Consiliul Laptelui s-a reunit în ferma Afiliu din județul Buzău
Marți, 1 octombrie 2024, a avut loc prima reuniune a Consiliului Laptelui. Acest grup consultativ pentru sectorul zootehnic, specia bovine, este format din specialiști din cadrul MADR, precum și din crescători de bovine de lapte care dețin efective de peste o mie de capete.
Prima reuniune a Consiliului Laptelui, organizată sub coordonarea ministrului Florin Barbu, s-a desfășurat la sediul fermei de bovine deținută de Mihai Afiliu în județul Buzău, localitatea Amaru.
Scopul întâlnirii reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu crescătorii a fost identificarea problemelor cu care se confruntă sectorul bovinelor de lapte, în vederea stabilirii și formulării propunerilor de măsuri necesare rezolvării problemelor.
În cadrul dialogului, fiecare participant a arătat cu ce se confruntă în propria fermă, problemele fiind legate de prețul laptelui la poarta fermei, dificultățile în asigurarea furajelor pentru hrana animalelor în contextul secetei cu care s-au confruntat anul acesta, accesarea de credite pentru dezvoltarea afacerilor, modalitățile de realizare a controlului de către medicii veterinari în județele din țară, precum și accesul la sistemele de irigații.
„Din perspectiva producției de lapte în România, accentul trebuie pus pe reducerea dependenței de importuri, să putem asigura consumul intern și chiar să exportăm. Fermierii trebuie să țintească spre performanță în fermele lor, avem premisele pentru a o atinge”, a declarat Florin Barbu. Acesta a prezentat formele de sprijin pe care MADR le derulează pentru crescătorii de bovine, sumele prevăzute pentru acordarea de despăgubiri pentru seceta din acest an, precum și demersurile făcute pe lângă Comisia Europeană referitoare la modificarea Regulamentului pentru achiziția de material de reproducție din fonduri europene.
Ulterior întâlnirii, participanții la reuniunea Consiliului Laptelui au vizitat ferma Afiliu, afacere care integrează producția vegetală în susținerea bovinelor de lapte (vreo 5.000 de animale), un exemplu de bună practică cu o vechime de peste 25 de ani în România.
De menționat că, fiecare reuniune a acestui grup consultativ se va ține într-o fermă de taurine.
Consiliul Laptelui a fost înființat în baza ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 343/2024, iar componența membrilor acestuia este asigurată de specialiști din cadrul MADR, precum și de crescători de bovine de lapte care dețin efective de peste 1.000 capete. La ședința din ferma Afiliu, alături de ministru s-au aflat Dana Rebega - director general al AM PNDR, Florinel Bîrcă - director general al Agenției Naționale de Zootehnie, precum și directorii Direcției de Zootehnie din cadrul MADR, Mia Toma și Mihai Neagu.
CITEȘTE ȘI: Fără strategie, viitorul vacii de lapte e sub semnul întrebării
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Supraviețuirea nu înseamnă stabilitate. Efectul de bumerang al taxei de solidaritate în agricultură
Măsurile de sprijin pentru fermieri avute în vedere de Guvern reprezintă un prim pas pentru a asigura supraviețuirea fermierilor, suspendarea rambursărilor și acordarea de granturi, putând oferi, în anumite condiții, soluții rapide pentru menținerea fermelor pe linia de plutire. Însă, supraviețuirea nu înseamnă stabilitate, iar pentru un echilibru durabil e nevoie de sprijin pentru întregul lanț agricol, în care fiecare verigă joacă un rol critic.
În timp ce măsurile de urgență se concentrează pe ajutorarea fermierilor, taxa de solidaritate aplicată furnizorilor și distribuitorilor de inputuri agricole riscă, în actualul context economic, să genereze un efect de bumerang care poate amenința întregul ecosistem.
Conform OUG 31/2024, distribuitorii cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro trebuie să plătească o taxă de 1% din cifra de afaceri. Această taxă, cel mai probabil aplicată și furnizorilor de inputuri agricole, poate duce la o creștere cumulativă de 2% a costurilor pentru fermieri, într-un moment în care fiecare leu contează pentru supraviețuirea lor.
Taxa suplimentară se reflectă direct în prețurile inputurilor – semințe, produse fitosanitare, îngrășăminte, motorină – pe care fermierii le achiziționează. Aceștia, însă, nu au niciun spațiu de manevră pentru a transfera aceste costuri suplimentare în prețurile finale ale produselor agricole, din cauza presiunilor piețelor internaționale de desfacere. Astfel, fermierii se regăsesc blocați între ciocan și nicovală: pe de o parte, creșterea costurilor de producție, pe de altă parte, prețurile impuse de piețele internaționale de mărfuri agricole, pe care nu le pot controla.
Operatorii economici care asigură fermierilor inputurile agricole constituie „motorul tăcut” care menține agricultura funcțională. Aceștia furnizează resursele critice necesare la începutul fiecărui ciclu agricol, facilitând accesul fermierilor la inputuri în valoare de peste 20 de miliarde de lei anual, sume care sunt recuperate, în cea mai mare parte, doar după recoltă, când fermierii au venituri din vânzarea producției obținute.
Astăzi, majoritatea distribuitorilor de inputuri agricole sunt deja în dificultate, au pierderi și probleme de cash flow. În plus, ca urmare a măsurilor propuse de suspendare la plată a facturilor restante de către fermierii afectați de secetă, distribuitorii trebuie să finanțeze simultan două cicluri agricole: ciclul trecut, din care nu-și vor recupera o parte semnificativă a creanțelor până în 2025, și noul ciclu pentru 2024-2025. Această presiune dublă poate fi devastatoare pentru lichiditatea ecosistemului, riscând să determine un blocaj financiar al agriculturii.
În această situație, derogarea de la plata taxei de solidaritate de 1% ar fi o măsură logică și necesară, similară cu scutirea acordată distribuitorilor de energie care funcționează într-un cadru reglementat. Rolul distribuitorilor de inputuri în ecosistemul agricol este la fel de semnificativ pentru funcționarea întregii industrii, iar orice reducere a capacității lor de operare poate conduce la efecte în cascadă asupra producției agricole.
Taxa de 1%, aplicată companiilor care furnizează inputuri agricole, are un efect negativ în lanț, iar prin efectul de majorare a costului inputurilor poate reduce eficiența măsurilor guvernamentale destinate sprijinirii fermierilor. Astfel, se riscă o situație paradoxală în care sprijinul oferit fermierilor este contracarat de costuri suplimentare, împovărând și mai mult un sector deja vulnerabil. Este vital să evităm acest efect de bumerang, care riscă să anuleze bună parte din progresele făcute până acum.
Derogarea de la taxa de solidaritate nu este singura soluție necesară, dar ar fi un pas esențial pentru a diminua presiunea asupra companiilor care distribuie inputuri direct către fermieri și a asigura accesul continuu al fermierilor la inputuri vitale, fără de care producția agricolă ar putea să sufere întreruperi majore. Este un moment în care agricultura are nevoie, mai mult ca oricând, de solidaritate și de măsuri coerente, pentru a evita un blocaj critic și a transforma supraviețuirea de moment în stabilitate pe termen lung.
Autor: LIVIU DOBRE, președinte al Consiliului de Administrație Agricover Distribution SA
CITEȘTE ȘI: Agricultura românească între criză și redresare
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Fermierii, în pragul falimentului
Pierderile provocate de secetă sunt din an în an mai mari, iar fermierii au ajuns la limita suportabilității, mare parte dintre ei dorind să renunțe la această activitate agricolă. În condițiile în care investiția pe hectar se ridică, fie că-i pentru o cultură de toamnă, fie că-i pentru una de primăvară, la cel puțin o mie de euro, la prețurile de azi, falimentul bate la ușă. Chiar și la o medie de 5 tone/hectar la grâu, spre exemplu, rentabilitatea este pusă sub semnul întrebării, dacă tranzacțiile se fac în jurul a 900 de lei tona, puțin sub 200 de euro/tonă.
Dar câți fermieri pot spune azi că au obținut o medie de 5 tone de grâu/ha? În jurul a 400.000 ha de culturi înființate în toamna trecută sunt calamitate, după datele MADR. La acestea se adaugă încă 1,6 milioane de ha de culturi de primăvară aflate într-un stadiu de calamitate între 50% și 100%. Deci, per total, două milioane de hectare, cu aproximație, sunt și în anul agricol 2023-2024 aflate în diverse stadii de calamitate, iar fermierii, disperați, după un alt an în care înregistrează pierderi.
Apreciabilă inițiativa ministerului de a acorda 200 de euro/ha calamitat 100% și a veni cu avansul din sprijinul european la 16 octombrie. În felul acesta, poate vor fi mai puțini fermieri care să-și dorească să renunțe la a mai lucra suprafețele de teren pe care le administrează. Posibilele investiții dispar din orice calcul pe care și l-au făcut aceștia, de ani și ani fiind la limita supraviețuirii. Cât despre împrumuturile cu dobândă subvenționată sau cele acordate în baza adeverinței, onor băncile, cu profituri de milioane de euro zilnic, refuză acordarea unui astfel de împrumut, dacă anul trecut financiar a fost cu vreo rată neplătită la timp, în incidență bancară adică. Și uite așa dispare o altă șansă de care s-ar putea agăța fermierii pentru a merge mai departe, dispare din pixul unui funcționar bancar.
Singura soluție de combatere eficientă a secetei rămâne udarea culturilor, adică irigațiile, acolo unde funcționează sistemele, reabilitarea celor vechi sau înființarea altora noi. Din datele oficiale ale ANIF, la data de 13 august 2024, ele se prezentau cam așa: peste 1,6 milioane de ha pregătite pentru irigat, peste 1,036 milioane de ha contractate și, atenție, aproape 800.000 ha pot fi deservite cu ajutorul canalelor umplute, însumând 2.802,05 km. Suprafața irigată până la data de 13 august, 2.016.424,44 ha. Cum așa de mult, ați spune, când se pot iriga doar 800.000 de hectare? Păi, calculele sunt simple, pentru că suprafața totală rezultă din suma normelor de udare efectuate pe aceeași suprafață. Dacă sunt fermieri care au irigat aceeași suprafață și de 6 sau 7 ori, la culturile de floarea-soarelui sau de porumb, rezultă că suprafața efectiv irigată este cu mult mai mică, iar fermierii care au contractat sau ar fi avut posibilitatea de a iriga nu au făcut-o deloc. Nu vreau să abordez motivele pentru care nu au irigat cei care ar fi avut posibilitatea, poate lipsa banilor, poate lipsa modernizării instalațiilor, poate apa insuficientă pe rețeaua de canale, cum aminteau fermierii din Ialomița și Brăila, aflați în imposibilitate de a iriga, deși au făcut investiții de milioane de euro în infrastructura secundară.
Și dacă am amintit de investiții, pentru infrastructura principală de irigații, desecare și drenaj, aflată în parohia ANIF, sunt alocate 1,5 miliarde de euro până în 2027. Cât despre infrastructura secundară preluată de OUAI-uri sau aflată încă pe hârtie la organizații care nu au mai avut activitate de peste zece ani, falimentare și cu datorii, ce să mai vorbim. Acolo doar modificarea legislației poate să rezolve problema.
Revenind la investițiile în sistemele vechi de irigații care trebuie refăcute sau reabilitate ori înființarea altora noi de către fermieri, ar trebui realizate cu orice surse de venit: europene, proprii, împrumuturi sau leasing de la firmele furnizoare de echipamente. Dacă ar fi să discutăm de sursele europene, ar fi bune, în condițiile în care lucrurile s-ar derula mai repede, dar, din păcate, trec și patru – cinci ani până să poți implementa proiectele, birocrația AFIR-ului depășind orice închipuire pesimistă a fermierilor noștri. Ca atare, dacă vrei irigații, într-un an maximum, te îndrepți către orice alte surse de finanțare, nu către cele europene.
Agricultorii care au proiecte aprobate cu finanțare europeană din 2019 sau 2020 nu le-au implementat nici astăzi, unii sunt bucuroși că au ajuns în stadiul de a avea contract cu constructorii, nu că s-ar apropia, după cinci ani de la aprobare, de finalizare, orizontul de așteptare fiind 2026, adică șase sau șapte ani.
În concluzie, dacă ai resurse și mai ales nervi, pentru a implementa un proiect în șapte ani, poți să te înhami la un așa demers. Și ne mai mirăm că nu reușim să absorbim fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru România.
Editorial de: ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2024Abonamente, AICI!
AIPROM și AISR: Ordonanța suspendării datoriilor nu rezolvă problemele de lichiditate ale fermierilor
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Alianța Industriei de Semințe din România (AISR), organizații profesionale reprezentative ale furnizorilor de produse pentru protecția plantelor și semințe în România, continuă să susțină că ordonanța suspendării datoriilor va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, inclusiv fermierii, mai ales pe cei mici și mijlocii. Membri ai celor două asociații au fost prezenți la consultările desfășurate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe tema proiectului de OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
După consultările de joi – 26 septembrie 2024, vineri, pe 27 septembrie AIPROM și AISR au transmis MADR, printr-o scrisoare comună, punctul de vedere cu privire la proiectul de OUG. De altfel, cele două asociații, atât împreună cât și separat, au transmis puncte de vedere pe acest subiect încă de la începutul lunii septembrie, prin scrisori de poziție, atât către ministerul de resort, cât și către Guvernul României.
„Reiterăm că furnizorii de input-uri sunt parte din același ecosistem cu fermierii din România, traversând același context dificil prin care trece agricultura, fermierii și întreaga industrie conexă. Apreciem deschis modul în care Ministerul Agriculturii depune toate eforturile pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectați de seceta din ultimii ani și de a găsi soluții pentru susținerea activităților agricole după decapitalizarea produsă de seceta prelungită. Considerăm că propunerea de ordonanță de urgență pentru aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului” este o măsură binevenită și absolut necesară pentru a asigura finanţarea fermierilor afectaţi de secetă ȋn vederea continuării activităţii. Cu toate acestea, suntem de părere că intervenția guvernului în relațiile comerciale antamate între furnizori – distribuitori – fermieri, propusă de Proiect, în sensul suspendării rambursării creditului comercial, amânării componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, dincolo de faptul că ridică unele semne de întrebare de ordin constituțional și legal, va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii”, se arată în punctul de vedere transmis Ministerului Agriculturii de către cele două organizații.
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM) și Alianța Industriei Semințelor din Romania (AISR), ai căror membri asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol de la noi, transmit public că nu pot fi de acord cu prevederile Articolului 6, punctul 2, din Proiect, date fiind consecințele negative asupra sectorului agricol, competitivității și modernizării acestuia.
„Ca reprezentanți ai furnizorilor de input-uri, atragem atenția că, în continuare, ultima formă propusă a proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului nu rezolvă problema de fond la care încearcă să răspundă: lipsa lichidității fermierilor, viabilitatea lor economică și menținerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc. Dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, primii din lanțul valoric furnizori – distribuitori – fermieri, prin plasarea costurilor pe umerii furnizorilor de input-uri agricole, ca urmare a intervenției asupra termenilor comerciali liber agreați de furnizori cu distribuitorii lor.”
Furnizorii de input-uri acordă agricultorilor de termene de plată foarte lungi, poate cele mai lungi în comparație cu alte piețe mature, chiar și de până la 365 de zile. Acest fapt a permis fermierilor accesul la achiziționarea de tehnologii și produse necesare pentru înființarea și protejarea culturilor.
Valoarea estimată a pieței input-urilor de produse de protecția plantelor și semințe însumează aproximativ șapte miliarde de lei. „Furnizorii de input-uri au contractat împrumuturi și trebuie la rândul lor să plătească furnizorii pentru materii prime, în contextul în care, prin natura și modelul de business din România, furnizorii de input-uri își încasează creanțele comerciale la termene de plată foarte mari, ceea ce finanțează de facto agricultura și fermierii”, punctează AIPROM și AISR.
Companiile din cele două industrii susțin că nu au capacitatea să continue să opereze pentru o perioadă atât de lungă fără certitudinea veniturilor pe care să le reinvestească în cea mai mare parte în pregătirea unui nou an agricol, și fără certitudinea că pot recupera creanțele comerciale folosind mijloacele permise de lege. Din banii încasați anual, companiile furnizoare de inputuri își finanțează mai departe activitatea de producție sau de aprovizionare cu materii prime, își achită impozitele și contribuțiile către bugetul de stat, își plătesc salariații, care reprezintă un procent important având în vedere dimensiunea acestor industrii.
„Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimele două decenii cu ajutorul tehnologiilor aduse pe piață și puse la dispoziția fermierilor de către companiile furnizoare de input-uri. Membrii AIPROM și AISR au fost și vor rămâne parteneri de încredere în lanțul valoric. Acestia au construit și contribuie în mod esențial la modernizarea și îmbunătățirea competitivității sectorului agricol din România. La acest moment nu avem o estimare cu privire la ponderea din cifra de afaceri, la nivelul fiecărei industrii, ce ar putea fi afectată din cauza deciziei de suspendare a rambursării creditului comercial, a componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, ceea ce face dificilă bugetarea noului an agricol, fapt ce poate afecta abilitatea de a contracta credite și afecta viabilitatea financiară a membrilor celor două asociații profesionale”, precizează organizațiile, care adugă că acest lucru ar putea avea, pe viitor, un efect de bumerang asupra fermierilor prin acordarea mai dificilă a creditului comercial, în funcție de strategia comercială individuală a fiecărui membru.
Având în vedere modelul de desfășurare a activităților comerciale în România, - finanțare de facto a agriculturii și fermierilor -, a incertitudinii magnitudinii impactului financiar asupra celor două industrii, a asigurării suficienței fondurilor bugetare care vor putea fi accesate de fermieri pentru a crea lichiditate în piață și a înlătura efectele fenomenului de secetă, AIPROM și AISR consideră că adoptarea Proiectului de Ordonanță în forma actuală va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din țara noastră. Pe de altă parte, va submina încrederea investitorilor străini și locali în piața românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilă și periculoasă, ci și discriminatorie.
„Reprezentanții celor două asociații profesionale au participat la consultările de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar reamintim că orice decizii care au legătură cu politicile comerciale nu pot fi luate în cadrul asociativ, fiecare companie membră având propria strategie comercială”, conchid cele două asociații profesionale care reprezintă sectoarele de protecția plantelor și semințelor.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cum pot contribui fermierii la combaterea risipei alimentare
Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare, sărbătorită pe 29 septembrie, a fost inițiată de Organizația Națiunilor Unite pentru a sublinia importanța reducerii pierderilor alimentare la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la fermă la farfurie. Prin urmare, în fiecare an în această zi este punctată necesitatea tot mai mare de a reduce risipa alimentară și de a asigura rezervele globale de hrană.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat că 733 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamete în 2023, conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World” pentru 20241. Mai mult, în timp ce aproximativ nouă milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei și a bolilor asociate2, aproximativ o treime din toată hrana destinată consumului uman este pierdută sau risipită.
„The Food Waste Index Report 2024”3 arată că aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite la nivel global în 2022 și evidențiază importanța măsurilor pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de reducere a fenomenului.
La nivel local, conform Indexului Global de Securitate Alimentară publicat în 2022, dezvoltat de Divizia de Cercetare și Analiză a Grupului Economist (UE) și sponsorizat de Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor de 92,9 comparativ cu media de 75,5 pentru criteriul pierderilor alimentare. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.
Gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor
Risipa alimentară devine o problemă urgentă pe măsură ce populația globală crește. În timp ce consumatorii încep să reducă risipa acasă, provocarea mai mare se află în sectorul agricol, unde pierderile alimentare apar chiar înainte ca recoltele să fie strânse, în principal din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor. Spre exemplu, bolile fungice au un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, contribuind la pierderile alimentare și afectând securitatea alimentară. Pentru a face față acestei provocări, fermierii pot folosi fungicide inovatoare ca una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor și de reducere a pierderilor. Fungicidele nu doar protejează culturile de boli, ci contribuie și la obținerea unor producții mai mari și a unei calități mai bune, crescând astfel cantitatea de alimente care ajunge la consumatori.
Pentru a proteja și salva culturile pentru sezonul de recoltare, fermierii din România pot alege produse precum fungicidele bazate pe substanța activă Zorvec™ din portofoliul Corteva Agriscience.
Zorvec™ oferă o combinație specială de consistență și control, permițând fermierilor să gestioneze mai bine culturile și să îmbunătățească randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai abundente. Zorvec™ Endavia® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv în obținerea eficacității maxime în combaterea manei la culturile horticole, iar Zorvec™ Zelavin® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la vița-de-vie, oferind cea mai lungă perioadă de protecție.
Constantin Merei, fermier din județul Prahova (25 ha viță-de-vie): „Folosesc Zorvec™ Zelavin® Bria de mulți ani cu rezultate foarte bune. De când l-am aplicat prima dată, l-am folosit exclusiv până la înflorire și l-am păstrat ca parte esențială a strategiei mele de gestionare a rezistenței la mana viței-de-vie. Prin includerea Zorvec™ Zelavin® Bria, am redus eficient pierderile alimentare, asigurând vițe-de-vie mai sănătoase și mai rezistente, ceea ce contribuie la minimizarea risipei și la maximizarea randamentului culturilor. Această abordare a fost esențială în gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor, chiar și în condiții meteorologice dificile, datorită rezistenței ridicate la spălare a produsului, la mai puțin de o oră după aplicare”.
Alte soluții eficiente din portofoliul de protecție a culturilor Corteva Agriscience, cu acțiune de lungă durată, sunt Talendo® și Verben™.
Produsul Talendo® este specializat în combaterea făinării la cereale și viță-de-vie prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimularea mecanismului natural de protecție al plantei.
O altă soluție pentru culturile de cereale de toamnă și de primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg pentru controlul bolilor, cu o creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.
Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov, manager SC Picmar Prod: „Am decis să aleg Verben™ datorită celor două substanțe active inovatoare care ajută planta să combată bolile, în special făinarea. Prin utilizarea Verben™, am redus eficient pierderile alimentare, menținând culturi de cereale mai sănătoase și reducând risipa pe ferma mea. Pot spune cu încredere că Verben™ va fi întotdeauna o parte esențială a schemelor noastre de tratament pentru cereale, deoarece oferă performanțe constante și abordează eficient provocările, contribuind astfel la reducerea pierderilor alimentare și, în același timp, la îmbunătățirea randamentului culturilor”.
1 https://openknowledge.fao.org/handle/20.500.14283/cd1254en 2 How Many People Die From Hunger Each Year? (theworldcounts.com)3 https://www.fao.org/family-farming/detail/en/c/1681058/
Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
RO-Wine, ediția de toamnă a festivalului de vinuri are loc la București, pe 11-13 octombrie 2024
RO-Wine | The International Wine Festival of Romania revine cu ediția de toamnă la Fratelli Studios, între 11 și 13 octombrie 2024. Urmând tradiția edițiilor anterioare, și această ediție aduce noutăți remarcabile pentru iubitorii de vinuri, anunță organizatorii, care caracterizează festivalul ca o platformă unică pentru descoperirea noilor tendințe și inovații în lumea vinului și gastronomiei.
Peste 50 de crame românești și moldovenești, alături de producători internaționali de renume, vor aduce la Festivalul RO-Wine de la București o selecție impresionantă de vinuri. „Pe lângă producătorii consacrați, ediția de toamnă va pune în lumina reflectoarelor crame noi și vinuri inedite, oferind vizitatorilor ocazia de a explora arome surprinzătoare și povești captivante din lumea viticolă, împărtășite direct de către proprietarii sau oenologii cramelor”, punctează Marinela Ardelean, co-organizator RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.
În zona dedicată vinurilor internaționale, vor fi prezenți producători atât din Lumea Veche, Georgia, precum și din Lumea Nouă - Argentina și Africa de Sud. O prezență remarcabilă, spune Marinela Ardelean, va fi cea a celebrei crame argentiniene Zuccardi, considerată una dintre cele mai importante din America de Sud.
Pe lângă vinurile de top, secțiunea gourmet va aduce un plus de savoarea festivalului dedicat vinurilor. „Producători noi și evenimente culinare inedite vor transforma fiecare zi într-o experiență gastronomică de neuitat, completată de sesiuni de live cooking și show-uri interactive desfășurate pe parcursul celor trei zile”, a precizat Marinela Ardelean.
Totodată, o experiență specială sub semnătura „Sicily Wine”, promovată de regiunea Sicilia, Departamentul de Agricultură - Programul European PSR, va furniza o importantă componentă culturală și educativă dedicată asocierii vinurilor cu preparate culinare de excepție.
Partenerul Gourmet al acestei ediții RO-Wine București este Macromex, un nume de referință în industria alimentară din țara noastră, care va aduce un plus de savoare la festivalul RO-Wine, oferind o selecție diversificată de produse de brutărie și patiserie, deserturi rafinate și diverse delicatese gastronomice, menite să completeze perfect fiecare pahar de vin.
Vizitatorii festivalului se vor putea bucura de două standuri dedicate, unde vor avea ocazia să participe la sesiuni de live cooking și degustări de preparate delicioase, de la diverse preparate pe bază de produse sous-vide, la o gamă variată de produse de brutărie de la La Lorraine, gogoși sub marca Donut Worry Be Happy, delicatese de cofetărie Dr Oetker, paste italiene cu umpluturi inedite de la Food&Glory și aperitive cremoase pe bază de brânză Philadelphia.
Masterclass-uri susținute de experți internaționali
O altă atracție a festivalului de vinuri o reprezintă masterclass-urile, care și la această ediție vor fi susținute de experți internaționali, aceștia împărtășind publicului cunoștințele și poveștile din spatele cramelor celebre. „Fiecare sesiune va reprezenta o călătorie inițiatică prin lumea vinului, oferind ocazia de a învăța despre tendințele și noutățile din viticultura mondială”, explică Marinela Ardelean.
În spiritul promovării educației în domeniul vinului, RO-Wine oferă acces gratuit profesioniștilor din domeniul HoReCa, încurajând astfel participarea la masterclass-uri și la celelalte activități interactive.
Pentru iubitorii de vinuri, biletele sunt disponibile online.
Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ordonanța suspendării datoriilor și „Creditul fermierului”, în linie dreaptă
Joi, 26 septembrie 2024, s-au încheiat discuțiile pe marginea propunerii de modificare a OUG 4/2024 (suspendarea ratelor fermierilor), respectiv OUG 7/2024 (schema de ajutor de stat „Creditul Fermierului”).
La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au întâlnit organizațiile profesionale ale fermierilor, producătorilor, distribuitorilor de inputuri, reprezentanți ai băncilor și instituțiilor financiare nebancare, pentru a discuta măsurile de sprijin și soluțiile propuse pentru modificarea celor două ordonanțe de urgență, respectiv OUG nr. 4/2024 și OUG nr. 7/2024, precum și identificarea unor mecanisme financiare și operaționale de susținere a activităților agricole în anul agricol 2023-2024.
MADR a transmis punctele agreate de către părți:
1. Se suspendă de drept la cerere, rambursarea datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate pentru culturile agricole vegetale, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) solicitarea de suspendare înaintată către creditori este însoțită de copia procesului verbal/proceselor verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, încheiat/încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 și primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 - septembrie 2024, într-un procent de afectare a culturilor de 50% grad de calamitate reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate;
b) dobânda la credite percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR la 3 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR la 3 luni pentru creditele în valută, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
2. Pe întregul lanț valoric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, în cazul în care debitorii își achită, până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare, nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare - cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024.
3. În cazul beneficiarilor care prezintă procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că este afectată într-un procent de afectare a culturilor 50% grad de calamitate reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate, se poate acorda ajutorul de stat sub formă de grant și dacă aceștia înregistrează credite restante încadrate în categoriile D și E în baza de date a Centralei Riscului de Credit.
4. Bugetul schemei de ajutor de stat este de maximum 1.861,5 milioane lei. Ajutorul de stat sub formă de grant se finanțează în limita sumelor disponibile în soldul contului de disponibil simbol 50.89 - Disponibil din „Fondul pentru creditare şi garantare a creditelor”, iar după epuizarea acestora, în limita prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare”, titlul VII „Alte transferuri” cod 55.
5. Fermierii pot utiliza creditul în limita garanției de 100% pentru partea de garantare pentru care vor accesa un credit cu dobândă de 1.95% + ROBOR sau poate fi utilizat în sistem dual, atât pentru ROBOR, cât și pentru garantare în cuantumul sumei de 280.000 euro.
6. Măsura suspendării executărilor silite se va aplica pe întreg lanțul valoric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor asemenea documente certificând cantitățile livrate.
7. Pe întregul lanț valoric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, în cazul în care debitorii își achită, până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare, nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare - cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024.
8. Credit - împrumut unic, denumit şi facilitate non-revolving, acordat de banca finanţatoare sub forma unui credit pentru finanțarea capitalui de lucru, respectiv pentru plata datoriilor restante către furnizori/distribuitori de inputuri; în cazul beneficiarilor care prezintă procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că este afectată minim 50% din suprafața cultivată, creditul poate fi utilizat și pentru rambursarea ratelor aferente altor credite/linii de credit/finanțări tip leasing financiar sau operațional contractate de către beneficiarii prevăzuti la lit.a), numai dacă destinația acestor finanțări este în strânsă legătură cu activitatea desfășurată de beneficiar în sectorul producţiei agricole. În noţiunea de credit nu se includ plafoanele de facilități (plafon de scrisori de garanţie bancară, plafon multiprodus, alte tipuri de plafoane).
În concluzie, s-a renunțat la criteriul privind gradul de calamitate pe fermă, rămânând doar media de minimum 50% a gradului de calamitate pe toate procesele verbale.
„În speranța că plafonul de 280.000 euro pe cadrul Ucraina se va dubla, toți fermierii care dețin procese verbale de calamitate de minimum 50% afectare, media din procesele verbale, vor putea apela la suspendarea plăților către creditori și furnizorii de inputuri, apoi vor putea să acceseze Creditul fermierului cu garanție de stat 100% și dobânda 1,95% + ROBOR, pentru achitarea creditelor și distribuitorilor de inputuri”, precizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), completând că și cei care înregistrează întârzieri la plata creditelor și sunt raportați în CRC până la categoria E, inclusiv, vor beneficia de această prevedere.
CITEȘTE ȘI:
„Ne vedem joi”. Ordonanța suspendării datoriilor, încă o rundă de negocieri
Fermierii mici și mijlocii, loviți mai puternic de suspendarea datoriilor și executărilor
Asociația Input Agro solicită sprijinirea întregului lanț fermier-distribuitor-producător
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura, buget suplimentat pentru ca MADR să plătească subvențiile fermierilor
Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri – 25 septembrie, suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, din Fondul de rezervă bugetară, aflat la dispoziția Executivului de la București, MADR a primit aproximativ 900 milioane de lei pentru a plăti unele subvenții agricultorilor.
Guvernul a alocat MADR suma de 445.721.000 lei - credite de angajament şi 441.821.000 lei - credite bugetare, în vederea asigurării integrale a resurselor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli aferente programelor/măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli/fermierilor afectați de inflație, războiul din Ucraina și condițiile pedoclimatice dificile din acest an.
Pentru compensarea parțială a pierderilor la cultura de tomate în spații protejate şi cultura de usturoi: 225.721.000 lei credite de angajament și credite bugetare, din care 41.582.000 lei cultura de usturoi și 184.139.000 lei cultura de tomate, termenul limită de plată fiind 30 septembrie 2024. De asemenea, suma de 105.000.000 lei credite de angajament este pentru sprijinul financiar aferent lunii decembrie a anului 2024, cu termen de plată trimestrul I al anului 2025.
MADR a mai primit 32.000.000 lei credite de angajament, respectiv 133.100.000 lei credite bugetare necesare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2 al anului 2024.
Pentru schema de ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024, în condițiile în care suprafața totală estimată a fost depășită prin cererile de sprijin financiar depuse de beneficiarii schemei, Ministerul Agriculturii a primit 3.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare.
În vederea evitării înregistrării unor plăți restante la furnizorii de energie electrică, plăți care urmează a fi efectuate în baza prevederilor OUG nr.107/2024, Ministerului Agriculturii i-a fost alocată suma de 80.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print,AICI!
Creațiile cercetării agricole românești se prezintă la ASAS
Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” anunță cel mai important eveniment al toamnei, expoziția realizărilor CDI 2024, care se va desfășura în București la sediul ASAS, în perioada 9 – 12 octombrie. Se vor prezenta rezultatele cercetării științifice în agricultură și, totodată, peste 45 de stațiuni de cercetare, dezvoltare, inovare ale Academiei, dar și producători tradiționali, își vor expune produsele.
În aceeași perioadă, ASAS va găzdui un eveniment internațional de mare prestigiu, cea de-a XII-a Adunare Generală a Uniunii Academiilor Europene de Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a Comitetului Director și a Simpozionului Științific asociat acestora.
În paralel cu aceste evenimente va avea loc, tot la ASAS, tradiționalul eveniment Bucharest Food Summit, ajuns la ediția cu numărul șapte, unde se vor dezbate teme complexe precum promovarea și susținerea produselor românești în retail și HoReCa, soluții de finanțare și redresare în contextul crizelor multiple, soluții de dezvoltare sustenabilă, construirea unui brand de țară și mărirea capacității de export cu valoare adăugată.
La Bucharest Food Summit și-au anunțat prezența unii dintre cei mai cunoscuți fermieri, antreprenori, producători, procesatori, cei mai importanți decidenți, specialiști și reprezentanți din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCa, din industria tehnologiei, din domeniul finanțării, mediul academic, precum și reprezentanți de vârf ai autorităților centrale și locale.
CITEȘTE și: Trecut, prezent și viitor în cercetarea agricolă românească
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
„Ne vedem joi”. Ordonanța suspendării datoriilor, încă o rundă de negocieri
Marți, 24 septembrie 2024, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au întâlnit organizațiile profesionale ale fermierilor, producătorilor și distribuitorilor de inputuri pentru discuții pe marginea propunerii de modificare a OUG 4/2024 (suspendarea ratelor fermierilor), respectiv OUG 7/2024 (schema de ajutor de stat „Creditul Fermierului”). „S-a agreat definitivarea textelor de lege la următoarea ședință de lucru, programată pentru joi, 26 septembrie, orele 13:00”, transmite Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
LAPAR anunță că au fost agreate următoarele:
-
Suspendarea ratelor până la 1 august 2025, față de propunerea inițială - 31 decembrie 2025, astfel încât fermierii să poată rambursa după recoltarea culturilor de toamnă;
-
Prag minim de afectare în fermă: 30%;
-
Prag minim de afectare per culturi: 50%.
„Așadar, fermierii care dețin proces verbal de calamitate pot apela la acest instrument de protecție pentru amânarea ratelor în cazul în care cultura i-a fost calamitată minimum 50%”, menționează LAPAR.
De asemenea, fermierii pot apela, prin modificarea OUG 7/2024, la „Creditul fermierului” cu garanție de stat 100%, însă doar pentru a achita facturile restante și ratele la creditele cu dobânda peste 2% + ROBOR.
Agricultorii care nu dețin un proces verbal de calamitate, pot accesa „Creditul fermierului” cu o garanție de stat mai mică.
Cei aflați în insolvență nu se pot folosi de înlesnirile acordate de stat.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
More...
Adaptarea la provocările momentului, prin lucrări minime și hibrizi performanți
Pierderea biodiversității reprezintă o amenințare tot mai mare pentru agricultură, slăbind capacitatea sectorului de a face față schimbărilor climatice care afectează productivitatea și reziliența fermelor. Pentru a combate acest fenomen, fermierii pot apela la metode durabile, precum reducerea sau eliminarea lucrărilor solului, care ajută la menținerea sănătății solului și la susținerea ecosistemelor diverse.
Una dintre cele mai eficiente strategii pentru promovarea sustenabilității agricole și reducerea pierderii biodiversității, conform unor studii recente1,2, este adoptarea sistemelor minime sau fără arături ale solului. Aceste metode agricole presupun reducerea perturbării solului, ceea ce ajută la conservarea structurii naturale a ecosistemului, având beneficii atât asupra productivității culturilor, cât și asupra biodiversității.
Practicile convenționale precum arătura, deși utilizate frecvent pentru pregătirea câmpurilor în vederea plantării, pot duce la eroziunea solului, pierderea materiei organice și distrugerea habitatelor pentru multe organisme benefice. Această pierdere a biodiversității solului afectează direct productivitatea, făcând mai dificil pentru fermieri să mențină sisteme agricole sănătoase și reziliente.
Sistemele minime de lucrare a solului, pe de altă parte, au demonstrat1,2,3 că îmbunătățesc sănătatea solului prin reținerea umidității, reducerea eroziunii și promovarea sechestrării carbonului. Aceste practici creează un mediu favorabil pentru organisme benefice din sol, ajutând totodată la retenția resurselor de apă în sol, care joacă un rol crucial în ciclul nutrienților și fertilitatea solului. La rândul lor, această retenție crescută a umidității și sănătatea solului îmbunătățesc reziliența culturilor, permițându-le să reziste mai bine presiunilor cauzate de schimbările climatice, dăunători și boli.
Hibrizii performanți completează tehnologia de cultură
Pentru a maximiza și mai mult beneficiile sistemelor de lucrări minime, fermierii pot integra hibrizii de înaltă performanță care să completeze aceste practici. Spre exemplu, Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, a dezvoltat hibrizii Optimum® AQUAmax®, special concepuți să prospere în condiții de resurse limitate de apă. Acești hibrizi sunt proiectați pentru toleranță la secetă, fiind o alegere ideală pentru a fi folosiți împreună cu sistemele minime de lucrări, valorificând expertiza științifică a companiei pentru a dezvolta soluții cuprinzătoare pentru fermieri.
Pentru sezonul de primăvară următor, fermierii pot alege hibrizii Optimum® AQUAmax® de la Corteva, cum ar fi hibrizii de porumb P9889 și P9757, care și-au demonstrat capacitatea de a exploata eficient apa disponibilă în sol, oferind producții remarcabile chiar și în condiții persistente de secetă, cu productivitate constantă și fiabilitate pe termen lung. Într-o perioadă în care schimbările climatice devin tot mai evidente, alegerea acestor hibrizi reprezintă o mișcare strategică esențială pentru a asigura o producție agricolă sustenabilă și sigură în viitor.
Cosmin Iancu, fermier și administrator al societății Picmar Prod din județul Ilfov, explică cum a ales să gestioneze producția agricolă într-un mod durabil: „Temperaturile extrem de ridicate și seceta persistentă din ultimii ani au devenit o preocupare constantă pentru fermierii din România. Este esențial să adaptăm proactiv practicile agricole pentru a face față acestor provocări. Din experiența mea de fermier, trecerea la un sistem de lucrări minime și utilizarea hibrizilor Optimum® AQUAmax® mi-a demonstrat că pot obține în continuare producții bune, chiar și în condiții extreme de secetă. Acum mă simt pregătit pentru anul ce vine, care se anunță plin de provocări”.
În concluzie, viitorul agriculturii va depinde de fermierii care pot ajusta tehnicile lor și pot utiliza soluții noi pentru a se adapta la condițiile actuale. Viteza cu care aceste schimbări sunt asimilate accelerează dezvoltarea sustenabilă în managementul strategic al fermei. Prin urmare, Corteva Agriscience este angajată să sprijine fermierii cu soluții care facilitează accesul acestora la o productivitate crescută, chiar și în scenarii meteorologice extreme.
1 Agronomy | Special Issue : Sustainable Management and Tillage Practice in Agriculture (mdpi.com)2 Farming practices to enhance biodiversity across biomes: a systematic review | npj Biodiversity (nature.com)3 Minimum tillage as climate-smart agriculture practice and its impact on food and nutrition security | PLOS ONE
Autor: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Un nou sediu și showroom pentru Chrono Flex, partener IPSO Agricultură
Săptămâna trecută, pe 19 septembrie 2024, Chrono Flex România a inaugurat noul sediu, care include magazin și birouri, lângă București, la Mogoșoaia (Ilfov). Parte a grupului Monnoyeur, compania Chrono Flex este prezentă de doi ani pe piața românească și de trei decenii în Franța, fiind specializată în repararea și întreținerea furtunurilor hidraulice.
Evenimentul de inaugurare a fost un bun prilej pentru a cunoaște misiunea ChronoFlex, reprezentanții companiei împărtășindu-le celor prezenți experiențele și arătându-le soluțiile dedicate nevoilor specifice ale fiecarui utilaj.
De trei decenii, un model
Chrono Flex este liderul francez în sectorul său specializat în repararea de urgență a furtunurilor. Având o cifră de afaceri de 54,5 milioane de euro în 2023 și angajând aproape 500 de angajați, Chrono Flex permite multor jucători din economia reală, precum: șantiere, construcții și lucrări publice, industrie și energie, comerț (inclusiv distribuție de masă), servicii publice (spitale), să-și continue activitatea.
Cu peste 150.000 de intervenții pe an în Franța, Chrono Flex operează în jurul a trei axe strategice: inovația, compania de învățare și abordarea CSR.
Prezentă deja în teritoriile franceze și în Elveția, compania Chrono Flex s-a stabilit în Polonia, România și Belgia de la integrarea sa în grupul Monnoyeur în 2021. Obiectivul este de a fi partenerul esențial al soluțiilor hidraulice pentru clienții săi, indiferent de brandurile din flota lor.
Ofertă completă pentru clienții locali
Aventura românească a început la București, extinzându-se în principalele mari orașe cum ar fi Cluj, Timișoara, Alba Iulia, Sebeș, Ploiești, Galați, Brașov. Tehnicienii pot răspunde nevoilor clienților lor datorită unei game largi de servicii și produse hidraulice.
Prezența flotei Chrono Flex 24/7, disponibilitatea pentru derularea procesului complet de intervenție prin demontare – confecționare – montare asigură cel mai bun serviciu pentru depanarea problemei hidraulice și repornirea producției pentru clienții săi.
Prin urmare, lansarea acestui nou sediu de la Mogoșoaia, cu showroom și birouri, marchează încă o etapă în aventura partenerului IPSO Agricultură, Chrono Flex.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Fermierii mici și mijlocii, loviți mai puternic de suspendarea datoriilor și executărilor
Luni – 23 septembrie 2024, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) au trimis ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, premierului, precum și celorlalte ministere competente, o adresă cu privire la impactul negativ și disproporționat al proiectului de modificare și completare a OUG nr. 4/2024 asupra producătorilor și importatorilor de input-uri agricole (produse de protecție a plantelor, semințe, combustibili și îngrășăminte).
Mai exact, cele două organizații profesionale se referă la prevederile din proiectul de act normativ conform cărora creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare (executare silită) asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.
„Suntem parte a aceleiași agriculturi și suferim același impact negativ al condițiilor menționate în Proiectul de Ordonanță. Suntem conectați cu fermierii și distribuitorii de input-uri ca părți ale aceluiași lanț valoric, care funcționează ca un ecosistem și orice decizie din sistem se repercutează și asupra noastră. Proiectul introduce un caz de suspendare a rambursării datoriilor restante, a ratelor dobânzilor și comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, precum și interzicerea aplicării de către creditori (furnizori sau distribuitori) a unor măsuri de recuperare a creanțelor scadente de la data intrării în vigoare a prevederilor până la data de 31 decembrie 2025. Salutăm interesul MADR de a soluționa dificultățile întâmpinate de fermierii din România ca urmare a condițiilor meteorologice din ultima perioadă și deschiderea MADR de a discuta soluțiile propuse în proiectul de act normativ. Însă, soluția propusă în proiect va afecta negativ toți operatorii din sectorul agricol, fie furnizori sau distribuitori, fie fermieri. În plus, proiectul de OUG prezintă vulnerabilități legale insurmontabile, încălcând atât normele constituționale, cât și rigorile de tehnică legislativă. Precizăm că acest punct de vedere este sumar și este înaintat pentru a face mai eficientă dezbaterea publică ce urmează a avea loc marți, 24 septembrie 2024, la sediul MADR de la ora 17:00. Dacă se solicită, putem dezvolta argumentele sumarizate în această adresă”, arată AISR și AIPROM.
Și producătorii, și distribuitorii, și fermierii, mai ales ce mici și mijlocii, vor fi afectați
În mod cert, susțin cele două asociații, poiectul va afecta imediat și semnificativ sectorul agricol din România și va agrava situația acestuia.
„Acest lucru se va întâmpla întrucât proiectul, în forma sa actuală, suspendă plata voluntară a datoriilor restante, a dobânzilor, comisioanelor scadente datorate de fermieri, penalităților de întârziere a plății și blochează, până la 31 decembrie 2025, luarea de către creditori a oricăror măsuri de recuperare a creanțelor scadente. Altfel spus, creditorii (fie ei furnizori, fie distribuitori) nu vor mai avea concursul Statului în vederea recuperării creditului comercial acordat fermierilor. Furnizorii de input-uri, prin acordarea de credit comercial pe termen lung (până la recoltarea culturii. Prin comparație, termenul legal maxim de plată al agricultorilor francezi este de doar 45 de zile), au permis fermierilor accesul la tehnologii și produse inovative, având ca rezultat îmbunătățirea productivității și sporirea competitivității fermierilor români. Mai mult, furnizorii de input-uri riscă o expunere pe credit de doi ani aproape, ceea ce este imposibil de suportat, în condițiile în care 80% din timpul de creditare cade în sarcina producătorilor de inputuri. În absența plății voluntare la scadență a creditului comercial, conform celor agreate în mod liber prin contracte, și în absența recuperării creanțelor (creditului comercial) prin procedurile de executare silită în caz de neconformare voluntară, furnizorii și distribuitorii nu își vor putea achita propriile obligații de plată față de creditorii lor, vor fi decapitalizați și vor fi cel mai probabil nevoiți să acorde mai greu credit comercial, strict în funcție de politicile comerciale individuale ale fiecăruia dintre aceștia. Acest lucru poate afecta producătorii agricoli și, pe cale de consecință, competitivitatea sectorului agricol din România, diminuând ponderea acestuia în produsul intern brut, și, posibil, poate provoca ieșirea de pe piață a unor operatori din sector (furnizori, distribuitori și fermieri). În acest scenariu, concurența pe piață va fi afectată, iar inovația și productivitatea, diminuate. Scenariul de mai sus este urmarea firească și inevitabilă a afectării negative a drepturilor creditorilor, care, pentru a-și securiza viabilitatea financiară și abilitatea de a funcționa pe piață pe baze economice, ar putea teoretic să fie puși în situația de a decide, în funcție de politicile comerciale individuale și propriul acces la resurse financiare fie să renunțe la creditul comercial urmând să furnizeze input-urile cu plata în avans sau la livrare, fie să ceară de la partenerii contractuali garanții independente de plată sau garanții de plată de la societățile-mamă ale partenerilor care sunt mari exploatații agricole. În toate aceste cazuri, fermierii mici și medii ar putea fi afectați, întrucât creditul comercial este esențial pentru viabilitatea lor economică, iar aceștia nu au posibilitatea de a procura garanții independente sau de la societățile mamă, precum concurenții acestora, marile exploatații agricole”, explică AISR și AIPROM.
Prin urmare, suspendarea rambursării creditului comercial și a componentelor acestuia, precum și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, va afecta cel mai probabil întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii.
Proiectul încalcă principii constituționale
Amânarea plății unor obligații contractuale și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită cu privire la creanțele furnizorilor și producătorilor împotriva fermierilor încalcă mai multe principii constituționale, susțin cele două organizații profesionale care au semnat adresa către autorități.
Astfel:
1. Reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, acces care nu poate fi limitat potrivit articolului 21.2 din Constituție care prevede ca „nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”. Cum executarea silită este parte integrantă a unui litigiu civil și necesită concursul instanțelor în vederea desfășurării, concluzia firească este că blocarea executărilor silite până la data de 31 decembrie 2025 reprezintă o flagrantă limitare a dreptului de acces la justiție.
2. Reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată protejat prin articolul 44 al Constituției, fiind mai exact o restrângere a unor drepturi fundamentale ale creditorilor (fie ei furnizori sau producători, fie distribuitori) și anume drepturile de proprietate asupra creanțelor împotriva fermierilor. Aceasta întrucât, ca regulă, amânarea oricărei obligații de plată generează dobânzi în contul creditorilor, dobânzi datorate de debitori. Cum proiectul nu menționează că debitele producătorilor agricoli continuă să genereze dobânzi de la data intrării în vigoare până la 31 decembrie 2025, acest aspect reprezintă o „expropriere” întrucât impune creditorilor să suporte, pe costul lor, amânarea plății obligațiilor de către creditori. Din acest motiv creditorii au drept de regres împotriva Statului pentru dobânzile neachitate, dacă Statul va impune aceste măsuri prin promulgarea proiectului.
3. Reprezintă o încălcare a limitelor exprese ale delegării legislative. Conform articolului 115 (6) al Constituției „ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție”. Or, proiectul generează consecințe negative în domeniul în care intervine, și anume, dreptul de proprietate al creditorilor în componenta sa de valorificare a creanțelor, unde se înregistrează o expropriere temporară, sau accesul la justiție, care este îngrădit până la 31 decembrie 2025 în ceea ce privește recuperarea creanțelor prin procedura executării silite.
Carențe de tehnică legislativă
„Proiectul ar trebui avizat de către Secretariatul General al Guvernului din punctul de vedere al oportunității promovării acestuia, în sensul motivării situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și a prezentării consecințelor neadoptării proiectului, conform art. 31 al Hotărârii de Guvern nr. 561 din 10 mai 2009. În egală măsură, este necesar punctul de vedere al autorității de concurență, Consiliul Concurenței, date fiind impactul semnificativ al proiectului asupra cererii și ofertei și, pe cale de consecință, asupra concurenței pieței relevante a sectorului agricol, cu precădere asupra lanțului de aprovizionare a acestui sector”, se precizează în adresa transmisă autorităților.
Propunerile AIPROM și AISR
Cele două asociații susțin că soluția propusă de proiectul de act normativ controversat plasează costurile exclusiv pe umerii furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, ceea ce poate provoca o „contracție” a sectorului agricol la toate nivelurile (producător/furnizor, distribuitor și fermier) ca urmare a limitării accesului la finanțare, a blocajului financiar și a decapitalizării forțate a operatorilor. „Mai mult, soluția propusă prin proiect agravează în mod abrupt dificultățile operatorilor din piață și alterează pe termen scurt și mediu viabilitatea ecosistemului reprezentat de producători și furnizori, distribuitori și fermieri. Ca atare, credem că ar fi oportun ca soluția ce poate fi avută în vedere de către MADR să cuprindă un pachet complex de măsuri menite să adreseze problemele sistemice ale agriculturii, așa cum au fost acestea acutizate de seceta din ultimii ani.”
Așadar, propunerile AIPROM și AISR:
-
Ajutoare financiare directe sub formă de granturi sau împrumuturi cu dobândă scăzută, care ar plasa soluția pe umerii celui mai calificat să rezolve problemele din agricultură, și anume Guvernul României;
-
Garantarea de către Guvernul României a creditului comercial angajat de către producătorii agricoli în relația cu partenerii acestora, fie ei furnizori sau distribuitori, ceea ce ar permite atât continuitatea fluxului de input-uri către fermieri, cât și prezervarea stabilității financiare a furnizorilor/distribuitorilor;
-
Încurajarea și extinderea accesului la asigurări împotriva secetei, eventual caracterul obligatoriu al unei asemenea asigurări.
În concluzie, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și Alianța Industriei Semințelor din România, în numele membrilor săi care asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol, solicită renunțarea la prevederile art. 62 din proiectul de modificare și completare a OUG nr. 4/2024, „date fiind consecințele negative, certe și semnificative asupra sectorului agricol și asupra competitivității și modernizării acestuia”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
România, gazdă pentru Agricultura din UE
Ediția de anul acesta a Congresului European al Fermierilor va avea loc la București, în perioada 23-25 octombrie 2024. Evenimentul este organizat de către COPA-COGECA o dată la doi ani, într-un stat membru. Anul acesta, structura europeană de reprezentare a intereselor fermierilor și cooperativelor a decis ca România să fie gazda acestui congres care va da ora exactă pentru strategia pe care agricultorii europeni o doresc implementată în sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare, entitatea care îi reprezintă pe fermierii din țara noastră la COPA-COGECA, este implicată în organizarea Congresului European al Fermierilor. Alianța este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.
Peste 300 de fermieri din UE sunt așteptați la București
La ediția 2024 a Congresului European al Fermierilor sunt așteptați peste 300 de fermieri reprezentativi din statele membre UE, iar România, prin membrii celor patru organizații care compun Alianța pentru Agricultură și Cooperare, va avea o delegație extrem de puternică astfel încât vocea fermierilor noștri să fie auzită la nivelul decidenților europeni.
„Discuțiile de la Congresul de anul acesta vor explora provocările principale ce afectează sectorul agricol, precum extinderea Uniunii, finanțarea sa și viitoarele politici agricole de sprijin. Aceste discuții, încadrate de rezultatul alegerilor europene și de dialogul strategic, vor viza probleme de durabilitate, dar și rolul jucat de cercetare și de inovare pentru a oferi soluțiile atât de necesare pentru viitorul sectorului agricol. Se va ține cont de impactul cumulativ al crizelor geopolitice actuale, al inflației alimentare, al sarcinii administrative și legislative, precum și de evenimentele meteorologice extreme cu care se confruntă agricultorii. Aceste efecte continuă să afecteze durabilitatea economică a fermierilor și a cooperativelor și duc la tulburările sociale actuale. Reziliența și competitivitatea agriculturii și silviculturii europene sunt determinate de necesitatea ca aceste sectoare să joace un rol strategic în constituirea viitoarelor politici europene. Aceste politici trebuie să contribuie la viabilitatea zonelor rurale, să răspundă problemelor de disponibilitate, accesibilitate a prețurilor alimentelor și accesibilitate în general a hranei, totul în timp ce se răspunde și problemei fundamentale a schimbărilor climatice”, arată organizatorii pe site-ul oficial al Congresului European al Fermierilor (https://europeanfarmerscongress.eu/ro).
Congresul European al Fermierilor va avea o durată de trei zile, între 23 și 25 octombrie 2024. Primele două zile vor fi dedicate lucrărilor pe ateliere și sesiunii plenare, care vor avea loc la Hotelul Radisson Blu din Capitală, iar în cea de-a treia zi vor fi organizate vizite tehnice în câteva ferme din România. Vor fi prezenți reprezentanți ai autorităților naționale și europene responsabile pentru agricultură, precum și reprezentanți ai asociațiilor și cooperativelor membre Copa și Cogeca din toată Uniunea Europeană.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
