vita de vie - REVISTA FERMIERULUI

Pe 16 octombrie 2024, în prima zi de debut a Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 35.530.415,19 euro, reprezentând avans pentru un număr de 50.137 fermieri.

Campania de plăți în avans se derulează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2024, perioadă în care APIA va face plăți  în valoare de 1,2 miliarde euro pentru un număr de peste 700.000 de fermieri eligibili.

Reamintim că, statele membre pot acorda plăți în avans pentru intervențiile din Planul strategic PAC 2023-2027 la nivelul procentelor de 70% în ceea ce priveşte cuantumul intervențiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% din cuantumul intervențiilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2024. Plăţile pentru măsurile finanțate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 decembrie 2023.

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2024

avans apia

CITEȘTE ȘI: Avansul pentru plățile directe, din 16 octombrie. S-au stabilit cuantumurile pe hectar și pe animal

 

Despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, aprobate

 

Problemele crescătorilor de vaci cu lapte

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Guvernul, în ședința de miercuri - 9 octombrie 2024, a aprobat Ordonanța de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli  pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024.

Grantul care se acordă este de 1.000 lei/ha pentru fiecare hectar calamitat, conform procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole. Resursele financiare necesare aplicării schemei prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt în sumă totală de două miliarde lei și se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Plățile pentru despăgubiri vor începe din 16 octombrie 2024, odată cu acordarea avansurilor pentru Campania 2024.

Beneficiarii schemei sunt :

a) producători agricoli persoane fizice;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

c) producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole organizate în conformitate cu Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, societățile comerciale organizate în conformitate cu Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, grupurile și organizațiile de producători recunoscute potrivit OG nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările și completările ulterioare cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Condiții de eligibilitate:

a) Deținerea unui proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor pentru culturile agricole anuale, culturile agricole perene, plantații pomicole, vii, și suprafețele aferente calamitate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 – august 2024;

b) Suprafața culturii calamitate reprezintă un procent de calamitare de peste 30% din suprafața aferentă culturii declarate în cererea eligibilă 2024;

c) Sunt înregistrați în evidențele APIA, cu cererea de plată 2024, din care se identifică culturile agricole, precum și suprafețele de teren declarate, aferente acestor culturi;

d) Nu sunt în dificultate, cu excepția beneficiarilor a căror dificultate este cauzată de seceta pedologică manifestată în perioada septembrie 2023 – august 2024 și este dovedită prin procesele verbale cu procente de calamitare de peste 30% și până la 100% inclusiv.

De asemenea, prin actul normativ se reglementează procedura de acordare a ajutorului de stat; procedura de recuperare a ajutorului de stat; formularistica utilizată în aplicarea prevederilor proiectului de ordonanță de urgență.

CITEȘTE ȘI: Datoriile și executările se suspendă pe întregul lanț fermieri – distribuitori – producători/furnizori

 

„Creditul fermierului”, pentru plata restanțelor la furnizorii de inputuri, bănci și IFN-uri

 

Cine-i de vină? Toți!

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare, sărbătorită pe 29 septembrie, a fost inițiată de Organizația Națiunilor Unite pentru a sublinia importanța reducerii pierderilor alimentare la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la fermă la farfurie. Prin urmare, în fiecare an în această zi este punctată necesitatea tot mai mare de a reduce risipa alimentară și de a asigura rezervele globale de hrană.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat că 733 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamete în 2023, conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World” pentru 20241. Mai mult, în timp ce aproximativ nouă milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei și a bolilor asociate2, aproximativ o treime din toată hrana destinată consumului uman este pierdută sau risipită.

„The Food Waste Index Report 2024”3 arată că aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite la nivel global în 2022 și evidențiază importanța măsurilor pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de reducere a fenomenului.

La nivel local, conform Indexului Global de Securitate Alimentară publicat în 2022, dezvoltat de Divizia de Cercetare și Analiză a Grupului Economist (UE) și sponsorizat de Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor de 92,9 comparativ cu media de 75,5 pentru criteriul pierderilor alimentare. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

 

Gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor

 

Risipa alimentară devine o problemă urgentă pe măsură ce populația globală crește. În timp ce consumatorii încep să reducă risipa acasă, provocarea mai mare se află în sectorul agricol, unde pierderile alimentare apar chiar înainte ca recoltele să fie strânse, în principal din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor. Spre exemplu, bolile fungice au un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, contribuind la pierderile alimentare și afectând securitatea alimentară. Pentru a face față acestei provocări, fermierii pot folosi fungicide inovatoare ca una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor și de reducere a pierderilor. Fungicidele nu doar protejează culturile de boli, ci contribuie și la obținerea unor producții mai mari și a unei calități mai bune, crescând astfel cantitatea de alimente care ajunge la consumatori.

Pentru a proteja și salva culturile pentru sezonul de recoltare, fermierii din România pot alege produse precum fungicidele bazate pe substanța activă Zorvec™ din portofoliul Corteva Agriscience.

Zorvec™ oferă o combinație specială de consistență și control, permițând fermierilor să gestioneze mai bine culturile și să îmbunătățească randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai abundente. Zorvec™ Endavia® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv în obținerea eficacității maxime în combaterea manei la culturile horticole, iar Zorvec™ Zelavin® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la vița-de-vie, oferind cea mai lungă perioadă de protecție.

