zootehnie - REVISTA FERMIERULUI

11 organizații europene ale fermierilor, printre care și Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, au semnat o poziție comună prin care cer decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM (Cadrul Financiar Multianual) sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza COVID-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din Uniunea Europeană și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente, deoarece:

  • Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;

  • Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;

  • Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;

  • Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunătoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalitate;

  • În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

„Ideea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediului și de adaptare la schimbările climatice”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Consorțiul de asociații europene din domeniul agricol susține că: „În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală. Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile”.

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt: Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă; Camera Agrară a Republicii Cehe; Asociația Agricolă a Republicii Cehe; Camera Agricolă și Alimentară Slovacă; Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare; Confagricoltura - Italia; Consiliul Agricol Danez; Asociația Națională a Producătorilor de Cereale - Bulgaria; Camera de Agricultură și Comerț - Estonia; „Parlamentul Fermierilor” Letoni; Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole.

Publicat în Eveniment

Pentru anul școlar 2020 – 2021, Agricover oferă zece burse de studiu pentru copiii de fermieri care nu au posibilitatea să se susțină financiar. „În cadrul Programului de Burse Agricover, căutăm cinci fete și cinci băieți, între care ne-ar face plăcere să regăsim și un reprezentant al minorităților naționale prezente în România, care își doresc să se specializeze urmând cursurile celei de-a doua serii a Programului educațional”, se precizează într-un comunicat al Grupului Agricover.

În cadrul Programului „Burse Agricover 2020” se oferă zece burse de studiu, în valoare totală de 100.000 de euro, pentru tinerii fermieri din România care doresc să asigure continuitatea afacerii de familie și să se specializeze urmând cursurile celei de-a doua serii a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură (2020-2021) al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Cele zece burse Agricover acoperă integral costurile educaționale, de transport, cazare și masă, valoarea individuală fiind în cuantum de 10.000 de euro pentru un an de studiu. Înscrierile au început pe 29 septembrie 2020, iar data de 12 octombrie este ultima în care se pot înscrie în competiție tinerii din familii de fermieri care exploatează ferme de până la 400 de hectare, au vârsta de până în 35 de ani și au absolvit o facultate sau sunt încă studenți.

După finalizarea perioadei de înscriere, juriul Progamului de Burse va analiza fiecare aplicație primită, informațiile oferite fiind extrem de importante. Faza finală a procesului de selecție vizează candidații selectați în lista scurtă, aceștia urmând să fie anunțați și invitați să susțină un interviu online cu membrii juriului programului. Câștigătorii celor zece burse vor fi anunțați oficial telefonic și prin e-mail și vor parcurge etapele de înregistrare în programul de studiu împreună cu echipa Clubului Fermierilor Români. De asemenea, lista câștigătorilor va fi făcută publică.

Juriul Programului „Burse Agricover 2020” este format din doi membri ai consiliului de administrație al Agricover Holding SA; un reprezentant al Clubului Fermierilor Români; un psiholog și un absolvent al primei serii a Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”.

Liviu Dobre, director general Agricover Holding SA, a declarat: „Viitorul agriculturii înseamnă informație specializată și tehnologie digitală, puse în practică de către tineri ambițioși, pregătiți să devină antreprenori și arhitecți ai unei agriculturi românești sustenabile și competitive. Prin acordarea burselor anuale de studiu ne-am propus să investim în educația generațiilor viitoare și să facilităm accesul în program tinerilor fermieri care nu se pot susține financiar. Responsabilitatea socială este parte integrantă a strategiei de dezvoltare a Grupului Agricover, implicarea noastră fiind constantă în ultimii doi ani, prin sprijinul oferit fermierilor români pentru a crea și lansa Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. Dezvoltat de către Club, programul Tineri Lideri pentru Agricultură este o resursă educațională complexă, cu un uriaș potențial de formare pentru cei care doresc să se specializeze în domeniul agricol”.

Lansat în noiembrie 2019, programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români are ca obiectiv pregătirea tinerilor pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii românești în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, asigurarea continuității afacerilor în agricultură, dobândirea de competențe de business și comunicare, cât și creșterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială. 

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali: Ascendis, Human Invest și Attitude Training, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

„Anul acesta, programul Tineri Lideri pentru Agricultură va certifica prima serie de absolvenți și va începe o nouă sesiune de cursuri având înscriși un număr dublu de tineri fermieri dornici să se specializeze pentru a avea o contribuție substanțială în dezvoltarea agriculturii românești. Suntem onorați să avem alături de noi parteneri care împărtășesc valori comune și care investesc în educație. Cei zece bursieri Agricover se vor alătura tinerilor recrutați de Club, cu toții urmând să beneficieze de o experiență educațională unică, bazată pe dezvoltarea abilităților de afaceri și a celor individuale, care adresează cele trei obiective majore ale programului: creșterea competitivității, asigurarea succesiunii și continuității afacerilor, leadership și reprezentare. Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, astfel încât avem încredere că programele noastre vor clădi o fundație solidă pentru agricultura inovativă a viitorului”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români.

Toate criteriile de selecție pentru programul „Burse Agricover 2020” sunt disponibile pe www.agricover.ro, iar informații suplimentare pot fi solicitate la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Publicat în Eveniment

Sectorul zootehnic este cel mai mare consumator de materii prime din sectorul vegetal. Motiv pentru care trebuie să se investească masiv în ferme de creștere a animalelor, mai ales că, în ceea ce privește bovinele și suinele, țara noastră nu-și satisface nici măcar consumul intern. Prin Planul Național Strategic (PNS) se vor aloca sume semnificative pentru investiții în zootehnie, pentru dezvoltarea sectorului.

„E nevoie de ferme de animale care să cumpere producția din vegetal. 60% din banii viitorului Plan Național Strategic vrem să-i alocăm investițiilor în ferme zootehnice, în dezvoltarea sectorului zootehnic”, ne declara în luna august a.c. George Scarlat - secretar de stat în Ministerul Agriculturii. (întregul articol, aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4638-sprijin-financiar-semnificativ-pentru-investitii-in-zootehnie.html)

Ieri, 5 octombrie 2020, într-o ediție specială a emisiunii „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV oficialul MADR a spus din nou că o mare parte din banii PNS va merge către sectorul zootehnic, dar și către procesare. „Astăzi, în România, din punct de vedere al autoconsumului, nu reușim să acoperim nici măcar jumătate din carnea proaspătă de porc de care avem nevoie. Cu tot cu procesare, nu știu dacă acoperim undeva la 25%. Sectorul zootehnic are viitor în România. Din păcate, într-un an atât de greu, n-am găsit decât câteva scheme pe cadru temporar să venim cu ajutor direct, dar nu este suficient. Pregătim Planul Național Strategic. E un punct de pornire cu privire la perspective. Totul trebuie să plece de la investiții reale în ferme, în reproducție la porc, în incubație la pasăre, în unități de procesare. În fapt, bugetul, în mare parte, va merge către sectorul zootehnic și către procesare. Doar prin procesare putem să aducem valoare adăugată și produs la raft. Trebuie să înțelegem că, această piață pe care am pierdut-o, va trebui să o recâștigăm printr-un parteneriat corect, transparent, cu marele retail, cu hipermarketul”, a precizat George Scarlat în emisiunea de la AGRO TV.

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) precizează că beneficiari eligibili ai Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 sunt fermierii activi, conform definiției din art. 9 al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscriși în evidența APIA cu cod unic de identificare, care au depus Cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:

  • Beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plată din Campania 2019;

  • Beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OMADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 9 privind „Fermierul activ” din Regulamentul (UE) nr. 1307 și legislația națională menționează și impun verificări pentru respectarea condiției de fermier activ doar pentru plați directe: „Fermierul care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014, plăți care nu ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, și care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă în cadrul exploatației sale, definită potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) și e), este fermier activ și poate beneficia de plăți directe”.

În concluzie, un fermier doar cu ANT (Ajutor Național Tranzitoriu) nu se supune verificărilor specifice pentru „fermierul activ”, dar obligatoriu trebuie să desfășoare activitate agricolă pentru a putea beneficia de ajutoarele excepționale acordate fermierilor afectați de criza COVID-19.

Publicat în Știri
Vineri, 02 Octombrie 2020 18:44

Un „nebun” frumos al zootehniei

Cititorii revistei noastre, dar și cei care urmăresc emisiunea România Agricolă (difuzată în fiecare sâmbătă și duminică la Agro TV, de la ora 18:00) au observat, de bună seamă, că avem tendința de a evidenția activitatea acelor fermieri care sunt preocupați de o permanentă dezvoltare. Suntem motivați de ideea că exemplul va fi urmat și de alții, pentru o dezvoltare a întregii societăți, pe principiul: dacă ție ți-e bine, și mie mi-e bine. Unul dintre aceștia tinde să devină și Călin Muscă, fiul unui fermier care este deja cunoscut pentru dinamica accentuată cu care s-a dezvoltat. Și cum așchia nu sare departe de trunchi, Călin, cu un suflu nou, duce mai departe energia creatoare a tatălui său.   

Cea mai recentă investiție a lui Călin Muscă este într-o linie integrată, formată dintr-un compartiment de sacrificare, un spațiu de tranșare și o fabrică de mezeluri. Mai precis, „pe toată platforma inițial a fost acest proiect pentru abatorizare și procesare, după care avem încă un proiect în derulare pe o secție de crud-uscate, cu o parte de comerț, sunt două proiecte totalizând 10 milioane de euro, cu 5 milioane nerambursabil, în total investiția aici este undeva la 11.300.000 de euro”, ne spune chiar el. De altfel, citările sunt desprinse dintr-un dialog purtat chiar la fața locului, pe care l-ați putut vedea într-un reportaj din emisiunea România Agricolă și pe YouTube, pe canalul cu același nume. 

