Vinurile produse în țara noastră au obținut trei mari medalii de Aur, 20 de Aur şi 29 de Argint la ediţia 2025 a sesiunii dedicate vinurilor roze a Concours Mondial de Bruxelles, cel mai mare concurs de vinuri roze din lume, competiţie desfăşurată în perioada 28-30 martie, la Constanţa. Cele 52 de distincţii câştigate reprezintă cea mai prolifică participare românească într-un concurs internaţional de vinuri. La această ediţie, România a urcat în topul ierarhiei ţărilor medaliate, după Franţa, Italia şi Spania.

Vinurile Arida Cabernet Sauvignon Rose 2024, Charme de la Mer Roze 2024 şi Lacrima Lui Ovidiu 5 Roze (vin licoros) sunt rozeurile româneşti care au primit cea mai înaltă distincţie, Marea Medalie de Aur.

Producătorii cu cele mai premiate vinuri au fost Murfatlar Vinul (cu două mari medalii de Aur, una de Aur şi două de Argint), Cramele Recaş şi Familia Vlădoi (ambele cu trei medalii de Aur şi una de Argint) şi Cramele Cotnari, cu două medalii de Aur şi două de Argint.

Dobrogea a fost regiunea cu cele mai multe vinuri roze premiate - trei Mari Medalii de Aur, zece de Aur şi 13 de Argint, urmată de Moldova cu șapte de Aur şi patru de Argint. Dintre vinurile româneşti premiate, 45 au fost vinuri liniştite, 6 spumante şi unul vin licoros.

Sesiunea dedicată vinurilor roze a Concours Mondial de Bruxelles, unul dintre cele mai apreciate și influente concursuri de vinuri din lume, s-a desfăşurat în perioada 28-30 martie 2025 în orașul Constanța, regiunea viticolă Dobrogea.

Aceasta a fost o premieră în istoria vinului din România, Concours Mondial de Bruxelles fiind primul mare concurs internaţional de vinuri care a ales România drept destinaţie pentru una dintre competiţiile sale. Timp de trei zile, aproape 70 de degustători internaţionali au analizat şi evaluat în orb vinuri roze din întreaga lume şi au descoperit incredibila diversitate a regiunii Dobrogea.

Una dintre premierele acestei sesiuni a fost aceea că o parte semnificativă a juriului a fost formată din achizitori ai unor mari lanţuri de retail şi magazine din străinătate, acestora alăturându-se vinificatori, jurnalişti, somelieri şi educatori de vinuri, reprezentând 19 naţionalităţi. În total, aceştia au evaluat 1.250 de vinuri roze, provenite din 34 de ţări, ceea ce reprezintă un record pentru CMB Rose Session. Tot un record a fost şi prezenţa vinurilor româneşti, producătorii români înscriind în concurs 144 de probe, comparativ cu anul trecut, când România a fost reprezentată de 44 de vinuri.

Vinurile din România medaliate la CMB Rose Session 2025

Lista tuturor vinurilor medaliate la CMB Rose Session, aici: https://results.concoursmondial.com/en/results

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În urma ediției a IX-a a Concursului Național Vin Bag-in-Box, desfășurat la București, pe 12 februarie 2025, președintele Concursului – Cătălin Costiniuc a ales câteva vinuri medaliate și le-a înscris în Franța la Concours International Wine In Box. Opt vinuri premiate la concursul național din România s-au întors medaliate de la concursul internațional.

Concours International Wine In Box, ediția a XI-a, a avut loc pe 27 martie 2025, la Toulouse - Franța. În cadrul acestei ediții au fost înscrise 330 de vinuri ambalate la Bag-in-Box, din 15 țări: Africa de Sud, Germania, Argentina, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Spania, Franța, Italia, Moldova, Noua Zeelandă, Portugalia, România, SUA.

Opt vinuri premiate în România cu titlul „Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box” au fost medaliate și în Franța cu titlul „Best Wine In Box”:

1. Crama Beciu - Red Cuvée

2. Crama Hamangia - Fetească regală

3. Crama Hamangia - Cabernet Sauvignon rose

4. Cramele Recaș - Schwaben Wein rose

5. Domeniile Averești - Rose Aromat de Huși

6. Domeniile Bohotin - Busuioacă de Bohotin

7. Domeniile Ostrov - Muscat Ottonel

8. Sălcuța - Merlot

„Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de promovare, de creștere a vizibilității la nivel mondial”, a declarat Cătălin Costiniuc, președintele Concursului Național Vin Bag-in-Box și reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Concurs Național Vin Bag-In-Box 2025: 78 de vinuri din 220 au primit titlul de „Cel mai bun vin Bag-In-Box”

Pe 12 februarie 2025, în București, a avut loc ediția a noua a Concursului Național Vin Bag-In-Box, în organizarea companiei Azoc-Star. Au fost înscrise 220 vinuri: 96 albe, 60 roze și 64 roșii.

În urma evaluării celor 220 de vinuri înscrise în concurs, 78 de vinuri au primit titlul de „Cel mai bun vin Bag-In-Box 2025”, nouă vinuri fiind medaliate cu aur.

Concursul Național Vin Bag-In-Box 2025 a avut trei jurii, iar Juriul 1, care a desemnat cel mai bun vin ambalat la Bag-In-Box, a fost alcătuit din 37 de jurați (oameni de știintă, enologi, WSET, degustători autorizați, somelieri, jurnaliști și comercianți de vin) repartizați în cinci comisii, cu următorii coordonatori: președinte Comisia 1 – Cătălin Păduraru, președinte Comisia 2 – Arina Antoce, președinte Comisia 3 – Marian Timofti, președinte Comisia 4 – Sergiu Nedelea, președinte Comisia 5 – Liviu Grigorică.

Juriul 2 a desemnat „Vinul Președintelui”. Astfel, cei cinci președinți de comisii, împreună cu președintele Concursului, Cătălin Costiniuc, au analizat și au decis trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care vor purta titlul de „Vinul Președintelui 2025”, acestea fiind medaliate cu aur.

Juriul 3 a fost alcătuit din 32 de membri care au degustat toate cele 78 de vinuri medaliate cu „Cel mai bun vin Bag-In-Box 2025”, iar în urma evaluării au desemnat trei vinuri, medaliate cu aur, ce au primit titulatura de „Cel mai popular vin Bag-In-Box 2025”.

Rezultate Concurs Național Vin Bag-In-Box 2025 (https://azocstar-bag-in-box.ro/wp-content/uploads/2025/02/rezultate-CNVBIB-20250213-13-42.pdf)

Președintele Concursului Național Vin Bag-In-Box va selecta minimum 15 vinuri și le va promova la nivel mondial prin înscrierea lor la „Concours International Wine In Box”, Toulouse - Franța (https://best-wine-in-box.com/), concurs care va avea loc pe 27 martie 2025.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, președintele Concursului Național Vin Bag-In-Box va selecta minimum 15 vinuri și le va promova la nivel internațional prin înscrierea lor la „VINARIUM International Wine Contest” (https://www.iwcb.ro/) care se desfășoară în perioada 22 - 25 mai 2025.

„Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. Suntem mândri de faptul că în anii precedenți, începând cu 2017, au fost producători români declarați câștigători atât la Concours International Wine In Box din Franța, cât și la VINARIUM”, a declarat Cătălin Costiniuc, președintele concursului și reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

CITEȘTE ȘI: 12 februarie 2025: Concursul Național Vin Bag-in-Box, a noua ediție

Interviu cu inteligența artificială (AI). Episodul 1

Interviu cu Inteligența Artificială (AI). Episodul 2

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Industria vinului din țara noastră atinge un nou prag de profesionalizare prin recunoașterea oficială a ocupației de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), anunță Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a aprobat această modificare, în urma solicitării înaintate anul trecut de ADAR, decizia marcând un moment de referință prin alinierea țării noastre la practicile internaționale și oferind recunoaștere oficială specialiștilor care ghidează producția vinurilor. „Este un moment istoric pentru industria vinului din România. Până acum, specialiștii din acest domeniu erau încadrați ca ingineri horticoli sau ingineri din industria alimentară. Această reușită nu este doar despre recunoaștere administrativă, ci despre viitorul industriei noastre, deoarece profesioniștii din domeniu au, de acum, un statut clar, aliniat la standardele internaționale”, a declarat Mihai Baniță, director executiv ADAR.

Enologia – sau oenologia, variantă mai răspândită, derivată din cuvintele grecești oinos (vin) și logos (știință) – este disciplina care se ocupă cu studiul și crearea vinurilor. Conform fișei descriptive depuse de ADAR, enologul este specialistul care supraveghează procesul de producție a vinului, de la recoltarea strugurilor până la îmbutelierea produsului final. Acesta asigură calitatea și specificitatea vinurilor, fiind responsabil de monitorizarea procesului de fermentare, alegerea tehnicilor optime de vinificație și aplicarea celor mai noi tehnologii în producție. Enologul trebuie să posede cunoștințe avansate de chimie, microbiologie și tehnologie, alături de o înțelegere profundă a industriei vitivinicole.

Potrivit Ministerului Muncii, ocupația de enolog a fost introdusă în COR sub codul 214539, fiind inclusă în grupa de bază 2145 – Ingineri chimiști.

Introducerea acestei ocupații în COR sprijină și educația și formarea profesională, deschizând noi oportunități pentru specialiștii din domeniu de a se perfecționa și de a contribui la inovațiile din industria vinicolă. Astfel, România își va putea întări poziția ca un jucător important pe harta mondială a vinului, iar enologii pot deveni adevărați ambasadori ai vinurilor românești.

CITEȘTE ȘI: 12 februarie 2025: Concursul Național Vin Bag-in-Box, a noua ediție

RO-Wine, 10 ani de povești cu vin

Semnele Budureasca în 2024

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, Festivalul RO-Wine sărbătorește un deceniu de activitate în lumea vinurilor premium. În cadrul edițiilor aniversare, RO-Wine | The International Wine Festival of Romania de la Cluj – Napoca și cele de primăvară și de toamnă de la București, vor putea fi degustate vinuri rafinate și delicii culinare într-o atmosferă sofisticată, alături de crame renumite din țări precum Italia, Franța, Grecia, SUA, Spania, Republica Moldova și, bineînțeles, România, anunță organizatorii.

Anul aniversar aduce o selecție vastă de crame care vor debuta la festival, oferindu-le vizitatorilor oportunitatea de a degusta vinuri excepționale. RO-Wine 2025 va pune în valoare tradiția și inovația viticolă prin prezența unor producători remarcabili din România și din lume.

„Festivalul RO-Wine a evoluat extraordinar de-a lungul celor zece ani, devenind un punct de referință pentru iubitorii de vinuri premium. Am început cu o viziune clară: să creăm un eveniment care să reunească cele mai bune vinuri și cei mai respectați producători din România și din lume. Astăzi, suntem mândri să vedem cum acest vis s-a transformat într-un eveniment internațional apreciat, unde calitatea, tradiția și inovația se întâlnesc într-o armonie perfectă. Ne bucură faptul că am reușit să aducem laolaltă crame excepționale, povești autentice și o comunitate pasionată de calitate”, a declarat Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine.
Fiecare ediție a fost o poveste unică, creată cu grijă și pasiune pentru a oferi vizitatorilor o experiență completă, a completat Liviu Popescu, co-fondator RO-Wine, adăugând: „În 2025 ne dorim să surprindem din nou prin selecții rafinate și noutăți care reflectă dinamica fascinantă a industriei vinului. Festivalul a crescut împărtășind pasiunea comună pentru vin cu mii de vizitatori, crame renumite și povești dedicate acestei arte”.

La RO-Wine 2025, „Gustul Italiei” va fi adus din nou de Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, într-un spațiu dedicat exclusiv participării oficiale italiene. „Această prezență remarcabilă marchează un parteneriat menit să promoveze excelența italiană în materie de vinuri și produse alimentare premium. Lounge-ul „Gustul Italiei” va oferi o experiență autentică, dedicată descoperirii unor produse rafinate, reprezentative pentru cultura și tradiția culinară italiană, prezentate în premieră în cadrul festivalului nostru”, subliniază Marinela Ardelean.
De asemenea, Macromex, unul dintre liderii industriei alimentare din România, va participa la toate edițiile din 2025 ale festivalului RO-Wine, aducând un plus de savoare și rafinament printr-o selecție atent aleasă de produse culinare. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere preparate deosebite în cadrul standurilor dedicate, unde vor fi organizate sesiuni de live-cooking și degustări. Fiecare preparat este conceput pentru a completa armonios experiența de degustare a vinurilor, oferind o combinație perfectă între gust și calitate.

Pentru a completa experiența senzorială, edițiile RO-Wine 2025 vor include standuri dedicate delicateselor gourmet și cafelei de specialitate, într-un spațiu generos dedicat pairing-urilor gastronomice. Fiecare zi de festival va fi o invitație la explorarea celor mai rafinate combinații între vinuri și preparate culinare sofisticate.

Calendarul edițiilor aniversare RO-Wine 2025:

• Cluj-Napoca: 22-23 martie, Chios Social Lounge, Parcul Central

• București - Ediția de Primăvară: 16-18 mai, Fratelli Studios, str. Glodeni nr. 1-3

• București - Ediția de Toamnă: 10-12 octombrie, Fratelli Studios, str. Glodeni nr. 1-3

CITEȘTE ȘI: „50 de vinuri și preparate din România” , o carte trilingvă dedicată promovării vinului românesc

România importă mai mult vin decât exportă

„Țara și Vinul”, cartea Marinelei Ardelean, dedicată vinului românesc

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sudul Olteniei este cunoscut pentru solurile sale nisipoase, un teren dificil pentru agricultură, dar plin de potențial dacă este corect gestionat. Iată câteva dintre încercările specialiștilor de a da valoare acestei zone.  

Solurile nisipoase au apărut în urma unor procese geologice care au inclus depuneri fluviale și eoliene. În perioadele recente, defrișările și agricultura intensivă au accentuat eroziunea, transformând zone fertile în regiuni aride. Clima este continentală cu o ușoară influență mediteraneană, ce se caracterizează prin uscăciune accentuată în perioada iulie – septembrie și o cantitate normală de precipitații în mai și în iunie. Temperatura medie anuală este de 11,1℃. Media multianuală a precipitațiilor este 548 mm, fiind repartizate neuniform pe luni și cu variații mari de la un an la altul.

Astăzi însă, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni, situată în comuna doljeană Călărași, conduce eforturile pentru reabilitarea acestor terenuri, utilizând tehnologii moderne de agricultură și irigații.

SCDCPN Dăbuleni a schimbat istoria locului

Rostul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni este ca, prin intermediul cercetării, specialiștii de aici să caute soluții pentru creșterea productivității pe aceste tipuri de soluri. Dr. ing. Aurelia Diaconu, director al stațiunii, explică faptul că cercetarea aici a început într-un moment în care în zonă se valorifica doar vița-de-vie, iar oamenii pribegeau pe alte meleaguri pentru a putea cultiva cele necesare traiului. Doar eforturile cercetărilor de aici au făcut ca acum să existe o mare diversitate de culturi adaptate acestui tip de sol. „La Dăbuleni se cultivau foarte puține specii. Ponderea o deținea vița-de-vie înființată prin șanțuri, pe care localnicii o duceau cu rădăcina cât mai aproape de pânza freatică, pentru că în această zonă lipsa apei a fost o problemă dintotdeauna. Încă deținem o colecție cu soiuri pentru vinuri roșii, pentru vinuri albe, cu Roșioara, străvechea Roșioară, și cu struguri de masă – pentru că zona este ideală pentru vița-de-vie cu struguri de masă. Din Dăbuleni, locuitorii plecau în Dobrogea și în Banat pentru a-și realiza necesarul de cereale. Dar după ce Stațiunea a pus în aplicare un proiect amplu de exploatare agrosilvică a solurilor nisipoase, zona s-a schimbat, pentru că au început să cultive și alte specii în afară de puținul grâu pe care-l obțineau și de strugurii pe care-i recoltau pentru vinul de Roșioară, au început să cultive pepeni verzi, piersici, nectarine, caise, au apărut arahidele, ca noutate, fasolița și zona a început să prospere și am zis eu că dăbulenii au câștigat în lupta cu deșertificarea și s-au realizat aici la ei acasă cultivându-și pepeni, cartofi timpurii, viță-de-vie cu struguri de masă, aveau locuri de muncă și n-au mai fost nevoiți să plece în alte zone pentru a-și câștiga existența. De aici, de la Stațiune, a plecat ideea exploatării acestei zone printr-un proiect amplu de exploatare agrosilvică a zonei solurilor nisipoase din România, suprafața fiind de circa 430.000 de hectare, din care numai în Dolj sunt 100.000 de hectare. Ăsta e și motivul pentru care s-a înființat stațiunea de cercetare în Dolj, pentru că aici sunt cele mai multe suprafețe cu soluri nisipoase. Nisipurile zburătoare din Sahara olteană, cum a denumit-o presa. Pe lângă vița-de-vie, care a ocupat suprafețe însemnate în zonă, s-au dezvoltat pomii fructiferi în acea perioadă, stațiunea având până în ’90 o suprafață foarte mare de pomi. Din cele 4.000 de hectare, vreo 300 erau cu plantații de pomi fructiferi și vreo 500 cu viță-de-vie”, povestește Aurelia Diaconu.

Un proiect gigant

Printre cele mai mari realizări ale SCDCPN Dăbuleni este realizarea unui amplu proiect finanțat internațional care a modificat substanțial geografia locurilor. „Ideea acestui proiect amplu de exploatare agrosilvică, care a pornit de la Stațiune, a constat în defrișarea a 9.000 de hectare de păduri și înființarea a 2.000 de kilometri de perdele de protecție. Și atunci s-au redat agriculturii aceste terenuri printr-un proiect finanțat cu bani împrumutați de la BIRD. S-au nivelat solurile, s-au decopertat, nivelat, un domeniu foarte important era ameliorarea solurilor nisipoase, prin diferite metode, și după aceea înființarea sistemului de irigații, pentru că un factor limitativ a fost dintotdeauna apa, care nu este suficientă de la natură pentru nicio specie. Deflația eoliană a fost înlăturată prin înființarea de perdele forestiere”, ne explică Aurelia Diaconu. Și cum tot domnia sa susține, odată ce s-a realizat terenul, mai lipseau doar speciile pe care să le cultive și, evident, de acestea s-a ocupat tot stațiunea. „Și s-au început testări pe foarte multe specii, dintre care s-a remarcat drept cea mai pretabilă la acea dată cultura de pepeni verzi. Iar Stațiunea a fost cea care a elaborat tehnologiile de cultură, a avut mai multe proiecte prin care a și creat soiuri adaptate la aceste condiții. În 1986, s-a creat soiul Dulce de Dăbuleni, după aceea De Dăbuleni și Oltenia, soiuri care se cultivau la început și care au dat, practic, brandul Dulce de Dăbuleni și, de aici, pepene de Dăbuleni.” Și așa a ajuns Dăbuleniul să fie cunoscută drept „Patria pepenilor” renumiți pentru gustul lor dulce.

Tehnologii moderne pentru pepeni

Dr. ing. Ștefan Nanu, director adjunct științific al Stațiunii, subliniază că în prezent pepenii verzi de la Dăbuleni se cultivă folosind tehnologii avansate, cum ar fi irigarea prin picurare, mulcirea solului cu folie de polietilenă și răsadurile altoite. Tehnologia este cheia succesului în intenția de-a ajunge cu pepeni pe piață înaintea tuturor. „Dacă acum 30 de ani pepenii se puneau prin semănat direct în sol, în cuiburi, manual, acum se cultivă doar prin răsaduri altoite, se irigă doar prin picurare, se mulcește terenul în folie de polietilenă, se fac tunele de protecție pentru a ieși mai repede și, într-adevăr, Dăbuleniul este zona din care ies primii pepeni la nivel de România. Noi abordăm două mari probleme în Stațiunea Dăbuleni, și mă refer acum strict la cultura de pepeni: abordăm partea de ameliorare, adică partea în care noi, Stațiunea, creăm soiuri de pepeni verzi adaptate acestor zone, acestor soluri, acestor condiții climatice. Și, bineînțeles, producem sămânță pentru cei interesați de aceste soiuri, pe care avem obligația, ca menținători de soi, să le menținem. Pe de altă parte, un alt aspect foarte important este dezvoltarea tehnologiilor de cultivare, pentru că soiul este doar o verigă. Tehnologia de cultivare are mult mai multe. Degeaba am un soi bun, dacă restul tehnologiei nu-l fac la un nivel înalt. Și atunci trebuie să venim și cu tehnologii adecvate, adaptate acestor condiții climatice care se schimbă de la an la an și care sunt cumva din ce în ce mai neprielnice cultivării pepenilor verzi, în special, dar și a altor specii. În dorința de a dezvolta o tehnologie cât mai performantă, am venit cu câteva precizări față de veriga fertilizare, care ani la rând în zonă se făcea puțin mai rudimentar, se foloseau îngrășăminte care nu erau cele mai potrivite sau la vremea aia erau, acum au apărut variante mult mai bune și mai economice. Am venit acum cu o variantă de fertilizare dezvoltată în colaborare cu firma Green Has din Italia, rezultatele sunt promițătoare, nu sunt definitive, mai avem un an de cercetări, după care vom veni exact cu cea mai bună rețetă de fertilizare pentru pepenii verzi. Este important ca noi să venim cu toate verigile tehnologice, să le dezvoltăm, să facem, de fapt, o tehnologie completă a pepenilor verzi, iar această tehnologie s-o predăm, s-o „vindem” cultivatorilor din zonă, pentru ca ei să facă performanță, să profite. De fapt, rezultatul muncii noastre se vede în rezultatele financiare ale oamenilor din zonă. Dacă ei sunt mulțumiți, atunci și noi suntem mulțumiți”, arată Ștefan Nanu.

Extinderea culturilor

SCDCPN Dăbuleni nu se limitează la pepeni. Au făcut cercetări asupra culturilor de piersici, nectarine, caise și arahide, culturi de viță-de-vie, fasoliță, mazăre, cartofi timpurii, diferite legume și dovleci de copt. Au elaborat tehnologii de cultivare la grâu, secară, porumb, sorg, soia, fasoliță, arahide, floarea-soarelui, lucernă, lavandă, cimbru de cultură, isop, ipcărige, fenicul, crăițe, gălbenele și altele. Ultima realizare a stațiunii este omologarea soiului „Valim 24”, un dovleac de copt cu un gust deosebit și o culoare intensă. Acest dovleac, omologat în 2024, va fi disponibil fermierilor din anul 2025. „Are niște calități deosebite, are o culoare aparte, un portocaliu intens și un gust foarte bun. Nu doar că este foarte dulce, are și o textură plăcută. Deci pe lângă gustul foarte dulce, depășește 12% zahăr, nu este nici foarte înecăcios, nici foarte apos. Am copii mici care-l preferă. În perioada de toamnă nu consumă altceva, e fructul lor preferat și, da, ne putem mândri cu această nouă realizare a Stațiunii, nu-i spun ultima realizare, pentru că sperăm să nu fie ultima, este cea mai recentă realizare a Stațiunii, dovleacul pentru copt Valim 24. Am ținut să-i punem și 24 tocmai pentru că el a fost omologat anul 2024. Fermierii, cultivatorii de dovleac, să știe că din această toamnă avem la dispoziție semințele. Pentru că principalul rol al Stațiunii este de a produce semințe din specii românești pentru cultivatori, iar acest nou soi va fi pe piața semințelor începând cu această toamnă, pentru a fi cultivat începând cu 2025”, a precizat doamna biolog Alina Paraschiv.

O carte pentru fermieri și specialiști

Recent, au lansat o carte care să reflecte munca cercetătorilor de aici, după cum spune directorul științific Ștefan Nanu: „O carte în care am adunat toate rezultatele muncii noastre, ale celor de la Stațiunea din Dăbuleni”. Cartea numită „Cultura pepenilor verzi și a pepenilor galbeni în câmp” poartă semnătura unui colectiv format din dr. ing. Ștefan Nanu, dr. ing. Gheorghe Marinescu, dr. ing. Zoltan Felfoldi și drd. biolog Alina-Nicoleta Paraschiv. 

Drd. biolog Alina Paraschiv, cercetător științific în cadrul Stațiunii, ne prezintă în câteva cuvinte această lucrare: „Cartea s-a dorit a fi, în primul rând, o noutate științifică, dar, pe de altă parte, este și una practică, fiind utilă atât breslei noastre științifice, cât mai ales fermierilor, elevilor și studenților care se apleacă spre acest capitol, al horticulturii. Am încercat să adunăm toată informația de care dispuneam până la momentul actual, pe care am încununat-o cu cercetările care s-au realizat de-a lungul timpului la noi la Stațiune, cercetări mai vechi, dar și actuale. Am făcut o retrospectivă a tehnologiilor, de la înființat direct în câmp prin sămânță până la cea mai nouă și performantă tehnologie, care se aplică astăzi în zonă. Și nu doar atât, am tratat și partea de protecție a acestei specii, am vrut să trecem în revistă toate bolile și toți dăunătorii cu care se confruntă specia ca atare, precum și problemele pe care le întâmpină cultivatorii în încercarea lor de a stopa acțiunea nocivă a insectelor sau a bolilor”.

Și pentru că doamna Paraschiv este specialist în fiziologie, zice că prin intermediul acestei cărți, pe lângă detaliile tehnice care sunt expuse acolo, a încercat să fundamenteze aceste tehnologii cu cercetările de fiziologie și biochimie care s-au făcut de-a lungul timpului, pentru că i se par niște informații deosebit de importante. „Pentru a înțelege planta în amănunt, trebuie să ajungi până acolo încât să știi ce se întâmplă cu capacitatea ei fotosintetică, cu rezistența ei față de stresul termic, hidric care sunt în zonă și nu numai, stresul produs de boli, de dăunători, și cumva toate datele astea vin și încununează tot ceea ce se știa despre pepenii verzi și pepenii galbeni.” 

Sigur că sunt importante aceste cunoștințe, pentru că plantele au nevoie de hrănire adecvată și de aceea este important să știi câtă apă, ce fertilizanți sau substanțe de protecție să le dai și când trebuie să le fie administrate, mai ales că schimbările climatice au dus la un regim hidric extrem de redus, fără să mai punem la socoteală că la Dăbuleni precipitațiile sunt oricum reduse. De altfel, aici irigarea este absolut necesară. Iar irigarea prin picurare a început să se impună pe scară largă, fiind soluția pe care specialiștii au recomandat-o. „Noi nu avem oferite de la natură cantitățile de apă necesare pentru niciuna dintre speciile cultivate, și cu atât mai mult dacă vorbim de bostănoase, pentru că ele sunt specii mari consumatoare de apă, și atunci a trebuit să găsim această soluție de irigare prin picurare, care vine cu aport de apă localizat, controlăm cantitatea necesară speciilor, dar nici nu pierdem, pentru că noi nu avem foarte multă apă în zonă, și bineînțeles că are și avantajul de a putea administra și fertilizanții pe timpul perioadei de vegetație. Deci dacă fertilizarea de bază o putem face înainte de a înființa cultura, prin aceste sisteme de irigare prin picurare omul are un ajutor, în sensul că vine și practică fertilizarea, fertirigare, cum spunem noi, odată cu apa administrează și fertilizanții, ceea ce îi reduce foarte mult munca. Pentru că și asta este o problemă asupra căreia trebuie să atragem atenția: forța de muncă este din ce în ce mai puțină, oamenii sunt din ce în ce mai puțin interesați să muncească în agricultură, tinerii fug de agricultură și atunci fermierii, cei care încă sunt și se ocupă, încearcă să-și găsească soluții și să se ajute în producerea acestor legume, și în special a bostănoaselor”, argumentează biologul Alina Paraschiv necesitatea acestei tehnologii. 

Pepenele de Dăbuleni, o posibilă marcă înregistrată

Pe lângă tot acest sprijin realizat sub formă de genetică, tehnologie și asistență pe care stațiunea le oferă fermierilor din zonă, putem să adăugăm următoarea recomandare făcută de directorul SCDCPN Dăbuleni, Aurelia Diaconu: „O problemă foarte grea este aceea a valorificării, la pepeni și nu numai. Pentru că ne confruntăm și la celelalte specii cu probleme de valorificare. Zona noastră a rămas în urmă în ceea ce privește asocierea și de aceea nici nu poate accesa fondurile pe care le are la îndemână prin programele europene de finanțare. Astăzi am tras un semnal de alarmă, că noi, Stațiunea, venim să-i sprijinim cu partea de logistică, adică să le punem la dispoziție în mare parte documentația de care au nevoie pentru Caietul de sarcini, ca ei să se autentifice și să dea identitate pepenilor de Dăbuleni. Așa cum am spus, noi am și delimitat un areal, numele îl avem stabilit, «Pepenele de Dăbuleni», și de trei ani tot facem determinări pentru a defini tipul de pepene pe care să-l autorizăm, istoric avem și partea de documentație să dovedim că Pepenele de Dăbuleni în acest areal pe care l‑am delimitat este reprezentativ și se cultivă din cele mai vechi timpuri, tot noi avem date pe care să le furnizăm, lor nu le rămâne decât să se hotărască să facă parte dintr-o cooperativă, dintr-un grup operațional și să aplice. Nu putem să facem asta în locul lor. Putem fi parteneri, putem fi cei care îi îndrumă, dar nu putem să aplicăm noi. Și atunci, dacă ei își vor vinde producția sub un brand, alta va fi situația. Vor reuși să vândă pepenele la adevărata lui valoare și să-și recupereze fondurile și energia pe care le consumă cu producerea pepenilor de la Dăbuleni, atât de renumiți”.

Poate că mulți dintre cei care viețuiesc în zona de sud a Olteniei nu-și dau seama cât de norocoși sunt că au avut în preajmă un asemenea colectiv, care i-a împins de la spate să învingă, de astă dată, nenorocul de a fi avut parte de o astfel de climă și de un astfel de sol. O dovadă că prin muncă se poate birui orice fel de adversitate, iar ei, ajutați de stațiunea de la Dăbuleni, au reușit.

Articol de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Renumiții pepeni de Dăbuleni scot din necaz fermierii Olteniei

Popas în Sahara Olteniei

Trecut, prezent și viitor în cercetarea agricolă românească

De la 1 ianuarie 2025, Florin Stegariu a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. „În luna noiembrie 2023, Clubul a creat o nouă structură de coordonare la nivel național formată din membrii fondatori și câte alți doi reprezentanți locali la nivel de regiune, fermieri performanți din toate regiunile țării, cu scopul de a consolida activitatea de informare și reprezentare a agriculturii românești”, precizează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Florin Stegariu este membru al Consiliului Director și reprezintă regiunea Moldova Nord, având în subordine Biroul Regional aferent. Tânărul fermier, devenit președinte al Clubului fermierilor Români, este un antreprenor pasionat, el descriindu-se ca fiind un creator de branduri care urmărește să aducă un plus de valoare activității sale.

Florin Stegariu se îngrijește de cele 2.700 ha de teren arabil din ferma părinților, structura culturilor cuprinzând grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Din pasiune pentru viticultură a creat Strunga Winery, cramă ale cărei vinuri au câștigat multiple premii naționale și internaționale. În prezent, suprafața cu viță-de-vie de la Strunga Winery este de circa 90 de hectare.

Florin Stegariu a preluat președinția de la Sandor Darabont, fermierul care reprezintă regiunea Nord-Vest în cadrul Clubului Fermierilor Români.

La Biharia, în județul Bihor, Sandor Darabont exploatează o suprafață de circa 3.000 de hectare și, totodată, se ocupă cu comercializarea de cereale, la care a adăugat, cu trecerea timpului, comercializarea de îngrășăminte și pesticide. Afacerea agricolă a fost pornită în anul 1995 împreună cu soția, iar investițiile s-au îndreptat și către zootehnie, într-o fermă de taurine pentru carne. O altă investiție, mai recentă, este în sectorul vitivinicol. Plantația de viță-de-vie cu struguri pentru vin are peste 40 de hectare, iar în crama Familia Darabont se produc vinuri premium.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Concursul Național Vin Bag-in-Box, ajuns la ediția cu numărul 9, va avea loc pe 12 februarie 2025, în organizarea companiei Azoc-Star. Termenul limită de înscriere în concurs a probelor este 3 februarie 2025, iar primirea probelor se face până la data de 7 februarie 2025.

Vinul românesc ambalat la bag-in-box reprezintă aproximativ 15% din vinul comercializat pe piața internă. „Ne așteptăm să avem peste 200 de probe la această a noua ediție a concursului, întrucât vinul ambalat în bag-in-box este din ce în ce mai apreciat de consumatorul din țara noastră. De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului ambalat la bag-in-box. Vinurile desemnate câștigătoare primesc distincții autoadezive aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în bag-in-box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la bag-in-box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de către specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovarea pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, arată Cătălin Costiniuc, reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 diplome (distincții) în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu („Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box”, „Vinul Președintelui” și „Cel Mai Popular Vin Bag-in-Box”). Dintre acestea, vor fi selectate minimum zece vinuri care vor fi înscrise „Concours International Wine In Box”, Toulouse (Franța), care va avea loc pe 27 martie 2025. De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, organizatorul va înscrie vinuri la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 22 - 25 mai 2025.

Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. „Suntem mândri de faptul că începând cu anul 2017, în fiecare an, vinuri românești ambalate la bag-in-box au fost medaliate la concursurile internaționale”, punctează Cătălin Costiniuc.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Astfel, Juriul 1, constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box”; Juriul 2, compus din președintele concursului și președinții de comisii, va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”; Juriul 3, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Westrock Bag-in-Box, a filialei italiene Vitop Moulding, fiind organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

Concursul Național Vin Bag-in-Box 2025 va avea loc în Bucureşti, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fusion – The Signs of Budureasca, evenimentul organizat recent în București de crama din Dealu Mare, a marcat o nouă etapă în promovarea vinurilor autohtone, arătând că tradiția poate coexista cu modernitatea, iar calitatea se poate îmbina cu inovația într-un mod care inspiră și atrage.

La The Villa, Budureasca a fost gazda unui eveniment de excepție care a reunit peste 200 de iubitori de vin, parteneri, prieteni, pasionați și cunoscători într-o atmosferă plină de rafinament, în care s-au degustat noile vinuri ale cramei din Dealu Mare. „Ne-am dorit și am reușit să creăm o atmosferă electrizantă, o seară în care să celebrăm eleganța și creativitatea românească. Fusion – The Signs of Budureasca a fost mai mult decât o simplă degustare; a fost o celebrare a artei vinului, în care tradiția s-a îmbinat cu inovația. Participanții au devenit parte dintr-o poveste ce îmbină trecutul, prezentul și viitorul vinului românesc”, a punctat Olga Miloiu, director general al cramei Budureasca.

Sub tema centrală a fuziunii dintre tradiție și inovație, Budureasca a creat o experiență multisenzorială care a pus în lumină rafinamentul și complexitatea noilor sale game de vinuri.

Fiecare cameră din The Villa a devenit un univers aparte, reflectând povestea și personalitatea vinurilor prezentate. „Decorurile au fost inspirate de natură, terroir și elementele de tradiție și modernitate care definesc crama Budureasca. Luminile ambientale și muzica live au transformat fiecare cameră într-un spectacol aparte, participanții fiind ghidați prin poveștile terroir-ului Budureasca, savurând fiecare detaliu al serii, de la aromele vinurilor până la elementele vizuale și auditive care au completat experiența Fusion – The Signs of Budureasca”, a adăugat Olga Miloiu.

În cadrul evenimentului s-a lansat oficial The Sign, o gamă de semnătură atât pentru vinificator, cât și pentru crama Budureasca, reunind vinuri unice în peisajul autohton. Colecția cuprinde: Tămâioasă Românească, Sauvignon & Sauvignon, Pincomet, Shiraz și Wild Fetească Neagră. „Vinurile din gamă sunt destinate cunoscătorilor, celor care apreciază profunzimea și complexitatea unui vin născut din terroir-ul Budureasca. Fiecare vin din gama The Sign reprezintă un puternic diferențiator, atât între vinurile cramei, cât și în industria vinurilor românești. În colecția The Sign sunt vinuri ce reflectă un angajament de calitate, tradiție și inovație, reprezentând o adevărată declarație de stil”, a arătat Stephen Donnelly, vinificatorul cramei.

Pentru gama The Sign au fost dedicate două camere tematice cu totul spectaculoase: Wild pentru Fetească Neagră, un vin obținut exclusiv cu drojdii native sălbatice din viile Budureasca, prezente în mod natural pe struguri. În această cameră elementele de natură sălbatică chiar tropicale, alături de sunetele naturii și proiecția cerului liniștit au creat povestea unui vin din soiul Fetească Neagră, neîmblânzit, dar în deplină concordanță cu natura.

Camera Pincomet a pus în scenă jocuri de lumini, lasere, cer înstelat pentru toți căutătorii de comete viticole rosé.

Sabrize, cealaltă gamă Budureasca lansată anul acesta, a impresionat prin culoare și diversitate vinurilor ce o compun. Camera Sabrize a scos în evidență spiritul petrecăreț și vibrant, atât cromatic, cât și artistic al consumatorului.

La evenimentul Budureasca am făcut cunoștință cu Daphix, un avatar revoluționar creat cu ajutorul inteligenței artificiale, care vine să aducă un strop de tehnologie în lumea tradițională a vinurilor. Daphix este expertul virtual al cramei, pregătit să vorbească despre orice subiecte legate de vie și vin.

În cadrul evenimentului Fusion – The Signs of Budureasca s-a prezentat și cea de-a doua ediție a Advent Calendarului – Glam Edition, o incursiune interactivă prin selecția de vinuri, fiecare „fereastră” dezvăluind câte o surpriză oenologică. Wine Advent Calendar Glam Edition cuprinde 24 de miniaturi din cele mai apreciate game de vinuri Budureasca: Clasic, Premium, Bristena, Noble, The Sign, Sabrize, Shine și multe altele. Noutatea acestei ediții Glam o reprezintă spumantele. Un astfel de advent calendar poate fi cadoul perfect pentru sărbătorile de iarnă și nu numai.

Un strop de poveste

Budureasca se află în comuna Gura Vadului - județul Prahova, unde sunt și cele 275 de hectare cu viță-de-vie ale cramei din Dealu Mare. A fost înființată în 2006, iar în 2013 a fost inaugurată crama modernă cu o investiție totală (cramă și plantație) de 12 milioane de euro.

În 2024, Budureasca a realizat câteva investiții majore doar din fonduri proprii, în plantație și în echipamente. Astfel, 130.000 de euro au fost direcționați în activități de întreținere a plantațiilor tinere de Viognier, Negru de Drăgășani, Cabernet Franc și Mourvedre, aflate în cel de-al doilea an de vegetație.

Peste 390.000 de euro s-au investit în echipamente de ultimă generație pentru utilizarea în cramă și în plantație, precum:

• Filtru tangenţial: echipament pentru filtrarea vinurilor albe și rose care permite stabbilzarea și sterilizarea vinului într-un timp foarte scurt. Filtrarea tangențială păstrează intacte toate aromele vinului, nu schimbă gustul vinului și nu are efecte negative;

• Oxi-Out: echipament care ajută la limitarea utilizării de sulf pentru stabilizarea vinurilor şi permite intensificarea şi elevarea aromelor vinului acolo unde se consideră necesar prin impregnarea cu CO₂.

• Tehnologia eco-inovativă de macerare cu sunete Ultrawine Perseo – un sistem inovator, eficient energetic, conceput pentru a extrage potenţialul maxim din struguri prin emiterea unor ultrasunete de mare putere şi joasă frecvenţă. Utilizarea acestei tehnologii inovatoare permite extragerea cu până la 40% a mai multor arome din struguri şi limitarea taninurilor. Totodată, duce la înjumătăţirea timpului macerării şi înscrierea în fereastra de timp optimă pentru recoltare.

Până să ajungem la vinuri, trebuie să punctăm că Dealu Mare este una dintre cele mai ofertante zone vitivinicole ale României, favorabilă în special pentru soiurile de struguri negri, care dau vinuri roșii remarcabile, dar aici se valorifică și soiuri de struguri albi din care se obțin vinuri de calitate.

Vița-de-vie a cramei Budureasca se află la o altitudine cuprinsă între 170 și 400 de metri, iar solul este cernoziom în partea de sud a plantației, în partea de nord solurile sunt argiloase, nisipoase și calcare sarmatice. Clima este temperat-continentală, cu veri călduroase, toamne lungi și ierni scurte și reci. 

În regiunea Dealu Mare, variațiile de temperatură între zi și noapte sunt relativ mari, ceea ce favorizează o coacere mai uniformă a strugurilor, precum și asimilarea unor arome mai bogate și mai intense. În timpul zilei, strugurii acumulează zaharuri datorită căldurii, iar noaptea, curenții de aer din zonele terasate ale viilor Budureasca îi ajută să se răcorească și să-și păstreze aciditatea. Astfel, se atinge un echilibru esenţial între nivelurile de zahăr şi aciditatea din fruct, permiţând obţinerea unor vinuri echilibrate şi complexe.

În 2009, Budureasca lansează primele vinuri îmbuteliate: Clasic, Premium și vinurile din colecția exclusivistă Origini. În 2011 produce cupajul Noble Five, devenit un reper al cramei. În 2015 obține certificarea ecologică din partea Austria Bio Garanție și lansează vinurile bio Budureasca Organic. În 2016 câștigă prima medalie de aur pentru România la Decanter Wine Awards cu Budureasca Premium Fume 2015. În 2018 își schimbă look-ul și adoptă actuala identitate vizuală.

Alte noutăți ale cramei în anul 2024, abordarea unei noi strategii de comunicare și un nou sediu pentru birourile din București, în clădirea Equilibrum 2 din Nordul Capitalei.

Producătorul de vinuri, în acest an, a organizat ecologizarea Văii Budureasca, o inițiativă de responsabilizare socială pentru curățarea acestui loc cu valoare istorică și culturală.

În prezent, vinurile Budureasca se găsesc pe harta lumii, crama exportând în 24 de țări.

2024, un an neprietenos pentru vița-de-vie, cu mai puțin vin

Anul acesta a fost unul deosebit de dificil pentru plantațiile viticole. La Budureasca, precipitațiile înregistrate pe durata anului agricol (1 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024) abia au ajuns la 390 litri/mp. În perioada iunie – septembrie a existat un mare deficit de apă în sol, precipitațiile fiind de doar 136 litri/mp. Seceta și grindina fiind marile probleme din vie. Pe circa 95 de hectare a bătut grindina, cu pierderi cuprinse între 3% și 70%.

Temperaturile au fost ridicate cam tot anul, înregistrându-se des temperaturi maxime de peste  30⁰C (85 de zile), iar temperaturile minime au depășit 20⁰C de-a lungul verii. Lipsa precipitațiilor din iunie – august, care s-a suprapus cu perioada de creștere a boabelor și ciorchinilor, a condus la formarea unor struguri mici ca greutate și cu un conținut redus de suc. Din cauza arșiței și secetei pedologice, creșterea lăstarilor a fost considerabil diminuată.

Prin urmare, la Budureasca, în 2024 producția de struguri a fost cu 40% mai redusă decât media ultimilor ani. Variaţiile de producție au fost foarte mari, cu un minim de 1.500 kg/ha şi un maxim de 9.500 kg/ha, în funcţie de soi şi parcelă. Dată fiind producţia scăzută, tăierile şi procedeele specifice pentru normare s-au făcut în mai mică măsură.

Acumulările de zahăr din struguri au fost mari, comparabile cu cele din 2023 şi asemănătoare celor înregistrate în intervalul 2001-2008.

La Budureasca a început culesul cu strugurii folosiți pentru obținerea vinurilor spumante, în jurul datei de 14 august 2024, cu vreo trei săptămâni mai devreme decât intervalul tipic de începere a campaniei de cules în regiunea Dealu Mare. De asemenea, recoltarea s-a încheiat foarte devreme, în jurul datei de 25 septembrie. Strugurii s-au cules și ziua și noaptea. Pe timpul zilei, culesul s-a făcut doar manual, la fel și sortarea strugurilor, iar noaptea s-a recoltat mecanizat, cu combina.

Strugurii destinați vinurilor premium au fost culeși în zori, la orele 4 - 5 dimineața, când temperatura ambientală era una destul de scăzută, pentru a se evita fermentația și oxidarea timpurie. Mustuiala a fost trecută printr-un dispozitiv cu pereți dubli și cămașă de răcire „tube-in-tube”, reducând temperatura înainte de fermentare, tehnică ce ajută foarte mult la o retenţie superioară a aromelor şi a culorii.

Sabrize şi The Sign, colecții cu vinuri medaliate

Cum am menționat la începutul articolului, anul acesta, crama Budureasca a lansat gamele Sabrize – vinuri proaspete și aromate, inspirate de istoria Văii Budureasca şi The Sign – vinuri unice, emblematice, obținute prin tehnici inovative de vinificare, o gamă ce are deja ecouri excelente. În plus, rose-ul Pincomet din Merlot şi Pinot Noir este un vin conceptual înfrățit cu cele din colecția The Sign.

În 2024, Budureasca a participat la 16 concursuri și a câștigat 24 de distincții, dintre care 11 medalii de aur.

Vinul anului a fost The Sign Shiraz cu două medalii de aur la Berliner Wine Trophy și Asia Wine Trophy.

Sabrize Fume, de asemenea, a obținut 90 de puncte Jame Suckling, aur la Berliner Wine Trophy și Premiile Vinul.Ro – 95 puncte.

The Sign Tămâioasă Românească a fost distins cu aur la Berliner Wine Trophy și la Selections Mondiales des Vins Canada și cu argint la VINARIUM.

Fetească Neagră Wild, tot din gama The Sign, a obţinut două medalii de argint la Concours Mondial de Bruxelles şi Mundus Vini.

Foto: Budureasca

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ADRIANA POPESCU

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La zece ani de la lansarea cărții „50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate culinare italiene”, Marinela Ardelean a scos pe piață un nou volum: „50 de vinuri și preparate din România”, disponibil în română, italiană și engleză. Noua carte este una aniversară și marchează 10 ani de când autoarea se dedică promovării vinului românesc la nivel internațional. Marinela Ardelean este expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania și co-organizator al Festivalului RO-Wine.

Cartea aduce împreună 50 de crame de top din România, cu unele dintre cele mai reprezentative vinuri din colecțiile lor, și preparate gourmet create de chefi de top precum Ana Consulea, Alexandru Dumitru, Radu Dumitrescu, Marco Favino, Radu Ionescu, Nico Lontras, Emilia Maxim, Nicolai Tand sau de pasionata creatoare de conținut Mihaela Sava „Prăjiturela”.

„Este o carte pe care mi-am dorit să o scriu încă de acum zece ani, de la primul meu volum, în care propuneam vinuri românești alături de preparate italiene, ca o punte între cele două țări pe care le numesc „acasă”. Am asistat în ultimii ani la o renaștere și o reinventare spectaculoasă a gastronomiei în România, am văzut cum chefi care au cutreierat lumea se întorc acasă și valorifică lucrurile pe care le-au învățat, ridicând în același timp gastronomia românească la un alt nivel, lucru care a provocat un val de entuziasm general. Mi-am dorit să arăt că România s-a așezat în rândul lumii inclusiv din punct de vedere gastronomic și de aceea am ales să fie un volum trilingv. Aveam deja vinuri – și mă bucur că de această dată am ales 50 de vinuri de la 50 de crame, cu multe dintre ele născute din soiuri autohtone – dar eram un pic în urmă, acum zece ani, cu piața gourmet. Am recuperat o parte din această diferență și acesta este punctul central al cărții”, a declarat Marinela Ardelean cu ocazia lansării cărții, care a avut loc pe 4 decembrie 2024 la Palatul CEC din București.

Mai mult decât o carte despre vin și mâncare

„50 de vinuri și preparate din România” este mai mult decât o carte în care se întâlnesc vinul și gastronomia. Pentru pasionați și pentru cei care doresc să înțeleagă profunzimea relației dintre români și vin, un capitol special este dedicat istoriei vinului pe teritoriul țării noastre, în care sunt puse în discuție legendele și miturile referitoare la vechimea tradiției enologice.

Un alt capitol special este dedicat turismului viticol, unde sunt incluse 12 destinații de top din România, fie deținute de crame, fie aflate în inima unor regiuni viticole.

Potrivit autoarei, cartea surprinde și aspecte legate de universul complex al vinului și, deși este ușor de înțeles că enoturismul este încă la început în România, există deja destinații importante, ușor accesibile, care pot satisface cele mai exigente gusturi, oferind ocazia, mai ales turiștilor străini, de a descoperi România, frumusețea sa și a oamenilor săi.

„M-am născut în Maramureș, acolo unde ospitalitatea este legea pământului și îmi doresc ca lumea să descopere măcar o parte din ceea ce avem de oferit, ca popor. Turismul viticol este extrem de important în viitor, pentru a transforma acest vis în realitate. Nicăieri nu se leagă prietenii și nu se deschid sufletele mai bine decât în jurul mesei, la un pahar cu vin. Despre importanța economică a vinului deja s-au spus multe și nu am de adăugat decât că este o mare șansă pentru toate cramele, dar mai ales pentru cele de mici dimensiuni, care își pot susține eventual întreaga afacere doar din aportul enoturismului. Pe termen lung este important pentru regiuni întregi, pentru toate ramurile economice conexe, pentru comunități și, în general, pentru imaginea României în lume”, a precizat Marinela Ardelean.

Cartea s-a lansat deja în Italia și România

Volumul „50 de vinuri și preparate din România” a fost lansat pe 28 noiembrie, într-o conferință de presă organizată la Veneția. Cartea a fost pregătită de Editura Antiga la aceleași standarde la care a fost publicat și primul volum, „50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate culinare italiene”, singura carte românească din secțiunea „Băuturi” nominalizată la Premiile de Excelență Gourmet Cookbook Award.

De asemenea, lansarea oficială a cărții în România a avut loc pe 4 decembrie în București, la Palatul CEC, în prezența a peste 150 de invitați –  producători români de vin, reprezentanți ai mediului de business autohton, vedete și personalități culturale. Evenimentul a fost susținut de CEC Bank, AQUA Carpatica, Carrefour România prin programele Deschidem Vinul Românesc și Poftim Brânză Românească, Wines of Romania, agenția Total PR și Ukiyo coffee by Hot Pipes Roastery. Printre vorbitori au fost Ramona Chiriac - șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România și Jean Valvis - fondatorul AQUA Carpatica, aceștia apreciind importanța unui astfel de volum, o veritabilă carte de vizită pentru România.

„Este un moment extraordinar pentru mine. Mă aflu în poziția din care să le pot spune iubitorilor de vin din toată lumea că România are un potențial enorm, că are deja instrumentele necesare pentru a-l realiza, că suntem aici și avem atât de mult de oferit. Mă bucur să văd efervescența creată în ultima vreme în jurul gastronomiei naționale și regionale, să văd că apar cărți de specialitate tot mai importante. Mă bucur să pot contribui cu un context care include vin și turism, tradiție și istorie”, a conchis Marinela Ardelean.

Numeroase evenimente de prezentare vor avea loc în perioada următoare, în mai multe orașe din România și din străinătate, iar cartea va putea fi achiziționată, în curând, dintr-o selecție de magazine Carrefour, librării Cărturești, precum și din magazinele producătorilor de vin care și-au exprimat dorința de a comercializa cartea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!