Constantin Merei, fermier din județul Prahova (25 ha viță-de-vie): „Folosesc Zorvec™ Zelavin® Bria de mulți ani cu rezultate foarte bune. De când l-am aplicat prima dată, l-am folosit exclusiv până la înflorire și l-am păstrat ca parte esențială a strategiei mele de gestionare a rezistenței la mana viței-de-vie. Prin includerea Zorvec™ Zelavin® Bria, am redus eficient pierderile alimentare, asigurând vițe-de-vie mai sănătoase și mai rezistente, ceea ce contribuie la minimizarea risipei și la maximizarea randamentului culturilor. Această abordare a fost esențială în gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor, chiar și în condiții meteorologice dificile, datorită rezistenței ridicate la spălare a produsului, la mai puțin de o oră după aplicare”.

Alte soluții eficiente din portofoliul de protecție a culturilor Corteva Agriscience, cu acțiune de lungă durată, sunt Talendo® și Verben™.

Produsul Talendo® este specializat în combaterea făinării la cereale și viță-de-vie prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimularea mecanismului natural de protecție al plantei.

O altă soluție pentru culturile de cereale de toamnă și de primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg pentru controlul bolilor, cu o creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov, manager SC Picmar Prod: „Am decis să aleg Verben™ datorită celor două substanțe active inovatoare care ajută planta să combată bolile, în special făinarea. Prin utilizarea Verben™, am redus eficient pierderile alimentare, menținând culturi de cereale mai sănătoase și reducând risipa pe ferma mea. Pot spune cu încredere că Verben™ va fi întotdeauna o parte esențială a schemelor noastre de tratament pentru cereale, deoarece oferă performanțe constante și abordează eficient provocările, contribuind astfel la reducerea pierderilor alimentare și, în același timp, la îmbunătățirea randamentului culturilor”.

1 https://openknowledge.fao.org/handle/20.500.14283/cd1254en  
2 How Many People Die From Hunger Each Year? (theworldcounts.com)
3 https://www.fao.org/family-farming/detail/en/c/1681058/

 

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

RO-Wine | The International Wine Festival of Romania revine cu ediția de toamnă la Fratelli Studios, între 11 și 13 octombrie 2024. Urmând tradiția edițiilor anterioare, și această ediție aduce noutăți remarcabile pentru iubitorii de vinuri, anunță organizatorii, care caracterizează festivalul ca o platformă unică pentru descoperirea noilor tendințe și inovații în lumea vinului și gastronomiei.

Peste 50 de crame românești și moldovenești, alături de producători internaționali de renume, vor aduce la Festivalul RO-Wine de la București o selecție impresionantă de vinuri. „Pe lângă producătorii consacrați, ediția de toamnă va pune în lumina reflectoarelor crame noi și vinuri inedite, oferind vizitatorilor ocazia de a explora arome surprinzătoare și povești captivante din lumea viticolă, împărtășite direct de către proprietarii sau oenologii cramelor”, punctează Marinela Ardelean, co-organizator RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

mardelean popescu
În zona dedicată vinurilor internaționale, vor fi prezenți producători atât din Lumea Veche, Georgia, precum și din Lumea Nouă - Argentina și Africa de Sud. O prezență remarcabilă, spune Marinela Ardelean, va fi cea a celebrei crame argentiniene Zuccardi, considerată una dintre cele mai importante din America de Sud.
Pe lângă vinurile de top, secțiunea gourmet va aduce un plus de savoarea festivalului dedicat vinurilor. „Producători noi și evenimente culinare inedite vor transforma fiecare zi într-o experiență gastronomică de neuitat, completată de sesiuni de live cooking și show-uri interactive desfășurate pe parcursul celor trei zile”, a precizat Marinela Ardelean.

Totodată, o experiență specială sub semnătura „Sicily Wine”, promovată de regiunea Sicilia, Departamentul de Agricultură - Programul European PSR, va furniza o importantă componentă culturală și educativă dedicată asocierii vinurilor cu preparate culinare de excepție.

Partenerul Gourmet al acestei ediții RO-Wine București este Macromex, un nume de referință în industria alimentară din țara noastră, care va aduce un plus de savoare la festivalul RO-Wine, oferind o selecție diversificată de produse de brutărie și patiserie, deserturi rafinate și diverse delicatese gastronomice, menite să completeze perfect fiecare pahar de vin.

Vizitatorii festivalului se vor putea bucura de două standuri dedicate, unde vor avea ocazia să participe la sesiuni de live cooking și degustări de preparate delicioase, de la diverse preparate pe bază de produse sous-vide, la o gamă variată de produse de brutărie de la La Lorraine, gogoși sub marca Donut Worry Be Happy, delicatese de cofetărie Dr Oetker, paste italiene cu umpluturi inedite de la Food&Glory și aperitive cremoase pe bază de brânză Philadelphia.

ro wine

 

Masterclass-uri susținute de experți internaționali

 

O altă atracție a festivalului de vinuri o reprezintă masterclass-urile, care și la această ediție vor fi susținute de experți internaționali, aceștia împărtășind publicului cunoștințele și poveștile din spatele cramelor celebre. „Fiecare sesiune va reprezenta o călătorie inițiatică prin lumea vinului, oferind ocazia de a învăța despre tendințele și noutățile din viticultura mondială”, explică Marinela Ardelean.

În spiritul promovării educației în domeniul vinului, RO-Wine oferă acces gratuit profesioniștilor din domeniul HoReCa, încurajând astfel participarea la masterclass-uri și la celelalte activități interactive.
Pentru iubitorii de vinuri, biletele sunt disponibile online.

Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania 

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

USAMV Cluj-Napoca organizează a treia ediție a evenimentului Vinea Apoldia Maior Fest, în propria plantație viticolă de la Apoldu de Sus, județul Sibiu. Oaspeții sunt așteptați cu vinuri, bucate tradiționale și muzică.

Pe 28 septembrie 2024, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează în viile de la Apoldu de Sus (jud. Sibiu) Vinea Apoldia Maior Fest, un eveniment prin care se sărbătorește recolta de struguri a acestei toamne. Programul include spectacole, DJ Set, un recital al Ansamblului „Tradiții” Someșul Napoca al universității, meniuri tradiționale și vinuri servite la pahar, zonă de mici producători și meșteșugari, precum și plimbări și fotografii în podgorie.

458406122 1042687921195572 1837913756212137128 n

Festivalul își va deschide porțile la ora 12.00, iar biletele vor putea fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 de lei. De asemenea, vor fi disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru cupluri (250 lei) și grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani vor avea acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor va fi de 50 lei.

Participanții vor avea garantate în aceste prețuri accesul la eveniment și la spectacolele din program, precum și degustările de produse și consumația meniurilor tradiționale, alături de vinul la pahar. Pe durata festivalului vor fi disponibile spre vânzare și vinuri îmbuteliate de la stațiune, la prețuri speciale.

USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din anul 2020, strugurii provenind din propria plantație aflată la circa doi km de Apoldu de Sus.

458335912 1042688421195522 1578094825733670923 n

Vinea Apoldia Maior are în portofoliu 14 etichete, unele fiind deja premiate la nivel national și internațional: Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris alb/rose (sec/demidulce), Riesling Italian, Muscat Ottonel, Eruditus, Docentus, Secas, Semper, Amlas, Laureatus, Madrigal și Orange Optimus. „Aceste vinuri sunt apreciate datorită prospețimii, fructuozității, fineții și a bogăției de arome, potențate de o aciditate mai ridicată”, spun reprezentanții USAMV Cluj-Napoca.

Afis VAM Fest

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Crama Cepari, cu o prezență de 30 de ani pe piața din România, a lansat magazinul online propriu, disponibil începând cu luna septembrie 2024 pe noul site al cramei. Totodată, producătorul de vinuri din regiunea Drăgășani, județul Olt, a adus gamei de vinuri Criva o nouă etichetă.

Noua lansare, susține producătorul, consolidează strategia de business a companiei pe plan local, completând lanțul de distribuție atât pentru consumul în hoteluri, restaurante sau sisteme de catering, cât și pentru consumul individual, în magazinele de profil și rețelele online partenere.

Anul acesta Crama Cepari a finalizat procesul de rebranding al vinurilor Criva, aducând gamei o nouă etichetă de prezentare, dar și prezența la raft în rețeaua de magazine Profi din județul Olt, „materializând astfel promisiunea vinului de calitate, accesibil consumatorilor”.

Noua eticheta Criva

„Crama Cepari este pariul nostru pentru calitate și excelență în producție - două dintre atributele care ne caracterizează portofoliul încă de la început, din 1994. Prin investițiile pe care le-am adus de-a lungul timpului în tehnologiile de ultimă generație, în procesele de vinificație, în echipă, dar și în sustenabilitatea businessului, reușim să surprindem astăzi prin vinuri cu minimum de intervenții, curate și fără adaosuri de gust sau arome. Vom continua să ținem pasul cu tot ce e nou și benefic în industrie, dar și cu stilul de viață al consumatorilor noștri, așa încât să ne întărim prezența la nivel național, făcând cinste momentelor de colecție cu vinuri pe măsură”, declară Ilarie Prioteasa, oenolog și director general al producătorului de vinuri din satul Cepari, comuna Cârlogani – județul Olt.

434024081 1482115465945254 2999464247232462489 n

Crama Cepari se mândrește cu faptul că duce mai departe unul dintre puținele soiuri autohtone cu istoric de multe secole, Crâmpoșie-Cârlogancă, care poartă și numele localității de unde provine, Cârlogani. „Crâmpoșia a asigurat în perioada trecută baza sortimentului de Drăgășani, iar astăzi reprezintă port-drapelul soiurilor locale din podgorie”, precizează Ilarie Prioteasa.

În prezent, Crama Cepari, înființată în 1994, are o suprafață de aproximativ 30 de hectare cu viță-de-vie (în jur de 27 ha pe rod), iar partea de vinificație a fost modernizată începând cu anul 2010, fiind investiți mulți bani în retehnologizarea cramei care beneficiază acum de cele mai moderne linii de producție, îmbuteliere și laborator.

RKZ8817 NEF DxO DeepPRIMEXD Export 1024x683

RKZ1962 NEF DxO DeepPRIMEXD 1024x683

vie cepari

De menționat că suprafața de vie este parțial înierbată în rânduri alternante, cu scopul refacerii structurii solului și a activității microbiologice din stratul superficial. Prin înierbare se reduc trecerile mecanice pentru pregătirea solului, cât și trecerile privind tratamentele chimice, cu 50%. „În ultimii ani, am eliminat folosirea insecticidelor prin înlocuirea cu capcane specifice, cu excepția situațiilor de forță majoră, când le abordăm numai în faze de vegetație incipiente, atunci când bobul de strugure nu este format. Mai mult, minimizăm numărul de tratamente și alegem ca alternative substanțele de minim impact, în special pentru perioada de formare a strugurelui”, punctează Ilarie Prioteasa, adăugând că, deși culesul manual al viei este dificil și costurile sunt din ce în ce mai greu de susținut, „alegem oricând practica tradițională și naturală, în defavoarea industrializării”.