Lucrările de construire sunt spre final, cu toate că sunt întârziate din cauza pandemiei. Cel mai dificil lucru a fost aducerea echipamentelor din Italia. Punctul de sacrificare va avea o capacitate de 120 de capete pe oră, cu o capacitate de frig de 1.000 de capete, practic se poate merge până la 1.000 de capete pe zi. 

Amplasarea construcției nu este întâmplătoare. „Am ales această locație pentru a fi relativ aproape și totuși la o distanță suficientă de fermă, pentru măsurile de biosecuritate ale fiecărei ferme, și construim aici o platformă de procesare cu tot ceea ce presupune acest lucru, în sensul că urmează să pornim și partea de abatorizare de vită, practic o să avem o singură platformă de procesare pe tot ce producem noi de pe fermele de zootehnic.” 

Intenția declarată este de a produce în acest spațiu produse „în varianta tradițională sau după rețetele tradiționale, dar cu tehnologie modernă. Și acest fapt, sincronizat cu marfă proaspătă în permanență, plus controlul pe care-l avem asupra materiei prime, pentru că vine din fermele noastre, eu zic că este un atu pe piață în acest moment”. 

Securitatea alimentară este, cum s-ar spune, la ea acasă, conceptul „de la furcă la furculiță” fiind enunțat, cu mult timp în urmă, chiar de tatăl lui Călin, mai bine cunoscutul Dimitrie Muscă. Formula puțin modificată a devenit sloganul sub care se încearcă impunerea la nivelul întregii Uniuni Europene a trasabilității produselor ce se comercializează pe piață. „Marele nostru avantaj este că plecând de la producția vegetală, care este apanajul tatălui meu, intrăm să integrăm partea de producție cereale pe fermele zootehnice, după care venim în abatorizare și procesare, livrând direct în raft către consumatorul final atât carne proaspătă, cât și produse.” 

Tehnologia pe care o vor folosi are elemente care vor face această trasabilitate și mai sigură. „Practic, în cele cinci camere de carcasă putem să mergem pe loturi, pentru că fiecare animal în momentul sacrificării intră pe un cârlig cu un cip de identificare. Acest lucru îmi generează posibilitatea de a intra cu ele în depozitul potrivit, în funcție de procentul de carne din carcasă a fiecărui animal sau în funcție de lot, pentru trasabilitate. Cipul va avea un număr de identificare care va arăta lotul de sacrificare, procentul de carne în carcasă, plus greutatea fiecărei carcase. Trasabilitatea, de fapt, presupune că dacă eu, în momentul acesta, iau o bucată de salam, pot să mă duc pe fluxul de producție în spate și știu că pentru acel salam s-a folosit carne din porcii aferenți unui anumit lot, pe care pot să-l identific mai departe în fermă, să știu de unde vine.” 

A ales varianta asomării electrice, nu cea pe CO2, „pentru că după ce am văzut diverse înregistrări ale animalelor la asomarea cu CO2 am ales să nu o aplic, pentru că practic asomarea cu CO2 presupune sufocarea acestora cu monoxid de carbon, ceea ce nu mi se pare varianta corectă pentru tratamentul unui animal. Adică vorbim de bunăstarea animalului, dar în final îl sufocăm. Asomarea electrică practic nu ucide animalul, ci pur și simplu îi neutralizează sistemul nervos central, până la înjunghiere”. 

Porcii pe care îi are în fermele sale sunt, din punctul de vedere al procentului de carne în carcasă, cu randament foarte bun. „Rapoartele de clasificări ale animalelor care pleacă și se sacrifică, în momentul acesta, la Macea (Arad), arată o medie de 59,6% carne în carcasă. Gândiți-vă în felul următor: scopul nostru este să producem carne. Depășind inclusiv partea economică, un kilogram de carne mă costă mult mai puțin să-l produc decât un kilogram de grăsime, economic vorbind. Dar, oricum, și clientul în magazin vrea carne, nu vrea slănină, și atunci este normal să selectăm hibrizi care să vină cu performanțe ridicate în zona de producție de carne.” 

Crede că trebuie să-și asume cineva riscul de a produce carne de porc în România, în ciuda amenințării permanente cu pesta porcină, pentru că altfel nu se poate vorbi despre prospețime. „Acum zâmbesc pentru că mi-am adus aminte de interviul doctorului Balaban, care a afirmat și el că doar un nebun, în zilele noastre, investește în porc, în România. Poate că suntem un pic nebuni, dar considerăm că România are capacitatea și are și nevoia de a-și produce carnea de porc pe care o consumă în interiorul granițelor. Pentru că românul mănâncă carne de porc, problema este că noi avem în magazine carne de porc, doar că se pune în discuție dacă acea carne de porc este sau nu este calitativ corectă, și aici vreau să mă refer la prospețime în primul rând, pentru că dacă este să ne gândim ce găsim în acest moment în marile rețele – și-mi aduc aminte de anumite reclame de pe radio, de anul trecut, dacă nu mă-nșel, «pulpă proaspătă de Spania». În realitate, gândiți-vă în felul următor: avem prima zi de sacrificare, în ziua următoare se tranșează, în a treia zi pleacă – în cazul fericit, avem 2-4 zile pe drum, cel puțin, din Spania în România, ajunge în depozit, se descarcă, deci în cazul cel mai fericit ajunge în raft în a opta sau a noua zi de la sacrificare. După anumite definiții, carne proaspătă, și din punctul meu de vedere, nu este. Pentru mine, carne proaspătă înseamnă un termen de trei-patru zile maximum. Acum nu pot să intru să fac eu politica altor comercianți sau a altor crescători de animale, dar consider că este nevoie să avem porc crescut în România, consumat în România, pentru că oricum România consumă echivalentul a 8 milioane de porci. Noi, înainte de problema pestei, reușeam să producem undeva la 4 milioane și jumătate de porci, care se sacrificau în țară.” Din păcate, nu e suficient un „nebun”, industriei alimentare din România i-ar trebui mai mulți. 

A ales o centrală de frig care se încadrează în filozofia sa în ceea ce privește relația cu mediul. Una mai puțin poluatoare și mai puțin periculoasă: „Am optat pentru o centrală de frig pe CO2 pentru că este mult mai prietenoasă cu mediul, deja oricum sunt directivele europene care descurajează foarte mult utilizarea freonului, partea de amoniac mi s-a părut un pic mai greoaie și mai periculoasă, așa că varianta câștigătoare din punctul meu de vedere este CO2, chiar dacă se lucrează la presiuni mult mai mari, dar este o centrală despre care spun eu că este normal să o ai într-o asemenea investiție. 

Centrul va fi folosit și pentru tranșarea și procesarea cărnii de vită, cunoscut fiind că familia Muscă are și ferme de creștere a bovinelor. Evident, rase specializate pe carne. „Din punctul meu de vedere, vita de carne are un viitor foarte mare în România, doar că durează ca lumea să se obișnuiască cu ea. Mai este problema că și în acest moment încă se găsește pe anumite rafturi vită de carne incorect tratată sau o vită de carne de o calitate mai slabă, ceea ce mai aduce uneori consumatorului un semn de întrebare – mai iau vită sau nu? Dar în momentul în care ai o vită de calitate, plecând de la rasă, ai o parte de creștere corectă, ai partea de finisare, ai partea de procesare-sacrificare a animalului, zona de maturare. Fără maturare la o vită de calitate te poți descurca, dar partea de maturare dă un plus. La o vită de o calitate medie, fără maturare n-am făcut nicio treabă.” 

Rasa preferată este Charolaise, „am ales-o și pentru faptul că este una dintre cele mai mari rase ca greutate a carcasei. Eu calculez în kg de carne obținute pe fermă. Și în aceste condiții, dacă mă duc în Angus pe care toată lumea o cunoaște, este o rasă mult mai cunoscută, gândiți-vă că am ca procent de carne dintr-un animal am o diferență de cel puțin 20-25% în plus carne în Charolaise față de Angus. Pentru că Angus-ul este o rasă mai mică. Se pretează foarte bine, crește foarte ușor, se pretează în zonele de pășune acolo unde ai pășune, or, la noi în zonă condițiile meteo-climatice ne permit în cel mai bun caz să ieșim la pășunat cu animalele 1,5 – 2 luni pe an, și atunci nu am obținut absolut nimic, nu am niciun avantaj dacă le-aș scoate pe pășune, pentru că nu fac ce trebuie. Mi-este mult mai simplu să strâng din câmp, să pregătesc, să fac stocuri și să dau animalelor exact ce trebuie să mănânce”. 

Încă își crește efectivele. „Practic, am început pe carne în 2015, eu, taică-meu a fost un pic mai devreme decât mine, și față de cele 300 de capete cu care am început în 2015, acum avem peste 1.000 de animale, undeva la 1.200-1.300, nu știu să vă spun în momentul acesta exact. Practic, tot ce am crescut am crescut selectând femelele și sacrificând doar tăurașii, iar acest lucru a pus o presiune și pe cash-flow, pentru că un număr de animale creștea, dar fără să ai parte de vânzare decât la jumătate.” 

În cei 11 milioane de euro în total, intră și o flotă de 9 mașini de distribuție. „În acest moment, avem o flotă care este la Curtici, care face distribuția pe magazine. Fiind o investiție nouă tot ce este aici, mi s-a părut normal să vin și cu mașini noi pentru partea de distribuție. Asta nu înseamnă că o să renunț complet la cele vechi, dar o să pun un grad de încărcare de 80% din livrare să folosesc mașinile noi, care deja vin dotate nu doar cu agregate de frig, că asta este normal să fie, dar inclusiv cu partea de înregistrare și monitorizare a temperaturii, în așa fel încât eu în momentul în care am descărcat marfa la magazin se predă inclusiv bonul pe care-mi arată temperatura la care a stat din momentul în care a ieșit din partea de procesare până a ajuns în magazin, văd inclusiv acolo la ce temperatură a fost păstrată marfa.” 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna august 2020, aferente serviciilor prestate în luna iulie 2020.

27 de solicitanți au accesat această formă de ajutor de stat (conform HG nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor), iar suma totală autorizată la plată este de 1.460.354,90 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri

Pentru anul școlar 2020 – 2021, Agricover oferă zece burse de studiu pentru copiii de fermieri care nu au posibilitatea să se susțină financiar. Astfel, Grupul Agricover continuă strategia de responsabilitate socială și lansează Programul „Burse Agricover 2020”, în cadrul căruia vor fi oferite zece burse de studiu, în valoare totală de 100.000 de euro, pentru tinerii fermieri din România care doresc să asigure continuitatea afacerii de familie și să se specializeze urmând cursurile celei de-a doua serii a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură (2020-2021) al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Cele zece burse Agricover acoperă integral costurile educaționale, de transport, cazare și masă, valoarea individuală fiind în cuantum de 10.000 de euro, pentru un an de studiu. Începând de astăzi, 29 septembrie 2020, și până în data de 12 octombrie inclusiv, tinerii din familii de fermieri care exploatează ferme de până la 400 de hectare, care au vârsta de până în 35 de ani și care au absolvit o facultate sau sunt încă studenți se pot înscrie în competiție.

„Viitorul agriculturii înseamnă informație specializată și tehnologie digitală, puse în practică de către tineri ambițioși, pregătiți să devină antreprenori și arhitecți ai unei agriculturi românești sustenabile și competitive. Prin acordarea burselor anuale de studiu ne-am propus să investim în educația generațiilor viitoare și să facilităm accesul în program tinerilor fermieri care nu se pot susține financiar. Responsabilitatea socială este parte integrantă a strategiei de dezvoltare a Grupului Agricover, implicarea noastră fiind constantă în ultimii doi ani, prin sprijinul oferit fermierilor români pentru a crea și lansa Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. Dezvoltat de către Club, Programul Tineri Lideri pentru Agricultură, este o resursă educațională complexă, cu un uriaș potențial de formare pentru cei care doresc să se specializeze în domeniul agricol”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding SA.

Lansat în noiembrie 2019, Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români are ca obiectiv pregătirea tinerilor pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii românești în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, asigurarea continuității afacerilor în agricultură, dobândirea de competențe de business și comunicare, cât și creșterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială.  

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali: Ascendis, Human Invest și Attitude Training, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

„Anul acesta, Programul Tineri Lideri pentru Agricultură va certifica prima serie de absolvenți și va începe o nouă sesiune de cursuri având înscriși un număr dublu de tineri fermieri dornici să se specializeze pentru a avea o contribuție substanțială în dezvoltarea agriculturii românești. Suntem onorați să avem alături de noi parteneri care împărtășesc valori comune și care investesc în educație. Cei zece bursieri Agricover se vor alătura tinerilor recrutați de Club, cu toții urmând să beneficieze de o experiență educațională unică, bazată pe dezvoltarea abilităților de afaceri și a celor individuale, care adresează cele trei obiective majore ale programului: creșterea competitivității, asigurarea succesiunii și continuității afacerilor, leadership și reprezentare. Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, astfel încât avem încredere că programele noastre vor clădi o fundație solidă pentru agricultura inovativă a viitorului”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Toate criteriile de selecție pentru programul „Burse Agricover 2020” sunt disponibile pe www.agricover.ro, iar informații suplimentare pot fi solicitate la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Publicat în Eveniment

Scopul Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) este eficientizarea activității cooperativelor agricole ce activează în România, creatoare de valoare adăugată, perene, în concordanță cu principiile cooperatiste și distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcție de activitatea economică a fiecărui membru. Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole sunt alternative de echilibrare economico-socială și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Cooperativele agricole vor avea un impact major în echilibrarea balanței comerciale, al creșterii valorii adăugate producției primare și consolidării rolului fermierilor în cadrul lanțului agricol și alimentar pentru a oferi prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru fermieri. Aceasta se poate asigura dacă membrii și cooperativele respectă legea, funcționează din punct de vedere comercial, sunt autonome, independente financiar și rentabile.

5%, grad de capitalizare

La 31 decembrie 2018, în România figurau ca fiind înființate 1.507 cooperative agricole. Dintre acestea, numai 655 de cooperative (43,46%) au depus bilanț pentru anul fiscal 2018 și 263 au înregistrat o cifră de afaceri mai mare decât zero (17,45%), care au generat o cifră de afaceri de 1,358 miliarde de lei (291.227.917 euro) și venituri totale de 1,378 miliarde de lei (295.563.929 euro). Acestea au 1.014 angajați și 7.503 membri cooperatori. 262 cooperative au obținut profit în 2018 (40% din cele care au depus bilanț). Profitul brut total la nivel național a fost de 23.758.471 de lei. Marja profitului (% din cifra de afaceri) este de 1,54%. Apreciem că este o etapă incipientă a consolidării cooperativelor, în care marja profitului este mică, deoarece profitul se formează la nivelul membrilor pentru acoperirea costurilor acestora. 

Realizând o analiză a indicatorilor financiari la nivelul cooperativelor agricole din România, observăm că gradul de capitalizare este de circa 5%. Aceste valori reflectă gradul scăzut de capitalizare al cooperativelor agricole, finanțarea activelor fiind realizată prin capital atras sau împrumutat pentru finanțarea activelor înaintea capitalului propriu. O creștere a volumului de activitate derulată prin cooperativele agricole conduce la creșterea profiturilor obținute care ar putea fi reinvestite la rezerve, conducând astfel la creșterea capitalurilor proprii.  Un grad superior de capitalizare reflectă angajamentul pe termen lung al membrilor cooperatori pentru dezvoltarea sustenabilă a cooperativei.

Lichiditatea curentă scăzută, constantă, de circa 1.14 indică dificultatea cooperativelor în achitarea datoriilor pe termen scurt, starea financiară a cooperativelor aflate în această situație fiind nefavorabilă pe termen scurt. Rata curentă este îmbunătățită în situația contractării unor împrumuturi pe termen lung, ceea ce ar putea conduce la o creștere a cash-flow-ului și implicit a activelor curente.

Valoarea mediană la nivel de sector indică faptul că mare parte a cooperativelor nu a realizat investiții, ponderea activelor imobilizate în total active fiind nesemnificativă. Ponderea elementelor patrimoniale ce servesc cooperativele în mod permanent necesită îmbunătățiri.

Rata profitului net are valori scăzute la nivel de sector, ceea ce indică faptul că profitabilitatea cooperativelor agricole este scăzută datorită rolului socio-economic pe care îl are și pentru că scopul principal este menținerea în competiția de pe piața unică, a membrilor, capitalizarea acestora și furnizarea de valoare adăugată producției primare a membrilor.

Dintre cooperativele agricole care au înregistrat profit, circa 51,15% au fost înființate în perioada 2016 – 2018. O pondere semnificativă o au și cooperativele cu peste 5 ani vechime (30,92%), în timp ce cooperativele cu peste 10 ani vechime au o pondere de numai 5,73%.

În patrimoniul cooperativelor profitabile regăsim 68,93% din activele imobilizate ale cooperativelor agricole din România. Pentru 27% dintre acestea (71 cooperative), valoarea activelor este mai mare decât 100.000 lei, în timp ce valori ale activelor mai mari de 1.000.000 lei regăsim numai în 10,31% dintre cooperative (27 cooperative). Astfel, rezultă că investiții considerabile au fost realizate de un număr  redus al cooperativelor, ceea ce necesită o altă abordare legislativă și fiscală pentru dezvoltarea și consolidarea sistemului cooperatist modern în România. 

Există un decalaj enorm între nivelul de dezvoltare al cooperativelor din UE și al celor din România. Toate cooperativele agricole active în acest moment în România au împreună o cifră de afaceri mai mică decât a unei singure cooperative agricole medii din UE. Fără un mecanism stimulativ, cooperativele noastre nu au nicio șansă să recupereze acest enorm decalaj.

Este responsabilitatea noastră comună să dăm o șansă reală de dezvoltare cooperativelor noastre și implicit agriculturii românești.

Ce propun cooperativele reale, active

Constatăm că există în România foarte multe pseudocooperative sau SRL-uri cu nume de cooperativă agricolă care doar profită de oportunități/facilități și care apreciem că vor abandona această activitate imediat ce nu va mai fi stimulată.

Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul membrilor pe termen mediu și pe termen lung.

La această dată, din analiza noastră apreciem că sunt câteva aspecte necesare și utile care au fost preluate ca urmare a propunerilor realizate și susținute de UNCSV, în urma consultării cooperativelor din toate sectoarele.

Realizările de până acum în domeniul legislației și funcționării cooperativelor agricole trebuie să fie întărite în direcțiile următoare:

  • Menținerea perioadei de probă la membri asociați conform legislației în vigoare, respectiv art. 9 b1 modificat prin Legea nr. 21/2019. Numărul de membri cooperatori per cooperativă a scăzut de la 7.58 în 2015 la 5.49 în 2018. Conform legislației în vigoare, numărul minim de membri într-o cooperativă este de 5. Prin introducerea perioadei de probă pentru o perioadă de maximum 1 an în 2019, a crescut numărul mediu de membri din cooperative la 6.3. Este foarte important să fie menținută această prevedere. Prin relaxarea/slăbirea de conținut a lit. b1 a art. 9, nu va mai crește numărul mediu al membrilor cooperatori deținători de părți sociale, iar aceste cooperative nu se vor dezvolta și nu vor rezista în timp, menținându-și activitatea doar atât cât vor primi facilități, respectiv maximum 5 ani. Ulterior vor fi abandonate, nu vor mai depune bilanț sau vor depune pe 0, sau la sume infime precum cele 40% din cooperativele agricole existente la nivelul anului fiscal 2018. Cu cât cooperativele agricole au mai mulți membri cu părți sociale care respectă obligațiile și drepturile din Legea Cooperației Agricole, cu atât mai repede o să se consolideze cooperativa, o să reziste mai mult în timp, o să mențină membrii în competiția de pe piața unică, o să se capitalizeze, o să adauge valoare adăugată producției primare prin intermediul cooperativei și astfel vom avea produse locale de calitate la prețuri corecte. Pentru a asigura relațiile corecte între membri și cooperative, atunci trebuie ca membrilor asociați care au mai mult de 1 an de colaborare prin intermediul cooperativei să li se ofere participarea la capitalul social și la ședințele Adunării Generale.

  • Este corectă încadrarea membrului asociat ca membru cooperator la lit. b2 9 doar dacă este prevăzută clar și se respectă perioada de probă aplicabilă azi, pentru a vedea dacă este serios, respectă obligațiile pe care le are, înțelege principiile cooperatiste, și le asumă și vrea să lucreze în aceste condiții.

  • Definirea și introducerea termenului de gospodărie țărănească la lit. h) a art. 9 pentru a se asocia în cooperative nu este necesară în această lege. Aceștia sunt implicați și pot fi cooptați și în prezent. Soluția pentru a ajuta gospodăriile țărănești să se asocieze și să beneficieze așa cum se declară este să fie cooptați cu părți sociale, primiți în AGA, dat drept de vot și distribuit rezultatele cooperativei și către ei, nu doar declarativ și folosiți în scop de marketing pentru a amesteca produse industriale cu ,,tradiționale’’ și a le valorifica ca fiind toate ,,tradiționale’’. Acest lucru va crea probleme în transpunere și respectare, iar beneficiile vor rămâne tot la procesatorul sau procesatorii care au înființat cooperativa.

  • Pentru creșterea gradului de capitalizare, este foarte important ca la art. 45 alin. 3 din Legea Cooperației Agricole distribuirea profitului prin dividende să fie realizată proporțional cu participarea la realizarea cifrei de afaceri a membrilor deținători de părți sociale, respectând prevederile alin. 2 ale art. 45 și acordând prioritate dezvoltării cooperativei și rolului social.

  • Repartizarea sumelor din dividende către persoane fizice sau juridice care nu dețin părți sociale, respectiv clienți/membri asociați, este ilegală și conduce la dublă impozitare. Dacă Adunarea Generală a membrilor unei cooperative care au membri asociați dorește să le achite o parte din profitul realizat, atunci trebuie să fie corecți cu ei de la început și să le plătească un preț mai bun pentru produsele livrate prin/către cooperativă.

  • Cooperativele agricole se înființează pentru a servi interesele membrilor cu părți sociale, în conformitate cu principiile cooperatiste. Am propus, susținut și s-a aprobat inițial schimbarea mecanismului de acordare a facilităților prin raportarea la ,,cantități de stocuri’’ în proporție de minimum 70% provenit din tranzacții cu/pentru membrii cooperatori și/sau din producția proprie, aceasta venind în sensul actualelor prevederi ale Legii cooperației agricole, care prevăd că până la 30% din tranzacții se pot face cu non-membri. Practic, aici nu s-a promovat nicio modificare a legii, ci doar am întărit faptul că pentru tranzacții prin/către Cooperativă de minimum 70% provenite de la membri, se pot acorda facilități fiscale care să stimuleze consolidarea și dezvoltarea Cooperativelor și a membrilor. Este soluția optimă în acest moment pentru stimularea dezvoltării pe principii corecte și transparente a cooperativelor agricole din România, de a le crea premisele menținerii în timp, astfel existând și peste 10-20-30-50 de ani, precum în Occident. Este vizibilă diferența enormă între baza materială și amploarea cooperativelor la nivel european față de ceea ce există în România. Am propus și susținut înlocuirea mecanismului limitativ al facilităților care nu sprijină dezvoltarea durabilă a cooperativelor din România, cu un mecanism stimulativ care consolidează cooperativele agricole.

  • Același mecanism stimulativ a fost propus și susținut și în cazul scutirii de la plata impozitului pe proprietate de la art 76 lit. e1 pentru terenurile deținute de cooperativă și folosite în interesul comun al membrilor. Propunem să se mențină și în Raportul înlocuitor al Plx 459/2019 al mecanismului stimulativ al facilităților fiscale pentru cooperative. În caz contrar, apreciem că este normal și corect să nu mai existe prag limitativ.

Mesaj UNCSV clar, răspicat și transparent

Cooperativele agricole nu sunt pentru toată lumea, ci doar pentru cei care cunosc, înțeleg și își asumă să respecte principiile cooperatiste valabile la nivel internațional. Limitările și constrângerile impuse de acestea garantează succesul dacă sunt respectate și implementate cu corectitudine, transparență și profesionalism în interesul membrilor care dețin părți sociale și al comunității din zona unde își desfășoară activitatea.

Facilitățile și prioritățile în accesarea fondurilor europene nerambursabile se acordă tocmai pentru a suplini aceste constrângeri impuse de forma de organizare. Cei care nu doresc aceste limitări își pot desfășura activitatea în cadrul SRL-urilor sau al altor forme juridice economice.

A sosit momentul în care cei care sunt puși pe combinații legate de asocierea în cooperative trebuie să renunțe la acest lucru și să-și reorienteze activitățile către alte forme juridice.

Cei care le-au înființat și nu funcționează sau prezintă cifră de afaceri zero și încearcă să modeleze legislația pentru a le fi permisivă, favorabilă trebuie să se îndepărteze, reorienteze către alte forme juridice și să lase cooperativele agricole din România să urmeze făgașul firesc al dezvoltării și consolidării, pentru a avea o șansă să fie competitive și rezista pe piață conform principiilor cooperatiste.

Avem exemple de cooperative agricole de succes funcționale care arată reziliența sistemului cooperatist modern și în România, motiv pentru care ne dorim susținerea acestui vlăstar pentru a deveni un stejar puternic.

Material furnizat de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal  - UNCSV

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lansează trei noi scheme de sprijin în cadrul Măsurii 21 (PNDR 2020) – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19. Sprijinul din cadrul Măsurii 21 se acordă sectorului zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine, precum și sectorului vegetal, respectiv pentru legume-fructe și cartofi.

Alocarea financiară pentru Măsura 21 este de 150 de milioane de euro. „Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale APIA sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis”, precizează Agenția.

Cererile de sprijin se depun începând cu data de 25 septembrie 2020, până la data de 23 octombrie 2020. Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

„Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichidități care periclitează continuitatea activităților agricole, respectiv a producției primare în agricultură, în sectoarele mai sus menționate, acestea fiind cele mai afectate de impactul COVID-19. Având în vedere pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID-19, fermierii vor fi sprijiniți în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei și menținerea viabilității fermelor”, transmite APIA.

Beneficiarii acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, crescătorii de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19. Fermierii activi sunt: beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019; beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru mai multe detalii privind condițiile generale și specifice de acordare a sprijinului temporar cu caracter excepțional, consultați Ghidul solicitanților pentru Măsura 21 –sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 (articolul 39b) accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21

Publicat în Știri

Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM) anunță că sprijină „de la A la Z” toți fermierii care doresc să se organizeze în cooperative pentru a accesa fonduri europene nerambursabile prin Submăsura 4.2. „70% bani nerambursabili pot fi obținuți de cooperativele care implementează proiectul . ACVBR-SIM a încheiat un parteneriat cu o firmă de consultanță pentru a veni în ajutorul celor care doresc să aplice pentru obținerea de finanțări nerambursabile, preluând multe din problemele cu întocmirea și depunerea dosarului”, transmite Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental.

ACVBR-SIM, prin parteneri, asigură cofinanțarea necesară la realizarea proiectului. Mai mult, asociația asigură desfacerea produselor obținute prin sacrificarea animalelor în centrele de sacrificare de mică capacitate. Valorificarea se va face sub brandul propriu al ACVBR-SIM. „Tot ce trebuie să facă fermierii este să-și dorească să aibă astfel de unități în comuna, în zona lor, care, cu siguranță, aduc plusvaloare în ferme și, în același timp, oferă siguranță afacerii lor”, precizează reprezentanții asociației.  

În prezent, prin intermediul asociației, sunt în lucru 20 de proiecte ale cooperativelor agricole nou-înființate, proiecte care vor fi depuse în luna octombrie a acestui an. „Și vor mai fi, avem semnale bune de la fermieri, mai ales că am preluat și desfacerea produselor”, susțin încrezători reprezentanții ACVBR-SIM.

Submăsura referitoare la investițiile în abatoare de capacitate mică în zona montană (4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”) a fost lansată pe 13 iulie 2020 și are o alocare financiară de 12.930.334 de euro, bani care trebuie accesați până la 31 decembrie 2020. Până astăzi, 23 septembrie 2020, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la Contorul PNDR, unde se poate vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile, nu era depus niciun proiect.

Despre un alt proiect al ACVBR-SIM, referitor la achiziția de viței, masculi și femele, devenit operațional acum, în luna septembrie, Revista Fermierului a scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4568-acvbr-sim-lanseaza-un-proiect-pentru-achizitia-de-vitei-masculi-si-femele.html

Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental are sediul în localitatea Hărman - județul Brașov. (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; tel: 0740.463.589)

Foto: ACVBR-SIM

Publicat în Zootehnie

Publicitate

banner anunt 300x250

TPV RF 300x250 2

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista