În urmă cu aproape 25 de ani, familia Necșulescu a început să rescrie povestea vinurilor obținute pe văile Târnavelor, în județul Alba. Astăzi, Jidvei este o afacere de familie în cel mai pur sens al cuvântului, având în vedere că la conducerea companiei se află a treia generație a familiei interlocutorului nostru – Claudiu Necșulescu. Însă nu trebuie să uităm că trăim în România și în nicio afacere nu curge doar lapte și miere, iar piața vitivinicolă este încă neașezată, cu nenumărate provocări, incertitudini, cu felurite probleme la tot pasul. Totuși, Claudiu Necșulescu privește partea plină a paharului, fiind preocupat permanent de a merge mai departe. Iar noi dorim să punctăm efortul continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

„Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol. Sunt convins că 90% din companii, în realitate, sunt pe minus.”

Reporter: Ce înseamnă să fii om de afaceri în viticultură şi vinificaţie astăzi?

Claudiu Necșulescu: Cred că e o misiune foarte grea astăzi. Sigur, din motive mai mult sau mai puţin obiective, ultimii trei ani au fost nişte ani cu încercări şi provocări foarte puternice. Eu spun că de multe ori poate astea chiar te întăresc şi vorbim de rezilienţă, dar durerea cea mare este că unele dintre provocările sau neajunsurile din mediul de afaceri nu vin neapărat din nişte condiţii obiective, ci vin dintr-o proastă înţelegere sau o lipsă a dialogului cu autorităţile. Sau, şi dacă există, de multe ori parcă mimăm dialogul, adică ne-am întâlnit, am discutat, dar nu se întâmplă nimic. Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol, şi o spun cu asumarea cuvintelor, deci eu sunt convins că 90% din companiile din sectorul vitivinicol în realitate sunt pe minus. Sigur că, prin eforturi, prin transferuri de fonduri din alte activităţi încearcă să acopere gaura din sectorul vitivinicol, din ce înseamnă partea vinicolă. Discut foarte mult cu membrii ONIV (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă) şi cu alţi producători de vin şi toţi au aceeaşi problemă. E clar că scumpirile, pornind de la energie, îngrăşăminte, sticle, etichete, ele nu au putut fi transferate pe raft, pentru că aducea produsul într-o zonă de respingere din partea consumatorului, şi atunci n-au făcut decât să mănânce din marja care era sau să aducă produsul chiar pe minus. Companiile din sectorul vitivinicol au plantaţii, produc vin şi cifra de afaceri se realizează prin valorificarea vinului.

Reporter: Aveți cu cine lucra via, în cramă, știut fiind că forţa de muncă este o mare problemă?

Claudiu Necșulescu: Noi am adus forță de muncă din Nepal. Avem 250 de nepalezi, acum am mai comandat, am încheiat contracte pentru încă 250 de nepalezi, este un deficit major de forţă de muncă pentru activităţile din agricultură. Personal, mă bucur că n-am intrat momentan în Schengen, pentru că am fi rămas şi fără această forţă de muncă adusă din afară. În momentul aderării la Schengen, automat această forță de muncă ieftină intră în piaţa muncii europeană şi toți oamenii ăștia nu au nicio problemă să se ducă să lucreze în țările mai dezvoltate.

Reporter: Și totuși, iată că omul de afaceri din România se descurcă. Dar asta nu înseamnă că guvernanţii trebuie să se bazeze pe faptul că omul de afaceri român se descurcă...

Claudiu Necșulescu: Aici, facilităţile sunt foarte simple. O scădere a impozitării muncii şi o creştere a salariului minim. Astea sunt măsurile, nu există altele, în ceea ce privește forța de muncă. Prin creşterea salariului minim automat scazi presiunea de emigraţie în afară a forţei de muncă şi pe fondul creşterii îţi poţi permite să scazi impozitarea muncii, care la noi în ţară este cea mai mare din Uniunea Europeană. Astăzi, dacă le dai şi 200 de lei pe zi net, nu-ţi vin la muncă. Sectorul vitivinicol este un sector în care nu poţi regla producţia după piaţă. Noi vrem - nu vrem trebuie să lucrăm via, chiar dacă anul, condiţiile din piaţă sunt mai proaste şi nu poţi valorifica întreaga cantitate. La vie nu poţi să-i spui: anul ăsta stai pe loc, ne vedem la anul şi ne apucăm de producţie. Şi aici apar cele mai mari probleme. Nu vorbesc şi de costuri de stocare, şi toate elementele astea vin să genereze costuri suplimentare.

Cultura viței-de-vie nu o poţi abandona. Dacă am rămas pe stoc cu porumb anul ăsta, anul viitor categoric pun mai puţin porumb. La vie nu pot să-i spun: anul ăsta stop, nu cheltui cu tine, nu fac tăieri, nu fac dirijări sau tratamente, pentru că dacă ai făcut asta, anul următor clar nu mai faci nimic. Şi atunci eşti obligat s-o întreţii.

Pentru cultura viţei-de-vie, pot să spun că suntem la maximumul de favorabilitate. Dacă înainte oarecum aveam riscurile îngheţului excesiv şi îngheţului târziu, şi un excedent de umiditate, acum practic suntem la maximumul de favorabilitate. Acum doar greşelile noastre pot să ne afecteze producţia din Transilvania. Sigur, în zona de sud seceta e o problemă majoră, dar acolo trebuie programe naţionale care să ajute fermierii. România încă nu are o strategie naţională legată de agricultură.

„Acum cei mai mulţi bani merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar.”

Reporter: În viticultură aţi avut un program şi-l aveţi în continuare, cel al reconversiei...