În plantația de la Cepari se găsesc soiuri autohtone - Crâmpoșie Selecționată, Tămâioasă românească, Negru de Drăgășani,  Fetească neagră, Fetească regală și Fetească Albă, precum și soiurile internaționale Sauvignon Blanc și Cabernet Sauvignon.

456459168 1584115735745226 4193154092019202694 n

Crama Cepari produce și îmbuteliază vinuri sub două game, Cepari și Criva. Astfel:

  • În Gama Cepari sunt vinuri premium realizate într-un număr limitat de sticle. Pentru vinurile albe și rosé, gama propune vinuri rafinate, proaspete și vioaie, realizate din parcelele viticole riguros îngrijite. Selecția de vinuri roșii include vinuri cât mai natural elaborate, catifelate și cu grad alcoolic ridicat, deoarece strugurii sunt culeși târziu, când nivelul de coacere și calitățile tehnologice sunt maximale.

  • În Gama Criva sunt vinuri seci de calitate superioară realizate din amestec de struguri din parcele normate de producție cu struguri rezultați din gama principală Cepari. În această gamă, vinurile sunt mai blânde din punct de vedere senzorial, cu potențial alcoolic ușor mai scăzut, din soiurile cele mai cunoscute în piață: Sauvignon Blanc și Fetească Regală pentru vinurile albe, Cabernet Sauvignon pentru vinurile rosé, Cabernet Sauvignon și Pinot Noir pentru cele roșii, în cupaj.

„Vinurile Cramei Cepari îți aduc aminte de rădăcinile tale, de locul unde aparții cu adevărat, ca și cum acasă nu ar fi doar un loc, ci o senzație pe care o regăsești în fiecare pahar”, conchide Ilarie Prioteasa, oenolog și director general.

Foto: www.crama-cepari.ro

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Întâlnirea cu Dan Moșneag, omul care face vinuri la Crama Mugurel, a fost o oportunitate pentru a afla provocările și planurile celor de aici. Aventura vitivinicolă a pornit în anul 2003, din dragoste pentru vin și vița-de-vie. Crama Mugurel de la Blaj este situată în Podgoria Târnave, pe Valea Târnavei Mari, în Podișul Transilvaniei, iar pe cele aproximativ 19 hectare sunt soiuri de struguri pentru vin: Fetească regală - 13 hectare, Sauvignon Blanc - 3,640 hectare, Pinot Gris - 1,440 hectare, iar pe 1,40 hectare sunt soiuri amestecate. Dar cel mai important este că toate soiurile spun o poveste...

Specificul Cramei Mugurel este cel al vinurilor de pe Târnave și în plantație se regăsește cu precădere soiul Fetească regală, cam 70%. „Un soi românesc cu care ne mândrim şi care a dat rezultate bune, nu ne-a minţit niciodată, iar consumatorii noştri preferă în mod deosebit Fetească regală vinificată în sec. Toamna. valorificăm o parte din must, principalul must vândut fiind cel din strugurii Fetească regală, pentru că e o tradiţie în zonă”, ne-a zis Dan Moșneag.

Vinul de la Crama Mugurel este, se poate spune, un vin prietenos, însă obiectivul celor de aici este de a produce struguri de calitate, pentru ca vinul să fie pe măsură. „Dacă obţinem nişte struguri care să aibă în jur de 200 g de zahăr, să fie copţi, să fie curaţi, să-i stropim împotriva putregaiului ca să nu avem probleme cu putregaiul, atunci din start avem premisele de a obţine un vin bun. Într-adevăr, şi noi lucrăm cu drojdii selecţionate, pentru că inventatori nu suntem noi, românii, ci francezii şi australienii, ca să facă nişte vinuri şi să scoată ce este mai bun din mustul de struguri. Şi prietenos”, a detaliat specialistul. Vinurile produse în crama de la Blaj au, în general, până în 12% alcool, iar Feteasca regală are un rest de zahăr, de 3-4%, care îl mai rotunjeşte. „Fiind o cramă mai mică, noi lucrăm poate puţin mai aproape de tradiţional, deci nu avem ultima tehnologie. Dacă am avea şi alte posibilităţi de a controla fermentaţia, am avea vinuri mult mai fructate, mult mai aromate, dar deocamdată facem ce putem, în condiţiile pe care le avem”, a precizat Dan Moșneag.

Am aflat că vinurile produse aici pot fi consumate cu toate felurile de mâncare tradițională românească. În prezent, Crama Mugurel pune accent pe vinurile albe.

vinuri mugurel

 

Atenția la detalii păstrează clienții

 

Crama Mugurel se află în proces de dezvoltare și modernizare. „Oamenii, când intră la noi în curte, în primul rând trebuie să vadă ceva plăcut, să fie curăţenie. Chiar îmi aduc aminte că, într-o sâmbătă ploioasă, noi lucram ceva în faţa cramei, la nişte canalizări şi erau nişte condiţii mai rele. Și au venit doi-trei într-o maşină, nişte avocaţi, ne-au întrebat de vin şi când au văzut cât noroi era în zonă, erau şi şanţuri, oamenii au preferat să plece. Şi atunci ne-am dat şi noi seama că, dacă nu facem nişte modificări, aici o să avem de pierdut. Şi încet-încet, în fiecare an facem câte ceva, că noi nu am avut posibilitate să accesăm fonduri ca să facem ceva mare în scurt timp. Pas cu pas, prin forţe proprii, mai un pic de birou, mai o sală în care să putem păstra vinul îmbuteliat. De doi-trei ani, am început să îmbuteliem şi la sticle de 750 ml. Deci încet, cu paşi mărunţi, avansăm”, povestește Dan Moșneag.

dan mosneag

 

Forța de muncă trebuie securizată

 

Dacă în alte zone lipsa forței de muncă creează probleme în sectorul vitivinicol, pe Domeniile Blajului s-au găsit soluții pentru ca toamna să aibă cine culege via. „Suntem destul de consecvenţi, lucrăm cam cu aceleaşi persoane cu care lucrăm via în timpul verii. Vremea ne-a permis ca să începem lucrările în uscat foarte devreme, de la începutul lunii februarie, şi am găsit o familie care e un pic mai numeroasă și am avut grijă să aibă de lucru mai tot timpul anului. Cumva ni-i permanentizăm şi îi cunoaştem, ei ştiu ce putem noi, iar noi ştim ce pot dânşii şi ne organizăm de aşa natură ca să avem numărul de oameni necesar pentru a putea face lucrările”, a explicat specialistul Cramei Mugurel.

Comparativ cu alți ani, și în agricultură au crescut veniturile angajaților, ceea ce i-a determinat pe aceștia să nu mai plece în afară la muncă. Mai mult, faptul că pot rămâne acasă, în propria țară, a făcut ca forța de muncă din zonă să se stabilizeze.

DSC09938

Dar chiar dacă deocamdată găsirea lucrătorilor nu reprezintă o problemă stringentă aici, se încearcă automatizarea lucrărilor. Astfel, în primăvară lăstarii au fost îndepărtați mecanizat, iar procesul de tehnologizare va fi dezvoltat pe viitor. „Deocamdată avem nişte planuri. Suprafaţa de teren ne gândim să o mărim cu aproximativ 6,5 hectare, ca să diversificăm şi noi un pic. Ne gândim la un Chardonnay, chiar la ceva Traminer Roz, şi probabil un Pinot Noir, în special pentru vinurile rose. Că trebuie vara să se bea vin mai slab alcoolic, rose, mai fresh. Adică ne facem planuri, dar urmează. Acum am înţeles că în programele astea de reconversie deja sunt proiectele cam aprobate şi deja au început să apară nişte decalaje în modul de plată. Şi atunci trebuie să ne gândim bine în ce măsură putem să ne susţinem o perioadă de cheltuieli din partea noastră, pentru că unele firme care se ocupă de plantare au putere să aştepte un an şi ceva până primim banii, altele nu. Şi atunci, şi noi tatonăm, suntem în discuţii. Iniţial, am dorit să facem anul acesta, dar din cauză că finanţarea a devenit un pic de problemă, am amânat pentru anul viitor”, ne-a arătat Dan Moșneag provocările unei firme mici.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în România Viticolă

Programul Național Antigrindină a fost sistat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunțând lipsa alocării fondurilor necesare activității de operare pentru anul în curs. Prin urmare, MADR a oprit funcționarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.

Odată cu această decizie, unitățile de combatere a căderilor de grindină operate de către IAA (Intervenții Active în Atmosferă) au intrat în regim de conservare și pază. „Ne simțim dezorientați de această decizie. Considerăm că ar fi trebuit să existe o serie de consultări cu fermierii înainte de a se lua o astfel de hotărâre. Ne pare rău că Ministerul Agriculturii a decis să întrerupă înainte de încheierea sezonului agricol un program care a funcționat și ne-a ajutat constant timp de 15 ani. Ne confruntăm deja cu efectele secetei și ale contextului economic dificil, iar acum suntem și mai vulnerabili. Sperăm ca Ministerul Agriculturii să își schimbe decizia și activitatea să reînceapă cât mai curând”, spune Robert Băicoianu, director executiv al Organizației Naționale Interprofesională Vitivinicolă (ONIV).

Intervențiile active în atmosferă, atât pentru combaterea grindinei, cât și pentru stimularea precipitațiilor, sunt practici recunoscute și aplicate cu succes în diverse țări, precum Germania, Franța, Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Statele Unite ale Americii și Emiratele Arabe Unite. Aceste națiuni dispun de sisteme integrate și performante de peste cinci decenii.

„IAA își exprimă o profundă îngrijorare față de fermierii români, în special cei care dețin plantații viticole și livezi, care riscă pierderi semnificative în cazul producerii unor fenomene extreme înainte de recoltare. În absența intervențiilor, formațiunile noroase purtătoare de grindină de dimensiuni mari vor cauza daune severe culturilor agricole, care ar fi putut fi prevenite”, precizează Ionuț Lazăr, director de program al Unității Antigrindină din Vrancea, adăugând că toate țările vecine cu România au sisteme de protecție antigrindină care funcționează până la finalul sezonului.

„IAA colaborează activ cu toate țările în care funcționează intervențiile active în atmosferă, adoptând și adaptând cele mai bune practici pentru dezvoltarea unui sistem național complex, orientat spre combaterea efectelor schimbărilor climatice și protejarea agriculturii românești. IAA va continua cercetările în colaborare cu țările menționate mai sus, pentru ca România să beneficieze de cele mai avansate tehnologii disponibile în acest domeniu”, susține dr. fiz. Daniel Florea, director de program al Centrului Zonal Iași.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Potrivit analizei Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor Institutului Național de Statistică, cifrele finale pentru anul 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România.

Anul trecut, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 de tone.

Comparativ cu 2022, importurile au crescut cu 30 de milioane de euro, de la 238 la 268 de milioane de euro. Față de anul 2021, când România a importat vin în valoare de 189 de milioane de euro, creșterea este semnificativă.

În ceea ce privește prețul, în 2023, România a importat vinuri cu 2,17 euro/litru, cu 5% mai ieftine decât în 2022, când valoarea medie a fost de 2,26 euro pe litru, însă mai scumpe decât în 2021, când prețul plătit per litru a fost de 1,59 euro.

Valoarea exporturilor a continuat să crească ușor, ajungând de la 69 de milioane de euro în 2021, la 71,6 milioane de euro în 2022 și 72,5 milioane de euro în 2023. Prețul pe litru pentru vinul exportat a continuat să evolueze, de la 1,82 euro/l în 2021 la 1,97 euro/l în 2022 și 2,09 euro/l anul trecut. Totuși, volumul total exportat este în continuă scădere în ultimii trei ani, de la 38.000 de tone în 2021, la 36.300 de tone în 2022 și 34.600 de tone în 2023.

Marinela Ardelean

La o primă vedere, nu există o mare diferență pe piața vinului din România în ceea ce privește exporturile și importurile din ultimii doi ani. Însă se întrevede o tendință destul de clară, o creștere a prețului mediu per litru de vin exportat, care rămâne undeva între 5 și 7% pe an, dublată de o scădere a volumelor exportate, peste 10% diferență între 2021 și 2023. Asta înseamnă că mai mult vin premium românesc ajunge la mai multă lume și că începem să avem și consumatori pe piața internațională care revin la vinurile românești. Într-un scenariu optimist, aș spune că asistăm la momentul în care consumatorii înțeleg că România face vin bun. În orice caz, asistăm la o consolidare a poziției vinurilor premium românești, care va servi, sper, ca fundație pentru dezvoltarea viitoare”, a declarat Marinela Ardelean, cea care a fondat platforma Wines of Romania și co-organizator al Festivalului RO Wine.

Pe de altă parte, potrivit acesteia, cifrele legate de importuri sunt destul de încurajatoare, mai ales în categoria de vinuri cu preț mediu, ceea ce înseamnă că România are o clasă de consumatori aflați încă la început de drum, care sunt curioși, experimentează, descoperă vinuri și regiuni noi. Îmi doresc să existe o clasă de consumatori de vin cât mai vastă și cât mai educată în privința gustului, pentru că această comparație dintre vinurile de import și vinurile autohtone este în măsură să așeze vinul românesc pe locul meritat nu doar în lume, ci și aici, la noi acasă”, a punctat Marinela Ardelean.

 

Românii au cheltuit peste 40 milioane euro pe „bule”, iar cel mai mare volum de vin importat provine din regiunea Bordeaux

 

În 2023, România a importat aproape 336 de tone de vin spumant din Champagne (DOP), față de aproximativ 3.300 de tone de Prosecco (DOP), însă cele două categorii de vinuri au o valoare comparabilă, 15,05 milioane de euro pentru Champagne și 14,95 milioane de euro pentru Prosecco. La aceste cifre se adaugă peste 4.000 de tone de vinuri spumoase fără DOP sau indicație geografică protejată (IGP), ceea ce înseamnă că românii au cheltuit anul trecut peste 40 de milioane de euro pentru vinuri spumante din import.

Nivelul este similar cu cel din 2022, dar semnificativ mai mare decât în 2021, când România a importat 278 de tone de Champagne (în valoare de 10,7 milioane de euro) și 2.400 de tone de Prosecco (8,6 milioane de euro).        

Din punct de vedere al regiunii de proveniență, vinurile îmbuteliate în recipiente mai mici de 2 litri cu denumire de origine protejată (DOP) au provenit în principal din Franța, Ungaria și Italia.

tabel

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate
Vineri, 02 August 2024 14:59

Optimism din podgoria Babadag

Am vizitat Crama Liuta, din județul Tulcea, unde am stat de vorbă cu inginerul Eugen Nicolescu despre activitatea actuală din vie, dar și despre perspective. Mai precis, despre obiectivele pe care și le-au propus, greutățile pe care le întâmpină, dar și despre soluțiile cu care speră să le depășească. Eugen Nicolescu administrează plantația cramei Liuta, aflată în podgoria Babadag.

Activitatea curentă cu care se ocupau cei pe care i-am găsit la plantația Liuta, din podgoria Babadag, era, așa cum ne informează inginerul Eugen Nicolescu, legată de reconversie. „Am muncit toată iarna, finalizăm măsura 2, pe reconversie-replantare. Am replantat 55 de hectare, am început în 2023 şi terminăm acum, lucrurile merg bine, fonduri europene 90%, suntem în grafic.” Spune că au început în 2023, dar, de fapt, este vorba doar de o ultimă etapă, pentru că procesul este mult mai amplu în timp. „De fapt, suntem la capătul a opt ani de reconversie, am tot plantat până am refăcut în totalitate plantaţia, aproape 200 de hectare”, ne lămurește Eugen Nicolescu, care este conștient că nu se află la un capăt de drum, pentru că de abia acum începe greul, deoarece sunt obligați să obțină rezultate bune, ceea ce înseamnă muncă foarte multă. „În momentul în care facem o replantare, ne gândim la o direcţie de producţie, adică ne gândim la ce trebuie să ajungă pe raft, ce vom vinde, şi o luăm înapoi, şi vedem ce alegem, astfel încât să ajungem la sticla, la vinul îmbuteliat sau la vinul în vrac, la bag-in-box, la ce avem în planul de afaceri să realizăm ulterior. Deci am replantat clone de calitate, de cantitate, clone medii, struguri albi, roşii, rose, acoperim în momentul ăsta cam toată gama de struguri de pe piaţa românească, avem aproape 20 de soiuri. Avem Aligote de Babadag, foarte bune rezultate pe Feteasca Neagră, Merlot foarte bun şi apoi soiurile clasice: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Tămâioasă Românească, am diversificat şi cu Pinot Gris, cu Tranimer, avem soiuri noi, am plantat Negru de Drăgăşani, avem gamă completă şi, în urma investiţiilor de la cramă, o modernizare foarte bine pusă la punct, rezultatele vor apărea, au apărut deja pe calitatea vinurilor pe care le producem.”

IMG 0088

 

După 40 de ani, în același terroir

 

Această replantare se impunea, dat fiind timpul care a trecut de la ultima plantare a viei în această plantație. „Vorbim cam de 40 de ani după ultima plantare, că timpul trece foarte repede. Este o plantaţie care a fost realizată în anii ’80 cu rezultate bune, iar noi continuăm aceeaşi linie.”, arată Eugen Nicolescu. Așadar, se vede că aici s-a făcut mereu o treabă bună, dar chiar dacă au dorit să păstreze continuitatea, au fost nevoiți să vină și cu noutăți, așa cum ne-a și spus inginerul: „Structura de bază este cea de atunci, pe care am diversificat-o aşa cum cere piaţa, pentru că la momentul ăsta trebuie să ai o soluţie la orice, piaţa e dinamică, se schimbă, e aşezată, mai ales pe vinul la sticlă unde, acolo, se face profitul, şi putem să facem cam orice cere piaţa acum şi ne putem adapta la cererile pieței”.

Eugen Nicolescu ne dezvăluie că succesul pe care îl au și pe care îl așteaptă în continuare vine pe lângă muncă și din caracteristicile bune ale terroir-ului: „Bogăţia acestei zone din punct de vedere viticol este deosebită. Sol calcaros, aciditate, o acumulare echilibrată a zahărului, a culorii, a acidităţii din struguri, ne putem întinde chiar şi la cules pe o perioadă destul de lungă, fără afectarea calităţii strugurilor, ne aduce foarte multe avantaje. Deci este o zonă în care se pot face atât vinuri albe, roşii, cât şi rose de mare calitate. Microclimatul foarte bun, suntem pe malul lacului Babadag, este fostă lagună a Mării Negre, are un climat maritim, suntem la poalele unei păduri de stejari rezervaţie naturală, avem seara răcoare, avem acest climat mediteranean, aceste două caracteristici îmbinându-se foarte bine pentru acest areal al podgoriei Babadag. Este o zonă pretabilă la toate aceste pretenții pe care le impune piaţa”.

IMG 0056

 

Se așteaptă un an bun

 

Prima jumătate a anului a fost bună pentru viticultura din această zonă a Dobrogei. „Sperăm că va fi un an bun, cu ceva precipitaţii. Am avut ceva precipitaţii în timpul iernii, adică am avut puţină zăpadă, puţină brumă, am acumulat ceva apă de la precipitaţiile pe care le-am avut, deci din punctul meu de vedere 2024 a început bine, în principiu stăm mai bine decât în alţi ani, premisele sunt foarte bune pentru producţia ulterioară de anul ăsta, din toate punctele de vedere: precipitaţii și temperaturi. Avem, astfel, şi o şansă de a revigora toată plantaţia în urma a 3-4 ani de secetă pedologică, premisele sunt bune”, spune Eugen Nicolescu. Și cu toate că a fost greu în anii trecuți din cauza secetei, calitatea și tinerețea plantației au dus la producții peste media altor podgorii, deci motivele de optimism sunt justificate. 

 

Probleme și soluții

 

Din păcate, nu putem vorbi doar de optimism, pentru că lipsa irigațiilor nu poate fi ignorată. Speri să obții mai bine, în condițiile proaste pe care le ai, dar asta nu înseamnă că nu ai putea avea rezultate și mai bune. A fi pe linia de plutire nu este un aspect chiar pozitiv într-o afacere care, apriori, trebuie să aducă profit. Iar la aceste deficiențe moștenite și nerezolvate de atâta amar de vreme se adaugă și unele măsuri administrative care au efect nefast asupra lor. „Nu există forţă de muncă, acum trebuie să plătim şi mai mult la impozite, pentru noi este o lovitură treaba asta, nu cred că s-a gândit foarte bine măsura, pentru că soluţia este foarte simplă: nu vom mai lucra cu oameni, nu avem cum să suportăm costurile, nu ieşim cu producţia de struguri în costuri şi nu cred că se iese nicăieri în România, atât timp cât nu ai acces la apă”, explică Eugen Nicolescu cumulul de probleme.

Chestiunea de personal oricum era deficitară, așa cum se întâmplă în toată țara, iar soluția este una logică, mecanizarea intensivă. O fi bine? „Încercăm să ne orientăm, să ne adaptăm la ce avem, am mecanizat foarte mult, inclusiv tăiatul se face 70% mecanizat cu maşină de pretăiat, venim doar cu o cosmetizare în spate. În principiu nu mai legăm, vedem ce condiţii ulterioare vom avea, vedem cum merge piaţa, vedem cum va evolua vânzarea vinurilor la nivel de România şi la nivel global, şi în momentul ăla vom vedea ce facem.” Ei trebuie să găsească soluții pentru că sunt constrânși, o dată financiar și, apoi, de angajamentele pe care le au în baza accesării fondurilor europene, și așa greu de accesat. „Nu este o situaţie fericită din punct de vedere financiar şi al condiţiilor care ni se impun, dar încercăm să trecem peste, că în primul rând avem obligaţii pe fonduri europene, dar nu putem accesa anumite lucruri iarăşi din cauza unor formalităţi birocratice excesive care, văd, evoluează nu foarte bine în România”, menționează Eugen Nicolescu. Așadar, perpetua problemă a birocrației. 

El recunoaște că, într-o oarecare măsură, lucrurile au evoluat, dar nu atât cât ar fi trebuit. „Nu se poate pune problema că statul nu ne ajută, dar trebuie să ne ajute mult mai mult, adică trebuie o implicare mult mai mare în domeniul acesta, în culturile speciale, cum este vița-de-vie. Atât timp cât nu accelerezi procesele de irigaţii... Viticultura este un patrimoniu al statului român. Trebuie ajutată din toate punctele de vedere. Trebuie simplificate toate procedurile, pentru că, până la urmă, ne interesează să putem să hrănim aceste plante, să nu moară de sete, pentru că vremea care s-a schimbat și inclusiv vița-de-vie nu mai poate face faţă secetei acesteia. Şi trebuie să fim ajutaţi. Totul trebuie să se mişte foarte repede din punctul de vedere al accesului fermierului la apă pentru irigaţii.”.

IMG 0097

 

Fondurile europene au ajutat foarte mult

 

Consideră că lucrul cel mai bun care s-a făcut în domeniul viticulturii este acest aport de fonduri europene. „Dacă n-ar fi fost programele europene de reconversie-replantare, cred că România nu ar mai fi fost o ţară viticolă. Costurile sunt foarte mari pentru a face un vin, pentru că trebuie să pleci de la plantarea unei viţe, totul costă foarte mult, sumele sunt colosale, cheltuielile sunt foarte mari pe hectar, sunt din ce în ce mai mari, exigenţele sunt din ce în ce mai mari, nu avem nişte legi care să ne ajute, capital, şi atunci a trebuit să ne luptăm cu foarte multe lucruri, dar iată că, uşor-uşor, industria se dezvoltă şi reuşim, sper eu, să câştigăm războiul cu piaţa”, punctează Eugen Nicolescu. 

Ar mai fi multe de făcut în domeniu, cum ar fi turismul viticol, dar în care inginerul care administrează Crama Liuta nu prea crede, pentru că investițiile nu sunt legate doar de ce poate face un viticultor, ci sunt mult mai ample. „Nu putem face turism prin forţe proprii, numai societăţile care investesc în zonele viticole şi schimbă efectiv statutul social al zonei respective. Din punct de vedere turistic şi cultural, până la urmă, trebuie să fie o implicare și o politică a statului român pentru această comoară pe care o avem noi cu statutul de ţară viticolă. Deci atât timp cât nu vom avea o implicare a statului român în nişte „Drumuri ale vinului”, într-o promovare agresivă a acestui domeniu de care beneficiem în ţara asta, va fi foarte greu. Dar probabil că lucrurile se vor mişca, uşor-uşor, şi cu ajutorul banilor europeni vom ajunge la un moment dat și acolo.” 

 

O piață în creștere

 

Ceea ce ne place la inginerul Eugen Nicolescu este că la orice problemă expusă nu și-a pierdut speranța că va fi bine, la un moment dat. Așa că încheiem tot într-o notă optimistă, cu aprecierea pe care o are față de evoluția pieței. „Lucrurile, în principal, au evoluat în bine, pentru că odată cu creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi cu deschiderea faţă de lumea civilizată, vinul la sticlă a început să crească în vânzare. Omul a început să recunoască un vin bun, să aibă preferinţe, are de unde alege, sunt câteva sute de crame în România care vin cu o ofertă foarte bună, foarte variată, foarte bine pusă la punct, care uşor-uşor cred că se va impune şi afară, pentru că va fi creştere. Avem destul de puţine vinuri pe raft în UE şi în alte locuri, spre deosebire de vecinii noştri, dar tendinţa este de creştere. Calitatea vinului în România creşte de la an la an. Cerinţele şi exigenţele băutorilor de vin la sticlă, mai ales, sunt din ce în ce mai mari, încep să cunoască despre ce este vorba şi noi trebuie să ne adaptăm acestor cerinţe. Iar plusul de valoare, atât cât se poate face, şi pentru o plantație pe termen lung, este vinul la sticlă la un preţ mediu.” Nu putem decât să le dorim succes.

 

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în România Viticolă
Pagina 1 din 17

newsletter rf

Publicitate

ATS25 300X250

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAX V FLECTO BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Bizon Profesional Agromedia 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista