D`ale gurii - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

În după-amiaza zilei de azi, 3 martie 2020, se desfășoară, la Poiana Brașov, a VII-a ediție a Conferinței Pomiculturii Românești.

Evenimentul organizat de Agricover beneficiază de sprijinul OIPA Legume și fructe/Prodcom - Asociația Interprofesională pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe.

Discuțiile sunt axate pe schimbările aduse de reforma PAC în sectorul pomicol, tendințele pieței de profil, tehnologii inovatoare pentru creșterea productivității, evoluția pieței de desfacere în țara noastră. De asemenea, vor fi abordate și soluțiile specializate de finanțare în pomicultură. Și-au anunțat prezența pomicultori din întreaga țară, specialiști, autorități și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii din agribusiness.

Agricover Credit IFN, instituție financiară non-bancară dedicată finanțării agriculturii românești, a înregistrat anul trecut un profit net de 40,168 milioane lei, reprezentând o creștere de 21% față de anul 2018. Valoarea creditelor acordate în 2019 a fost de 1,88 miliarde lei, în timp ce numărul clienților activi a ajuns la 3.434, în creștere cu 23% față de 2018.

Pentru anul 2020, Agricover Credit IFN își propune să continue strategia de creștere axată pe optimizarea portofoliului de produse, cu o atenție specială pentru agricultura sustenabilă și dezvoltarea de noi parteneriate strategice, pentru a răspunde nevoilor reale ale fermierilor, contribuind astfel la dezvoltarea continuă a agriculturii românești. „De 12 ani, susținem eficient agricultura românească și am devenit prima opțiune a fermierilor atunci când se gândesc la finanțarea afacerilor. În 2019, am continuat creșterea sustenabilă prin dezvoltarea portofoliului de clienți, fermieri mici și medii, și împreună cu Agricover SA am dezvoltat produse noi, de sinergie. Cu ajutorul unei echipei comerciale puternice, continuăm să oferim soluții specializate la nivel național, răspunzând nevoilor specifice de finanțare ale partenerilor noștri, fermierii”, a precizat Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN.

Produsele care răspund nevoilor specifice ale fiecărui segment din agricultură au reprezentat motorul creșterii în anul 2019. Produsele „Cash Discount” și „Creditul 1X2”, două soluții unice de creditare ale Agricover, au fost bine primite de către fermieri pe parcursul anului trecut, iar „Motorină cu plata la recoltă”, soluție oferită prin intermediul unui credit negarantat dedicat exclusiv finanțării achiziției de motorină, rămâne unul dintre cele mai accesate de către fermierii din toată țara. „Anul trecut, plecând de la nevoia segmentului de ferme mici și medii, am dezvoltat „Creditul 1X2 - Alegeri de două ori mai bune”, un produs inovativ, asociat cu achiziția de produse pentru protecția plantelor, și s-a dovedit a fi unul de succes”, a arătat Robert Rekkers.

Pentru a asigura necesarul de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar și cu partenerii internaționali consacrați, precum International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, International Investment Bank, ResponsAbility, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), valoarea totală a fondurilor accesate în 2019 fiind de 1,571 miliarde de lei.

Informații financiare la 31 decembrie 2019:

  • Profitul operațional: 46,684,426 lei, în creștere cu 21%
  • Profitul net: 40,168,257 lei, în creștere cu 21%
  • Capitaluri proprii: 297,775,179 lei, în creștere cu 35%
  • Rata de adecvare a capitalului (conform normelor BNR): 25%, în creștere cu 12%
  • Credite neperformante cu restanțe mai mari de 90 de zile: 1,3%
  • Valoarea creditelor acordate: 1,884,140,016 lei, în creștere cu 16%
  • Expunere din credite: 1,552,145,718 lei, în creștere cu 19%
  • Număr clienți activi: 3,434 fermieri, în creștere cu 23%

Visul oricărui fermier este să obțină recolte mari și de bună calitate. Dar, între momentul pregătirii de dinainte de însămânțare și recolta propriu-zisă de floarea-soarelui, apar numeroase obstacole sau compromisuri pe care fermierul este nevoit să le facă.

Se spune că agricultura e ca mersul pe sârmă, trebuie să știi cum să menții mereu în echilibru fiecare factor din lanțul tehnologic. Uneori, însă, acest efort duce la greșeli care pot compromite visul unei culturi de invidiat. Vă prezentăm cele mai întâlnite cinci greșeli la cultura de floarea-soarelui.

1. Densitatea prea mare la semănat

Din dorința de a obține mai multe plante la hectar, unii fermieri utilizează densități prea mari. Efectul este invers celui dorit. Plantele vor începe să concureze una cu cealaltă. Vor începe să crească prea înalte, în competiția pentru lumină, vor avea un capitul mai mic, iar riscul de cădere devine semnificativ mai mare. La fel și riscul unor atacuri puternice de boli, care se pot răspândi acum mult mai ușor. Din fericire, rezolvarea este foarte simplă, fermierul trebuie să respecte mereu indicațiile producătorului hibridului pe care-l folosește în cultură.

2. Combaterea insuficientă a buruienilor

O metodă folosită uneori pentru a limita cheltuielile este să aplici erbicide mai ieftine cu spectrul mai redus de combatere a buruienilor. Metoda poate da rezultate în anii ideali pentru cultură. Însă, așa cum știm, ultimii ani au fost departe de ideal, cu vreme capricioasă și factori favorizanți pentru buruienile dificil de combătut sau pentru parazitul Orobanche, cu care se confruntă mulți fermieri din estul țării. Condiții dificile, în care multe dintre produsele cu spectru redus de combatere nu mai dau rezultatele scontate.

O altă greșeală este lipsa de testare temeinică a amestecului din rezervor, ceea ce poate conduce, din păcate, la fitotoxicitate.

3. Arunci banii pe motorină, făcând prea multe treceri

Este o greșeală foarte des întâlnită în rândul fermierilor care folosesc erbicide cu eficacitate redusă, fiind nevoiți să facă și cel puțin o trecere suplimentară, de cele mai multe ori cu un graminicid. Însă, trăgând linie, costurile totale ale erbicidelor și ale motorinei le depășesc pe cele implicate de folosirea unui produs cu spectru larg de combatere a buruienilor atât dicotile, cât și monocotile anuale, precum este Pulsar® Plus.

4. Neaplicarea preventivă a fungicidelor

Există, din păcate, numeroși fermieri care consideră că fungicidele sunt doar o cheltuială în plus, iar nefolosirea acestora este un risc asumat. De cele mai multe ori însă, riscul este și mare, și inutil. Principala cauză este imprevizibilitatea vremii. Colegii noștri au constatat multe cazuri în țară când fermierii care au preferat să nu aplice fungicide s-au trezit, după precipitații, cu atacuri puternice de patogeni, fără să mai poată face ceva, deoarece nu mai puteau intra în câmp să aplice tratamente curative. Rezultatul? Culturi compromise. Mai bine să previi, decât să tratezi.

5. Prea puțină deschidere la nou

Este un fapt demonstrat. Agenții patogeni evoluează. Iar hibrizii și produsele fitosanitare trebuie să țină pasul. Dar ce facem când avem un produs preferat pe care-l folosim în mod repetat sau când folosim produse din aceeași clasă chimică? Apare fenomenul de rezistență. Fermierul trebuie să se informeze continuu, de la colegi sau reprezentanții producătorilor, cu privire la noile soluții sau produse apărute pe piață, și să încerce permanent soluții noi. Tehnologiile depășite aduc profituri mici.

Material furnizat de BASF Agricultural Solutions România

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producătorii din mediul rural care pun în valoare materiile prime locale reprezintă un pilon important pentru economia rurală, pentru bunăstarea comunităților din care fac parte. În acest sens, autoritățile locale sunt implicate în identificarea produselor care pot deveni branduri locale și în acordarea de sprijin necondiționat producătorilor locali, cum este cazul Asociației „Produs de Cluj”, a cărei activitate este finanțată și susținută de Consiliul Județean Cluj.

Femeia, „stâlpul casei”

În viața satului tradițional, femeia era „stâlpul casei”, ea ocupându-se de creșterea și educarea copiilor, de hrana cea de toate zilele și de îmbrăcămintea tuturor membrilor familiei. Din mâinile femeii ieșeau diverse țesături, covoare și costume populare. Astăzi, poate că femeia nu mai stă la războiul de țesut, însă în mod sigur are un rol important în afaceri, în comunitate și, nu în ultimul rând, în casă.

În Asociația „Produs de Cluj” sunt multe femei și numeroase mici afaceri de familie în care femeia are o implicare majoră. Și, pentru că martie este luna în care sărbătorim femeia, iată câteva exemple de femei ambițioase, puternice, mame și soții extraordinare.

„Am fost nevoită să preiau conducerea fermei după ce am rămas singură. Atunci am avut de ales între a continua ceea ce începusem împreună cu soțul meu și să duc mai departe moștenirea familiei sau să mă complac în statutul de văduvă și să nu fac nimic. Am decis că cei care au muncit înainte în ferma aceasta ar fi dezamăgiți, copiii mei ar putea crede că femeile sunt bune doar în bucătărie și să aibă grijă de urmași, așa că am pus mâna și mintea la treabă și am mers mai departe”, povestește Aurora Gânscă, originară din Mănăstireni, județul Cluj. Doamna are în grijă astăzi o exploatație de aproximativ 1.000 de oi, 150 de capre, 20 de vaci, câteva zeci de porci, inclusiv din rasa Mangalița. De asemenea, Aurora Gânscă produce, după rețete proprii, caș, brânză de burduf, telemea, urdă, cârnați, pastramă, caltaboși, jumări, slănină. A urmat cursuri de specializare în management și agricultură ecologică la Hanovra, în Germania, unde a învățat să folosească mai mult lumina naturală în saivanele oilor, construite cu panouri transparente.

Ildiko Kepes, din Turda, este o altă doamnă din Asociația „Produs de Cluj”, care este la a treia generație de apicultori. Și pregătește a patra generație care să ducă mai departe ferma de familie, prin Kinga, fiica sa. În apicultură se merge pe tradiție și pe abilități moștenite sau transmise, iar Ildiko Kepes și soțul său au profitat din plin de experiența înaintașilor. Împreună, produc și comercializează miere și alte produse apicole prin magazinul propriu și în târgurile destinate producătorilor. „Indiferent de florile din care au cules albinele polenul, mierea este superioară, este perfectă. Singura condiție este să fie produsă de albine. Noi avem stupina noastră, o plimbăm prin țară la cules de polen. Clujul nu este un județ unde să existe sute de hectare de culturi de rapiță sau floarea-soarelui, așa că producem o varietate destul de mare de miere”, spune Ildiko Kepes, adăugând că, pe lângă producția de miere, a ales să răspundă cererii tot mai ridicate de polen, propolis sau energizante pe bază de produse apicole.

O altă femeie care a ales drumul afacerilor rurale este Anca Șerpar. Ea a început să cultive lavandă în urmă cu aproape zece ani. A depus un proiect pe fonduri europene și a pornit afacerea de familie. A ajuns de la 5.000 de plante pe 2.200 de metri pătrați să aibă o cultură de 20.000 de plante, cu aproape 70 de specii de lavandă, pe un hectar și doi ari, aflată pe partea dreaptă a drumului către faimosul castel Banffy, din Bonțida. „Producem uleiuri, săpunuri, lumânări, pernuțe umplute cu boabe de lavandă pentru cei mici, săculeți de lavandă care îndepărtează moliile și dau un miros plăcut interiorului dulapului. Avem aproximativ 20 de produse, toate realizate din plantele cultivate de noi. Practic, plantele noastre sunt valorificate în procent de 100%, nimic nu se aruncă, totul are o întrebuințare”, arată Anca Șerpar, care și-a numit ferma de familie „Lavandă by Lola”.

Județul Cluj are 19 atestate de produs tradițional, un atestat de produs rețetă consacrată, iar 52 de produse au dobândit mențiunea de calitate facultativă produs montan. Arealul județului Cluj se află în aria geografică aprobată la Comisia Europeană pentru băutura spirtoasă „Pălincă”, un produs care, din anul 2018, este înregistrat ca Indicație Geografică.

Asociația „Produs de Cluj” a luat ființă la sfârșitul anului 2010, fondatori fiind Consiliul Județean Cluj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCTC) și Agro Transilvania. Mai apoi, locul CJCPCTC a fost luat de Şcoala Populară de Artă „Tudor Jarda”. Cel mai mare sprijin îl acordă Consiliul Județean Cluj, care finanțează și susține activitatea asociaţiei.

Înfiinţarea acestei organizaţii a fost determinată de nevoia, conştientizată de autorităţile locale, de a crea un cadru legal prin care micii meşteşugari şi producătorii clujeni, păstrători ai tradițiilor populare și culinare clujene, să fie sprijiniţi în demersul lor de a păstra şi perpetuua patrimoniul cultural rural clujean.

Prin acţiunile sale, Asociația „Produs de Cluj” contribuie la dezvoltarea şi promovarea micilor întreprinzători, cu precădere a celor din mediului rural, asigurându-le reprezentarea la nivel național şi internațional. Prin facilităţile acordate, micii meşteşugari şi fermieri din zonele rurale sunt sprijiniţi să păstreze tradiţiile, să rămână aproape de sat, iar împătimiții de autentic și tradițional au șansa de a-și prezenta și vinde produsele, contribuind astfel la creșterea şi dezvoltare economiei locale.

La sediul MADR, târg „Produs de Cluj”, 5 – 8 martie 2020

Ministerul Agriculturii susține conceptul de lanț scurt, în cadrul căruia producătorul se întâlnește direct cu consumatorul, fără intermediari. Prin urmare, în perioada 5 – 8 martie 2020, curtea MADR găzduiește o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești din zona Clujului, manifestare organizată în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, prin intermediul brandului „Produs de Cluj”, aceasta fiind prima dintr-o serie de astfel de acțiuni ce urmăresc promovarea tradițiilor locale din diferite regiuni ale României.

Prin astfel de evenimente, Ministerul Agriculturii dorește să evidențieze importanța valorificării materiei prime autohtone care poate genera valoare adăugată prin prelucrarea acesteia, în vederea înregistrării și recunoașterii produselor agroalimentare românești pe plan național și european.

Chiar în inima Bucureștiului, vizitatorii au ocazia să descopere gustul bucatelor ardelenești, realizate după rețete tradiționale, având în vedere că la evenimentul dedicat produselor din județul Cluj participă 40 de producători și meșteri populari artizani. O gamă variată de produse agroalimentare va umple curtea sediului Ministerului Agriculturii, cum ar fi: produse lactate montane, produse din carne, miere, dulcețuri, sucuri naturale, turtă dulce, pâine, prăjituri și ciocolată de casă, conserve din legume și vinuri. Având în vedere că luna martie este dedicată femeilor, de la târg nu vor lipsi cadourile tradiționale realizate de meșteri artizani, precum obiecte de artizanat, costume populare specifice zonei și accesorii aferente acestora, bijuterii lucrate manual, articole de marochinărie, produse cosmetice bio și produse pe bază de lavandă. Pe parcursul celor patru zile ale târgului, atmosfera va fi animată de spectacole folclorice specifice zonei Văii Someșului.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 5 martie, la ora 1100. Programul de vizitare al târgului „Produs de Cluj” este în perioada 5 - 8 martie 2020, între orele 1000 – 1800.

Foto: Produs de Cluj

Sunday, 01 March 2020 23:04

Viitorul e al soluţiilor tehnologice

Din iunie 2019, la conducerea companiei Titan Machinery România se află o femeie, Melania Ungureanu, pe care mulți o știm, actualul director general activând aici încă din 2007. O femeie puternică, ambițioasă, care se simte bine într-o lume care, până mai ieri, era considerată a bărbaților. Cum a evoluat Titan Machinery România, cine e firma-mamă din SUA, cum sunt primite de agricultorii noștri mărcile Case IH și Vaderstad, cele mai importante din portofoliul firmei, cum a fost anul trecut și care sunt planurile pentru 2020, reprezintă câteva din punctele atinse în discuția pe care am avut-o la început de an cu Melania Ungureanu.

„Nu e un domeniu uşor. Echipa Titan Machinery România este formată din peste 250 de oameni, dintre care vreo 40 sunt femei, avem vânzători femei, sunt pasionate de ceea ce fac. Departamentul nostru de piese de schimb are la conducere o femeie.”

Reporter: Cum a fost anul 2019 pentru Titan Machinery?

Melania Ungureanu: În câteva cuvinte, pot să spun că suntem acolo unde vrem să fim. 2019 a fost un an cu bune şi cu rele, însă cu toate greutăţile anului agricol 2018-2019, în decembrie am putut spune că încheiem anul bine. Într-o piaţă a României în care anul trecut, din informațiile noastre, a scăzut un pic numărul tractoarelor noi vândute, Titan Machinery a reușit o creștere a cotei de piață, iar la momentul ăsta depăşim 15% din piaţă la tractoare.

În ceea ce privește combinele, anul 2019  a fost foarte bun pentru noi, a fost o creştere cu 20% faţă de 2018, chiar în condiţiile unui an dificil pentru fermieri. Subliniez că noi suntem cei care vindem combine Axial-Flow, iar în acest segment Titan Machinery este lider de piață.

De asemenea, vreau să punctez că Titan Machinery România este firma-fiică a lui Titan Machinery din Statele Unite ale Americii, firmă cotată pe NASDAQ, cel mai mare dealer de utilaje agricole şi de construcţii din lume, care comercializează patru branduri, două de agro și două de construcţii, iar după ce zic lucrul ăsta e clar că mă duc la marca Case IH, marcă care presupune înainte de orice calitate, care într-adevăr în SUA înseamnă putere, înseamnă tractoare de peste 250 CP în special. Revenind în România, în afară de aceste tractoare de putere mare pentru care e recunoscută marca Case IH, am reuşit să intrăm în segmentul de ferme mici şi mijlocii, unde am vândut un număr important de tractoare între 60 CP şi 250 CP. Ceea ce mă bucură e că fermierul mic şi mijlociu începe să investească în tehnologie, în calitate, înainte de orice.

Reporter: Care este gama de tractoare având cererea cea mai mare din partea fermierilor români?

Melania Ungureanu: Soluţia tehnică pe care o propune Titan Machinery clientului român e una completă, de la tractor de 55 CP până la 600 CP, e clar că ne îndreptăm spre clienţi mici, medii şi mari...

Reporter: Să înţeleg că dialogul începe de la suprafața exploatată...

Melania Ungureanu: Întotdeauna. Încercăm cumva să ghidăm clientul spre acel tandem, acea soluţie tehnică care să i se potrivească. De aia n-aş putea să spun că avem o categorie de tractoare vândută mai mult sau mai puţin, pentru că toate-şi au rostul lor în planul pe care-l avem. Ziceam la început că anul ăsta am vândut mai mult ca în alţi ani tractoare mai mici. Era un plan al nostru să facem asta, să ducem marca Case IH şi în segmentul ăsta care până acum nu era acoperit, dar e cumva dictat şi de piaţă, şi mă bucur că-i aşa, înseamnă că și pe fermierul mic și mijlociu îl interesează să investească în tehnologie, înseamnă că-l interesează să înceapă să lucreze eficient, să-şi aibă mare grijă de resursele lui financiare şi de pământul lui, până la urmă. Deci de aia aş spune că reuşim să vindem din toate categoriile, şi tractoare mici, şi medii, şi mari, iar la combine, v-am zis, am terminat anul extraordinar de bine. Combinele Case IH Axial-Flow asigură o bună calitate a recoltei, o bună calitate a seminţei. Oful nostru vis-a-vis de Case IH este că dacă am avea combine mai mici, am vinde şi mai multe. Combina cea mai mică de la Case IH e o combină care se adresează clientului care are măcar câteva sute de hectare, pentru că e o combină mare, o combină de valoare mare. Pe de altă parte, lăsăm viitorul să decidă, să hotărască, până la urmă suntem dealeri, depindem de producător şi de soluţiile tehnice pe care le propune producătorul.

„Fermierul mic şi mijlociu începe să investească în tehnologie, în calitate, înainte de orice.”

Ca să fii acolo unde vrei, înveți tot timpul

Reporter: N-am vrut să vă întrerup când ați vorbit de combine, mi-am amintit că nu demult am fost într-o fermă din județul Dolj, la Drănic, iar fermierul mi-a arătat mândru noua achiziție, o combină roșie, Axial-Flow, marca, desigur, Case IH. Cum se desfăşoară o tranzacţie? Spre ce înclină balanța, spre tehnologie ori spre preț?

Melania Ungureanu: Orice tranzacţie e un dublu sens, e cerere şi ofertă, şi trebuie să ai mare grijă pentru că trebuie să satisfaci cererea care-ţi vine. Pe de altă parte, ca dealer de două branduri foarte importante, care înseamnă calitate – respectiv Case IH şi Vaderstad, dar nu numai, pentru că vreau să subliniez că suntem pe piaţa din România şi oferim soluţii complete clienţilor noştri, însemnând de la mașini și echipamente de pregătire a solului, de însămânţare, de protejare a solului, remorci şi toate celelalte, până la tractoare și combine, ne considerăm responsabili pentru clienţii noştri, pentru fermieri şi în orice tranzacție le propunem nu numai soluţii tehnice noi, pe care le avem la îndemână de la producătorii noştri, dar mai venim cu ceva în plus, ne dorim să aibă parte de acele soluţii calitative, de acele tehnologii ale viitorului, care să le permită o foarte bună eficienţă. Şi aici facem un lucru pe care l-am început de câţiva ani şi sigur o să-l continuăm în viitor, vorbesc de Precision Farming, un departament foarte, foarte important din structura firmei noastre. Avem rețeaua de semnal de precizie RTK. Am început acest proiect în 2016, iar în 2017 aveam deja la nivel de ţară vreo 30 de staţii RTK, care permit fermierilor care investesc în tehnologie să aibă acces la echipamente care pot să lucreze singure, pe autopilot, şi care le asigură o eficienţă şi o precizie de 2,5 cm – ceea ce e extraordinar.

Am mai început un proiect în 2017, se cheamă FarmiS, care în cuvinte simple poate fi explicat aşa: fiecare utilaj vândut unui client în perioada asta, tractor, combină şi autopropulsate, are nişte device-uri care le permit clienţilor să aibă acces la diverse informaţii precum consumul de combustibil. Fermierul, dacă e interesat ce face tractorul pe tarla, poate foarte bine să afle această informaţie, pentru că poate să primească pe telefon semnal şi ştie efectiv ce se întâmplă.

Dispunem azi de tehnologie care permite clienţilor să aibă acces la informaţiile pe care şi le doresc, informaţii pe care să le folosească în scopul de a economisi bani, că până la urmă despre asta este vorba.

Mai avem un proiect, Agricultura Plus, e un proiect de Crop Intelligence, cum îl numim noi, practic e un management al culturilor. Aici suntem tare mândri pentru că exact ce încercăm noi să aducem clientului român e acea soluţie integrată care să-i permită în acelaşi timp, pe baza analizei unor probe de sol din tarlaua lui, cu ajutorul unor hărţi digitizate şi cu ajutorul unor echipamente inteligente ale noastre care sunt posibile să înglobeze aceste informaţii, să aibă posibilitatea unei distribuţii variabile a seminţei în sol, a îngrăşămintelor. E foarte important să ne axăm pe treaba asta, pentru că totul se duce în bani, în rezultat. Agricultura depinde de vreme și, după cum vedem, condițiile climatice sunt într-o continuă schimbare, vara ba e mai scurtă, ba mai lungă, iarna când e, când nu e. Astfel că e foarte important ca agricultorii să-şi protejeze solul, să-şi protejeze umiditatea în sol, să se uite cu mare atenţie la resursa financiară, pentru că pot veni ani grei în care rezultatele să nu fie grozave. De aceea trebuie o mare, mare atenţie pe partea asta financiară. Accentuez, datoria noastră e să aducem fermierul român lângă aceste echipamente care prin ele însele înseamnă calitate, dar şi aproape de partea asta de tehnologie nouă, tehnologia viitorului în care, apropo, investim mult şi suntem foarte, foarte interesaţi s-o dezvoltăm şi mai mult.

Viitorul e al soluţiilor tehnologice.

Reporter: Nu cumva tehnologia a luat-o înaintea oamenilor? Avem specialiști care să lucreze pe utilajele acestea sofisticate, cu atâta electronică, automatizate? Nu mai vorbim azi de mecanicul cu cheia şi cu levierul în mână.

Melania Ungureanu: Sunt echipamente foarte scumpe, sunt echipamente automatizate, nu mai e vorba doar de un simplu mecanic, e vorba de oameni care să poată să ştie şi să citească coduri de erori, să le comunice într-un fel cât mai simplu. Nu mai e de mult acel mecanic la care faceți referire. Indiferent că e mecanicul cu levierul, indiferent că e inginerul specializat, tot ce-i leagă e o mare pasiune pentru domeniul ăsta. Pentru că, dacă stau şi mă uit la tehnicienii noştri, care, apropo, în momentul de faţă sunt aproximativ o sută de oameni în structura noastră, e un melanj între oameni mai în vârstă, oameni care s-au format în alte timpuri, oameni cu pasiune pentru aceste maşini agricole pe care le-au învăţat din mers, împreună cu oameni tineri, care sunt gata să înveţe şi care, dacă ştiu „să fure” meseria de la cei în vârstă, şi de la profesorii lor, şi de la product-manageri, şi de la cei de la care au posibilitatea să înveţe, nu pot să facă altceva decât să facă echipă bună. Și în România, ca și pe plan mondial, ne confruntăm și noi, furnizorii de input-uri, și fermierii cu lipsa forței de muncă. Eu cred că trebuie găsite soluții. De pildă, Titan Machinery are un proiect cu Liceul Harnaj, investim în elevi pentru a ne asigura forță de muncă specializată, avem deja 11 copii, 3 în anul I, 3 în anul II şi 5 în anul III. Elevii din anul III o mare parte din săptămână o petrec aici, la sediul nostru, şi fac practică, sunt foarte atent supravegheaţi, am investit foarte mult financiar în proiectul ăsta şi efectiv ne dorim ca acești copii să rămână în continuare cu noi, avem în plan chiar să înceapă să meargă în tandem cu echipele de tehnicieni la clienţi, să înveţe din teren, să înveţe din mers; în afară de latura asta teoretică, e foarte, foarte important şi lucrul practic, să vadă cum se întâmplă lucrurile în teren, ca mai târziu să poată să le preia singuri.

Aş aminti și colaborarea pe care o avem cu universităţi din ţară, vară de vară avem studenţi în practică, fie la Bucureşti, fie la Craiova, fie la Oradea. Dintre aceşti studenţi, după ce-şi termină stagiile de practică, rămân în continuare cu noi şi sunt tineri care nu vin neapărat în domeniul tehnicii, sunt şi oameni care vin la departamentul de sales-administration sau de business-operation. E clar că fiind un domeniu cu predilecţie tehnic, majoritatea sunt bărbaţi şi majoritatea îşi doresc să rămână la tehnic. Dar să nu credeţi că nu avem şi domnişoare de la Politehnică. Într-o primă fază, ele vin în hală şi vor să repare tractoare. A fost greu la început, dar după aceea s-au adaptat. Sunt oameni pasionaţi de domeniile astea.

Reporter: Şi dvs., directorul general al unei companii de tehnică agricolă, trăiți și lucrați într-o lume care, se zice, e a bărbaților.

Melania Ungureanu: Nu e un domeniu uşor, însă sunt în domeniul ăsta de mulţi ani, de foarte mulţi ani. Echipa Titan Machinery România este formată din peste 250 de oameni, dintre care vreo 40 sunt femei, care sunt grozave, avem vânzători femei, care sunt extraordinare, care dacă ar vrea să vândă gheaţă eschimoşilor ar reuşi, să ştiţi, fără nicio problemă. Sunt femei pasionate de ceea ce fac și atunci totul este simplu. Departamentul nostru de piese de schimb, care e unul foarte larg, are la conducere o femeie, iar acum, la financiar, controlorul nostru financiar, în echipa aia mare de fete, e bărbat. Deci e pasionat de treaba asta şi e clar că i se potriveşte rolul ăla.

Acum, revenind la mine, rolul meu aici e foarte clar, propunerea a venit de la grup, în firma asta sunt de la început, m-am ocupat înainte de tot ceea ce înseamnă administrare vânzări, business-operation, de departamentul administrativ, de departamentul HR, deci eu nu sunt om tehnic, n-o să fiu niciodată om tehnic, nici nu e rostul meu să mă ocup de partea asta; rostul meu e de coordonare, de închegare a echipei, de conservare a rezultatelor, de lărgire a echipei, că, apropo, avem planuri mari în continuare de dezvoltare, iar ştiu clar că în echipa noastră Titan Machinery sunt o grămadă de staruri, acolo „jos” avem cei mai buni product-manageri din ţara asta, avem cei mai buni specialişti la marketing. La nivel de Europa, rezultatele României sunt recunoscute datorită oamenilor din România. Avem vânzătorii noştri, nişte staruri reale, pentru că oamenii ăia chiar reuşesc să facă minuni prin dedicaţia lor, şi la fel avem nişte oameni la departamentul tehnic şi piese de schimb grozavi, care clar învaţă tot timpul. Învăţăm din mers, tehnologia asta evoluează atât de repede, încât e clar că trebuie să înveţi tot timpul. Vorbeam înainte de Harnaj, vorbeam de universităţi, dar vreau să mai vorbesc şi de training-urile pe care le avem noi la Titan Machinery, că stăteam şi mă uitam zilele trecute, cred că anul trecut au fost 140 de training-uri organizate, e un mare efort financiar, training-uri ale oamenilor noştri ca să fie pregătiţi să poată să ajungă la fermieri şi să-i deservească şi să le asigure soluţii bune. Nu e aşa simplu. Producătorii clar vin de la un an la altul cu soluţii noi, tehnice, care mai de care mai grozave. Trebuie să ţinem pasul cu informaţiile respective, trebuie să învăţăm tot timpul. Apropo de învăţatul ăsta, dacă stau să mă gândesc, în prima parte a anului, când ne permite sezonul agricol, care e destul de intens din martie până în noiembrie, deci undeva în iarnă, mare parte din timpul nostru e dedicat acestor training-uri. Că sunt training-uri de produs, că sunt training-uri tehnice, că sunt training-uri de soft-schi, cum le zicem noi, dar care sunt foarte importante în grupurile mari de oameni, echipe mari, e foarte important să ai o bună comunicare, să ai o bună organizare, să ai o bună planificare a activităţilor, deci asta vreau să vă spun: învăţăm tot timpul ca să fim acolo unde vrem să fim.

„Și în România, ca și pe plan mondial, ne confruntăm și noi, furnizorii de input-uri, și fermierii cu lipsa forței de muncă. Titan Machinery are un proiect cu Liceul Harnaj, investim în elevi pentru a ne asigura forță de muncă specializată.”

„Vara sanie – iarna căruță”, cheia reușitei

Reporter: Unde aţi ajuns cu acoperirea naţională? Cât de rapidă e intervenţia, atunci când vă solicită fermierii?

Melania Ungureanu: Trebuie să fim aproape de clienţii noştri, să acoperim toate serviciile de post-vânzare, să asigurăm piese de schimb și service la timp. Avem 12 filiale, în prezent, în România, ultima a fost deschisă în decembrie 2019, la Botoşani, care va deveni funcţională acum, în 2020, din februarie. Nu ne oprim aici, avem în plan să mai deschidem încă trei cel puţin. Ne dorim să fim aproape de clienţii noştri, să le asigurăm rapid serviciile de post-vânzare. Prin urmare, continuăm să deschidem puncte de lucru, să fim aproape de fermieri, continuăm să mărim echipele, în momentul de faţă vă spuneam că suntem peste 250 şi la sfârşitul lui 2020, potrivit bugetului, ar trebui să trecem de 285 de oameni, să ne apropiem de 300 de oameni, şi continuăm să aducem plusul ăla pe care cred eu că-l aduce Titan Machinery în România, prin originalitate, prin soluţii tehnice, prin soluţii inteligente la client.

Reporter: Ce pregătiți pentru 2020, care sunt planurile?

Melania Ungureanu: An de an, avem promoţii, şi financiare, şi promoţii de produs, şi tot felul de promoţii gândite cumva tot în sprijinul agricultorului. Aici vreau să dau un exemplu, dacă la un moment dat avem o promoţie pentru un tractor şi împreună cu tractorul dăm, să zicem, un echipament de curăţare, de spălare, ne gândim dacă chiar clientul are nevoie de aşa ceva. E una dintre promoţiile pe care le-am avut în toamna trecută. Sau, legat de finanţare, ţinem foarte aproape de partenerii noştri financiari, că e foarte important să ne ducem la client cu soluţii împreună, noi cu soluţia tehnică şi ei cu un produs financiar adecvat, împreună cu ei încercăm cumva să le cosmetizăm şi din când în când avem subvenţii, efectiv suportăm o parte din costuri ca să mergem la client cu produse şi mai bune, care să ne diferenţieze pe piaţă. Așadar, avem în plan o grămadă de lucruri, n-aş putea acum să vi le enumăr pentru că, din mers, te adaptezi. Nu e o soluţie pe care s-o pui pe masă acum şi să spui clar: la anul ori anul ăsta bifez asta, asta şi asta, e efectiv în funcţie de cum evoluează şi piaţa, în funcţie de ce poate să apară nou pe piaţă, în funcţie de vreme, în funcţie de mai multe. Deci trebuie tot timpul să fii cu mare, mare atenţie şi să te pliezi pe cererea clientului. Trebuie să fii acolo.

Reporter: Cum a evoluat de la primul an de prezență pe piața noastră și până acum Titan Machinery România?

Melania Ungureanu: Titan Machinery a venit în România în 2011, deci Titan Machinery Romania SRL s-a născut în noiembrie 2011, la acel moment când au venit ei au găsit un dealer cu mai puţin de 30 de oameni, eram câţiva aici la București şi alți câţiva colegi la Timişoara. De atunci, din 2011 până acum, am crescut ca echipă, cum am zis, suntem mai mult de 250, suntem prezenți în 12 puncte în ţară. Am evoluat exponenţial, a fost nevoie să facem treaba asta, pentru că noi am venit mai târziu pe piaţă faţă de alţi dealeri existenţi la acel moment, ne interesează în continuare să ne mărim, să ne lărgim echipele, să ajungem mai aproape de client, e clar că nu încape comparaţie între cele două momente. Dar istoria a fost frumoasă. Titan Machinery a venit în Europa prima oară în România, după care au început să deschidă filiale în Bulgaria, în Austria, Serbia, Ucraina, Germania. Apariţia unor asemenea dealeri ţine de puterea financiară a grupurilor, de interesul lor, de dezvoltarea tehnologiei pe pieţele respective, iarăşi, subliniez cine e Titan Machinery: cel mai mare dealer de utilaje agricole şi de construcţii din lume. A vrut să investească în partea asta de lume, e clar că nu se opreşte aici, e clar că va merge şi pe alte pieţe. E un proces continuu, e un proces natural, e un proces care până la urmă are ca scop rezultatul la client, rezultatul firmei – până la urmă e un câştig pentru toate părțile. Noi avem datoria să ajungem la clienţi, să le arătăm produsele din portofoliul nostru, să le vorbim despre aceste echipamente noi, despre tehnologia nouă, e scopul nostru să-i învăţăm, e scopul nostru să le deschidem ochii asupra a ceea ce a apărut pe piaţă. Să ne uităm la suprafaţa agricolă a României, să ne uităm la calitatea solului din România, să ne uităm la producţiile României în ultimii ani, cu toate schimbările astea – secetă, ploaie sau ce a mai fost, că până la urmă uite, cu o tehnologie adecvată, în condiţiile în care campaniile agricole se micşorează, rezultatele apar. Acolo unde tratezi serios şi cu mare responsabilitate toate lucrurile și îţi faci treaba, în final rezultatul apare.

Cum vă spuneam, mai deschidem încă trei puncte minimum, în nord-vestul ţării, în zona centrală, în zona Braşovului, căutăm locaţii şi nu găsim, dar trebuie să găsim la un moment dat, în centrul Moldovei. Ne mărim echipele ca să fim aproape de clienţii noştri, ne mărim numărul de service-mobil, aceste service-uri mobile sunt echipe tehnice care merg la clienţi pentru intervenţii uşoare la client în curte. Maşinile astea de service sunt dotate cu tot ceea ce e nevoie pentru intervenţii uşoare, astfel încât reparaţia tractorului, reparaţia combinei, a semănătoarei să se facă repede la client în curte. Se pleacă şi se rezolvă pe loc, din punct de vedere tehnic.

Ce ne mai interesează pentru 2020 e să investim foarte mult în partea asta de after-sale, ne interesează să creştem foarte mult sectorul de piese de schimb şi service. Ce încercăm să facem e să avem parteneriate foarte clare cu furnizorii, care să ne permită să aducem foarte repede piesele de schimb necesare, că chiar dacă nu ai pe stoc, atâta timp cât poţi să le aduci la urgenţă într-o zi-două eu cred că deja e un pas înainte făcut. Ne dorim să fim foarte aproape de clientul nostru şi cumva să anticipăm. Au trecut anii în care eram la service şi doar aşteptam să ne sune clienţii, suntem în perioada în care schimbăm puţin tactica şi începem să devenim proactivi, vrem să ne ducem la clientul nostru să-i aducem aminte de vorba aia românească „vara sanie – iarna căruţă”, că e mai simplu aşa, că altfel sezoanele agricole sunt scurte, sunt din ce în ce mai scurte. Cam asta e ceea ce încercăm noi să facem, şi în 2020 şi pe termen mai lung, să schimbăm această abordare, să mergem proactiv la client, să încercăm cumva să facem vorba asta românească să se întâmple, „vara sanie – iarna căruță”.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Sunday, 01 March 2020 10:17

Femei în agricultură

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural, celebrată în toată lumea pe data de 15 octombrie, compania Corteva Agriscience a organizat, la București (anul trecut, n.r.), un eveniment însoțit de un panel de discuții pentru a radiografia situația actuală a doamnelor active în agricultura românească. Au participat peste 80 de femei-fermier, doamne din presă, din instituții de stat, asociații, mediul academic și din managementul unor companii agricole.

Mirela Gal, fermier (aproximativ 1.500 ha), comuna Girișu de Criș, județul Bihor:

„Am terminat Facultatea de Horticultură la București în ’89 și am fost repartizată la Întreprinderea de Legume-Fructe din Oradea, cum era atunci. Eu spun că nu mi-am schimbat locul de muncă, este același loc, doar că mi-am schimbat stăpânii, devenind propriul meu stăpân. Am avut curaj, dar n-am avut ce face, trebuia să fac ceva și am făcut ceva care-mi place, agricultură, și până la urmă rezultatele au venit. În fermă majoritatea sunt bărbați, eu, economista de fermă, și încă o colegă, inginer, suntem singurele femei din fermă.

Eu spun că avem o relație foarte frumoasă, niciodată n-am strigat la ei, comenzile sunt ferme și clare. Multe ferme se confruntă cu lipsa forței de muncă, la mine nu este valabil, chiar au venit copii, tineri de 19-20 de ani să se angajeze la mine. Eu țin la oamenii cu care lucrez și consider că facem parte dintr-o echipă, în sensul că ei n-ar putea fără mine și nici eu fără ei. Fiecare are locul lui și rolul lui. Nu aștept ca tinerii să vină cu experiență, îi învăț, sigur, am răbdare cu ei, chiar îmi place să le împărtășesc din experiența mea și îi tratez cu înțelegere, că și eu, la rândul meu, am început de undeva, și le dau o șansă. Satisfacția este că nu pleacă de lângă mine. Sunt operatori care lucrează pe tractoare de sute de mii de euro și au învățat pe tractoarele noastre, că n-au făcut cursuri în altă parte. Acum, gata instruiți, sunt vânați și de alți fermieri, dar nu pleacă de lângă mine și asta înseamnă mult. Asemenea aspecte fac parte din satisfacția muncii mele, că oamenii vin spre mine și rămân. Sunt oameni cu care lucrez de 25 de ani sau de 28, de când sunt pe cont propriu. Sunt un om hotărât și meseria o fac cu mult devotament și cu multă dragoste. Am încercat să induc printre colegii mei ideea că tot ceea ce facem trebuie să facem bine și să-mi și motivez angajații, din toate punctele de vedere, că nu stau ei de dragul meu, ci trebuie să aibă și ei împlinirile lor.

În agricultură, toți trebuie să învățăm continuu, și eu, și inginerii, și mecanizatorii. Am început cu tractoarele românești, dar acum le țin pentru amintire. Dacă nu ești la curent cu tot ce apare nou, nu poți face performanță. Fac și experiențe în ferma mea, ca să vedem ce merge mai bine și ce nu merge. Un punct important al succesului sunt fondurile europene, ne-am dotat cu ajutorul banilor europeni, am luat câți bani am putut de mult și am progresat. Îți trebuie și curaj, și răbdare, în orice faci. O femeie are mai multă răbdare. Au fost proiecte care nu au fost eligibile, dar am așteptat alte sesiuni și iarăși am depus, și am reușit. Acum, de exemplu, facem o implementare. Avem siloz și dublăm capacitatea.”

Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova:

„Cred că femeia agronom este înzestrată cu o putere și o rezistență uneori mai mari decât bărbații care activează în agricultură. Aș putea spune că sunt în agricultură de la vârsta de 14 ani, cu ghilimele de rigoare, pentru că am terminat un liceu agricol unde am făcut practică în toți cei patru ani de studiu. Am terminat Facultatea de Horticultură începută în perioada comunistă, când se făcea și multă practică și lucram foarte mult în câmp. Am activat în cercetare doi ani și jumătate și 23 de ani în mediul privat agricol. O viață de agricultură, majoritatea activității fiind în mediul privat, în cadrul unor companii multinaționale care produc și comercializează input-uri pentru agricultură, produse de protecția plantelor, semințe. Mereu ești în câmp, implicat, mereu trebuie să răspunzi la nevoile fermierilor și la provocările care apar, agricultorii așteptând soluții care să le rezolve problemele. Tot timpul trebuie să vii cu soluții, pentru că fermierii se uită la noi ca la Dumnezeu. Astăzi, agricultura nu mai putem spune că este o lume exclusiv a bărbaților, pentru că accesul femeilor în zona aceasta este din ce în ce mai mare. Femeile, cum spuneam, au o putere de muncă poate uneori greu de atins de un bărbat, se zbat foarte mult, sunt foarte curajoase. Consider că femeile românce sunt mult mai active și mai curajoase în ceea ce privește muncile grele, comparativ cu femeile din alte țări.”

Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo:

„Pot să spun că de când m-am născut sunt în agricultură, pentru că părinții mei sunt agronomi și atunci pot afirma că sunt parte a agriculturii românești încă de când m-am născut. În opinia mea, o femeie în agricultură n-ar trebui să fie privită altfel decât un bărbat. Ești văzut așa cum vrei să fii văzut. Prin urmare, dacă vrei să fii văzută ca o femeie neputincioasă, cu siguranță așa vei fi văzută. Importantă este atitudinea. Și important este să te duci cu fruntea sus, cu lecția învățată, că și asta e foarte important, și să dovedești că știi ceea ce vrei și obții ceea ce vrei. Lucrând pentru o companie furnizoare de input-uri sau ca fermier, continuu trebuie să înveți. În agricultură nu există o zi care să semene cu alta, drept dovadă uitați-vă ce vremuri sau ce vreme trăim, ce toamne avem, și toamna asta, și toamna trecută. E clar că nu te plictisești, fiecare zi e o provocare. Provocările sunt atât de mari încât în fiecare zi înveți să înveți. Nu ai timp să te plictisești, trebuie obligatoriu să fii cu un pas înaintea cerințelor. Când mergi și oferi ceva fermierului, oferi cunoștințele tale și asta te ajută, fie că ești femeie, fie că ești bărbat.”

Adela Savin, reprezentant Corteva Agriscience Zona de Nord-Vest:

„Sunt aproape zece ani de când sunt în agricultură, de când le furnizez fermierilor semințe, produse de protecția plantelor. La început mi-a fost greu, dar nu pentru că sunt femeie, ci pentru că un începător e privit ca un începător, nu primește prea multă încredere neavând experiență în spate. Însă, cu timpul, am dezvoltat parteneriate foarte frumoase cu fermierii, mai ales că am reușit să aduc plusvaloare în fermele lor. Adevărat, sunt femei care n-ar sta la 40 de grade afară, ori la minus 20 de grade sau n-ar umbla prin noroaie. Întotdeauna am o pereche de cizme de cauciuc în portbagaj, pentru că așa-i stă bine unui om care lucrează în agricultură. Nu e ușor, dar îmi place la nebunie natura și probabil asta m-a și apropiat de agricultură. Când ești sub cerul liber, sub lumina soarelui, ai o liniște, o libertate, un sentiment aparte.”

Cultură antreprenorială, experiență și modele de succes

În cadrul evenimentului organizat pe 15 octombrie 2019 de Corteva Agriecience, discuțiile au reliefat o creștere a nivelului de implicare a femeilor din România în agricultură și antreprenoriat și au prilejuit expunerea unor studii de caz și exemple de succes din domeniu. „Dacă vorbim despre agricultură, atunci trebuie să ne raportăm la subiectul egalității de gen din două perspective. Trebuie să privim lucrurile din perspectiva femeilor angajate în companii agricole care doresc să aibă cariere de succes, dar și din perspectiva femeilor-fermier care dețin o afacere de familie și luptă cu diverse bariere în a administra aceste afaceri. În ambele cazuri, felul în care aceste femei sunt tratate are un impact profund asupra dezvoltării agriculturii și economiei naționale, precum și asupra securității alimentare, dacă privim lucrurile la o scară globală”, a punctat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Potrivit datelor MADR, există un interes mare din partea femeilor pentru domeniul agricol. Din cei 844.000 de fermieri care conduc exploatații agricole înregistrați de APIA, 275.000 sunt femei. „Doar în Ministerul Agriculturii avem circa 400 de femei angajate, iar din cele 58 de licee agricole din țară 30 sunt conduse de femei”, a declarat Elena Tatomir, director general Direcția Generală Politici Agricole din cadrul MADR.

Printre acțiunile considerate utile pentru avansarea rolului femeilor în domeniul agricol se numără: creșterea nivelului de educație și digitalizare în mediul rural, dezvoltarea mai multor unități de procesare, accesarea de programe de sprijin europene și o mai bună colaborare între autorități și între unitățile de învățământ agricol și fermierii din zonele adiacente.

Au fost punctate și problemele specifice comunităților rurale, precum învățământul, numărul mare de femei inactive pe piața de muncă, violența domestică sau numărul mare de mame adolescente. „Pentru a dezvolta satul românesc, avem nevoie să aplicăm pentru mai multe surse de finanțare. Sunt intervenții diferite care pot fi finanțate prin politica de coeziune și aș menționa aici dezvoltarea învățământului agricol, înființarea de startup-uri sau servicii și economii sociale care să adreseze persoane vulnerabile sau pe cele care provin din categorii defavorizate. Colaborarea între ministere, între mediul public și privat sau cea dintre consultanți și fermieri devine foarte importantă”, a declarat Ana-Maria Bușoniu, fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene.

Agricultura este un domeniu din ce în ce mai performant, iar pentru a face performanță este nevoie de cunoștințe din domenii diverse. „Mai mult însă, credem că e nevoie de practică și de o colaborare între fermieri și școlile agricole. Fac un apel la doamnele active în agricultură să se apropie de tinerii din învățământul preuniversitar agricol și să le ofere o șansă. Aceștia ar putea fi specialiștii de care vor avea nevoie curând”, a arătat Crenguța Bărbosu, manager Program Agricol WorldsVision România.

S-a concluzionat că femeile din România au nevoie de o cultură antreprenorială, de experiență și modele de succes. „Numai 675.000 de femei din România sunt implicate azi în antreprenoriat, în poziții de manager, asociat, acționar, administrator sau PFA. Datele statistice arată că sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a îmbunătăți statutul femeii”, a precizat Cristina Chiriac, președinte Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin din România (CONAF).

Corteva Agriscience, companie 100% agricolă cu departamente puternice de cercetare, producător și furnizor de semințe, produse de protecția plantelor și soluții digitale, țintește să devină promotor al egalității de gen pe plan global și, mai ales, în România. Înțelegând impactul pozitiv pe care îl au femeile, compania caută să încorporeze egalitatea de gen în cultura sa și să beneficieze de efectele echilibrului de gen.

Egalitatea între femeie și bărbat, încă deziderat

Corteva Agriscience a comandat în anul 2018 un studiu amplu, care a colectat date din 17 țări pentru a sublinia importanța femeilor în domeniul agricol și pentru a identifica barierele care stau în calea unei implicări depline și de succes a acestora. Rezultatele studiului arată că, deși femeile sunt foarte încântate să lucreze în acest domeniu, ele simt o discriminare de gen destul de răspândită care variază de la 78% în India până la 52% în SUA. Doar jumătate dintre femei spun că au la fel de mult succes ca bărbații cu aceleași aptitudini, 42% afirmă că beneficiază de aceleași șanse ca omologii lor bărbații și 38% spun că sunt împuternicite să ia decizii privind modul în care sunt utilizate fondurile în ferme și agricultură. Aproape 40% dintre subiecți spun că au venituri mai mici decât bărbații și un acces mai limitat la surse de finanțare.

Corteva dorește să implice mai mult companiile, comunitățile locale, autoritățile și grupurile de femei din diverse etape ale producției agricole și să le ofere acestora o platformă de comunicare, schimb de experiență și sfaturi. Directorul de marketing Maria Cîrjă ne-a informat că în 2019 Corteva Agriscience a lansat un proiect dedicat femeilor din agricultură, proiect care se implementează și în țara noastră odată cu data de 15 octombrie 2019, ziua în care este sărbătorită femeia din mediul rural. „Vom continua în fiecare an cu o ediție în care să adunăm poate mai multe doamne care activează în agricultură. Ne dorim ca mai multe tinere femei să vină spre acest domeniu și pe care noi să le ajutăm să se dezvolte prin intermediul proiectului dedicat de Corteva femeilor din agricultură”, a încheiat Maria Cîrjă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ameliorările făcute la soiurile de cânepă  de către cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin au atras atenția marilor producători la nivel mondial. De altfel, cel mai important laborator de cercetare în domeniul cânepii, la nivel național, este cel din județul Timiș, de la Lovrin, acolo unde se află și cea mai importantă rezervă genetică din țară.

„Pentru americani este rentabil să ia doar produsul finit de la noi. Sunt dispuși să constituie împreună cu fermierii români o asociație a cultivatorilor de cânepă, care urmează să producă plantele și mai apoi să găsească o locație în care să facă și o mică unitate de procesare.”

Universitatea statului american Oregon este interesată de o colaborare cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din județul Timiș pentru dezvoltarea și ameliorarea de soiuri de cânepă cu un conținut ridicat de CBD, utilizat în scopuri medicinale. „Din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții statului Oregon, am înțeles că cifra de afaceri pe cânepă medicinală este de zece miliarde de dolari pe an, doar în statul Oregon, ceea ce este o sumă importantă, cred eu, care garantează, dacă vreți, seriozitatea americanilor în colaborarea cu noi. Cererea și suprafața cultivată cu cânepă medicinală este într-o continuă creștere în statul Oregon. Ei s-au îndreptat către noi deoarece zona noastră e una foarte bună pentru a cultiva cânepa. Americanii sunt interesați și de material genetic, dar și de produsul finit. Pentru ei nu este rentabil să producă la noi cânepa și să o transporte pentru procesare în altă parte, așa că își doresc să ia doar produsul finit. În acest sens, sunt dispuși să constituie împreună cu fermierii români o asociație a cultivatorilor de cânepă, care urmează să producă plantele și mai apoi să găsească o locație în care să facă și o mică unitate de procesare, în care să extragă conținutul de CBD și să-l trimită în zona de farmacie”, precizează conf. univ. dr. ing. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.

CBD este abrevierea folosită în lumea medicală pentru canabidiol. Acesta are multiple aplicații curative pentru diverse afecțiuni și este considerat de mulți cercetători ca fiind canabidiolul cel mai important descoperit vreodată.

„Chinezii sunt interesați ca, în final, fermierii români să producă cânepă, iar ei să o prelucreze.”

Cerere în continuă creștere

La fel de interesante sunt și soiurile pentru fibră omologate la Lovrin, pe care le caută investitori din China. „Am omologat un nou soi de cânepă, «Teodora», care are o calitate a fibrei mai bună decât ceea ce a existat până acum. Este un soi pe care sperăm să-l dezvoltăm în continuare. Deja suntem în discuții cu potențiali investitori-cumpărători de sămânță din China care sunt interesați de soiurile noastre de cânepă. Chinezii sunt interesați ca, în final, fermierii români să producă cânepă, iar ei să o prelucreze, ceea ce pentru noi, ca stațiune de cercetare, înseamnă că avem unde să vindem sămânță”, a arătat Marinel Horablaga.

În ultimii ani, cererea pentru sămânța de cânepă a fost în continuă creștere, chiar peste posibilitățile SCDA Lovrin, asta din cauza faptului că mai ales cânepa pentru fibră are o talie foarte mare, între 4 metri și 6 metri înălțime, ceea ce este însă o problemă: nu există un utilaj adecvat pentru recoltat. Problema s-ar putea rezolva anul acesta, prin adaptarea unei combine de recoltat astfel încât să se poată produce sămânță în cantități îndestulătoare.

În momentul de față, piața românească a cânepii, deși încă firavă, cere mai multă sămânță de cânepă decât fibră. Trei sunt direcțiile de cercetare în domeniul cânepii pe care cercetătorii de la Lovrin doresc să le dezvolte: creșterea conținutului de fibră și calitatea acesteia, scăderea taliei și creșterea productivității de sămânță și creșterea conținutului de CBD.

Investiția în aparatură de ultimă generație destinată cercetării agricole la Lovrin s-a ridicat numai în ultimul an la peste 1.100.000 de euro. Obiectivul conducerii SCDA Lovrin este ca în acest an să se finalizeze modernizarea tuturor laboratoarelor și să se acrediteze, astfel încât, în cel mai scurt timp să se treacă de la statutul de stațiune la cel de institut.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În țara noastră, peste 10.000 de hectare cu viță-de-vie sunt acoperite de Agricover. „Ne-am propus să dublăm suprafața, anul acesta”, a spus directorul general Ghiță Pinca, în deschiderea Conferinței Viticulturii Românești – VITICON 2020, eveniment ajuns la a doua ediție. Organizată de Agricover, în 24 februarie, la Poiana Brașov, Conferința VITICON 2020 a reunit în jur de 200 de vitivinicultori, alături de specialiști și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii și soluții integrate pentru protecția plantelor.

De reținut că departamentul de vânzări specializat în viticultură, creat în cadrul Agricover, are un an de activitate, iar compania, cotată ca unul dintre principalii jucători din agribusiness-ul românesc, anul acesta, împlinește 20 de ani.

S-a discutat despre reforma Politicii Agricole Comune (PAC) în sectorul viticol, tendințele pieței la nivel național și european, dinamica pieței de vin în România, cele mai inovatoare tehnologii pentru creșterea productivității și, nu în ultimul rând, au fost prezentate soluțiile specializate de finanțare și de creștere a producției pentru un sector vitivinicol competitiv. De asemenea, au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performanțe tratamente pentru cultura de viță-de-vie companiile: Adama, Bayer, Corteva Agriscience, Intermag, Summit Agro.

Conferința a fost moderată de un expert în piața vinului - Cătălin Păduraru, președinte VINARIUM International Wine Contest Bucharest, cunoscutul Wine Ambassador fiind și sufletul acestui concurs influent și cuprinzător din sud-estul Europei. „Sunt încântat să constat că această conferință e pe cale să devină o tradiție și deja, la această a doua ediție, a căpătat forța necesară pentru a reuni într-un număr atât de mare viticultori, producători de vin, reprezentanți ai cramelor, oenologi și experți din lumea vinului. Reușim astfel să ne apropiem de un obiectiv comun, acela de a construi împreună un brand viticol pentru România. Chiar dacă mai sunt mulți pași de făcut, consider că primul a fost parcurs cu succes. Am convingerea că ne vom aduna și mai mulți, iar autoritățile vor înțelege și vor sprijini concretizarea demersurilor noastre pentru a putea afirma cu mândrie că pe acest teritoriu se produce vin – din Vitis Vinifera – încă de acum 7 000 de ani”, a punctat Cătălin Păduraru.

Vinul câștigă teren în fața berii și a băuturilor alcoolice

În ce privește atitudinea consumatorilor din sectorul de vin, conform celor mai recente date prezentate de către Nielsen România, doar 25% dintre români sunt siguri că un vin scump își merită prețul. 32% dintre consumatori aleg un vin mai scump doar atunci când se întâlnesc cu colegii de muncă, iar 30% - atunci când sărbătoresc un eveniment important, aniversare sau promovare.

În preferințele de consum, vinul câștigă teren în fața berii și a băturilor alcoolice tradiționale cu 13% în 2019, față de 12% în 2018 și 2017.

În 2019, vinul alb a fost prima alegere a consumatorilor, iar vinul roșu a pierdut volume importante în favoarea vinului roze.

În continuare, vinul demidulce este favoritul consumatorilor la nivelul total al pieței, inclusiv mass-market, însă s-a conturat o creștere semnificativă și pentru vinul sec.

În ce privește ambalajul, piața este dominată de cel din sticlă, iar cantitatea preferată în România este de 0,75 litri, conform datelor de retail audit Nielsen.

Excursie pe drumul vinului, în Franța

La finalul Conferinței VITICON 2020, a avut loc o degustare de vinuri ad-hoc, fiecare participant votând vinul care i-a plăcut. Câștigătoare a ieșit Crama Ur, din satul Sântimreu, comuna Sălard, județul Bihor, ale cărei vinuri sunt cunoscute sub numele de „Vin de Sântimreu Crama Ur”. Cei doi reprezentanți ai cramei, Ur Sigismund și Ur Zsigmond, tată și fiu, urmează să aibă parte de o experiență unică oferită de către Agricover, o excursie pe drumul vinului, în Franța.

Podgoria Sântimreu a familiei Ur are 37 de hectare cu viță-de-vie, din care 26,65 de hectare este plantație nouă, din anul 2012. „Și străbunicul meu se ocupa de viticultură, aici la Sântimreu, o așezare cu vinuri cunoscute, cu un sol deosebit, cea mai renumită zonă viticolă din județul Bihor. În 1998 am început să lucrăm via, să producem și să comercializăm vin. Pasiunea familiei a devenit afacerea și activitatea principală”, ne-a spus Ur Sigismund.

Despre Agricover:

Cu un model de business integrat, Agricover oferă soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Agricover S.A. este subsidiară a Agricover Holding, cu o activitate de peste 20 ani în acest domeniu.

Pe larg, în Revista Fermierului, ediția print.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Friday, 28 February 2020 00:01

Uniţi, vom fi mai puternici!

Dumitru Manole, fermier – Amzacea, județul Constanța:

Plafonarea subvențiilor este o problemă comună fermierilor mari și mijlocii. În contextul în care se conturează, contribuind și organizațiile, Planul Național Strategic 2021-2027, fermierii vor ca toți factorii decidenți să țină cont și de nevoile acestor ferme care s-au creat cu multă muncă și în mulți ani. Pentru a se dezvolta însă, agricultorii români trebuie să înțeleagă că trebuie să se oprească din a mai vinde materia primă și să înceapă a produce produse finite care aduc plusvaloare.

Începând cu 2007, o parte a ţărilor din Europa de Est a fost discriminată. Când spun „discriminată”, mă refer la plata unică pe suprafaţă. Dacă pentru exploataţiile agricole, şi dau nişte nume la întâmplare, din Franţa, Italia, Germania, plata unică pe suprafaţă, după datele mele mai vechi, este probabil peste 350 de euro pe hectar, în România, cel puţin în anul care a trecut, am primit 102,60 euro pe hectar, o diferenţă de vreo 200 de euro pe hectar. Mi se pare total anormal să discutăm de plafonarea plăților, în condiţiile în care şi aşa noi am luat ca plată unică pe suprafaţă mai puţin în cei 12 ani la care ne referim. O soluție este să rămână cel puţin aceeaşi sau, dacă nu, să primim şi noi aceeaşi subvenţie pentru plata unică pe suprafaţă pe care au primit-o celelalte ferme din Uniunea Europeană. Nu mă refer la o ţară, ci la toate celelalte, deoarece între toate cele 27 trebuie să fie egalitate. Acum găsim iar o hachiţă, plafonarea. De ce?

Legat de cum ar trebui procedat în perioada următoare ca fermierii să reuşească să fie competitivi pe o piaţă europeană şi mondială unde concurenţa este deosebit de acerbă, nu trebuie să uităm că schimbările climatice nu se termină de mâine şi că o să trăim în condiţii climatice normale. Hai să lăsăm birocraţia asta, să fixăm arealele geografice la care aplicăm proiectele de irigaţii, nu mai spun altceva, nici reabilitare, nici modernizare. Hai să ne punem mintea la contribuţie, să vedem unde avem arealele. Acum toate sunt în pericol, dar cele care au avut indicele de ariditate cel mai ridicat sunt din ce în ce mai alunecoase și nici nu mai au indice pe scara indicelui de ariditate. Şi atunci hai să mergem în aceste zone, dar repede. Am dus toate proiectele astea cu irigațiile, le-am aruncat în toată ţara, dar nu se poate aşa! Hai să mergem pe un anumit program, pe un plan anume! Puteți să ziceți că sunt de la Constanţa şi susțin asta, dar aici este cel mai mare asalt al secetei, al schimbărilor climatice. Şi, atunci, hai să canalizăm aceşti bani aici, hai să ne apucăm de treabă şi cu perdelele astea forestiere, că discutăm de prin 2002 cu legislaţia şi n-am făcut nimic.

Și, pentru că orice afacere îmbracă un caracter economic, în agricultură este tot mai important să nu mai vindem materie primă. Pentru generaţiile care vin, trebuie să acordăm foarte mare atenţie și să vindem produse finite. De exemplu, la floarea-soarelui, noi vindem seminţele, și nu ulei... dar mai sunt şi alte produse. De ce să nu rămână şrotul în România, cojile de floarea-soarelui sunt căutate şi alea, şi să vindem uleiul la export, unde se cere.

Ce ne-a mai rămas, că, dacă nu ne grăbim, pierdem iar trenul. Laptele – nu mai e loc de el. Când spun asta, mă refer la faptul că cei care au avut sau mai au vaci cu lapte o duc greu, pentru că vine mult din import. Pasărea – la fel. Porcul o să-l desenăm. Şi, atunci, ce ne-a mai rămas nouă? Doar carnea de taurină şi carnea de ovină. Atunci, să nu mai vindem porumbul, ci carnea. Pentru că, altfel, oare ce niveluri de producţie trebuie să avem noi, ca să fim profitabili?

Dumneata, care eşti producător agricol, cheltui undeva la 3.800-4.000 de lei la hectar. Dacă nu faci șapte tone de grâu pe care să îl vinzi cu 700 de lei, să ai un venit de 4.900 de lei şi să-ţi rămână 900 de lei ca să poţi relua ciclul de producţie, n-ai făcut nimic. Dar întrebarea este: câţi producători agricoli din România fac șapte tone producţie medie la grâu? Puțini!

Noi nu mai putem trăi numai pe baza nivelului mediu. Şi atunci ce trebuie să facem? Trebuie să investim în procesare şi producătorul trebuie să înţeleagă, chiar dacă are o mie de hectare, că el nu va putea face singur, chiar cu o mie de hectare, investiţii în care să producă nu carne de vită, ci produsele finite, decât dacă se uneşte.

Şi închei: uniţi, vom fi mai puternici!

Opinie publicată în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Thursday, 27 February 2020 23:35

Utilaje agricole SH, o piață în creștere

Sondajele ultimilor ani arată că piața echipamentelor agricole second hand din România își păstrează tendința ascendentă. Este, fără îndoială, o piață în continuă dezvoltare, care are din ce în ce mai mult de oferit, dorința de „înnoire” a parcului de tractoare, combine și alte mașini agricole fiind tot mai vizibilă în rândul tuturor fermierilor.

Jucătorii de pe piața echipamentelor agricole second hand au înregistrat un număr mai mare de cereri, însoțite însă de așteptări mai mari în ceea ce privește performanța produselor și serviciile post-vânzare. „Dacă facem o comparație brută, statistică, pe utilaje la mâna a doua am înregistrat creștere în ultimii ani, în fiecare an cu aproximativ 10-15%. Există tendința ca orice vânzare să vină la pachet cu o cumpărare. De exemplu, în grupul Schröder, firma-mamă din Germania, sunt foarte puține afaceri doar cu vânzare. Majoritatea sunt însoțite de cumpărarea unui produs second hand. Acesta e trendul viitorului – buy-back-ul să fie prezent la toate tranzacțiile și atunci, automat, parcul și numărul de utilaje va crește”, arată Adrian Tănasie, manager utilaje second hand în cadrul companiei Mewi.

Scopul serviciului buy-back la Mewi este de a impulsiona piața și de a veni în sprijinul fermierilor. „Nu ne dorim să ținem prea mult pe stoc produsele achiziționate prin buy-back, iar principalul obiectiv e să nu pierdem bani. Prin urmare, nu vrem să câștigăm foarte mult, ci să nu pierdem”, a adăugat Adrian Tănasie.

Marca și prețul, criterii importante

În ceea ce privește cumpărătorii de echipamente agricole second hand, reprezentantul Mewi spune că nu există neapărat un profil clar definit. Fermierii optează pentru achiziționarea utilajelor de ocazie atunci când nu dispun de o sumă foarte mare de bani și au încredere în compania de la care cumpără. În principal, este vorba de fermierii mai mici.

Atunci când vorbim de preferințe, criteriile de alegere sunt subiective. Fermierii români sunt, în general, atașați de o anumită marcă. „Dacă unui client îi place o marcă, vine pentru a cumpăra exact acel produs. Deși încercăm să îi facem și alte propuneri, de multe ori nu reușim să îi schimbăm optica. Nu este interesat de alte produse, nu te ascultă, nu acceptă”, ne-a spus Adrian Tănasie. Apoi intervin alte câteva aspecte, dintre care probabil cel mai important este prețul. Cumpărătorii români caută prețul cel mai mic, fără a omite însă alte aspecte importante cum ar fi anul de fabricație și orele de funcționare. Se caută echipamente cât mai noi și cu ore de funcționare cât mai puține.

Cerințele nu sunt deloc puține, iar companiile fac uneori eforturi pentru a-și păstra poziția în piață și pentru a-și mulțumi pe deplin clienții. „Percepția clienților din România e diferită de, să spunem, cea a clienților din Germania. Fermierii germani sunt obișnuiți să meargă, să vadă utilajul și starea în care este acesta. Negociază niște reparații, după care își asumă cumpărarea. La noi, clienții au altă abordare. Ei cred că, dacă îl cumpără de la o reprezentanță, utilajul e perfect. Și atunci, foarte mulți au diverse cerințe după vânzare. Un client avizat, de oriunde din Europa, nu pune așa problema. Odată ce a ieșit cu produsul din curte, de unde l-a cumpărat, nu mai vine cu solicitări ulterioare. La noi încă există „lupta” asta și multe discuții după vânzare. Sigur, mai lăsăm și noi de la noi, dar nu chiar tot, pentru că atunci pierdem bani. Aceasta este poate cea mai dificilă etapă”, precizează reprezentantul Mewi.

Cele mai multe cereri înregistrate sunt pentru tractoare de putere medie, între 150 CP și 200 CP, combine și apoi alte utilaje agricole.

Avantaje pentru fermieri, ratele și garanția

Achiziția oricărui produs trebuie să aducă, în primul rând, avantaje clientului. Un beneficiu oferit de Mewi este vânzarea în rate. „Unul dintre avantajele clienților care vor să cumpere utilaje de ocazie este acela că vindem și în rate. Desigur, există câteva condiții care trebuie îndeplinite. De asemenea, nu vindem ca o societate de leasing, ci e mai degrabă un fel de ajutor, pe o perioadă de un an, un an și jumătate. De pildă, dacă un fermier ne spune că vrea să cumpere un anumit tractor, dar nu dispune momentan de suma necesară, îi putem propune să ne dea un avans, o rată anul acesta și două anul viitor”, punctează Adrian Tănasie.

Totodată, există loc de negociere, astfel încât clientul să fie mulțumit. Astfel, unul dintre principalele puncte forte ale Mewi este încrederea pe care clienții au dobândit-o în companie de-a lungul timpului. „Oamenii care știu sau au auzit despre noi ne caută. Vor să cumpere de la noi pentru că au încredere. Există un istoric pozitiv, pentru că niciodată nu întoarcem spatele fermierilor și le ascultăm dorințele și cerințele chiar și după livrare. Facem de multe ori compromisuri, în funcție de situație și de cum este pusă problema. Mai ales dacă vorbim de clienți fideli, cu care colaborăm de multă vreme. Chiar dacă pe moment, din punct de vedere financiar, pierzi, câștigi la următoarea vânzare. Încercăm să nu fim rigizi, ci cât mai maleabili”, afirmă managerul utilaje rulate - Mewi, care a arătat un alt detaliu deloc de neglijat, garanția produselor. „Toate utilajele la mâna a doua care pleacă de la noi sunt însoțite de garanție”, a punctat Adrian Tănasie.

Prognoze și strategii pentru 2020

Adrian Tănasie, manager utilaje second hand în cadrul Mewi: „Trendul va fi în continuare ascendent, trebuie doar să ținem pasul, să păstrăm echilibrul între achizițiile făcute și vânzările realizate”. Astfel, Mewi își propune să dezvolte și mai mult departamentul dedicat, cu reprezentanți în fiecare dintre filialele din țară.

Din strategia de promovare a produselor nu poate lipsi mediul online, în care compania este prezentă pe mai multe platforme și plănuiește să-și extindă și mai mult prezența, aceasta oferind o mai mare vizibilitate internațională, lucru confirmat de tranzacțiile încheiate în Europa și în afara granițelor UE, în țări precum Irak, Moldova sau pe piața din Asia.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista