Sărbătorită în fiecare an pe 5 decembrie, Ziua Mondială a Solului este instituită de FAO și ONU, având ca obiectiv promovarea importanței protejării solului pentru oameni, climă și economie.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Solului, celebrată anual în data de 5 decembrie, organizațiile profesionale ale fermierilor, mediul universitar și instituțiile de cercetare agricolă din România marchează importanța crucială a solului ca resursă națională strategică, esențială pentru securitatea alimentară, stabilitatea socială și dezvoltarea economică durabilă.

Solul reprezintă una dintre cele mai importante resurse ale României, cu un potențial agricol excepțional, dar aflat sub presiune din cauza:

• degradării fizice și chimice;

• eroziunii;

• pierderii fertilității;

• schimbărilor climatice;

• urbanizării necontrolate și scoaterii terenurilor din circuitul agricol;

• lipsei investițiilor în cercetare și tehnologie.

Cred cu tărie că protejarea și valorificarea solului nu sunt doar priorități agricole, sunt obiective naționale, fără de care România nu își poate asigura hrana, competitivitatea și stabilitatea economică, trebuie sa evidențiem rolul strategic al agriculturii în PIB și în securitatea alimentară a țării.

Atrag atenția asupra necesității unei politici de stat pentru sol, cu următoarele direcții majore:

• Crearea unui Program Național pentru Conservarea și Fertilitatea Solului;

• Dezvoltarea agriculturii de precizie și a digitalizării bazei de date pedologice;

• Investiții în irigații, drenaje și combaterea eroziunii;

• Finanțarea cercetării aplicate în institutele agricole;

• Protejarea terenurilor cu valoare agronomică ridicată;

• Stimularea rotației culturilor, agriculturii regenerative și tehnologiilor prietenoase cu solul.

Solul este capitalul natural al României. De modul în care îl protejăm depinde viitorul agriculturii, competitivitatea fermelor și securitatea alimentară a ţării.

România deține unele dintre cele mai fertile soluri din Europa, iar protejarea lor reprezintă o prioritate de securitate națională. Ziua Mondială a Solului este un moment de reflecție și acțiune comună.

Liga Asociațiilor Pproducătorilor Agricoli  din România (LAPAR), alături de mediul academic și de cercetare, solicită includerea solului în toate strategiile naționale de dezvoltare și reamintește că fără un sol sănătos nu există agricultură performantă, exporturi, industrie alimentară, locuri de muncă sau stabilitate socială.

Articol de: dr. ing. NICU VASILE, președinte LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că primește până la 22 decembrie 2025, inclusiv, Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2026.

Astfel, beneficiarii subvenției pentru motorina utilizată în agricultură trebuie să depună Cererile de acord pentru finanțare până la data de 22 decembrie 2025:

• la Centrele Județene ale APIA sau al Municipiului București în a căror rază se află exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat;

• la centrele unde au fost depuse cereri de plată în cadrul Campaniei 2025.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare este emis de Centrele Judeţene APIA până la data de 1 martie 2026.

Pentru lucrările mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, beneficiarii achiziţionează motorina necesară şi solicită furnizorilor emiterea documentelor pe numele lor, conform prevederilor OUG nr. 120/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

Schema de ajutor de stat este reglementată prin HG nr. 1174/2014 și OMADR nr. 1727/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

„Să mori cu dreptatea în mână” și „să moară capra vecinului”, două expresii aparent fără legătură una cu cealaltă, dar în realitate reprezintă esența stării de fapt a agriculturii românești.

Când asculți fermierii, constați că în măsură de 90% problemele noastre sunt comune, deci există un numitor comun în baza căruia să te apuci să le rezolvi. Problemele sunt în mod evident legate de subvenții tot mai mici, de impredictibilitate fiscală, de prețuri tot mai mari la îngrășăminte, pesticide, semințe, tehnică și tehnologie etc, însă cel mai important punct comun, pe care toți, dar absolut toți fermierii îl pomenesc, este „nu suntem uniți”. Adică, asocierea.

Urmează acum partea dureroasă și, cred eu, motivul real pentru care nu pot fi uniți fermierii. Și anume, lipsa de încredere între oameni, rezistența de-a accepta alte idei noi, pentru că fiecare are dreptate, iar restul sunt niște proști, culminând cu dorința și satisfacția de-a vedea pe cineva eșuând.

Realitatea e că fermierii nu se prea înghit unii pe alții, aici, în România. Fermierii mici nu se suportă cu fermierii mari și viceversa, cultura mare cu zootehnia și viceversa, românii cu străinii și, de cele mai multe ori, românii cu românii. Culmea e că și această situație e văzută ca o problemă de cei mai mulți fermieri, care tot timpul dau vina pe alte entități și auzi mereu expresii ca „UE ne vrea dezbinați”, „politicienii și politica ne dezbină”, „e un plan mondial să fim sclavii pământului nostru”.

Purul adevăr este că noi, fermierii, suntem singurii vinovați că suntem dezbinați. În rarele situații în care fermierii se mai unesc, o fac atunci când cuțitul a ajuns deja la os. Păcat că doar în acele momente se simte un aer de unitate, momente în care își jură prietenie și dragoste pe viață, mai ceva ca niște elevi la banchetul de final de liceu, dar imediat ce valul a trecut, toată lumea revine la individualismul anterior.

În România sunt zeci de mii de fermieri activi, există sute de mii de oameni care lucrează în agricultură direct sau indirect și milioane de oameni care trăiesc în mediul rural. Nu vin nici Ursula, nici Putin, nici Xi sau Trump să le șoptească la ureche fermierilor să nu cumpere la comun pesticide sau îngrășăminte, nu le ia nimeni mâna să scrie inepții pe Facebook sau TikTok și, în mod cert, nimeni nu îi oprește să citească literatură de specialitate, reviste de agricultură, ori să urmărească emisiuni agricole cu scop educativ.

Pâine și circ ofereau romanii poporului când se agitau spiritele, iar acum, după 2500 de ani, ne mulțumim doar cu circ, căci pâinea ne-o cumpărăm singuri, scump, după ce grâul îl vindem ieftin.

Editorial de: ALEXANDER DEGIANSKI

În luna martie din 2026, sectorul agroalimentar are parte de două târguri, Agro Expo Satu Mare – ediția a cincea și Agro Expo Maros – ediția a treia la Târgu Mureș.

Agro Expo Satu Mare are loc în perioada 6 – 8 martie 2026, iar expoziția de la Târgu Mureș – Agro Expo Maros – are loc în perioada 13 – 15 martie 2026. Organizatorii, Skyline Events Management Satu Mare și H! Expo Târgu Mureș/Marosvásárhely, spun că evenimentele sunt atât pentru profesioniștii din agricultură, cât și pentru pasionați.

„Evenimentele sunt dedicate promovării și prezentării utilajelor agricole, echipamentelor pentru ferme, pentru grădină, precum și promovării industriei alimentare. Ca la fiecare ediție vor fi lansări de produse noi. Expozițiile dau posibilitatea interacțiunii directe între vânzători și clienți. Se vor organiza întâlniri cu diverși specialiști din domeniul agriculturii. Expozițiile de la Satu-Mare și Târgu Mureș sunt un bun prilej pentru promovarea sectorului agroalimentar, industriei horticole și zootehniei”, precizează organizatorii, care susțin că, în viitor, aceste târguri vor deveni un eveniment regional.

Agro Expo Satu Mare (6 – 8 martie 2026) are loc în parcarea Aushopping din orașul Satu Mare (Drumul Careiului nr. 77-79), programul fiind între orele 11.00 - 20.00, iar deschiderea oficială – pe 6 martie de la ora 14.

Agro Expo Maros (13-15 martie 2026) are loc în parcarea Aushopping din Târgu Mureș (Bd. 1 Decembrie 1918), programul fiind între orele 11.00 - 20.00, iar deschiderea oficială – pe 13 martie de la ora 14.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asolamentul constă în amplasarea și succesiunea în timp și spațiu a unei diversități de culturi agricole însoțite de un sistem tehnologic optimizat care să asigure creșterea producției și ameliorarea însușirilor de fertilitate a solului, fără efecte negative asupra mediului.

Odată cu rotația culturilor se asigură și rotația lucrărilor solului, a îngrășămintelor și a erbicidelor.

Spre deosebire de asolamentele stabile existente în perioada economiei planificate, acum se alcătuiesc asolamente mai elastice, variabile, corespunzătoare cerințelor economiei de piață și schimbărilor climatice.

Seceta tot mai frecventă i-a determinat pe unii fermieri să se orienteze spre culturile de toamnă, reducând mult din suprafețele culturilor de primăvară, în special ale porumbului.

Numai dezvoltarea zootehniei va putea asigura diversificarea culturilor cu extinderea plantelor furajere și prezența solei de graminee și leguminoase perene. Schimbările climatice impun și folosirea culturilor alternative, ca: sorg în loc de porumb, șofrănel în loc de floarea-soarelui, năut ca leguminoasă pentru boabe.

De ce este necesar asolamentul

1. Prin asolament se valorifică mai bine îngrășămintele. Astfel, la cultura grâului, cu 1 kg azot se realizează 3,7 kg grâu în monocultură, 7 kg grâu în rotația de 2 ani și 13,5 kg grâu în rotația de 4 ani.

2. Asigură sporuri de producție fără cheltuieli suplimentare. Dacă socotim producția de grâu în monocultură 100%, în rotația de 2 ani este 148%, în rotația de 3 ani 158%, iar în rotația de 4 ani, 167%.

3. Reduce gradul de îmburuienare astfel: la recoltarea grâului s-au găsit 416 buruieni/m² în monocultură, 134 buruieni/m² în rotația de 2 ani și 68 buruieni/m² în rotația de 3 ani.

4. Reduce atacul de agenți fitopatogeni astfel: fuzarioza la grâu a fost atac de 20% în monocultură și de 9% în rotația de 3 ani; Sclerotinia la floarea-soarelui a fost atac de 45% în monocultură și de 14% în rotație de 4 ani.

5. Reduce atacul de dăunători astfel: Tanymecus la sfecla de zahăr a fost atac de 42% în rotația de 2 ani și de 0,6% în rotație de 4 ani.

6. Alternează culturile cu consum diferit de apă. Consumul specific de apă la mei este 311, la sorg 322, la porumb 368, la grâu 512, la lucernă 831, la in 905.

7. Alternează culturile cu consum diferit de elemente nutritive astfel:

N:P:K la grâu este 2,5:1:2.3; la porumb 2.8:1:2; la floarea-soarelui 1,5:1:8; la sfecla de zahăr 2,8:1:3.

8. Un asolament rațional reduce necesarul de azot cu 30-50%, de fosfor și potasiu cu 20-40%, de pesticide cu 40-50%, reducând corespunzător cheltuielile și poluarea.

9. Asigură o bună acumulare și conservare a apei în sol și reduce eroziunea. Aceasta, deoarece: asigură o bună porozitate, în rotația grâu-porumb este 12,66% pe când după trifoi este 18,34%; asigură o bună permeabilitate, în monocultura de porumb este de 5 mm/oră, iar în rotația de 4 ani, 31 mm/oră; conținutul de apă în sol în rotația grâu-porumb a fost de 16,94%, iar după trifoi a fost de 24,06%.

10. Alternează culturi cu sistemul radicular la diferite adâncimi. Majoritatea sistemului radicular la orz este pe 0-20 cm, la grâu 0-30 cm, la floarea-soarelui la 30-70 cm, dar ajunge la 2-2,5 m, la lucernă ajunge la 6-8 chiar 10 m, fiind socotită un scarificator natural.

11. Alternează culturi după care rămân cantități diferite de resturi vegetale, astfel: cerealele păioase 4-7 t/ha , porumb 4-6,5 t/ha, sfeclă 5-6 t/ha, mazăre 1,5-2 t/ha.

12. Asigură îmbunătățirea însușirilor fizice ale solului. De exemplu: Densitatea aparentă (Da) în rotația de 2 ani este de 1,40 g/cm³ și 1,25 g/cm³ după sola înierbată. Porozitatea de aerație crește de la 12,67 în rotația de 2 ani la 18,34% după trifoi.

13. Asigură o bună eșalonare a lucrărilor corespunzător, o eșalonare a folosirii mașinilor și a forței de muncă.

14. Asigură eșalonarea volumului de transport și a surselor de venit, ca urmare a recoltării în diferite etape.

Câteva caracteristici ale culturilor agricole privind rotația

Culturi autotolerante: secară, porumb, mei, cartof, soia, fasole, trifoi alb.

Culturi autointolerante: floarea-soarelui, sfecla de zahăr, inul, trifoiul roșu, lucerna, mazărea, ovăzul, rapița, grâul, orezul.

La stabilirea rotațiilor trebuie avut în vedere că fiecare cultură determină o înmulțire a propriilor paraziți încât este riscant ca această cultură să apară în rotație, pe aceeași parcelă, înainte ca echilibrul biologic să fie restabilit.

Cu toate că s-au creat soiuri (hibrizi) cu un anumit grad de toleranță sau chiar rezistență, este indicat ca pentru plantele mai pretențioase să se respecte un anumit interval. De pildă, floarea-soarelui și inul pretind 5-6 ani; sfecla de zahăr și mazărea pretind 4-5 ani.

În continuare prezentăm sub formă de tabel calitatea culturilor corespunzătoare.

În concluzie, cunoașterea caracteristicilor și pretențiilor fiecărei culturi față de rotație, față de locul în asolament ajută fermierii să amplaseze corect culturile în câmp, asigurând condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, pentru recolte bogate și de bună calitate.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2025

Abonamente, AICI!

CITEȘTE ȘI: Afânarea adâncă și fertilitatea solului

Atenție la lucrările pe terenurile în pantă

Aspecte ale fenomenelor de ofilire (veștejire) și șiștăvire (zbârcire) la plantele agricole

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova (Moldova Fruct) au încheiat un protocol de colaborare în cadrul conferinței „Businessul Fructelor”. Parteneriatul semnat pe 27 noiembrie 2025, la Chișinău, marchează deschiderea unui nou capitol în cooperarea profesională dintre cele două organizații și urmărește consolidarea relațiilor dintre fermierii și procesatorii din România și Republica Moldova.

Semnarea protocolului a avut loc în prezența reprezentanților sectorului horticol din Republica Moldova, participanți la conferința „Businessul Fructelor”, un eveniment de referință pentru industria fructelor, precum și a unei delegații de fermieri membri ai Forumului APPR. Această colaborare va sprijini implementarea unor proiecte dedicate fermierilor, procesatorilor și exportatorilor din cele două țări.

Moldova Fruct reprezintă peste 290 de întreprinderi moderne care activează în domeniul agricol, inclusiv producători, procesatori, exportatori de fructe și prestatori de servicii din sectorul horticol.

„Protocolul semnat la Chișinău consolidează cooperarea regională în agricultură și deschide oportunități noi pentru modernizare și acces la piețe. Astfel, ne reafirmăm angajamentul de a colabora activ pentru a crea un mediu favorabil inovației, investițiilor și schimbului profesional între România și Republica Moldova”, punctează Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Prin acest protocol, Forumul APPR și Moldova Fruct își propun:

• Să faciliteze schimbul de informații, experiență și bune practici din agricultură;

• Să promoveze inovația, cercetarea și digitalizarea în fermele și unitățile de procesare;

• Să sprijine dezvoltarea educației agricole și formării profesionale;

• Să intensifice dialogul instituțional pe teme de politică agricolă și de mediu;

• Să dezvolte proiecte și inițiative comune la nivel european și internațional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

26 de organizații din sectorul agroalimentar al Uniunii Europene solicită Parlamentului European adoptarea legislației privind noile tehnici genomice (NGT) și, totodată, să nu impună mai multe restricții asupra afacerilor și să sprijine un acord final cu Consiliul și Comisia privind NGT.

În această perioadă au loc ultimele negocieri tehnice și politice în trialog sub președinția Danemarcei pe dosarul privind noile tehnici genomice (NGTs). Euroseeds, organizație europeană din care face parte Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), a semnat, împreună cu încă 25 de organizații, o scrisoare comună prin care se atrage atenția asupra faptului că, după opt luni de trialog, negocierile nu sunt încă încheiate. Această întârziere apare într-un context în care ameliorarea plantelor, agricultura și producția alimentară se confruntă cu provocări urgente și din ce în ce mai complexe, care necesită un cadru legislativ clar, funcțional și adaptat realităților din domeniu. „Prin intermediul scrisorii, facem la rândul nostru, în calitate de reprezentanti ai industriei semințelor din România și membri ai Euroseeds, un apel către colegiuitori să se renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGTs, să se finalizeze negocierile și să se adopte o legislație bazată pe știință, orientată spre viitor, care să fie aliniată și să sprijine obiectivele fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, transmite AISR.

În scrisoarea organizațiilor agroalimentare europene se arată că, schimbările climatice, noile boli și dăunători, o gamă tot mai mică de opțiuni disponibile de protecție a culturilor, amenință producția și competitivitatea. În același timp, cererea de alimente și biomasă de înaltă calitate continuă să crească, iar aproape 30 de țări din întreaga lume adoptă NGT-urile ca metode de ameliorare de tip convențional.

„NGT-urile pot contribui la o inovare mai rapidă, la culturi mai competitive, mai rezistente și mai eficiente din punct de vedere al resurselor. Dar, UE trebuie acum să acționeze pentru a oferi cadrul legislativ clar și favorabil și să plaseze Europa pe un teren echitabil cu principalii săi concurenți. Asociațiile europene semnatare ale scrisorii reprezintă marea majoritate a operatorilor agroalimentari din UE, de la industriile de inputuri la fermieri și de la procesatori la producătorii finali. Împreună ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la faptul că progresul necesar pe care l-ar putea aduce tehnologiile de tip nou ca NGT pare a fi blocat de cerințe politice care depășesc domeniul de aplicare al propunerii inițiale a Comisiei, care urmărea să ofere o procedură de reglementare care să verifice echivalența plantelor de tip convențional, dezvoltate cu NGT, cu cele rezultate din metodele clasice de ameliorare sau care pot rezulta din mutații naturale. Supunerea acestor produse unor cerințe suplimentare de sustenabilitate, unor reguli de trasabilitate și etichetare sau unor planuri extinse de monitorizare erodează baza științifică a propunerii, limitează potențialul și eficacitatea utilizării tehnologiilor și a produselor rezultate și plasează abordarea UE în opoziție cu cele ale tuturor celorlalte țări cu legislație corespunzătoare deja în vigoare. De asemenea, aceasta riscă conflicte inutile cu parteneri comerciali cruciali din întreaga lume.

Așa cum s-a subliniat în repetate rânduri, simplificarea și competitivitatea trebuie să fie acum în centrul elaborării politicilor UE. Cu toate acestea, condițiile suplimentare pentru produsele convenționale de tip NGT1, solicitate în continuare de delegația PE, adaugă doar noi niveluri de birocrație pentru statele membre și operatori, cresc costurile și creează o complexitate și o sarcină administrativă inutile, subminând eficiența și claritatea pe care legislația este menită să le aducă.

Susținem pe deplin obiectivul de a crește sustenabilitatea economică, de mediu și socială a sectorului agroalimentar european. Aceasta include sprijinul nostru pentru politici și reglementări care stimulează și protejează investițiile, inclusiv prevederi adecvate privind proprietatea intelectuală care asigură accesul și utilizarea maximă a inovațiilor, securitate juridică pentru privilegiile fermierilor și operatorii agroalimentari, în beneficiul economiei și societății europene în general. În același timp, este important să reiterăm faptul că noul regulament pentru NGT are domeniul de aplicare și scopul specific de a autoriza plante similare cu cele convenționale, tot în condiții similare. Nu ar trebui suprasolicitat cu elemente suplimentare care fac deja parte din alte legislații UE dedicate. Prin urmare, întrebarea este atât simplă, cât și fundamentală: stabilește UE în sfârșit reguli care să ofere amelioratorilor săi acces la setul complet de metode avansate de ameliorare, iar fermierilor săi, precum și lanțului agroalimentar, noile soiuri de plante necesare pentru a asigura o producție de înaltă calitate în condiții climatice mai dificile, sau nu?”, se precizează în scrisoarea organizațiilor din sectorul agroalimentar european.

Aceste organizații susțin că, adoptarea fără întârziere a legislației privind tehnologia NGT este esențială pentru a promova autonomia strategică a Europei, mai ales că în alte părți ale lumii fermierii utilizează deja produse NGT de tip convențional. De fapt, multe țări terțe își actualizează deja legislația respectivă pentru a consolida în continuare utilizarea tehnologiilor și impactul lor pozitiv asupra productivității și competitivității. „Europa nu trebuie lăsată în urmă. O nouă întârziere nu face decât să adâncească decalajul de competitivitate dintre UE și partenerii săi globali. Facem încă o dată apel la colegiuitori să renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGT, să încheie negocierile acum și să adopte o legislație bazată pe știință și orientată spre viitor, care să sprijine obiectivele politice fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, se arată în finalul scrisorii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat, în ședința din 27 noiembrie 2025, Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029, împreună cu Planul de acțiune aferent.

Strategia are ca obiectiv general valorificarea potențialului agroalimentar al României, prin consolidarea prezenței produselor românești pe piețele interne și internaționale și, implicit, prin sprijinirea dezvoltării comunităților rurale. „Strategia urmărește să transforme sectorul agroalimentar într-un pilon puternic al economiei naționale, prin reducerea exporturilor de materii prime și diminuarea importurilor de produse agroalimentare prelucrate”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit Strategiei de promovare a produselor agroalimentare românești, se înființează un Registru de piață, care cuprinde informații despre operatorii economici și produsele lor. Acesta va sprijini consumatorii în identificarea și alegerea produselor alimentare românești, prin intermediul căruia toți operatorii care dețin produse atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produse certificate (ecologic) și produse înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice) sau orice altă mențiune de calitate se pot înscrie în vederea promovării produselor pe care le dețin.

Strategia de promovare se adresează operatorilor economici din sectorul agroalimentar -  producătorilor/procesatorilor de produse agroalimentare românești, dar și consumatorilor având în vedere următoarele direcții de acțiune:

• Creșterea competitivității sectorului agroalimentar;

• Extinderea oportunităților economice pentru producătorii/procesatorii români, precum și dezvoltarea piețelor;

• Protejarea tradițiilor și identității locale;

• Stimularea investițiilor;

• Crearea de locuri de muncă;

• Creșterea valorii adăugate a produselor;

• Promovarea durabilității;

• Dezvoltarea turismului;

• Întărirea colaborării între autorități și mediul privat.

Obiectivele specifice, conform MADR, sunt stimularea consumului de produse agroalimentare românești, facilitarea promovării produselor agroalimentare autohtone pe piețe externe și îmbunătățirea inter-relaționării între autorități – producători/ procesatori – consumatori, inclusiv prin valorificarea lanțului scurt de aprovizionare. Sunt vizate toate categoriile de produsele agroalimentare românești, produsele atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produsele certificate (ecologic) și produsele înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice).

Implementarea Strategiei, mecanismul de monitorizare și evaluarea vor fi realizate prin înfiinţarea Comitetului interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei naţionale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029. Activitatea acestuia va fi reglementată  prin decizii specifice și instrumente de lucru adoptate ulterior.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Syngenta a anunțat că oferă acces dezvoltatorilor terți din întreaga lume la CROPWISE™, platforma bazată pe Inteligență Artificială (IA ) destinată fermierilor. În doar cinci ani, această platformă a transformat managementul digital al fermelor și susține în prezent peste 70 de milioane de hectare de teren agricol în mai mult de 30 de țări. Lansarea Cropwise Open Platform este concepută pentru a accelera transformarea digitală a agriculturii și pentru a elimina una dintre cele mai mari bariere în calea inovației: accesul.

Oferind acces comunității dezvoltatorilor globali la platforma digitală, Syngenta înlesnește integrarea modelelor agronomice avansate în aplicații și instrumente inovatoare, susținând astfel accesul fermierilor la tehnologii agricole performante și integrate.

Cercetarea recentă, făcută de IPSOS în colaborare cu Syngenta, evidențiază caracterul urgent al acestui demers. Studiul indică o accentuare a disparității digitale în sectorul agricol, fermele de dimensiuni mari înregistrând progrese accelerate în implementarea tehnologiilor de IA și a instrumentelor digitale, în timp ce exploatațiile agricole mai mici se confruntă cu riscul de a fi lăsate în urmă.

Potrivit studiului, tinerii fermieri adoptă cu ușurință noile tehnologii, în timp ce fermierii mai în vârstă percep IA ca fiind complexă sau dificil accesibilă, adesea nefiind conștienți de utilizarea acesteia prin intermediul dronelor sau a sistemele de imagistică. Mai presus de toate, factorii determinanți în adoptarea acestor tehnologii s-au dovedit a fi încrederea, controlul asupra datelor și demonstrarea eficienței la nivel local.

„Sectorul agricol se află într-un punct de cotitură. Sub presiunea factorilor climatici, a instabilității piețelor globale și a nevoii acute de a implementa practici agricole sustenabile, adoptarea tehnologiei nu mai reprezintă o opțiune. Cropwise Open Platform reprezintă un pas important în reducerea disparităților existente în adoptarea tehnologiei agricole. Prin crearea unui ecosistem deschis, care combină expertiza noastră agricolă aprofundată cu capacități digitale de ultimă generație, oferim dezvoltatorilor terți posibilitatea de a construi soluții pe baza Cropwise. Fermierii pot alege aplicațiile care le susțin cel mai bine nevoile, fără a aduce atingeri controlului asupra datelor lor”, explică Feroz Sheikh, directorul de Sisteme Informaționale și Digitale Syngenta.

Prin capacitățile sale robuste de integrare și accesul la serviciile digitale agricole ale Syngenta, Cropwise Open Platform permite tuturor actorilor din ecosistem să dezvolte aplicații bazate pe date, care adresează provocările reale din agricultură. Fermierii își păstrează controlul asupra datelor proprii, având în același timp acces la un ecosistem de inovații și integrări construit în jurul platformei Cropwise. Pentru comunitatea de dezvoltatori, Open Platform oferă oportunitatea de a valorifica capacitățile de IA și învățare automată ale Syngenta, precum și cunoștințele agronomice consolidate, pentru a dezvolta și oferi soluțiile lor la o scară fără precedent.

„Inteligența artificială poate reprezenta factorul egalizator în sectorul agricol, dar numai dacă este accesibilă, la prețuri rezonabile și de încredere. Prin oferirea accesului la Cropwise, dorim să creăm un ecosistem digital cu fermierii și să ne asigurăm că inovația digitală aduce beneficii fiecărui fermier, nu doar celor cu fonduri și suprafețe mari”, a subliniat Feroz Sheikh.

Syngenta nu oferă acces la datele individuale ale fermierilor fără consimțământul proprietarului datelor, în conformitate cu legislația aplicabilă.

CROPWISE™ este platforma digitală emblematică a Syngenta care a revoluționat managementul agricol prin oferirea de soluții integrate și instrumente bazate pe date de-a lungul întregului lanț valoric agricol. Platforma, lansată în 2020, monitorizează în prezent peste 70 de milioane de hectare în mai mult de 30 de țări la nivel global, incluzând soluții performante precum Cropwise Operations, Seed Selector și Spray Assist. Aceste instrumente exploatează inteligența artificială și date agronomice comprehensive pentru a oferi recomandări personalizate pentru managementul dăunătorilor, monitorizarea culturilor și selecția produselor. Prin intermediul datelor interconectate și al instrumentelor adaptate, Cropwise ajută specialiștii din agricultură să-și eficientizeze operațiunile, să îmbunătățească procesul decizional, să crească producțiile și să implementeze practici agricole sustenabile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță finalizarea procesului financiar aferent anului 2025 pentru programul destinat cultivatorilor de legume în spații protejate, cu o alocare totală de 271,2 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani pentru acest sector.

Banii au fost virați în conturile direcțiilor agricole județene, urmând ca acestea să facă plățile către legumicultori până la data de 30 noiembrie 2025.

Anul acesta, în total, 16.638 de fermieri beneficiază de sprijinul acordat în cadrul programului care vizează susținerea culturilor de legume cultivate în sere, solarii și alte structuri protejate.

Evoluția sprijinului și a suprafețelor cultivate în ultimii ani:

• 2022: 15.290 beneficiari - 68,2 milioane lei - 1.529 ha;

• 2023 – ciclul I (HG 846): 19.076 beneficiari - 94,4 milioane lei - 1.907,6 ha;

• 2023 – ciclul II (HG 1324): 17.319 beneficiari - 86,1 milioane lei - 1.731,9 ha;

• 2025 (HG 325/2025): 16.638 beneficiari - 271,2 milioane lei - 3.617 ha.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!