Un factor important pentru producțiile agricole, captarea azotului atmosferic de către plantele de cultură
În ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice și a limitării accesului la tehnologii ca urmare a înăspririi cadrului legislativ european, gestionarea provocărilor de mediu și climă, cât și eficientizarea utilizării inputurilor agricole devine un deziderat tot mai important pentru fermieri și cheie pentru obținerea unei producții sporite.
Pentru creșterea rentabilității exploatațiilor agricole, fermierii trebuie să aplice corect produsele pentru protecția plantelor, dar în același timp, să caute soluții noi pentru a utiliza eficient elementele din sol și atmosferă, soluții ce pot fi integrate cu tehnologii digitale și de precizie.
Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, se va acorda, în continuare, o atenție deosebită protejării mediului înconjurător, a sănătății solului, iar scăderea cantității de azot care se acumulează în pânza freatică va rămâne un obiectiv strategic la nivel european.
În acest sens, Syngenta dezvoltă produse biologice care se vor integra în schema de tratamente fitosanitare convențională pentru a controla mai bine factorii de stres abiotici, în combaterea bolilor și dăunătorilor cu noi produse, cu moduri de acțiune diferite, dar și care să permită și utilizarea mai eficientă a resurselor din natură.
VIXERAN®, un nou biostimulant de la Syngenta, cu trei moduri de acțiune
În cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan 2024, Syngenta a prezentat, în premieră, un nou produs - VIXERAN®, un biostimulant de înaltă clasă ce conține o tulpină atent selecționată (CECT 9690) de Azotobacter salinestris.
În condiții de umiditate, bacteriile de Azotobacter salinestris se dezvoltă extrem de rapid (în 24-48 ore), iar acestea asigură, prin trei moduri diferite de acțiune, absorbția azotului atmosferic:
-
foliar: bacteria colonizează țesuturile plantei după penetrarea prin stomate;
-
rădăcină: se stabilește o simbioză cu rădăcinile;
-
rizosferă: planta furnizează zaharuri bacteriilor, în schimbul azotului disponibil.
Tulpina CECT 9690 a bacteriei Azotobacter salinestris a fost identificată într-un mediu salin, așa cum reiese și din denumire, și este rezistentă în condiții dure de pH, apă și mediu de cultură.
VIXERAN® determină sinteza azotazei, o enzimă care transformă azotul din aer în ioni de amoniu, iar asimilarea foliară a acestora și transformarea lor în aminoacizi se face prin sinteza glutaminei. În sol, aminoacizii sunt preluați prin procesul de nitrificare, proces realizat de microorganismele prezente în sol.
Dacă condițiile pentru dezvoltarea bacteriei sunt nefavorabile, aceasta are capacitatea de a se transforma într-o formă de rezistență, un chist, cu un înveliș gros, rezistent, care permite bacteriilor să aștepte condiții mai prielnice pentru a se dezvolta și pentru a rezista mai bine stresului cauzat de factori externi, cum ar fi perioadele reci de temperatură. De îndată ce condițiile devin favorabile (>5 grade Celsius, umiditate, prezența dextrozei), bacteriile se reactivează și își reiau procesul de dezvoltare și multiplicare.
VIXERAN® este omologat la un număr foarte mare de culturi de câmp: cereale păioase, porumb, rapiță, floarea-soarelui, cartofi și sfeclă de zahăr, cu o doză unică de 50 grame/hectar. Condițiile optime de aplicare sunt: umiditate > 60%, aplicare dimineața devreme (de preferință), pH-ul solului: 5,5 -9 și volumul de apă 200 - 400 l/ha.
VIXERAN® este un produs de excepție, care se aplică la culturi de câmp, precum și la culturi speciale.
Momentul recomandat de aplicare, în funcție de cultură:
-
Cereale păioase, de la a 4-a frunză desfășurată și/sau de la începutul înfrățirii până la formarea primului internod;
-
Porumb, de la a 2-a până la a 6-a frunză desfășurată;
-
Rapiță, de la prima până la a 4-a frunză;
-
Cartof, de la a 2-a frunză până la începutul formării tuberculilor;
-
Sfeclă de zahăr, de la a 2-a până la a 6-a frunză;
-
Floarea-soarelui, de la a 4-a până la a 8-a frunză.
Cu o singură aplicare a produsului VIXERAN®, culturile beneficiază de mai multe avantaje:
-
Susținerea creșterii plantelor (Plant Growth Promoter);
-
Fixarea biologică a azotului la nivelul aparatului foliar și a rădăcinii;
-
Mobilizarea potasiului în plantă;
-
Producerea acidului indolacetic (IAA), a giberelinelor (GA3) și a ACC-deaminazei;
-
Reducerea pierderilor de azot prin îmbunătățirea capacității de retenție a nivelul solului.
VIXERAN® produce exopolizaharide (EPS) și lipopolizaharide (LPS), care îmbunătățesc capacitatea de retenție la nivelul solului: cele două zaharide eliberate de tulpina de Azotobacter salinestris CECT 9690 interacționează cu particulele de sol și constituenții organici ai solului. Cele două zaharide acționează ca un „lipici” natural, favorizând agregarea particulelor solului. Îmbunătățirea agregării solului cu ajutorul tulpinii de Azotobacter salinestris CECT 9690 se realizează prin creșterea porozității și reducerea densității, îmbunătățindu-se astfel capacitatea de retenție și schimbul de nutrienți și apă.
În platforma de la Ziua Grâului Bărăgan 2024, produsul VIXERAN® a fost aplicat unui soi de grâu de la Syngenta, iar rezultatele au demonstrat un spor semnificativ de producție față de martor. Astfel, față de martor, a existat un spor de producție de 308 kg/ha, beneficiu ce se poate traduce printr-un plus de aproximativ 60 euro/ha. Mai mult, din rezultatele prezentate, se poate observa o îmbunătățire a procentului de proteină și amidon.
Rezultatele aplicării Biostimulantului VIXERAN® în cadrul platformei Ziua Grâului Bărăgan 2024
Articol de: ADRIAN GEANĂ, director marketing protecția plantelor porumb și oleaginoase, în colaborare cu SILVIU CAIMAC, director marketing cereale păioase și tratament semințe la Syngenta România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Producătorii de fructe, legume și vin din patru țări primesc sprijin de urgență din rezerva UE destinată agriculturii
Pe 9 iulie 2024, Comisia Europeană a propus, iar statele membre au acceptat, mobilizarea a 77 milioane de euro din rezerva Uniunii Europene destinată agriculturii pentru a sprijini fermierii din sectoarele fructe, legume și vin din Austria, Cehia și Polonia care au suferit recent de pe urma unor fenomene climatice nefavorabile de o amploare fără precedent, precum și producătorii de vin din Portugalia care se confruntă cu perturbări grave ale pieței.
Astfel, se alocă 10 milioane euro Austriei, 15 milioane euro Cehiei, 37 milioane euro Poloniei și 15 milioane euro Portugaliei. Aceste țări pot completa sprijinul din partea UE cu până la 200% cu fonduri naționale.
Plățile către fermieri pentru sprijinul financiar de urgență acordat Cehiei, Austriei și Poloniei trebuie făcute până la 31 ianuarie 2025, în timp ce sprijinul acordat beneficiarilor pentru distilarea temporară excepțională în situații de criză în Portugalia trebuie plătit până la 30 aprilie 2025.
„Prin acest sprijin de urgență, Comisia Europeană va oferi ajutorul atât de necesar fermierilor noștri din Austria, Cehia, Polonia și Portugalia. Perturbările climatice și ale pieței care afectează acești fermieri ilustrează încă o dată importanța unei rezerve solide pentru agricultură în bugetul PAC, pentru a consolida stabilitatea în fața crizelor din ce în ce mai grave și mai imprevizibile. Stabilitatea fermierilor noștri este fundamentală pentru stabilitatea societății noastre. Prin urmare, în prezent și în viitor, Comisia va fi alături de aceștia în perioadele în care au nevoie”, precizează Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură.
În primăvara acestui an, Cehia, părți din Austria și părți din Polonia au fost afectate de îngheț, care, după temperaturile neobișnuit de blânde din martie, a afectat în mare măsură livezile și plantațiile viticole. În Polonia au fost cauzate daune suplimentare de căderile grindină. Suprafețele și ponderea producției în cauză sunt semnificative și pun în pericol viabilitatea economică a exploatațiilor agricole afectate.
Autoritățile naționale vor distribui ajutorul direct fermierilor pentru a le compensa pierderile economice. Austria, Cehia și Polonia vor trebui să notifice Comisiei Europene detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru calcularea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, evaluarea acesteia și acțiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.
În ceeca ce privește producătorii de vin din Portugalia, aceștia suferă de dezechilibre ale pieței care s-ar putea transforma într-o criză prelungită și mai amplă. Acumularea actuală fără precedent de stocuri în Portugalia este cauzată de o scădere a vânzărilor de vin roșu combinată cu o creștere a producției de anul trecut. În 2023, Portugalia a fost statul membru cu cea mai mare creștere a producției în comparație cu anul precedent. Pachetul de sprijinva finanța distilarea temporară de criză în această țară pentru a elimina unele dintre volumele aflate în prezent în exces și pentru a reechilibra piața. Pentru a evita denaturarea concurenței, alcoolul obținut prin distilare poate fi utilizat numai în scopuri industriale, cum ar fi dezinfectarea, produsele farmaceutice și energia. Autoritățile naționale pot distribui ajutorul producătorilor de vin, cooperativelor vitivinicole, distileriilor și întreprinderilor vitivinicole și vor stabili normele pentru cererea de sprijin. Se așteaptă ca Portugalia să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a măsurii, în special cu privire la cantitățile de vin retrase de pe piață pentru fiecare regiune.
Pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectorul vitivinicol al UE, Comisia a lansat recent un Grup la nivel înalt pentru politica în domeniul vitivinicol, care are sarcina de a face recomandări pentru evoluțiile viitoare ale politicilor până la începutul anului 2025.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Un nou registru agricol pentru perioada 2025-2029
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029.
Registrul agricol se elaborează și este valabil pentru o perioadă de cinci ani, iar datele se completează de către autoritățile administrației publice locale, anual, potrivit formularelor tipizate, aprobate prin HG. După data de 31 decembrie 2024, formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024 nu mai pot fi utilizate, astfel încât a fost necesară elaborarea unui nou act normativ care să aprobe registrul agricol pentru perioada 2025-2029, precum și formularele acestuia.
Prezentul proiect de act normativ vizează aprobarea unui nou registru agricol pentru perioada 2025-2029 și formularele acestuia care au fost modificate, completate și actualizate, prin consultarea autorităților locale.
Schimbări preconizate:
-
Introducerea codului unic al adresei, constituit din cod SIRUTA, cod stradă și cod adresă;
-
Introducerea categoriei de folosință denumită „Terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol)”. Această modificare a survenit în urma faptului că există fermieri din zonele piscicole care exploatează terenurile înscrise în registrul agricol ca amenajări piscicole, dar care, în realitate, desfășoară activități agricole. Această modalitate de folosință a terenului nu poate fi eligibilă la plată pentru obținerea de fonduri europene din cauza faptului că terenul are destinație piscicolă și nu agricolă;
-
Completarea categoriei „Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietate” prin inserarea unei noi coloane: „Titular drept folosință/concesiune”. Această modificare a fost necesară ca urmare a faptului că formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024, aprobate prin HG nr. 985/2019 nu prevedeau identificarea dreptului de folosință/concesiune a deținătorilor unei parcele, tarlale, sole, astfel că multe gospodării care nu dețineau titlu de proprietate nu puteau fi înscrise în registrul agricol.
Cheltuielile privind tipărirea și difuzarea registrelor agricole, precum și cele privind gestionarea registrului agricol în format electronic vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, după caz.
Prin acest act normativ se oferă posibilitatea înscrierii datelor cu privire la gospodăriile populației, ale societăților/asociațiilor agricole, precum şi la orice alte persoane fizice şi/sau juridice care au teren în proprietate/folosință/concesiune şi/sau animale.
Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/9103-proiect-hg-registrul-agricol-2025-2029-09-07-2024.html
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Unelte importante în agricultură, auditul de carbon și analizele de sol
Agricultura este un punct cheie pentru reducerea gazelor cu efect de seră deoarece ea este responsabilă pentru 20% din totalul gazelor cu efect de seră globale, potrivit Parlamentului European. Programul companiei Alcedo, MyAlcedo Carbon oferă soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice tot mai prezente și mai severe cu care ne confruntăm.
MyAlcedo Carbon oferă „robustețe” analizelor de mediu pentru a accelera adoptarea și întreținerea practicilor de agricultură regenerativă.
Beneficiile fermierului prin intrarea în MyAlcedo Carbon:
-
Audit de carbon al fermei realizat printr-o metodă robustă și precisă;
-
Bilanț de carbon detaliat pus la dispoziție în cel mai scurt timp;
-
Posibilitatea obținerii unor credite de carbon de valoare pe piața carbonului;
-
Sprijin în vânzarea certificatelor de carbon;
-
Propuneri pentru îmbunătățirea amprentei de carbon și calificarea pentru credite de carbon în anii următori.
MyAlcedo Carbon propune un program dedicat fermierilor iscusiți care, prin vânzarea certificatelor de carbon, pot accesa o sursă suplimentară de venit.
Seceta pedologică instalată în România de câțiva ani în anumite zone i-a făcut pe fermieri să încerce să-și conserve apa prin mai puține treceri cu agregatele asupra solului. Prin lucrări de minimum tillage care reduc trecerile și nu tasează excesiv solul, se reduce consumul de combustibil. Asta înseamnă și reducerea emisiilor de carbon în atmosferă. Astfel, unii fermieri își reduc amprenta de carbon de la un an la altul prin reducerea cantității de combustibil utilizat.
De asemenea, prin aplicarea de îngrășăminte, cu rată variabilă, în urma analizelor de sol, fermierii pot utiliza mult mai eficient îngrășămintele, în special cele azotoase, responsabile la rândul lor de emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă.
Alegerea momentului potrivit pentru prelevarea probelor de sol este esențială pentru obținerea informațiilor corecte și relevante.
Analizele de sol reprezintă un instrument esential pentru agricultori, oferind informații valoroase pentru optimizarea procesului de cultivare a plantelor. Aceste analize aduc numeroase beneficii, inclusiv eficiență crescută în utilizarea nutrienților, optimizarea costurilor de fertilizare, contribuția la sustenabilitate și determinarea corectă a necesarului de fertilizare.
Pregătirea corectă a solului înainte de înființarea culturilor agricole este foarte importantă pentru asigurarea unei creșteri sănătoase a plantelor și pentru obținerea unui randament optim. Prelevarea și analiza probelor de sol înainte de însămânțare sunt importante din mai multe motive:
-
Cunoașterea fertilității solului și stabilirea necesarului de îngrășăminte, pentru a compensa eventualele deficiențe;
-
Dozarea corectă a îngrășămintelor, pentru a evita aplicarea excesivă sau insuficientă;
-
Optimizarea pH-ului solului, creând condiții mai bune pentru creșterea și dezvoltarea plantelor;
-
Prevenirea eroziunii solului și îmbunătățirea drenajului acestuia, asigurând o bună aerisire a rădăcinilor.
Pentru a evita risipa de îngrășăminte și a cunoaște ce carențe și nevoi are solul tău, apelează la specialiștii ALCEDO din zona ta pentru a realiza analizele de sol în laboratorul certificat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
ALCEDO oferă fermierilor cel mai complex pachet de analize de sol unde sunt analizați 17 parametri (microelemente principale, secundare, meterie organică, echilibrul chimic, etc), iar în aplicația #MyAlcedoSoil poți vedea cartograma fiecărei parcele, memoriul tehnic și planul de fertilizare.
Articol furnizat de ALCEDO
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Rapița, cultura care poate prospera în condiții climatice dificile
Conform datelor recente furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO)1, țările europene au experimentat condiții severe și prelungite de secetă de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme și a lipsei de precipitații. La nivel local, fermierii din România sunt, de asemenea, afectați de acești factori, confruntându-se cu provocări continue în ceea ce privește productivitatea și profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor soluții specializate pentru a-i ajuta să prospere.
Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al țării noastre, fermierii trebuie să se adapteze și să selecteze culturi care pot prospera în aceste condiții dificile, cum ar fi rapița. Rezistența rapiței la diverse condiții climatice o face o alegere ideală pentru multe regiuni agricole din țară, iar ciclul său de creștere relativ scurt permite fermierilor să utilizeze eficient terenul.
Rapița este foarte profitabilă pentru fermieri. Cu toate acestea, este esențial să se ia în considerare rezistența silicvelor de rapiță la scuturare în timpul recoltării. Alegerea hibrizilor de rapiță potriviți este o decizie importantă pentru fermierii care doresc să își maximizeze potențialul de producție și să minimizeze pierderile din cauza deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recoltării.
Corteva Agriscience înlesnește fermierilor accesul la soluții precum hibrizii de rapiță Pioneer®, adaptați la condițiile specifice de sol și climat din regiune. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturii datorită trăsăturilor genetice avansate. Hibrizii de rapiță Pioneer® sunt concepuți pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condițiile de secetă și a se stabili rapid în sezonul de creștere.
De pildă, hibrizii de rapiță PT314 și PT315 oferă o eficiență superioară a utilizării azotului, un conținut ridicat de ulei și o rezistență puternică la boli. În plus, hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat de fermieri pentru rezistența sa excepțională la Sclerotinia.
Roland Heilman, fermier din Tărian, județul Bihor, lucrează 600 de hectare în cadrul societății sale Mady Speed Int SRL, iar 100 ha le-a avut semănate cu rapiță în toamna anului 2023. Hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector, semănat după o cultură de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha. „Am început recoltarea la sfârșitul lunii iunie 2024, iar producția a fost excelentă. PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am fost norocoși cu ploaia și am plantat 100 de hectare de rapiță, în întregime cu hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și PT313”, a arătat Roland Heilman.
Noutatea Pioneer® este hibridul PT312 Sclerotinia Protector, care oferă, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezistență la scuturare, productivitate ridicată, toleranță excelentă la boli, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat târziu.
Prin angajamentul față de inovație și sustenabilitate, fermierii din România pot depăși provocările agricole actuale și viitoare, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience sprijină această misiune oferind acces la cele mai noi și mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapiță din 2024.
1 EDO European Drought Observatory (europa.eu)
Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Fermierul Sandor Darabont este noul președinte al Clubului Fermierilor Români
Începând cu 1 iulie 2024, Sandor Darabont a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021. Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele.
În luna noiembrie 2023, Clubul a creat o nouă structură de coordonare la nivel național formată din membrii fondatori și câte alți doi reprezentanți locali la nivel de regiune, fermieri performanți din toate regiunile țării, cu scopul de a consolida activitatea de informare și reprezentare a agriculturii românești.
Noul președinte al Clubului, Sandor Darabont, reprezintă regiunea Nord-Vest, iar pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale președintelui în exercițiu sunt:
-
Promovarea unei inițiative de politică publică: Politica Agricolă Integrată a României (PAI), prin întâlniri cu partidele politice și alte asociații de profil – PAI este un angajament transpartinic, de lungă durată, al Parlamentului și Guvernului României, stabilind prioritățile agriculturii, indiferent de componenta politică a Guvernului și de durata ciclurilor electorale.
-
Continuarea demersurilor pentru Crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri și Antreprenorilor în Agricultură - cu rol principal în formarea tinerilor și antreprenorilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și implicarea proactivă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural.
-
Continuarea discuțiilor cu europarlamentarii de la Bruxelles și inițierea dialogurilor cu toți candidații aleși la nivel local și național - pentru a gândi și implementa o strategie de susținere a sectorului agricol.
-
Activarea unei comunități de antreprenori în grupurile de reflecție Agrinnovator, deja existente - înființarea unui grup de lucru format din membrii Consiliului Național de Coordonare al Clubului, care va avea ca scop identificarea problemelor la nivel de fermă și elaborarea unor strategii de soluționare, coroborate cu strategia PAC și pe care să le putem propune la nivel ministerial pentru o abordare transpartinică și pentru a putea fi introduse în PNS-ul următor.
Sandor Darabont (stânga) și Florian Ciolacu - director executiv Clubul Fermierilor Români (dreapta)
„Mă simt onorat să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români, reprezentând o oportunitate de a contribui activ la dezvoltarea agriculturii la nivel național, dar și de a pune în valoare potențialul regiunii Nord-Vest pe care o reprezint. În calitate de fermier, înțeleg provocările și nevoile colegilor mei și voi lucra pentru a susține inițiative care vizează modernizarea agriculturii, voi continua demersurile pentru Crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor și Antreprenorilor în Agricultură și totodată, voi pune accent pe creșterea participanților proveniți din zona Nord-Vest în programele de formare organizate de Club. În aceeași măsură, voi promova strategia de Politică Agricolă Integrată a României, reprezentată de un angajament transpartinic, pe termen lung, care stabilește prioritățile agriculturii, indiferent de componenta politică și de durata ciclurilor electorale. Vom continua să lucrăm împreună pentru a aduce un plus de valoare agriculturii românești, asigurându-ne că nevoile și perspectivele fermierilor din toate regiunile țării sunt reprezentate și promovate corespunzător”, a declarat Sandor Darabont, președinte în exercițiu al Clubului Fermierilor Români.
Sandor Darabont preia mandatul de la Maniu Vonica, care a deținut funcția în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024. „În încheierea mandatului meu, sunt încrezător că Sandor Darabont va aduce o nouă energie și viziune în conducerea Clubului Fermierilor Români. Îi doresc succes în toate inițiativele sale și am încredere că va conduce organizația spre noi realizări”, a afirmat Maniu Vonica, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.
În județul Bihor, la Biharia, Sandor Darabont exploatează o suprafață de circa 3.000 de hectare și, totodată, se ocupă cu comercializarea de cereale, la care a adăugat, cu trecerea timpului, comercializarea de îngrășăminte și pesticide.
Afacerea agricolă a fost pornită în anul 1995 împreună cu soția, iar investițiile noului președinte al Clubului Fermierilor Români s-au îndreptat și către zootehnie, într-o fermă de taurine pentru carne.
O altă investiție, mai recentă, este în sectorul vitivinicol. Plantația de viță-de-vie cu struguri pentru vin are peste 40 de hectare, iar în crama Familia Darabont se produc vinuri premium.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Submăsura 4.1.1: Mai sunt bani doar pentru investițiile formelor asociative și pentru cultura de sfeclă de zahăr
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță epuizarea fondurilor disponibile pentru investiții în dotarea cu utilaje și echipamente pentru toate tipurile de culturi, exceptând sfecla de zahăr și formele asociative, finanțate prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, componenta 4.1.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
De la deschiderea sesiunii pe 25 iunie 2024 și până la acest moment când s-au epuizat fondurile alocate, fermierii au depus prin sM 4.1.1, componenta toate culturile, un total de 1.130 de cereri de finanțare, însumând 312,9 milioane de euro, față de o alocare disponibilă de 198 milioane de euro. Reamintim că, termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare era stabilit pentru 24 septembrie 2024.
Rămân deschise celelalte două componente ale submăsurii 4.1.1, destinate investițiilor realizate de formele asociative (altele decât cele din sectorul sfeclei de zahăr) și pentru cultura de sfeclă de zahăr. Astfel, pentru aceste tipuri de investiții cererile de finanțare pot fi depuse în continuare până la data închiderii sesiunii, 24 septembrie 2024, sau până la epuizarea fondurilor.
Pentru investițiile în utilaje destinate culturii sfeclei de zahăr, până în prezent, au fost depuse trei proiecte în valoare de două milioane de euro, iar pentru formele asociative din celelalte sectoare au fost depuse 16 proiecte cu o valoare totală de peste 21 milioane de euro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
AFIR a încheiat 104 contracte de finanțare prin PS 2023 – 2027, din care 82 sunt semnate cu fermieri tineri
Pentru perioada de programare financiară 2023 – 2027 din cadrul Planului Strategic, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a încheiat primele 104 contracte de finanțare, cu o valoare totală de peste 26 milioane de euro.
Din totalul de 104 contracte, șase sunt încheiate pentru finanțare prin DR-27 „Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă”, având o valoare cumulată de peste cinci milioane de euro (5.551.528 euro).
Pe linia de finanțare DR-28 „Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural”, au fost încheiate în această primă etapă 16 contracte, în valoare totală de peste 15 milioane de euro (15.045.471 euro).
În ceea ce privește linia de finanțare DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, au fost semnate 82 de contracte de finanțare, având o valoare totală de 5.740.000 euro.
„Suntem încântați că am trecut și de etapa de contractare a acestor prime proiecte de investiții, care reflectă angajamentul nostru ferm de a sprijini dezvoltarea rurală și agricolă în România. Astfel, putem deschide și etapa de plată a cererilor de finanțare pentru implementarea în bune condiții a proiectelor. Prin aceste investiții, nu doar că îmbunătățim infrastructura și condițiile de viață din mediul rural, dar și încurajăm tinerii să se implice activ în agricultură, contribuind astfel la revitalizarea acestui sector vital”, declară George Chiriță, director general AFIR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În contextul schimbărilor climatice, respectarea tehnologiei la orzul hibrid este importantă
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă agricultura modernă. În acest context, respectarea tehnologiei în cultivarea orzului hibrid devine crucială pentru a asigura o producție sustenabilă și eficientă.
Schimbările climatice au generat modificări semnificative în modelele meteorologice, determinând fluctuații ale temperaturilor, schimbări în regimul de precipitații și creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme. Aceste modificări au un impact direct asupra culturilor agricole, inclusiv asupra orzului hibrid. Creșterea temperaturilor medii și schimbările în regimul de precipitații pot afecta negativ dezvoltarea și randamentul culturilor de orz hibrid, punând în pericol securitatea alimentară și sustenabilitatea sistemelor agricole.
Rolul tehnologiei în adaptarea la schimbările climatice
Hyvido®, orzul hibrid de la Syngenta, reprezintă un alt nivel de tehnologie și profitabilitate în cultura orzului datorită potențialului excelent de producție, ideal în condiții de tehnologie intensivă.
Comparat cu orzul convențional, Hyvido® are plante mai viguroase, cu o creștere și dezvoltare rapidă, sistem radicular bine dezvoltat și o capacitate de înfrățire foarte bună (între 5 și 10 frați fertili). Capacitatea fotosintetică crescută și abiliatea de a utiliza eficient nutrienții și apa disponibilă duc la creșterea numărului de boabe pe spic și a indicilor de calitate.
Datorită caracteristicilor sale îmbunătățite, orzul hibrid necesită o abordare agrotehnică diferită pentru a atinge potențialul maxim de producție. Protocolul recomandat de Syngenta acoperă etapele importante în tehnologia orzului pentru a eficientiza investițiile și a crește productivitatea și profitabilitatea culturii.
Pregătirea terenului
Orzul hibrid are cerințe speciale legate de pregătirea solului, patul germinativ trebuie bine pregătit, fără resturi vegetale, lucru esențial pentru o bună dezvoltare a plantelor în primele faze de vegetație și asigurarea numărului optim de frați din toamnă.
Sămânța și semănatul
Spre deosebire de tehnologia clasică unde sămnâța este calculată la KG/HA, pentru orzul hibrid norma de semănat este calculată în boabe germinabile la metrul pătrat, Hyvido® fiind ambalat în saci de 500.000 de semințe.
Cantitatea de sămânță la hectar se calculează după formula: 
unde:
Ns = norma de semănat (boabe necesare/ha), D = densitatea, P = puritatea fizică, G = germinația
Pentru o dezvoltare optimă a culturii, este necesar să avem minimum 180 de plante răsărite la m2. În condiții normale, 200 boabe la m2 (4 saci de Hyvido® la hectar) sunt suficiente pentru a asigura cele 180 de plante răsărite, dar trebuie să avem în vedere specificul climei din toamnă.
Adâncimea de semănat
Atenție! Hyvido® se seamănă la 3 cm adâncime, depășirea acestei adâncimi poate duce la reducerea numărului de frați pe plantă, excepție făcând terenurile nisipoase unde se seamănă la 4 cm pentru a evita riscul de dezrădăcinare (descălțare) în primăvară.
Epoca optimă de semănat este 1 - 15 octombrie, în funcție de zona geografică.
Fertilizarea
Este importantă efectuarea unor analize de sol și a unei cartări agrochimice pentru a stabili corect norma de îngrășăminte chimice.
Consumul specific al orzului pentru 100 kg boabe, plus producţia corespunzătoare de paie, este de: 2,4-2,8 kg N; 1,1-1,3 kg P2O5; 1,75-2,1 kg K2O.
În toamnă se recomandă o doză de îngrășământ în funcție de aprovizionarea solului cu fosfor și potasiu. Pe solurile bine aprovizionate cu potasiu se poate aplica un îngrășământ pe bază de P și N, de exemplu DAP 18-46, cu încorporare. Pe solurile cu conținut slab de potasiu se poate aplica un îngrășământ NPK complet, de exemplu 15-15-15.
Fertilizarea în primăvară
În tehnologia Hyvido® se recomandă ca fertilizarea cu azot să se facă în 2 sau 3 tranșe în funcție de stadiul culturii, precipitații, fertilitatea solului, astfel că:
- Pentru majoritatea regiunilor:
30% din azot la începutul înfrățirii ( BBCH 21-25)
50% din azot la primul – al doilea internod (BBCH 30-31)
20% din azot până în frunza stindard (BBCH 32-37)
- Pentru zonele secetoase:
30% din azot la începutul înfrățirii (BBCH 21-25)
70% din azot la primul – al doilea internod (BBCH 30-31)
Aplicarea regulatorului de creștere
În tehnologia orzului hibrid, aplicarea regulatorului de creștere este de importanță majoră având beneficii asupra arhitecturii plantei prin îngroșarea paiului și scurtarea internodiilor, reducând riscul de cădere a lanului. Se recomandă aplicarea regulatorului de creștere la al doilea interod al culturii de orz.
Controlul bolilor și dăunătorilor
Pentru ca orzul hibrid să își exprime potențialul de producție, este esențial să ținem cont de o altă verigă importantă: controlul bolilor și dăunătorilor.
La atingerea pragului economic de dăunare, recomandăm aplicarea insectidelor ori de câte ori este nevoie, iar produsul ales poate fi sistemic sau de contact, în funcție de specificul atacului dăunătorului.
În cazul aplicării fungicidelor, trebuie aleasă o schemă de tratament care să includă minimum două tratamente T1 și T2, iar în cazul unei presiuni de infecție mare, chiar și T3.
Semănatul devreme în toamnă a orzului hibrid, înainte de epoca optimă de semănat recomandată, presupune aplicarea unui fungicid și insecticid și chiar a regulatorului de creștere .
Beneficiile respectării tehnologiei în cultivarea orzului hibrid
Respectarea tehnologiei în cultivarea orzului hibrid aduce numeroase beneficii, atât din perspectiva producției agricole durabile, cât și din cea a adaptării la schimbările climatice. Utilizarea de semințe hibride de înaltă calitate poate crește rezistența plantelor la stresul termic și la schimbările în regimul de precipitații. Prin implementarea practicilor agricole sustenabile și a tehnologiilor de protecție a plantelor, fermierii pot reduce riscul de pierderi cauzate de boli și dăunători, asigurând o producție consistentă și de calitate.
Hibrizii de orz Hyvido® de la Syngenta
SY Dakoota: hibrid semi-timpuriu cu un potențial de producție foarte ridicat și producții stabile în diferite condiții pedoclimatice. Are toleranță bună la temperaturile scăzute din timpul iernii și la principalele boli foliare. Se pretează pentru tehnologia de lucrări minime ale solului (minimum-till). În condiții intensive, indicii de calitate sunt ridicați, cu un conținut de proteină mai mare de 12% și MMB mai mare de 47g.
SY Dooblin: hibrid semi-timpuriu, cu o stabilitate excelentă în diferite condiții de climă și tehnologie. Toleranță foarte bună la boli (Ryncosporium, Ramularia), la cădere și în special la ruperea spicului. În condiții optime de tehnologie hibridul asigură o calitate superioară a boabelor cu o masă hectolitrică mai mare de 64 kg/hl și conținutul de proteină de peste 12%.
Jallon: hibrid semi-timpuriu, tolerant în condiții de secetă, cu o adaptabilitate bună în diferite condiții de tehnologie și producții ridicate și stabile. Recomandat și pentru producerea de siloz sau biogaz datorită cantității mari de biomasă.
Syngenta va aduce pe piața din Europa Hyvido®Neo - noua generație de hibrizi de orz Syngenta care conferă plantelor rezistență la trei serotipuri ai virsurului gălbenirii și piticirii orzului (BYDV, Barley Yellow Dwarf Virus).
În concluzie, respectarea tehnologiei în cultivarea orzului hibrid este esențială în contextul schimbărilor climatice. Adoptarea de practici agricole moderne și utilizarea de tehnologii avansate pot contribui la creșterea rezilienței culturilor de orz hibrid și la asigurarea unei producții durabile. Fermierii trebuie să fie conștienți de importanța respecării tehnologiei și să investească în inovație și produse de ultimă generație pentru a asigura producția alimentară în contextul provocărilor climatice.
Articol de: RODICA POP, expert tehnic Semințe Syngenta România & SILVIAN MORARI, expert tehnic Semințe Syngenta România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Productivitate optimă la floarea-soarelui cu ajutorul tehnologiilor inovatoare
Protecția eficientă a semințelor este esențială pentru recolte de succes, de aceea este fundamentală în etapele timpurii ale culturilor. Prin investirea în semințe tratate cu produse de înaltă calitate, fermierii își pot spori semnificativ șansele de a obține o productivitate optimă.
Tehnologia aplicată semințelor (SAT) oferă fermierilor un avantaj, asigurând semințelor protecția necesară împotriva dăunătorilor și bolilor încă din momentul semănatului. Această tehnologie se aplică direct pe semințe și nu necesită produse suplimentare de protecția plantelor. Datorită cantității minime de substanță activă pe suprafața seminței și a zonei precise de aplicare, sănătatea celor care manipulează semințele este protejată, iar presiunea asupra solului este prevenită. Prin urmare, această protecție este foarte importantă pentru metode durabile precum agricultura fără arătură (no-till) și agricultura cu lucrări reduse (reduced-till), precum și pentru semănatul timpuriu.
SAT reprezintă o abordare precisă pentru fermieri, ajutând la diminuarea impactului asupra mediului și la eficientizarea costurilor de muncă și combustibil, prin alegerea soluției potrivite pentru a face o diferență semnificativă în productivitatea și calitatea culturilor.
Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, reprezintă un reper în direcția dezvoltării tehnologiilor inovatoare aplicate semințelor, care asigură atingerea potențialului genetic optim al culturilor, sprijinind în același timp practicile agricole durabile. Aceste tehnologii nu numai că protejează semințele de boli și dăunători, dar le și sporesc vigoarea și uniformitatea, conducând la culturi mai sănătoase și productivitate mai mare. Tehnologia LumiGEN™, aplicată exclusiv pe semințele Pioneer®, întărește sistemul radicular, îmbunătățește toleranța la stres și facilitează o creștere mai rapidă. Această tehnologie este deosebit de benefică pentru culturile de floarea-soarelui din România, ajutând fermierii să reducă riscurile de producție și să obțină o dezvoltare sănătoasă a plantelor.
Lumisena™ 200 FS, un fungicid sub umbrela LumiGEN™, exemplifică eficacitatea tehnologiei aplicate semințelor. Oferă protecție culturilor de floarea-soarelui, chiar și în condiții dificile, datorită substanței active oxathiapiprolin, care are un efect fungicid extins. Aceasta asigură protecția culturilor împotriva bolilor, sporind randamentul și reducând sensibilitatea la stresul climatic.
Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov (manager Picmar Prod), a împărtășit experiența sa pozitivă cu tehnologia LumiGEN™: „Utilizarea LumiGEN™ anul trecut pentru culturile de floarea-soarelui de la ferma noastră a asigurat o emergență și o vigoare puternică. Lumisena™ 200 FS a oferit o protecție excelentă în stadiile incipiente și a controlat eficient Plasmopara halstedii, rezultând într-o productivitate mai bună și culturi mai rezistente la stresul climatic.”
Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides and SAT Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
More...
Viermele vestic al rădăcinilor de porumb, un dăunător care poate produce pagube importante
În materialul de față aduc în atenția fermierilor informații despre „viermele vestic al rădăcinilor de porumb”, un dăunător care poate produce pagube importante la porumb, mai ales în zonele unde se practică monocultura. Se cunosc zone în țară unde porumbul se cultivă în monocultură chiar și de 15 ani. În acele zone, densitatea larvelor în sol este foarte mare, iar plantele pot fi distruse când sunt tinere (8 - 10 frunze).
Pentru a putea gestiona eficient acest dăunător important al porumbului, în rândurile de mai aveți la dispoziție date despre biologia, daunele produse și managementul integrat.
Importanța economică
Diabrotica virgifera virgifera este un dăunător al porumbului cu importanță economică ridicată, fiind considerat specie invazivă în Europa [Mahmoud et al., 2016; Lemic et al., 2016].
Tehnologiile actuale bazate pe monocultură și rotații scurte duc la pierderi importante în producție deoarece populațiile de Diabrotica virgifera virgifera au condiții de dezvoltare favorabile.
Confruntare. Diabrotica versus un păiajen prădător
În România, cele mai mari pierderi au fost raportate la începutul anilor '90. Pierderile produse de viermele vestic al rădăcinilor de porumb sunt foarte mari. Se apreciază că, anual, se pierde peste un miliard de dolari din cauza producțiilor scăzute și a costurilor cu tratamentele [Wessler & Fall, 2010; Deitloff et al., 2016]. Atacul sever al larvelor poate produce pagube cuprinse între 11 - 34% [Estes et al., 2015].
Într-o comunicare personală, Grozea (2020) arată că, Diabrotica virgifera virgifera este prezentă în vestul României, mai ales în județul Timiș. Se constată în prezent că, deși populațiile sunt ridicate, totuși pagubele sunt mai scăzute comparativ cu cele înregistrate în perioada 1997 - 2010. După 2010 populațiile au crescut în vestul țării, dar răspândirea în areale noi este lentă [Antonie et al., 2008; Grozea et al., 2014; Manole et al., 2017].
Cele mai mari pierderi se înregistrează în fermele unde se practică monocultura de porumb timp îndelungat.
Recunoașterea daunelor
La porumb, daune produc atât adulții, cât și larvele, dar mai ales larvele. În afară de porumb, dăunătorul se poate hrăni pe un număr mare de specii de plante (22 de specii) - [Moeser & Hibbard, 2005; Cvrković, 2006; Grozea et al., 2010; Roșca et al., 2011]. La densități mari, larvele sunt mult mai dăunătoare în comparație cu adulții.
Atac la porumbul în 6 frunze. Aceste plante nu se mai dezvoltă, fiind distruse complet de larve
Adulții se hrănesc cu frunze, polen și mătase tânără, proaspătă și chiar cu boabe în faza de lapte. Mătasea poate fi retezată total de către adulți. Adulții pot fi extrem de dăunători la densități mari, mai ales în perioada de dinaintea polenizării. De obicei, ei pot crea probleme în culturile care au fost semănate în afara epocii optime și acolo unde se practică monocultura [Vidal et al., 2005; Roșca et al. 2011; Grozea et al. 2015].
Atacul larvelor este considerat foarte periculos. De regulă, către sfârșitul lunii iunie pot fi observate în culturi plante atacate care au rădăcinile secundare distruse și chiar rădăcina principală în cazurile grave (atac în vetre). Când sunt tinere, larvele se hrănesc cu perișorii radiculari și partea exterioară a rădăcinilor. Pe măsură ce se dezvoltă pătrund în rădăcini pe care le distrug complet. Tulpinile de porumb atacate capătă aspectul gâtului de gâscă (plantele încearcă să se redreseze). Dacă solurile sunt fertile și există umiditate suficientă, plantele de porumb își pot regenera sistemul radicular. În cazurile grave, plantele atacate pot cădea chiar la sfârșitul lunii iunie. Din cauza atacului, rădăcina de porumb nu mai poate asigura plantei nutrienții necesari, nici apa, iar producțiile vor fi mici [Pereira et al., 2015]. Pagubele pot fi mari mai ales în condiții de secetă și în solele îmburuienate [Roșca et al., 2011; Grozea et al., 2015].
Dezvoltarea adulților este influențată de condițiile climatice (temperatură și precipitații). În anii ploioși, populațiile scad simțitor (Grozea et al., 2009].
Larvă de Diabrotica virgifera virgifera în rădăcină de porumb
Biologia dăunătorului
Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (viermele vestic al rădăcinilor de porumb) are o singură generație pe an și iernează în stadiul de ou. Cu cât iernile sunt mai blânde, cu atât numărul de ouă care vor supraviețui va fi mai mare. Eclozarea ouălor poate începe pe la mijlocul lunii mai, iar numărul cel mai mare de larve pe rădăcini poate fi observat pe la sfârșitul lunii iunie. Până la începutul lunii august larvele pot fi observate în câmp. În unii ani favorabili s-a observat apariția masivă a larvelor la sfârșitul lunii mai [Sivčev & Tomašev, 2002].
Adulți de Diabrotica virgifera virgifera la împerechere
Larvele eclozate se deplasează prin sol și caută rădăcinile de porumb. Distanța pe care se pot deplasa larvele este de aproximativ 0,5 m. După Toepfer & Kuhlman (2006), perioada de deplasare este critică pentru larve (mai ales dacă nu găsesc rădăcinile de porumb), mortalitatea putând depăși chiar 90%.
Cei mai mulți autori susțin că porumbul este gazdă primară pentru larvele de Diabrotica virgifera virgifera [Clark & Hibbard, 2004; Wilson & Hibbard, 2004; Grozea et al., 2015]. Monocultura de porumb favorizează creșterea populațiilor de Diabrotica. Ajunse la maturitate, larvele se împupează în sol, în apropierea rădăcinilor. Stadiul de pupă durează aproximativ 10 zile (uneori 7 zile). Primii adulți apar undeva către sfârșitul lunii iunie. Apariția masivă a adulților are loc la mijlocul lunii iulie și se poate întinde până la jumătatea lunii august. De la jumătatea lunii august se observă o scădere a populațiilor de adulți. Până în luna octombrie, adulții de Diabrotica pot fi observați în culturi [Bača et al., 1995; Roșca et al., 2011].
Adulți în paniculul nedesfăcut
La aproximativ șapte zile de la apariție, adulții se pot împerechea. Noile ponte vor fi depuse la jumătatea lunii iulie cu un maxim în luna august, exclusiv în culturile de porumb. Numărul de ouă depus de o femelă poate ajunge chiar la 1000. Adâncimea la care sunt depuse ouăle este de 15 - 20 cm [Bača et al., 1995; Schroeder et al., 2005].
Înainte de înflorit, adulții pot fi observați pe frunzele de porumb, iar în perioada înfloritului pe panicul și știuleții de porumb, în zona mătăsii [Vidal et al., 2005]. După ce înfloritul trece, adulții stau ascunși în număr mare la axila frunzelor. În axila frunzelor se adună polenul, pe care insectele îl consumă cu plăcere, în special femelele (asigură o producție mare de ouă). După înflorit, dacă nu mai au ce consuma, femelele pot migra în alte culturi pentru alimentație suplimentară, dar vor reveni pentru ovipoziție în cultura de porumb. De obicei, lanurile de porumb cu înflorire târzie atrag un număr mare de adulți. Astfel de culturi vor fi infestate masiv. Viața adulților se întinde pe o perioadă de 5 - 6 săptămâni [Roșca et al., 2011; Sivčev et al., 2012].
Mătase mărunțită de adulții de Diabrotica virgifera virgifera
Managementul integrat al viermelui vestic al rădăcinilor de porumb
În zonele unde porumbul se cultivă în monocultură, dăunătorul este greu de ținut sub control chiar și cu substanțe chimice. Foarte importante în strategiile de management sunt măsurile profilactice urmate de cele chimice și biologice.
Tratamentele se stabilesc în urma monitorizării populațiilor dăunătorului cu ajutorul capcanelor cu feromoni și lipici. În România, capcanele pentru Diabrotica virgifera virgifera sunt produse la Institutul de Chimie Raluca Rîpan de la Cluj. Acestea se amplasează în câmp în lunile iulie - august. Numărul de capcane se stabilește în funcție de mărimea parcelelor. Zoltan et al. (2001) recomandă amplasarea a 12 capcane/câmp din 20 în 20 metri.
Metode profilactice
Dăunătorul poate fi ținut sub control prin câteva măsuri agrofitotehnice:
-
Rotația culturii este o măsură foarte importantă în controlul dăunătorului. Monocultura este cea care favorizează foarte mult creșterea populațiilor de Diabrotica virgifera virgifera. Specialiștii recomandă rotația culturii la patru ani.
-
Nu este indicată cultivarea porumbului după soia, deoarece insectele depun ouă în ambele culturi [Gerber et al., 2005; Gray et al., 2009].
-
Baufeld (2009), susține că rotația culturilor este esențială în eradicarea sau ținerea sub control a dăunătorilor în Uniunea Europeană.
Radăcină distrusă de larve
Metode chimice
Atunci când porumbul se cultivă în monocultură timp îndelungat sau pragurile economice de dăunare sunt atinse ori depășite se recomandă efectuarea tratamentelor chimice:
-
Efectuarea unui tratament la sol la semănat sau la prima prașilă. În cazul tratamentelor la sol (pentru controlul larvelor), insecticidele pot fi aplicate înainte de semănat, la momentul semănatului și după semănat (în vegetație). Formulările granulate s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele lichide [Ostlie & Noetzel, 1987]. Tratamentele aplicate la semănat au fost cele mai eficiente. Pragul economic sugerat în cazul larvelor este cuprins între 8 - 10 larve în stadiul III/rădăcină (în urma evaluării făcute în câmp). Se analizează între 10 și 20 de rădăcini pe suprafețele mai mici de 5 hectare [Hills & Peters, 1971].
-
Tratarea semințelor înainte de semănat poate asigura protecție o perioadă de timp, deși s-a constatat că nu întotdeauna eficacitatea este mulțumitoare [Furlan et al., 2009].
-
Combaterea adulților cu ajutorul insecticidelor pentru diminuarea populațiilor. Tratamentele efectuate împotriva adulților pot conduce la reducerea populațiilor. Astfel, ovipoziția va fi scăzută, iar daunele din anul următor prevenite. De regulă, sunt necesare două tratamente. În practică nu se fac tratamente împotriva adulților din cauza costurilor. În loturile de producere sămânță pot fi necesare tratamente pentru combaterea adulților. Pragul economic sugerat de unii autori pentru adulți este cuprins între 5 - 10 adulți/plantă [Toepfer & Kuhlmann, 2004]. După Baca et al. (2005), adulții se numără vizual pe câte cinci plante în zece puncte dintr-o parcelă. Tratamentul se execută atunci când mătasea este verde și polenizarea nu a început. Când mătasea se brunifică nu se mai recomandă efectuarea unui tratament. Tratamentul împotriva adulților ar trebui să surprindă femelele înainte de ovipoziție [Hills & Peters, 1971].
-
Cele mai bune rezultate se obțin atunci când insecticidele sunt aplicate la sol în momentul semănatului.
În România sunt omologate pentru combaterea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb câteva insecticide pe bază de: Clorantraniliprol + lambda - cihalotrin; Cipermetrin; Deltametrin; lambda - cihalotrin; Acetamiprid + lambda - cihalotrin; Teflutrin (diferite formulări: tratament sămânță, tratament la sol prin încorporare, în brazdă, pe rând în momentul semănatului) - Aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024.
Respectați dozele recomandate și momentele optime de efectuare a tratamentelor (funcție de stadiul care se dorește a fi combătut).
Gât de găscă
Metode biologice
Combaterea biologică trebuie să facă parte din managementul integrat al acestui dăunător, atât cât este posibil.
Dăunătorul poate fi controlat cu preparate biologice pe bază de:Steinernema feltiae (nematozi); Bacillus thuringiensis ssp. tenebrionis [Roșca et al., 2011]; Beauveria bassiana și Metarhizium anisopliae (aplicare la sol). Studiile arată că nu sunt atât de eficiente [Rudeen et al., 2013].
Se testează în prezent preparate care creează confuzie în populațiile de Diabrotica virgifera virgifera, împiedicând împerecherea. Astfel, femelele nu vor mai depune ouă, iar populațiile vor fi diminuate.
Bibliografie
Antonie, V. I., Tanase, M., Neagu, M., 2008. The within control of the populations of Diabrotica virgifera virgifera Le Conte in the Mureș county. Acta Univ. Cibiniensis Agric. Sci., 1, 20 – 28.Bača F, Camprag D, Keresi T, Krnjajic S, Manojlovic B, Sekulic R et al., 1995. [Western corn rootworm Diabrotica virgifera virgifera.]. In: Drustvo za Zastitu Bilja Srbije, Belgrade.Baufeld P., 2009. Lessons learned from eradication and containment campaigns in Europe. Abstracts EPPO Workshop on Eradication, Containment and Contingency Planning, Nova Gorica, Slovenia, pp. 23 - 24.Cvrkovic T., 2006. Ishrana i razvoj larvi kukuruzove zlatice Diabrotica virgifera virgifera Le Conte na alternativnim biljkama. Magistarska teza. Univerzitet u Beogradu, Poljoprivredni fakultet, Beograd.Clark T. L., Hibbard B. E., 2004. Comparison of nonmaize hosts to support western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae) larval biology. Environmental Entomology, 33: 681 - 689.Deitloff, J., Dunbar, M. W., Ingber, D. A., Hibbard, B. E., Gassmann, A. J., 2016. Effects of refuges on the evolution of resistance to transgenic corn by the western corn rootworm, Diabrotica virgifera virgifera Le Conte. Pest Management Science, 72 (1), 190 - 198.Estes, R. E., Tinsley, N. A., Gray, M. E., 2015. Evaluation of soil-applied insecticides with Bt maize for managing corn rootworm larval injury. Journal of Applied Entomology, 140 (1 – 2), 19 - 27.Furlan L., Canzi S., Di Bernardo A., Edwards C. R., 2006. The ineffectiveness of insecticide seed coatings and planting-time soil insecticides as Diabrotica virgifera virgifera LeConte population suppressors. Journal of Applied Entomology, 130: 485 - 490.Gerber C. K., Edwards C. R., Bledsoe L. W., Obermeyer J. L., Barna G., Foster R. E., 2005. Sampling devices and decision rule development for western corn rootworm (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte) adults in soybean to predict subsequent damage to maize in Indiana. In: Vidal S., Kuhlmann U., Edwards C. R., eds. Western Corn Rootworm: Ecology and Management, 169 - 187.Gray M. E., Sappington T. W., Miller N. J., Moeser J., Bohn M. O., 2009. Adaptation and invasiveness of western corn rootworm: intensifying research on a worsening pest. Annual Review of Entomology, 54: 303 - 321.Grozea, I., Stef, R., Carabet, A., Virteiu, A. M., Dinnsen, S., Chis, C., Molnar, L., 2009. The influence of weather and geographical conditions on flight dynamics of WCR adults. Communication in Agricultural and Applied Biological Science, 75 (3), 315 - 322.Grozea, I., Stef, R., Vîrteiu, A. M., Carabeț, A., 2010. Development of partial maps of WCR spreading in accordance with environmental factors. Research Journal of Agricultural Science, 42(2) 44 - 49.Grozea, I., Trusca, R., Stef, R., Molnar, L., Fericean, M., Prunar, S., Mazare, V., Dobrin, I., 2014. Is Diabrotica virgifera virgifera Still Considered a Dangerous Pest From Crops Of Romania? Bull. UASVM Hortic., 71, 351 – 352.Grozea, I., Stef, R., Virteiu, A. M., Molnar, L., Carabet, A., Puia, C., Dobrin, I., 2015. "Feeding behaviour of Diabrotica virgifera virgifera adults on corn crops". Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Horticulture. 72 (2).Grozea, I., 2020. Banat’s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Temisvar, Romania. Personal communication, 2020.Lemic, D., Mikac, K. M., Kozina, A., Benitez, H. A., Mclean, C. M., Bažok, R., 2016. Monitoring techniques of the western corn rootworm are the precursor to effective IPM strategies. Pest Management Science, 72 (2), 405 - 417.Manole, T., Chireceanu, C., Teodpru, A., 2017. Current Status of Diabrotica virgifera virgifera Le Conte, 1868 (Coleoptera: Chrysomelidae) in Romania. Acta Zool. Bulg., 9, 143 – 148.Mahmoud, M. A. B., Sharp, R. E., Oliver, M. J., Finke, D. L., Ellersieck, M. R., Hibbard, B. E., 2016. The effect of western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae) and water deficit on maize performance under controlled conditions. Journal of Economic Entomology, 109 (2), 648 - 698.Miller N., Estoup A., Toepfer S., Bourguet D., Lapchin L., Derridj S., Kim K. S., Reynaud P., Furlan L., Guillemaud T., 2005. Multiple transatlantic introductions of the western corn rootworm. Science (Washington), 310:992.Moeser J., Hibbard B. E., 2005. A synopsis of the nutritional ecology of larvae and adults of Diabrotica virgifera virgifera (LeConte) in the new and old world – nouvelle cuisine for the invasive maize pest Diabrotica virgifera virgifera in Europe? In: Western Corn Rootworm: Ecology and Management (Vidal S., Kuhlmann U., Edwards C.R., eds.), CABI Publishing, UK, pp. 41 - 65.Ostlie K., Noetzel D., 1987. Managing Corn Rootworms. Minnesota Extension Service, University of Minnesota AG-FO 3281, pp. 1 - 4.Pereira, A. E., Wang, H., Zukoff, S. N., Minke, L. J., French, W. B., Siegfried, B. D., 2015. Evidence of field-evolved resistance to bifenthrin in western corn rootworm (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte) populations in western Nebraska and Kansas. Plos One, 10 (2).Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011. Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296;Rudeen M. L., Jaronski S. T., Petzold - Maxwell J. L., Gassmann A. J., 2013. Entomopathogenic fungi in cornfields and their potential to manage larval western corn rootworm Diabrotica virgifera virgifera. Journal of Invertebrate Pathology, 114(3): 329 - 332.Schroeder, J. B., Ratcliffe, S. T., Gray, M. E., 2005. Effect of four cropping systems on variant western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae) adult and egg densities and subsequent larval injury in rotated maize. Journal of Economic Entomology, 98 (5), 1587 - 1593.Sivčev I., Tomašev I., 2002. Distribution of Diabrotica virgifera virgifera LeConte in Serbia in 1998. Acta Phytopathologica et Entomologica Hungarica, 37: 145 - 153.Sivčev, I., Kljajić, P., Kostić, M., Sivčev, L., Stanković, S., 2012. Management of western corn rootworm (Diabrotica virgifera virgifera). Pesticidi i fitomedicina, 27 (3), 189 - 201.Toepfer S., Kuhlmann U., 2006. Constructing life-tables for the invasive maize pest Diabrotica virgifera virgifera (Col.; Chrysomelidae) in Europe. Journal of Applied Entomology, 130: 193 - 205.Turpin F. T., Maxwell J. D., 1976. Decision-making related to use of soil insecticides by Indiana corn farmers. Journal of Economic Entomology, 69(3):359 - 362.Vidal, S., Kuhlman, U., Edwards, C., 2005. Western corn rootworm: Ecology and management. London: CABI Publish Series.Zoltan I., Toth M., Szarukan I., Gazdag T., Szeredi A., 2001. Comparison of performance of different trap types for monitoring of Diabrotica virgifera. IOBC/IWGO Newsletter, 22:7.Wesseler, J., & Fall, E. H., 2010. Potential damage costs of Diabrotica virgifera virgifera infestation in Europe - the 'no control' scenario. Journal of Applied Entomology, 134 (5), 385 - 394.Wilson T. A., Hibbard B. E., 2004. Host suitability of nonmaize agroecosystem grasses for the western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae). Environmental Entomology, 25, 1167 - 1172.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Bayer: Pierre-Etienne Couture preia conducerea staţiei de procesare a seminţelor din Sinești - Ialomița
Începând din luna iulie 2024, Pierre-Etienne Couture este noul Site Lead al staţiei de procesare şi condiţionare a seminţelor din localitatea Sinești, județul Ialomița, stație care aparține companiei Bayer.
Cu o experiență vastă în domeniu, Pierre-Etienne Couture și-a început cariera la Monsanto în 2013, ocupând diverse poziții, printre care cea de Plant Manager al fabricii din Peyrehorade, Franța, Distribution & Warehousing Lead la nivelul EME și Commercial Area Manager. Înainte de a se alătura companiei, el a dobândit experiențe valoroase în cadrul unor companii din domeniul agricol, cum ar fi Labeyrie® și Bonduelle®.
Pierre-Etienne Couture a absolvit Facultatea de inginerie agronomică și industrie alimentară (2005-2011) din cadrul Institutului Politehnic Lasalle Beauvais din Franța. El se va muta în România împreună cu familia sa.
„Sunt încântat și onorat să îmi asum responsabilitatea pentru staţia noastră din Sinești. Având deja o echipă extraordinară la fața locului, obiectivul meu principal este de a continua și de a extinde remarcabila tradiție instituită aici cu peste cincisprezece ani în urmă, în special în contextul dinamic de astăzi. În centrul misiunii noastre se află menținerea celor mai înalte standarde de calitate a semințelor, ținând cont în permanență atât de clienții noștri, cât și de sustenabilitatea acțiunilor noastre. Ne angajăm să ne asigurăm că eforturile noastre contribuie în mod pozitiv la satisfacția și succesul clienților noștri”, a declarat Pierre-Etienne Couture în momentul desemnării sale.
Producția de semințe este o activitate importantă pentru compania Bayer. Staţia din Sinești, județul Ialomița, poate procesa, într-un singur sezon, semințe de porumb de pe o suprafață de 8.000 de hectare. Semințele de porumb produse aici anual ar putea acoperi întregul necesar al României. Aceste semințe sunt distribuite în 22 de țări din întreaga Europă și nu numai, menținând în mod constant o calitate ridicată, indiferent de destinație. Aproximativ 40% din totalul semințelor produse sunt rezervate fermierilor români. În prezent, staţia de producție din Sinești este cea mai avansată unitate de producție Bayer din regiunea EME.
În exercițiul fiscal 2023, Bayer avea aproximativ 100.000 de angajați și a înregistrat vânzări de 47,6 miliarde de euro. Cheltuielile alocate cercetării și dezvoltării înainte de dezvoltarea soluțiilor speciale s-a ridicat la valoarea de 5,8 miliarde de euro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Sprijinul financiar pentru sectorul apicol în 2024
Până la 31 iulie 2024, inclusiv, apicultorii pot depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) cererile de plată şi documentele doveditoare pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2024 din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat.
Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2024 este de 12.163.260 euro, din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, de la bugetul de stat. Pentru plăţile anului 2024 cursul de schimb este stabilit la valoarea de 4,9756 lei.
APIA va face plata sprijinului financiar după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul la fața locului, centralizarea sumelor eligibile în vederea încadrării în cuantumul unitar planificat și plafonul alocat pentru fiecare intervenţie accesată conform PS PAC 2023-2027 și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.
Cheltuielile aferente intervenţiilor apicole se realizează de către solicitanţi în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, inclusiv, a anului de cerere.
Solicitanţii trebuie să depună o singură cerere de plată la Centrele APIA, direct sau prin intermediul persoanei împuternicite notarial/reprezentantul legal, însoţită de documentele justificative. Formularele cererilor de plată pot fi printate accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2024/. Totodată, APIA pune la dispoziţia beneficiarilor formularistica şi documentaţia necesare implementării intervenţiilor aferente sectorului apicol.
Solicitanții care au făcut achiziții de produse/servicii înainte de publicarea în M.O.F 538 din 10.06.2024 a O.M.A.D.R. nr.228/2024, trebuie să respecte condițiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului „Sprijin financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul planului strategic PAC 2023-2027” ISA-PS 2023, ediția I, care poate fi consultat accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2023/.
Important, se păstrează și se arhivează toate documentele care au legătură cu intervențiile aferente sectorului apicol 2023-2027 pe o perioadă de cel puțin cinci ani de la întocmirea acestora.
Intervențiile în sectorul apicol pentru care se pot depune cereri de plată în anul 2024
A. Intervenții apicole pentru formele asociative
1. Intervenţia IS-A-02 „Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole”, din care: Intervenția IS A-02-01 „Promovarea apiculturii și a produselor apicole”.
2. Intervenţia IS-A-03 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni”, compusă din:
- Intervenția IS A-03-01 „Achiziţia de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali”;
- Intervenția IS A-03-02 „Achiziţia de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii”.
B. Intervenții apicole pentru apicultori
1. Intervenția IS-A-04 „Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, din care achiziţie de produse medicinale veterinare”, din care: Intervenţia IS-A 04-01 „Achiziţionarea de produse medicinale veterinare pentru tratarea varoozei și nosemozei”.
2. Intervenția IS-A-05 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru raţionalizarea transhumanţei”, compusă din:
- Intervenția IS A-05-01 „Achiziţionarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral”;
- Intervenția IS A-05-02 „Achiziţionarea de accesorii apicole”;
- Intervenția IS A-05-03 „Achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie”;
- Intervenția IS A-05-04 „Achiziționarea de vehicule tractabile, respectiv remorci apicole, precum și echipamente de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral”.
3. Intervenţia IS-A-06 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea
albinelor”, compusă din:
- Intervenția IS A-06-01 „Achiziţionarea mătci și/sau familii de albine”;
- Intervenția IS A-06-02 „achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.
4. Intervenţia IS-A-07 „Acţiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivităţii, precum şi a substanţelor cu potenţial toxic pentru albine”, din care: Intervenţia IS A-07-01 „Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
„Creditul fermierului”, buget suplimentat
În ședința de Guvern din 21 iunie 2024 a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea OUG nr.7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi pentru modificarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin instrumente financiare de garantare şi creditare, precum şi pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă.
Pe 2 mai 2024, Comisia Europeană a adoptat modificarea Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prin care prelungește până la data de 31 decembrie 2024 posibilitatea statelor membre de a acorda ajutoare de stat sub forma granturilor suportate de la bugetul național pentru beneficiarii din sectorul producției agricole primare.
Astfel, prin prezentul act normativ se prelungește schema de ajutor de stat prin prorogarea termenului de încheiere a acordurilor de finanțare până la 31 decembrie 2024 și a termenului de plată a grantului până la 31 decembrie 2030. Bugetul schemei de ajutor de stat se majorează cu 646 milioane lei (de la 815,5 milioane lei, la maximum 1.461,5 milioane lei).
Tot în contextul prelungirii Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a fost necesară modificarea corespunzătoare a termenului pentru plata ajutoarelor către fermieri, din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor la cultura de tomate în spaţii protejate şi cultura de usturoi.
MADR reamintește că prin această schemă de ajutor de stat, Ministerul Agriculturii acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 luni, fără a depăși cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanțare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro/beneficiar. Rata dobânzii aferentă creditelor este rata dobânzii formată din ROBOR la 3 luni, plus o marjă de maximum 1,95% pe an.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
