE de reducere a emisiilor nu sunt subminate.

Ce include CBAM

Mecanismul vizează importurile de produse considerate poluante – ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, produse pe bază de polimeri, hidrogen și amoniac. Importatorii vor fi obligați să cumpere certificate CBAM și să se înregistreze la autoritățile naționale. Faza de tranziție a început la 1 octombrie 2023, iar primele raportări au avut loc în ianuarie și aprilie 2024. În această perioadă, importatorii trebuie să raporteze doar emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în bunurile lor, fără plăți financiare. Mecanismul devine pe deplin operațional la 1 ianuarie 2026, când importatorii vor declara anual cantitatea de mărfuri importată și emisiile încorporate și vor preda numărul corespunzător de certificate CBAM, al căror preț va reflecta prețul certificatelor EU ETS.

Clubul Fermierilor Români solicită suspendarea temporară a CBAM pentru îngrășăminte

Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare oficială către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor Publice, Comisarul pentru Comerț și Securitate Economică Maroš Šefčovič și Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE. Documentul subliniază că agricultura românească se confruntă cu probleme structurale și financiare după trei ani extrem de dificili, marcați de volatilitatea piețelor, condiții climatice nefavorabile, creșterea costurilor de producție și reducerea veniturilor. Introducerea CBAM pentru îngrășăminte a generat incertitudine pe piață încă din noiembrie 2025, alimentând comportamente speculative și creșteri de prețuri.

În ianuarie 2026, piața distribuției de îngrășăminte a intrat în blocaj, tocmai în perioada critică pentru aprovizionarea cu îngrășăminte, iar prețurile pentru uree, sulfat de amoniu și nitrat de amoniu au crescut cu 11–30%, o povară dificil de suportat pentru fermieri.

În scrisoarea Clubului Fermierilor Români se solicită Guvernului României să susțină demersul de suspendare temporară a CBAM pentru îngrășăminte și să inițieze un dialog cu Comisia Europeană pentru a preveni agravarea crizei. Clubul consideră că această suspendare este necesară pentru a restabili încrederea pe piață și pentru a proteja viabilitatea economică a fermelor în 2026.

Potrivit Clubului Fermierilor Români, tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie să țină cont de vulnerabilitatea lanțului alimentar, de nevoile fermierilor și de caracterul strategic al agriculturii. În lipsa unor măsuri echilibrate, există riscul ca supraîncărcarea costurilor cu îngrășămintele să ducă la falimente, scăderea producției și, implicit, la afectarea securității alimentare.

„Ne alăturăm eforturilor europene de reducere a emisiilor, dar nu putem accepta ca fermierii să suporte singuri costurile. În ultima perioadă, agricultura românească a fost lovită de secetă, creșteri de prețuri, războiul din Ucraina și presiunea viitoarelor importuri ieftine din Mercosur. Introducerea CBAM pentru îngrășăminte, fără o perioadă de adaptare și fără măsuri compensatorii, riscă să destabilizeze complet producția agricolă. Solicităm autorităților naționale și europene să suspende temporar aplicarea acestui mecanism la îngrășăminte și să găsească soluții care să susțină atât obiectivele climatice, cât și competitivitatea fermierilor români. Rămânem deschiși dialogului constructiv cu autoritățile și cu partenerii europeni pentru a identifica soluții care să concilieze ambițiile climatice cu sustenabilitatea economică și socială a agriculturii”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români, atrage atenția asupra acordului UE – MERCOSUR, care riscă să transforme agricultura europeană într-un joc cu reguli diferite pentru fiecare jucător.

În timp ce fermierii europeni respectă standarde de mediu tot mai stricte, pentru care plătesc, își adaptează tehnologiile, își asumă costuri crescute și, de multe ori, producții mai mici, Europa își deschide piața pentru produse mai ieftine, obținute în condiții complet diferite, fără echivalență reală de standarde.

Președintele Clubului Fermierilor Români este fermier cu ștate vechi în agricultura autohtonă, activând chiar într-o regiune, Moldova, care se confruntă cu seceta de mai bine de cinci ani. Astfel, Dan Hurduc arată câteva realități care nu pot fi ocolite când se negociază un acord comercial cu țări ale căror produse agroalimentare pot ajunge pe piața UE și pot falimenta afacerile agricole din Europa. De pildă, în Uniunea Europeană, utilizarea pesticidelor este semnificativ mai redusă decât în statele MERCOSUR, peste 1.500 de substanțe active folosite în afara UE fiindeliminate din cataloagele europene. Apoi, diferențele de cost la energie, apă și inputuri sunt majore. De asemenea, condițiile climatice sunt incomparabile, în unele regiuni din America de Sud, precipitațiile fiind de până la zece ori mai mari decât în zone agricole din România.

„În ceea ce privește pesticidele, în țările MERCOSUR se consumă 12 – 13 kg substanță activă la hectar. În România, de la 0,8 până la cel mult 2,8 kg substanță activă la hectar. Astfel vor ajunge pe piața europeană produse mai ieftine care nu respectă niciun standard. Consumatorul cumpără produse ieftine, dar cu probleme de siguranță alimentară. Fermierul european este falimentar deoarece nu poate produce la prețul de cost din țările MERCOSUR, în care sunt precipitații de 2.000 litri/mp, iar la noi sunt multe zone cu 200 litri/mp și chiar sub această cifră. Totodată, energia este de două - trei ori mai ieftină”, subliniază Dan Hurduc.

Prin urmare, consecința este previzibilă. Consumatorul european este împins către prețul mic, fără garanția acelorași standarde, iar fermierul european este împins către pierdere, într-o competiție structural neloială.

„Dacă Europa își dorește o agricultură competitivă și o securitate alimentară reală, nu poate semna acorduri comerciale care contrazic propriile politici de mediu și propriile reguli de producție. Regulile trebuie să fie aceleași pentru toți. Altfel, costul îl plătim pe termen lung, în ferme închise, dependență de importuri și vulnerabilitate alimentară”, conchide președintele Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Anul 2026 începe cu o nouă serie de simpozioane de iarnă BASF, organizate în opt orașe din principalele zone agricole, așa încât să aibă posibilitatea de a participa fermieri din întreaga țară. Evenimentele, al căror start se dă pe 13 ianuarie, aduc împreună agricultori, distribuitori și experți din domeniu, pentru a descoperi cele mai noi tehnologii și soluții pentru protecția plantelor.

De-a lungul anilor, simpozioanele de iarnă organizate de compania BASF au devenit un reper pentru comunitatea agricolă din România. În fiecare început de an, aceste evenimente reunesc fermieri, specialiști și parteneri din întreaga țară, oferind un cadru dedicat schimbului de experiență, prezentării celor mai noi tehnologii și consolidării relațiilor profesionale. „Pe scurt, inovație, performanță și parteneriat pentru agricultura viitorului. Simpozioanele BASF au contribuit la dezvoltarea unei agriculturi moderne și performante, fiind așteptate cu interes de toți cei implicați în domeniu”, transmite compania.

În cadrul întâlnirilor va fi lansat noul program de beneficii GO BASF, despre care fermierii din toată țara vor afla informații amănunțite.

Totodată, specialiștii companiei vor prezenta în detaliu atât produse deja cunoscute de fermieri (Pictor^® Revy, Architect^®), cât și noutăți din portofoliul BASF (Osiris^® Pro, Revyflex^®, Biathlon^® Flex, Fastico^® Plus).

Calendarul simpozioanelor de iarnă BASF 2026

• Constanța – 13 ianuarie, Hotel Iaki

• Brăila – 16 ianuarie, Regal Events

• Alexandria – 20 ianuarie, Hotel Edma

• Călărași – 23 ianuarie, Centrul Cultural Județean

• Craiova – 27 ianuarie, Meliss Events

• Iași – 30 ianuarie, La Castel

• Timișoara – 3 februarie, Venue Events

• Oradea – 6 februarie, Opera Events

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează sesiunea de depunere on-line a proiectelor pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Astfel, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 19 ianuarie – 20 martie 2026. Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 151.383.529 euro, împărțită astfel: 70.383.529 euro pentru sectorul legume (ferme individuale), 51.000.000 euro pentru sectorul cultura cartofului și 30.000.000 euro pentru sectorul forme asociative – sector legume.

Valoarea sprijinului public este de maximum 3 milioane de euro/proiect pentru formele asociative din sectorul legume, respectiv, 2.000.000 euro/proiect, cu excepția acelor proiecte care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro/proiect, pentru alte culturi decât cea a cartofului, respectiv de maximum 700.000 euro/proiect în cazul utilajelor agricole achiziționate de către formele asociative, indiferent de cultură. Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile ale proiectului.

Fermierii și formele asociative pot obține finanțare nerambursabilă prin DR-16 pentru o serie de investiții eligibile, dintre care amintim: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului.

Totodată, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea şi modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de cheltuieli eligibile prin intervenția DR-16 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (19 ianuarie – 18 februarie 2026) este de 68 de puncte pentru ferme individuale și forme asociative, iar pentru componenta „cartof” pragul este 50 de puncte. Ulterior, pragul de calitate lunar scade până la pragul minim de 40 de puncte aferent ultimei etape lunare (19 februarie – 20 martie 2026) pentru ferme individuale și forme asociative și până la 30 de puncte pentru componenta „cartof”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!