Joi, 10 mai 2018, preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

În cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, K.W.I. precizează că propunerea de act normativ instituie o schemă de ajutor de stat, în valoare de 60 de milioane euro echivalent în lei, asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea acestor centre. Cu alte cuvinte, proiectul de lege ar crea probleme.

„Analizând dispoziţiile acestei legi, considerăm că acestea sunt de natură să creeze unele probleme în ceea ce priveşte claritatea şi predictibilitatea normelor şi să afecteze obligaţiile ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament”, afirmă Iohannis.

Acesta a adăugat că, în anumite condiţii, legea instituie posibilitatea pentru tinerii fermieri sau pentru producătorii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în program să beneficieze de o majorare a sprijinului acordat prin acest program.

Astfel, explică K.W. Iohannis, sintagma „s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în program” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiţie se raportează.

„Nu se poate deduce cu uşurinţă dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau cei care trebuiau să îşi demareze activitatea cu cel puţin cinci ani înainte. De asemenea, considerăm că expresia «s-au instalat» este neclară, putând da naştere mai multor interpretări, acesta fiind improprie utilizării într-un text legislativ”, afirmă preşedintele Iohannis.

El indică şi că schema de ajutor de stat prevăzută prin această lege se notifică Comisiei Europene (CE), dar că legea stipulează şi că în situaţia în care decizia CE conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător.

„Întrucât legea instituie o schemă de ajutor de stat, pentru respectarea art. 148 alin. (2) din Constituţie, este necesar ca această prevedere să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene în domeniu, mai precis să respecte prevederile art. 107 alin. (3) şi art. 108 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE)”, spune şeful statului.

K.W.I. mai subliniază că orice proiect de acordare a unui ajutor nou se notifică în timp util Comisiei de către statul membru în cauză, iar ajutorul de stat nu poate fi acordat decât în cazul în care Comisia a adoptat sau se consideră că a adoptat o decizie de autorizare a acestuia.

Şeful statului menţionează că prevederile art. 108 din TFUE au fost preluate în legislaţia naţională de Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, care la art. 3 alin. (1) şi (2) dispune că orice intenţie de instituire a unei măsuri de ajutor de stat nou se notifică Comisiei Europene, iar ajutorul de stat nou, supus obligaţiei de notificare, poate fi adoptat şi acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

„Considerăm că adoptarea Legii privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană se poate face numai ulterior primirii deciziei Comisiei Europene, în caz contrar existând riscul ca ajutorul de stat să fie acordat cu încălcarea legislaţiei cadru interne din domeniu, precum şi a normelor europene în materie”, afirmă preşedintele Iohannis.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană, își încheie expunerea șeful statului.

Președintele țării pare să blocheze inițiativele legislative ale actualei guvernări, semnale de alarmă fiind trase de aproape toate organizațiile de fermieri din România.

Nu mai devreme de luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

ACEBOP, APCPR, UCPR și AFR, precum și alte organizații au tras semnale de alarmă cu privire la acest blocaj.

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) este îngrijorată de anunţul Comisiei Europene (CE) conform căruia bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) va scădea cu patru la sută pentru plăţile directe şi cu minimum cinci procente pentru dezvoltare rurală şi solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să susţină în şedinţele Consiliului de Miniştri, ale Parlamentul European şi ale Consiliului European, programate până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027, un buget al PAC fără reduceri, care „să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană”.

„Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV - îşi manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunţă că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plăţile directe şi minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe hectar cu mult sub media europeană. Satele româneşti încă mai au nevoie de investiţii mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent şi să se stopeze riscul de părăsire. Inflaţia este unul din factori care nu sunt luaţi în calcul la această reducere propusă şi va adânci scăderea la cel puţin dublul cifrelor vehiculate în media”, afirmă fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV, într-o scrisoare deschisă adresată joi ministrului Agriculturii.

Conform sursei citate, prin realocări există riscul ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021 - 2027 o reducere de 30%, care va crea un decalaj şi o discrepanţă şi mai mare între aceasta şi celelalte state membre.

UNCSV atrage atenţia asupra faptului că agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime şi are nevoie de investiţii enorme pentru a obţine produse finite şi adăuga valoare adaugată producţiei primare.

„Politica Agricolă Comună conţine mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente. România are nevoie de investiţii semnificative pentru zootehnizare şi industrializare care să permită hrănirea populaţiei la preţuri rezonabile din produse autohtone şi locuri de muncă în zonele rurale. PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală şi obligarea statelor membre să vină cu cofinanţare în loc să avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite şi limitate în funcţie de posibilitatea de cofinanţare a statului respectiv. Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puţin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să îşi poată continua activitatea şi să facă ce ştiu ei mai bine, să producă alimente pentru populaţia din ţara noastră şi a UE”, se spune în scrisoare.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că, pentru România, PAC este o politică de susţinere a securităţii şi suveranităţii alimentare a Uniunii Europene şi trebuie tratată ca prioritate zero în detrimentul altor priorităţi propuse, precum migraţia.

„Bugetele europene pentru chestiuni agricole şi alimentare sunt cruciale, aşa cum a declarat şi ministrul francez al Agriculturii şi pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente şi eficiente care să satisfacă aşteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor şi să menţinem bugetul PAC la înălţimea acestei ambiţii. Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar şi autorităţile din România să facem front comun şi să ne atingem obiectivul de ţară. Vă solicităm, domnule ministru Petre Daea, să dispuneţi măsurile necesare şi să susţineţi atât public, cât şi prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvernului României apărarea fermă şi neîncetată a bugetului PAC (fără reduceri) care să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană în şedinţele Consiliului de Miniştri, Parlamentul European şi Consiliul European ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027”, se arată în documentul citat.

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) reprezintă şi apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relaţiile cu administraţia publică, autorităţile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naţionale şi internaţionale şi cu asociaţii internaţionale echivalente, pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste, precum şi de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi metodelor de creştere a eficienţei economice a membrilor şi de specializare şi concentrare a activităţii cooperativelor agricole ce activează în România.

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Doar 564 de kilograme de cireșe contaminate cu pesticide dintr-un total de 1,347 tone au fost retrase de la comercializare, anunță ANSVSA printr-un comunicat de presă, ca urmare a faptului că instituţia s-a autosesizat în urma semnalelor apărute în spaţiul public în cazul acestui sortiment de fructe provenite din Turcia, etichetate ca fiind tratate cu două tipuri de pesticide, dar în urma analizelor probelor prelevate s-a infirmat prezenţa pesticidelor imazalil şi tiabendozol și s-a confirmat cea a dimetoatului.

Autoritatea a precizat că limita maximă admisă este de 0,02 mg/kg, iar în probele analizate valorile erau de 0,03 mg/kg. Procedura aplicabilă este cea de retragere de la comercializare şi dirijare pentru distrugere, au mărturisit vocile autorizate din interiorul ANSVSA.

„După primirea buletinelor de analiză, imediat ANSVSA a demarat o anchetă pentru a verifica dacă mai există cireşe la comercializare din acel lot, pentru a fi retrase şi distruse. Până în prezent, din lotul de cireşe provenit din Turcia, în cantitate de 1.347 de kg, depistat cu depăşirea limitei pentru dimetoat a fost retrasă de inspectorii ANSVSA şi dirijată pentru a fi distrusă, o cantitate de 564 kg. Acţiunea este în desfăşurare la nivel naţional”, se arată în comunicatul ANSVSA.

Într-un comentariu pe subiect al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, acesta a precizat joi, 10 mai 2018, la Târgovişte, că sunt metode de a curăţa o cireaşă de coajă, dar că recomandă o verificare atentă a calităţii produselor pe care vrem să le cumpărăm.

Rugat să îi sfătuiască pe consumatori ce să aibă în vedere atunci când vor să cumpere cireşe pe ambalajul cărora scrie că nu se recomandă coaja pentru consum, Daea a răspuns că recomandă o atenţie sporită asupra calităţii produselor.

„Eu le spun consumatorilor să nu le cumpere. Eu spun, primul lucru pe care trebuie să îl facem în România: să nu cumpărăm ceea ce nu ne convine. Să nu cumpărăm unde avem dubii, unde calitatea este îndoielnică, unde avem o anumită suspiciune. De aici încolo lucrurile se vor regla automat”, a precizat Daea.

Șeful MADR a fost chestionat şi dacă se poate curăţa o cireaşă.

„Sunt metode să curăţăm o cireaşă. Metode sunt, dar dacă am ajuns noi să curăţăm o cireaşă, înseamnă că am ajuns acolo unde nu trebuia. O cireaşă nu se curăţă de coajă ca să o mănânci. Ai curăţat-o doar atunci când i-ai dat copilului mic, ca să nu se înece. Importurile nu se pot opri, se pot verifica în aşa fel încât calitatea să corespundă, iar produsul să poată să intre în circuit în aşa fel încât să fim siguri că populaţia mănâncă produse sănătoase”, a mai spus Daea.

În spaţiul public au apărut recent informaţii şi poze dintr-un supermarket unde pe ambalajul de cireşe având origine Turcia scria „tratat cu imazilil şi thiabendazole, coaja nu se recomandă pentru consum”.

Autoritatea Veterinară subliniază că în fiecare an, în această perioadă, este intensificată acţiunea de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructele şi legumele de sezon.

În acest context, în perioada 16-27 aprilie, inspectorii ANSVSA au desfăşurat acţiuni de control în 320 de unităţi de depozitare a legumelor şi fructelor provenite din ţări terţe.

De la începutul anului, până în luna aprilie au fost verificate la nivelul birourilor vamale judeţene 4.643 de transporturi rutiere de legume şi fructe provenite din ţări terţe.

„Cu ocazia acestor verificări au prelevate 539 de probe din fructe şi legume care au fost supuse analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide. La 16 dintre probele analizate au fost depistate depăşiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide, la produse precum: dovlecei, rodii, castraveţi, ardei şi tomate. De asemenea, în data de 16.04.2018, inspectorii ANSVSA au depistat un lot de 19.644 de kg de dovlecei proveniţi din Turcia, la care a fost depistată o depăşire a limitei maxime admise pentru fungicidul metalaxil - M. Întreagul lot a fost distrus”, precizează ANSVSA.

Specialiștii laboratorului Autorității Naţionale Fitosanitare (ANF) au depistat 10 probe pozitive de prezență a organismului de carantină Xylophilus ampelinus într-un lot de 32 de probe de plante de viță-de-vie prelevate dintr-un lot de import, potrivit unui anunț făcut marți, 8 mai 2018, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Demersul survine ca urmare a verificării efectuate în data de 14 martie 2018 de inspectorii fitosanitari Timiş asupra unui transport ce conţinea un număr de 18.900 de bucăţi de plante de viţă-de-vie de provenienţă Italia.

Astfel, în baza Ordinului nr. 582 din 13 iulie 2007 privind stabilirea unei proceduri pentru notificarea interceptării unui transport de marfă sau a unui organism dăunător din ţări terţe şi care prezintă un risc fitosanitar iminent, în data de 23 aprilie 2018, Autoritatea Naţională Fitosanitară din România a notificat în sistemul electronic al Comisiei Europene - Europhyt lotul de plante pentru plantare de Vitis sp. originare din Italia care a fost declarat contaminat, ca urmare a rezultatului analizelor de laborator la probele prelevate de inspectorii fitosanitari.

În plus, inspectorii fitosanitari au luat decizia de a colecta şi returna plantele infectate, în condiţiile în care agentul economic a comercializat către diferiţi beneficiari, până când a fost notificat, 3.850 de bucăţi de plante de viţă-de-vie din cele 6.650 de plante contaminate.

„Inspectorii fitosanitari Timiş au verificat în data de 14 martie 2018 un transport ce conţinea un număr de 18.900 de bucăţi de plante de viţă-de-vie de provenienţă Italia, din care au prelevat 32 de probe, câte o probă din fiecare soi, pe care le-au trimis laboratorului din cadrul ANF pentru a fi analizate. Conform buletinelor de analiză emise în data de 20 aprilie 2018 şi 25 aprilie 2018, rezultatele au arătat prezenţa organismului de carantină Xylophilus ampelinus pe un număr de 6.650 de bucăţi de plante de viţă-de-vie, respectiv 10 probe pozitive. Până în data de 23 aprilie 2018 când a fost notificat, agentul economic a comercializat 3.850 de bucăţi de plante de viţă-de-vie către diferiţi beneficiari. Măsura luată de inspectorii fitosanitari este aceea de colectare şi returnare a plantelor infectate, iar pentru următorul transport cu plante viticole origine Italia comercializarea va fi interzisă până la primirea buletinului de analiză”, precizează ministerul de resort.

Xylophilus ampelinus este agentul etiologic al necrozei bacteriene şi al cancerului la viţa-de-vie. Simptomele pot fi observate de la începutul primăverii până în iunie, pe lăstari, frunze şi flori.