Claudiu Necșulescu: Anul ăsta sperăm să ajungem din nou la o absorbţie de sută la sută. În ultimii trei ani, pe fondul pandemiei, pe urmă a început războiul, a fost o stagnare, dar anul ăsta se pare că reuşim să consumăm toţi banii alocaţi pentru partea de reconversie şi, sigur, şi partea de investiţii.

La ora asta, producătorii mari au un handicap, că primesc doar 25% din proiect pe partea de investiţii. Dar ceea ce mă bucură e faptul că, într-adevăr, noi tot timpul ne-am lăudat că am fost sectorul cu cea mai bună absorbţie de fonduri şi că a fost o politică coerentă.

„SGR (Sistemul Garanție – Returnare) nu există în UE, nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin.”

Reporter: Adică sumele alocate sectorului vitivinicol au fost consumate integral.

Claudiu Necșulescu: Eram un pic dezamăgit pentru ultimii trei-patru ani, când nu mai exista apetit în zona asta investiţională. Acum cei mai mulţi bani e drept că merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar. Cred că ce este şi ce ar trebui luat în considerare e că vinul, chiar în situaţiile de criză şi cu încărcătură emoţională puternică, el fiind un produs de confort, că nu este un produs de necesitate, piaţa acestuia suferă foarte mult. Niciodată, dacă ai o stare şi eşti încărcat emoţional, nu ai dispoziţia să bei un pahar de vin. Că mulţi spun: lasă, că alcoolul merge! Dar vinul nu este alcool. Ăla care vrea să-şi înece amarul eventual bea o votcă, o tărie, n-o să bea un pahar de vin să-şi înece amarul. Că până ajunge să-şi înece cu vin amarul se plictiseşte, uită de ce s-a apucat.

Provocări sunt multe şi ceea ce ne preocupă cel mai mult acum, în perioada asta, este un mecanism introdus pe zona asta de colectare şi reciclare a deşeurilor, unde într-un mod… n-aş găsi o definiţie să nu exagerez sau să nu fiu vulgar, dar cum se vorbea atunci „noaptea ca hoţii”, cam aşa a fost introdus şi sectorul de vin. Noul mecanism propus, SGR (Sistemul Garanție – Returnare), nu există în UE. Nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin din raţiuni foarte clare: un om care plăteşte 30-40 de lei pe o sticlă de vin nu se va întoarce cu sticla la magazin să-şi ia 50 de bani. Şi atunci e clar că nu putem avea aşteptări în a fi un mecanism eficient. Nimeni nu şi-a pus întrebarea: de ce noi? Măcar să întrebe celelalte state UE de ce nu au prins și vinul în SGR. Marele paradox e că sticla la noi se colectează cu mecanismele vechi. Sticla chiar şi-a îndeplinit în fiecare an cota. Problemele apar pe pet şi pe aluminiu, acolo nu reuşim să ajungem la cotele asumate şi pe care trebuie să le realizăm. Nu ştiu ce se urmăreşte, este clar o concurenţă neloială. Eu sunt om de afaceri din ’90, nu de ieri-de azi, şi am luat-o de la zero. Un astfel de contract precum SGR, care ne-a fost propus – impus – spre semnare, n-am întâlnit. Adică orice om, fără să ai nici cea mai mică pregătire în zona juridică, deci un contract în care nu spui ce face, ci doar ce fac eu, adică ce am să-ţi plătesc, obligaţii, dar nici alea stabilite şi să spună că atât te costă taxa de administrare, atâta taxa de gestiune și doar cu o anumită companie, cu una singură, așa ceva n-am întâlnit. E ceva de noaptea minţii! Repet, la ora asta pentru foarte mulţi dintre noi impactul este foarte mare, adică aşa cum stau lucrurile eu estimez că impactul pentru mine va fi undeva la 3-4% din cifra de afaceri, ceea ce este enorm. Dar problema acum nu mai este nici măcar de bani. E o chestie de demnitate a noastră, n-am fost chemaţi la nicio negociere, am fost băgaţi într-un mecanism în care nici măcar nu ne regăsim.

Reporter: În cadrul ONIV, unde sunteţi şi preşedinte, care este opinia celorlalţi colegi în privinţa asta? Sau, mai bine zis, ce ar trebui să faceţi ca să rezolvaţi problema aceasta?

Claudiu Necșulescu: Sunt câţiva mici producători care au semnat. Am încercat, am făcut demersuri la preşedinţie, la Ministerul Mediului, la Consiliul Concurenţei, aşteptăm acum să vedem ce reacţii vor fi. Repet, discutăm de un sector în care 99% din sector este capital românesc. Şi un sector care nu poate fi dislocat. Şi singurul. Adică eu nu cunosc alt sector economic cu activitate în care să aibă o astfel de pondere capitalul românesc. Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar e dureros când vezi că ţi se impune ceva, fără ca măcar să discuţi. Un contract e voinţa părţilor, în primul rând, nu poţi să-mi impui. I-am spus ministrului: de ce nu faceţi voi? Vouă vă plătesc şi semnez contractul mâine, dacă preluaţi voi, Ministerul Agriculturii sau Ministerul Mediului, intensitatea taxelor nu e o problemă, problema e dacă statul e capabil să colecteze de la toţi la fel. Deoarece cu cât creşte nivelul de impozitare, cu atât evaziunea creşte. Şi atunci, pentru cei care-şi doresc o afacere curată şi să fie în pas cu tot ce înseamnă impozitare, nu pot face faţă, nu pot rezista. Aşa e şi acum, plus că ne pui în competiţie, adică vrem-nu vrem trebuie să recunoaştem o competiţie între bere şi vin. Dacă iei primii cinci jucători din sectorul berii la nivel mondial, ca business, corporaţie, au mai mult decât PIB-ul României. Şi noi suntem puşi să ne batem cu ei, în loc ca statul să ne sprijine, așa cum merităm. 

„Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business.”

Turism viticol la Castel

Reporter: Suntem în curtea deja vestitului castel de pe etichetele sticlelor de Jidvei, Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. De ceva vreme vorbim şi în România de oenoturism sau turism viticol. La Jidvei ați început să primiți oaspeți, iubitori de vin, să practicați turismul viticol?

Claudiu Necșulescu: Da. E o activitate suport pentru tot ce înseamnă viticultură şi, probabil, încă sunt resurse neexploatate în zona asta. Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business. Conceptul de la Jidvei este unul aparte, porneşte de la ideea că tot ceea ce se consumă în Castelul Jidvei este produs în cadrul fermei, care este autorizată bio, deci toate produsele pe care le consumăm la Castel sunt produse în cadrul fermei, cu activităţi pornind de la găini, vaci, oi, struţi, gâşte, raţe, legume, absolut toate sunt produse aici, uleiuri. Deci, ăsta este conceptul. Lucrăm doar pe grupuri organizate, pentru că aţi văzut foarte bine, la modul în care am renovat şi reabilitat Castelul, a fost o investiţie foarte mare şi nu-mi permit să se degradeze, adică să primesc oameni pe care să nu-i cunosc şi să nu am garanţia că ştiu să respecte valorile pe care le regăsesc în incinta Castelului şi în camere.

„Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business.”

Reporter: Să vorbim despre viitorul Jidvei. Dumneavoastră ați început afacerea aceasta și ați lucrat alături de tatăl dvs., de domnul Liviu Necşulescu. De câțiva ani, aţi luat alături copiii, fetele...

Claudiu Necșulescu: Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business. Vreau să-mi las fetele, pe Ana și Maria, să gestioneze activitatea asta cu vinul, cu turismul viticol, şi eu să-mi găsesc alte preocupări, ca să nu interferez şi să nu îmi mai dau cu părerea. Să mă ocup de ferme, de partea alimentară, de grădină. Aici, la Castel, sunt cinci hectare de grădină bio şi am mai pregătit în reconversie 2,5 hectare, plus 1,5 hectare cu arbuşti, aronia, afine, zmeură…

Reporter: Când vă copleşesc problemele din viticultură, din vinificație, veniţi în partea asta de horticultură, la grădină, şi vă recreaţi?

Claudiu Necșulescu: Tocmai unul dintre motivele pentru care m-am implicat şi încerc să dezvolt un alt business este acesta, pentru a le lăsa pe fete să gestioneze activitatea din sectorul vitivinicol. Afacerea Jidvei a trecut deja de vreo cinci ani la o nouă generație, am făcut practic schimbul de generație predându-le ștafeta fiicelor mele.

Concursul de Vinuri Spumante Românești, ajuns anul acesta la ediția cu numărul 5, își va disputa în premieră finala în două capitale europene simultan, la București și Amsterdam, pe 4 decembrie. Evenimentul este găzduit de Aria TNB, respectiv de Amsterdam Wine Academy. Concursul de Vinuri Spumante Românești este singura competiție de acest tip din România și, în același timp, un etalon pentru industria spumantelor autohtone, în țara noastră existând în prezent 117 mărci locale de spumant.

Noutatea absolută a ediției 2023 a Concursului de Vinuri Spumante Românești este reprezentată de jurizarea unor spumante la sticlă magnum (1,5 l, față de cea clasică de 0,75 l).

La actuala ediție concurează majoritatea celor 29 de producători români care cumulează pe piață 117 mărci de vinuri spumante. Față de edițiile anterioare, în acest an a fost inclus în concurs un nou producător intrat recent pe această piață, respectiv Tenuta Mosconi.

Fiecare echipă de jurizare din cele două țări este formată din câte zece specialiști, români și străini, printre care somelieri cu recunoaștere internațională, deținători ai titlurilor și certificărilor de excelență DipWSET/Wein Akademiker, ASI Gold, studenți ai „The Institute of Master of Wine”, educatori, bloggeri și membri ai „The Circle of Wine Writers” reuniți de către organizatorii Iulia Țigău, la Amsterdam, respectiv Tiberiu Onuțu, la București. Iulia Țigău deține titlul de excelență DipWSET, locuiește la Düsseldorf (Germania) și a început călătoria în lumea vinului în 2018. Tiberiu Onuțu este istoric amator al soiurilor românești de viță-de-vie, promotor al vinurilor spumante românești, colaborator la www.vivc.de și la www.wein.plus. De asemenea, Tiberiu duce mai departe, în Dealu Mare, tradiția a patru generații de viticultori.

Jurizarea este organizată pe secțiuni, în funcție de metoda de obținere, cu accent pe metoda tradițională (a doua fermentație în sticlă) și metoda Charmat (a doua fermentație în rezervoare de inox).

„Cooptarea juraților internaționali în echipa concursului are două scopuri distincte. În primul rând, reconfirmarea angajamentului nostru ferm față de profesionalism și standarde ridicate în procesul de jurizare. Și, în al doilea rând, prin expunerea internațională, dorim să contribuim la consolidarea reputației spumantului românesc pe piețele externe”, a declarat Tiberiu Onuțu, inițiatorul concursului.

Concursul de Vinuri Spumante Românești a luat naștere în 2018 cu scopul de a evidenția cei mai buni producători și cele mai bune vinuri spumante, pe fiecare categorie în parte. Jurizarea făcută de oameni cu înalte standarde profesionale în domeniu duce la consolidarea acestui concurs ca un etalon pentru industria spumantelor din România.

Mai multe detalii despre ediția trecută găsiți aici și aici.

Comisia de jurizare a Concursului de Vinuri Spumante 2023

București

Echipa feminină este formată din:

• Arina Antoce, profesor de oenologie la USAMV București, expert OIV, degustător profesionist;

• Dana Pop, dr. inginer în biotehnologie alimentară, maestru degustător de vinuri, brânzeturi, ulei de măsline, cafea, maestru degustător de salamuri și importator de vinuri;

• Anne-Wies van Oosten, DipWSET, Wine-Food-Travel Writer, Wein Akademiker, International Wine Taster, membru al FIJEV și al Circle ofWine Writers;

• Daniela Paraschiv, dr. inginer în biotehnologie alimentară, eurosomelier, director general Hansen România;

• Roxana Nicolaescu, WSET 3, somelier, curator de vinuri.

Echipa masculină este formată din:

• Horia Hasnaș, comunicator de vin, campion mondial la degustarea în orb, ediția 2023;

• Valeriu-Constantin Popescu, somelier, pasionat de spumante;

• George Ignat, WSET 2, absolvent al cursului organizat de „Comité Champagne”, lector la Școala Europeană de Somelieri;

• Emil Popescu, WSET 3, proprietarul barului Wine With Me;

• Ladislau Kristof, WSET, degustător, pasionat de șampanii, Luxury Adviser.

Amsterdam

Echipa feminină este formată din:

• Anja Vondenhoff, DipWSET, Wein Akademiker și președinte al Weinakademiker Club, Certified Sommelier/The Court of Master Sommeliers, Europees Meilleur Formateur en vin de Champagne 2011;

• Kristel Balcaen, DipWSET, studentă MW;

• Roos Stevens, DipWSET, ASI Gold (singura din Țările de Jos), Maître-Sommelier Restaurant Bridges, Amsterdam;

• Sue Eames, DipWSET, Committee Member, Circle of Wine Writers;

• India Donisi (Winespicegirl), influencer;

• Iulia Țigău, DipWSET, pasionată de vin.

Echipa masculină este formată din:

• Wouter Aalst, DipWSET, Wein Akademiker, student MW;

• Jan-Jaap Altenburg, DipWSET, ASI Somelier, coproprietar al barului de vinuri Vindict;

• Marco Omar Herrouz, DipWSET, D.O. Cava Certified Wine Educator, D.O. Cava Ambassador for Italy & The Netherlans;

• Antonello Nicastri, Head Sommelier la Restaurant Flore;

• Marc Wabo, WSET 3, Wine International Association Ambassador Germania;

• Tony Yip, DipWSET, student MW.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri - 24 noiembrie 2023, la Romexpo București, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, se lansează cartea „Țara și Vinul, relațiile dintre brandul de țară și brandul vinurilor românești, o abordare heterodoxă” – care are la bază lucrarea de doctorat a autoarei, Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei Wines Of Romania. Evenimentul are loc la standul Tritonic (parter, numărul 16), de la ora 18:00.

„Ambasadoarea” vinurilor românești, așa cum este adesea numită, Marinela Ardelean se află la cea de-a șasea lansare de carte, având publicate până în prezent încă cinci volume: 50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate italiene (2014); Cartea vinurilor românești, vol. I (2016); Cartea vinurilor românești, vol. II (2017); Cartea vinurilor românești, Vol. III (2018) și Ghid Ro-Wine 2019.

Autoarea și-a dobândit nu numai statutul de promotor al vinului românesc, ci și pe acela de formator autorizat pentru educarea consumatorilor și pentru dezvoltarea culturii vinului în România.

„Vinul este privit din ce în ce mai mult în întreaga lume ca unul dintre elementele care definesc calitatea vieții, iar pentru români, vinul este chiar mai mult decât atât, este un element de identitate națională”, afirmă Marinela Ardelean.

Conform OIV, România a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinc ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa. 

În cartea „Țara și Vinul” (Editura Tritonic) este analizată tocmai această relație dintre brandul de țară, capitalul brandului de țară și imaginea brandului de țară, pe de-o parte, și promovarea vinului românesc, pe de altă parte. Lucrarea a fost inițial teza de doctorat elaborată și susținută de autoare la școala doctorală a Facultății de Economie și de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Cartea este construită ca o primă cercetare profundă, sistematică, întemeiată pe o bogată bibliografie și pe o metodologie în care se îmbină tehnicile de cercetare cantitativ-statistice și calitative cu analize pertinente, interpretări subtile și concluzii solide despre concepte foarte actuale, vehiculate frecvent, dar puțin înțelese: brandul de țară, valoarea brandului de țară, imaginea brandului de țară.

„În ultimul capitol al cărții am inclus pentru iubitorii vinului și rezultatele cercetării secundare cu privire la piața vinului și la consumul de vin, o prezentare a brandului de țară în corelație cu brandul vinurilor, cu referire special la Chile, Franța și România, precum și rezultatele analizei calitative și ale cercetării cantitative”, precizează Marinela Ardelean.

De asemenea, volumul abordează și consumul de vin din întreaga lume, inclusiv în zone geografice în care cultura oenologică a pătruns recent, cu exemple și date concrete pentru pasionați.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zi de mare sărbătoare ortodoxă, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, pe 8 noiembrie 2023, compania Da Bacco a inaugurat noul showroom din localitatea prahoveană Valea Călugărească. Ziua a fost cu adevărat specială deoarece s-au împlinit patru ani de la deschiderea primului magazin Da Bacco în Focșani și, totodată, proprietarul companiei, Mihai Fudulache și-a sărbătorit onomastica alături de numeroși colaboratori, parteneri de afaceri, prieteni.

În noul showroom Da Bacco din Valea Călugărească, producătorii agricoli găsesc toate echipamentele de care au nevoie pentru întreținerea corespunzătoare a viței-de-vie și a pomilor fructiferi.

Până pe 8 decembrie 2023, la toate produsele cu plata integrală la livrare, atât în magazinul din Focșani, cât și în showroom-ul din Valea Călugărească se aplică o reducere de 8%.

Da Bacco este o companie cu capital sută la sută românesc, care furnizează soluții complete pentru înființarea și întreținerea plantațiilor viticole și pomicole. „Suntem importator autorizat în România pentru mai multe companii de renume în acest domeniu şi putem propune soluţii tehnice de ultimă oră pentru plantațiile viticole și pomicole. Suntem prima firmă din România care a plantat viță-de-vie mecanizat”, a precizat Mihai Fudulache, antreprenor din județul Bacău, care în urmă cu 17 ani, în 2006, a pornit afacerea Da Bacco.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Salonul gastronomic Revino Gourmet Show, ajuns la a doua ediție, are loc în perioada 21-23 octombrie 2023, la Hotel Novotel din București. Brânzeturi, specialități din carne, vinuri, bere artizanală și alte delicatese vor putea fi degustate în cele trei zile ale evenimentului. Sâmbătă și duminică, iubitorii de gastronomie și profesioniștii vor avea posibilitatea să deguste produse locale și internaționale, iar ziua de luni este dedicată exclusiv segmentului HoReCa.

Revino Gourmet Show - Salon Gastronomic este un prilej pentru vizitatori să afle informații de calitate, direct de la producători și să cunoască produse artizanale, fabricate în loturi mici, dar și altele cu notorietate. Totodată, produselor gastronomice li se alătură vinurile, la Revino Gourmet Show fiind prezente crame din țara noastră, dar și de peste hotare.

,,Diversitatea producătorilor de brânzeturi maturate din ultimii ani este una vizibilă, iar la a doua ediție a salonului gastronomic Revino Gourmet Show vor fi la degustare sortimente noi de la producători locali de o calitate excelentă, ideale pentru a fi asociate cu o multitudine de vinuri premium de la crame locale și nu numai. Nu vor lipsi nici specialitățile de carne, delicatese tartinabile dulci sau sărate, berea craft și cafeaua de specialitate”, precizează Alina Iancu, organizatorul salonului gastronomic și fondator Revino și CrameRomânia.ro.

În 2015, Alina Iancu a lansat Revino.ro, agregator de tipul tripadvisor ce promovează turismul viticol din România, cazări la crame sau în apropierea acestora, degustări de vinuri, evenimente, locații ce promovează vinul sau povești direct de la producători.

Anul următor, în 2016 a organizat prima ediție Revino Bucharest Wine Show, salon de vinuri și turism viticol unde pasionații de vinuri și cunoscătorii pot degusta vinuri premium și pot afla informații despre vizitarea cramelor direct de la reprezentanții acestora.

2019 a fost anul în care brânzeturile i-au atras atenția Alinei Iancu, de la producție până la asocierea lor cu vinul. Astfel s-a născut proiectul Revino Gourmet ce organizează evenimente cu brânză și vin, dar și cadouri gastronomice.

În 2022 a avut loc prima ediție Revino Gourmet Show, salon gastronomic unde pasionații și cunoscătorii au ajuns în număr mare pentru a degusta brânzeturi, specialități din carne, bere artizanală, vinuri, spirtoase, ciocolată.

La Revino Gourmet Show se organizează și masterclass-uri, în cadrul cărora vor fi prezentate vinuri şi brânzeturi în asociere.

„10 ani de CrameRomania și vinuri bune”. Acest masterclass este prezentat de Alina Iancu, fondator CrameRomania și Horia Hașnaș, specialist în vinuri (sâmbătă, 21 octombrie, ora 16:30). Vor fi prezentate și degustate șase vinuri locale din recolta 2013 în asociere cu brânzeturi maturate românești.

„Franţuzesc neaoş românesc”, un masterclass prezentat de Cristina Dumitrescu, fondator Zada ​​Brânză Cinstită și Dana Pop, Wine Doctor, specialist brânzeturi și vinuri (duminică, 21 octombrie, ora 14:00). Cinci brânzeturi bucovinene vor fi degustate în asociere cu cinci vinuri franțuzești.

„Microregiune, exemple de bune practici/degustare de brânzeturi” - Experiența rurală în Transilvania, masterclass prezentat de Oana Udrea și Chef Horia Simon (sâmbătă, 21 octombrie, ora 13:30). Masterclassul se centrează pe ideea celor doi speakeri de a deschide un restaurant cu specific local în mediul rural și de a dezvolta o rețea locală de aprovizionare. Proiectele rurale precedente i-au învățat că microregiunea este răspunsul când încerci să schimbi o comunitate. Așa au pornit în drumul lor să construiască o comunitate locală închegată de mici producători locali, gospodării din agricultura de subzistență și actori din zona tusimului și serviciilor adiacente.

Mai multe detalii despre masterclass-uri: https://gourmetshow.revino.ro/masterclasses/

Link pentru achiziționare bilete la salonul gastronomic Revino Gourmet Show: https://gourmetshow.revino.ro/tickets/

Dacă doriți mai multe informații, accesați link-ul: https://gourmetshow.revino.ro/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ediția de toamnă a Festivalului Internațional al Vinului din România RO-Wine se desfășoară în perioada 13 – 15 octombrie 2023, în București, la Fratelli Studios. Evenimentul este orientat exclusiv către piețele vinului premium și de lux.

RO Wine - International Wine Festival of Romania include crame din România, Europa și alte regiuni viticole ale lumii, o selecție gourmet impresionantă, masterclass-uri susținute de oaspeți de autoritate și evenimente speciale.

Producătorii de vin beneficiază de oportunități comerciale atractive, la nivel local, dar și internațional. Operatorii și consumatorii HoReCa sunt bineveniți să se bucure de cele mai înalte standarde pe care le poate oferi industria.

„Pentru mine, RO Wine - International Wine Festival of Romania înseamnă foarte mult, înseamnă bucurie, oameni dragi și mereu vinuri extraordinare. Una dintre cele mai mari satisfacții este să pot oferi contextul ideal în care vinurile bune să poată fi descoperite de un public care să le aprecieze la adevărata lor valoare. Este un lucru extraordinar faptul că putem să aducem în același loc profesioniști, pasionați și specialiști HoReCa, dar și curioși să descopere vinuri premium și superpremium din toată lumea. În fiecare an, festivalul oferă o interacțiune directă cu operatorii premium HoReCa și cu oameni pasionați de vin din întreaga lume”, a declarat Marinela Ardelean, organizator RO Wine.

Salonul „Gustul Italiei”

La festivalul RO Wine, ICE - Agenţia Italiană pentru Comerţ Exterior și ITA Bucarest, precum și companii italiene sunt prezente în cadrul Salonului „Gustul Italiei” cu o selecție de produse de excepție.

Vineri, 13 octombrie, are loc deschiderea oficială a Salonului „Gustul Italiei”, iar ambasadorul Italiei la București, Alfredo Durante Mangoni, va fi prezent la eveniment și va face declarații despre relația de comerț dintre Italia și România, va oferi date despre importurile de produse italiene și despre consumul acestora în rândul românilor. Totodată, sunt prezenți peste 40 de producători de top din Italia (crame, producători de făinoase, dulciuri, brânzeturi etc).

Potrivit datelor Ambasadei Italiei la București, România este a 17-a piață de desfacere a produselor agroalimentare italiene. În 2022, țara noastră a importat produse agricole și agroalimentare din Italia de peste 770 de milioane de euro. Românii au consumat în 2022 peste 19.000 de tone de paste făinoase și peste 96.000 de hectolitri de vin din Italia. Din totalul vinurilor italiene importate în 2022, circa 50% a fost reprezentat de vinurile spumante.

Masterclass-uri la RO Wine

Vineri, 13 octombrie 2023

17:00 – 18:00 Masterclass  „Vinuri din Argentina: RUTINI – prima familie în vinuri fine”. Vinurile cramei RUTINI sunt importate în România de Global Wine & Fine Spirits. Speakeri: Dragos Ghinea și Florin Bejan.

19:00 – 19:30  Lansare carte „ȚARA ȘI VINUL” de Marinela Ardelean - Tritonic Books | Speakeri: Marinela Ardelean, Valeriu Stoica și Bogdan Hrib.

Sâmbătă, 14 octombrie 2023

13:00 – 14:00 Masterclass „Discover the Frescobaldi Crus”. FRESCOBALDI este importat în România de PARMAFOOD.

Speaker: Maria Chiara.

14:00 – 15:00 Masterclass „California's Top Tier: A 100-Point Wine Exploration”. Kendall – Jackson, importator PARMAFOOD.

Speaker: Michele Fazari.

15:00 – 16:00 Masterclass „Pinot Noir & Muzică Live” – Jidvei

Speaker: Constantin Drăgan

17:00 – 18:00 Masterclass Peuch Haut - Gust și tradiție din Languedoc, importator: VINEXPERT.

Speaker: Jean-Bernard Tison.

Duminică, 15 octombrie 2023

14:00 – 15:00 Masterclass „Borgogno și marele terroir din Barolo”. BORGOGNO FONTANAFREDDA importat de PARMAFOOD.

Speaker: Andrea Graneris.

16:00 – 17:00 Masterclass „Vinuri spumante premium din Spania: Cava și abordarea mediteraneană”. HOLA BARCELONA, importator GLOBAL WINES & FINE SPIRITS.

Speaker: Tom Dukker, Managing Partner HOLA BARCELONA.

Mai multe detalii despre RO Wine - International Wine Festival of Romania găsiți pe site-ul evenimentului (https://romaniawinefestival.com/), iar pentru bilete accesați link-ul: https://www.bilete.ro/ro-wine/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grupul spaniol Agrovin a lansat Cartea albă privind etichetarea vinului, menită să ajute cramele în fața noilor reglementări europene. Ghidul, considerat unul de pionierat în sectorul vitivinicol, explică într-un mod simplu modificările aduse reglementărilor, rezolvă îndoielile și oferă informații practice și curiozități despre noile cerințe din spațiul Uniunii Europene.

Începând cu data de 8 decembrie 2023, toate vinurile comercializate în UE trebuie să includă în mod obligatoriu pe etichete patru aspecte esențiale: valoarea energetică, intoleranțe sau alergii, declarația nutrițională și lista de ingrediente. „Având în vedere schimbările pe care acest nou regulament le presupune pentru producătorii de vinuri, Grupo Agrovin lansează un ghid complet care acoperă toate aceste modificări, cu scopul de a-i consilia și ajuta în această tranziție”, precizează grupul spaniol.

„Cartea albă privind etichetarea vinului”, conținut și indicații

În ghidul întocmit de compania din La Mancha se explică faptul că „prin acest nou regulament, pe de o parte, consumatorul va putea, într-un mod simplu și ușor, să aibă acces la lista de aditivi și la valoarea nutritivă, iar pe de altă parte, producătorul nu va trebui să își supraîncarce sticla și să strice aspectul vizual al ambalajului cu o cantitate neatractivă de informații”.

Cartea albă privind etichetarea vinului include, de asemenea, o definiție completă a aspectelor pe care vinificatorii ar trebui să le cunoască, cum ar fi ce înseamnă un ingredient sau diferența dintre un aditiv - care trebuie să fie etichetat - și un adjuvant, precum și ce fel de aditivi sunt supuși etichetării, pe lângă o serie de sfaturi cu privire la modul în care ar trebui să se desfășoare acest proces. „Fie pe eticheta digitală, fie pe eticheta fizică, aditivii trebuie să fie indicați în mod specific în lista de ingrediente. Recomandăm să se treacă mai întâi categoria aditivului, urmată de numele aditivului între paranteze „()”. Ar trebui să se adauge că, dacă aditivul este un alergen, acest lucru ar trebui să fie indicat cu caractere aldine.”

Acest manual de ajutor pentru producătorii de vinuri lansat de grupul Agrovin abordează aspecte precum calcularea valorii energetice și, totodată, rezolvă îndoielile pe care le pot avea producătorii de vinuri, cum ar fi informațiile care ar trebui să apară pe eticheta fizică și care pot fi furnizate în format electronic sau care sunt avantajele utilizării codurilor QR pentru a afișa informații despre ingredientele vinului. În acest sens, ghidul explică faptul că „cele mai semnificative sunt: pot fi traduse automat în limba corespunzătoare, în funcție de locul în care utilizatorul le scanează; puteți modifica etichetele în timp real, corectând orice probleme sau erori pe care le descoperiți după ce le imprimați, și puteți evita modificări majore ale etichetelor fizice”.

De asemenea, Cartea albă privind etichetarea vinului include unele informații practice, cum ar fi dimensiunea minimă a codului QR, dimensiunea minimă a fontului informațiilor nutriționale de pe QR, locul în care ar trebui să fie plasate informațiile de reglementare sau limbile în care ar trebui afișate informațiile, precum și unele curiozități, cum ar fi posibilitatea de a pune un cod QR în format autocolant.

Cartea albă privind etichetarea vinului poate fi obținută numai prin intermediul site-ului Agrovin, unde veți găsi instrucțiunile pentru a-l descărca și pentru a avea acces la tot conținutul său. În acest fel, aveți acces direct la toate noile reglementări UE (www.agrovin.com).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-un raport publicat recent, Curtea de Conturi Europeană își exprimă îngrijorarea cu privire la efectul acțiunilor prevăzute de Uniunea Europeană pentru viticultori. Politica vitivinicolă a UE nu reușește să răspundă obiectivelor de mediu și, în plus, măsurile aferente nu reușesc nici ele să vizeze în mod direct competitivitatea sectorului. Raportul special nr. 23/2023, intitulat „Restructurarea și plantarea podgoriilor în UE – Impact neclar asupra competitivității și un nivel limitat de ambiție în ceea ce privește mediul”, este disponibil aici.

Uniunea Europeană este cel mai mare producător, consumator și exportator de vinuri din lume. În 2020, în UE existau 2,2 milioane de exploatații vitivinicole, iar plantațiile viticole acopereau aproximativ 2% din suprafața agricolă utilizată din Uniune. Aproximativ 80% din vinul produs în UE provine din Italia, Franța și Spania.

Viticultorii și producătorii de vinuri sunt eligibili pentru sprijin financiar din Politica Agricolă Comună (PAC). Poate fi vorba de sprijin specific în cadrul organizării comune a pieței vitivinicole (în principal prin programe naționale de sprijin), dar și de plăți directe și de sprijin pentru măsuri rurale și/sau pentru măsuri de promovare orizontale.

În opinia Curții de Conturi Europeană, sectorul vitivinicol din UE este reglementat și bine subvenționat. Viticultorii primesc anual aproximativ 500 de milioane de euro din fonduri UE pentru a-și restructura plantațiile viticole și pentru a deveni mai competitivi. De asemenea, din 2016, viticultorii pot solicita autorizații pentru a planta noi vii. Scopul este de a permite o creștere controlată a potențialului productiv (până la o creștere anuală de cel mult 1%), evitându-se în același timp producția excedentară.

„Promovarea competitivității sectorului vitivinicol este esențială și deosebit de relevantă pentru UE, dar ar trebui să meargă mână în mână cu îmbunătățirea sustenabilității de mediu, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membru al Curții de Conturi Europeană, care a condus auditul. Putem spune că acțiunile UE încă nu au dat rezultate pentru niciunul dintre aceste două obiective.”

În UE, vinul poate fi roșu, alb și rosé, dar modul în care este cultivată vița-de-vie arareori este „verde”. Auditorii deplâng faptul că, în pofida volumului mare de finanțare implicat, politica vitivinicolă a UE nu a făcut multe pentru mediu. În special măsura de restructurare acordă puțină atenție obiectivelor verzi. În practică, banii UE nu au fost direcționați către proiecte care vizează reducerea impactului viticulturii asupra climei și/sau a mediului. Dimpotrivă, fondurile acordate ar putea avea chiar efectul opus, de exemplu determinând trecerea la soiuri care au nevoie de mai multă apă. La fel, creșterea anuală cu 1% a suprafeței acoperite de viță-de-vie, care a fost prelungită cu încă 15 ani (până în 2045), nu a fost niciodată evaluată din perspectiva mediului.

Viitorul nu se arată cu mult mai promițător: în noua PAC, nivelul de ambiție în materie de mediu rămâne scăzut pentru sectorul vitivinicol. În trecut, auditorii Curții au recomandat ca plățile către fermieri – inclusiv cele efectuate către viticultori – să fie condiționate în mod explicit de cerințe de mediu. În noua PAC, însă, astfel de condiții pentru finanțarea restructurării au fost sistate. De asemenea, proporția minimă din fondurile alocate sectorului vitivinicol pe care țările din UE trebuie să o consacre acțiunilor legate de schimbările climatice, de mediu și de sustenabilitate este de doar 5%. În opinia auditorilor, această cifră de 5% este cam scăzută, având în vedere că, în contextul înverzirii PAC, 40% din totalul cheltuielilor agricole ar trebui să vizeze obiective legate de climă.

Politica UE nu s-a dovedit a fi un succes nici pentru creșterea competitivității viticultorilor. În cele cinci țări auditate, proiectele sunt finanțate indiferent de conținutul sau de nivelul lor de ambiție și fără a se ține seama de criteriile privind stimularea competitivității. Se acordă finanțare și pentru schimbările nestructurale sau pentru reînnoirea normală a plantațiilor viticole, chiar dacă astfel de acțiuni nu sunt eligibile. Totodată, beneficiarii nu au obligația de a raporta cu privire la modul în care restructurarea le-a îmbunătățit competitivitatea. În plus, nici Comisia Europeană, nici statele membre nu evaluează modul în care proiectele sprijinite contribuie efectiv la creșterea competitivității viticultorilor.

Același lucru se poate spune și despre sistemul de autorizații pentru plantări. În primul rând, procentul maxim pentru creșterea anuală – de 1% – a fost propus și adoptat fără să se furnizeze vreo justificare sau fără să se analizeze dacă acesta este adecvat și pertinent. În al doilea rând, atunci când se acordă astfel de autorizații, sunt utilizate puține criterii de eligibilitate și de prioritate legate de competitivitate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cele mai reușite vinuri românești, înscrise de crame, vor fi evaluate și medaliate de către comisii de jurați imparțiali și profesioniști marți, 26 septembrie 2023, în cadrul celei de-a XV-a ediții anuale a „Premiilor de excelență Vinul.Ro”. Evenimentul are loc, pentru al treilea an consecutiv, în generosul cadru natural și arhitectural al resortului de eno-gastroturism și well-being Casa Timiș, din Dealu Mare, Chițorani - județul Prahova.

Rezultatele vor fi anunțate în data de 1 octombrie, pe parcursul unui eveniment special, de gală, de Ziua națională a gastronomiei și vinului din România (prima duminică a lui octombrie). Tot atunci vor fi anunțate și Premiile GastroArt - editură specializată în gastronomie și co-inițiator, alături de Vinul.Ro și de Chef Nico Lontras, al demersurilor care au condus la adoptarea Legii privind Ziua gastronomiei și vinului.

Lista vinurilor premiate - de referință pentru iubitorii vinurilor românești și pentru profesioniștii din domeniul comerțului de profil - va fi întocmită în urma degustării „în orb” (fără ca evaluatorii să cunoască identitatea probelor prezentate) și prin calcularea mediei punctajelor obținute de fiecare vin, în ordine descrescătoare limitată la cel mult o treime din numărul total al vinurilor înscrise în competiție. Comisiile de evaluatori vor fi formate, ca în fiecare an, din minimum 5 degustători provenind din domeniul producției, comerțului sau comunicării specializate de vin. În premieră, câte un absolvent al Școlii vinului din Iași va fi repartizat fiecărei comisii, într-un efort al organizatorilor de a lărgi orizontul de cunoaștere asupra vinurilor românești către pasionații interesați dar aflați în afara domeniului.

La concurs sunt înscrise vinuri din toate palierele de preț de piață, evaluatorii neavând acces la această informație, ci fiind invitați să judece și să puncteze (maxim 100 puncte posibil) strict calitatea conținută în pahar, în funcție de criterii ținând de aspect, arome, gust, postgust și impresie generală. Vinurile sunt prezentate anonimizate, aflate la temperatura optimă de consum și ordonate pe serii logice (același soi sau cupaj, cele tinere înaintea celor învechite, cele seci înaintea celor dulci, cele care nu au avut contact cu lemnul înaintea celor care au beneficiat de acest contact, cele cu conținut alcoolic mai redus înaintea celor cu procentaj alcoolic mai ridicat).

Reamintim că, publicația Vinul.Ro (funcționând sub acest nume din 2005, organizator a numeroase evenimente cu vin destinate și publicului larg) mai derulează, anual, încă trei alte competiții de profil - una dedicată exclusiv vinurilor certificate BIO (BIOVinul.Ro), una dedicată vinurilor produse în Republica Moldova (TOP MOLDOVA) și cealaltă dedicată celor cu rest de zahăr, din soiuri aromate (Vinul.Ro DULCE & AROMAT).

În afara medaliilor, PUNCTAJELE acordate de comisiile Vinul.Ro sunt utilizate ca referință atât de către consumatori, cât și de anumiți producători care doresc să utilizeze acest instrument pentru analiza internă a producției sau pentru a comunica mai nuanțat publicului și partenerilor de afaceri calitatea fiecărui lot îmbuteliat. În ultimii cinci ani, peste 1,5 milioane de sticle purtând la vedere punctajele Vinul.Ro au fost vândute pe piața autohtonă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 octombrie 2023 se depun Cereri de plată pentru intervenția IS-V-03 „Asigurarea recoltelor”. Beneficiarii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin.

Cererile de plată se depun pentru anul financiar 16 octombire 2023 – 15 octombrie 2024 (anul producției 2023) la Centrele Județene APIA și al Municipiului București, în conformitate cu OMADR nr.148/13.04.2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile și modul de implementare a intervenției IS-V-03 „Asigurarea recoltelor” din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Valoarea totală a ajutorului reprezintă:

a) 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale;

b) 50% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva: pierderilor prevăzute la lit. a) și a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile; pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Asigurările împotriva pierderilor suferite din cauza incendiilor nu sunt asimilate cu dezastre naturale.

În vederea aprobării sprijinului financiar beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:

a) Să exploateze o suprafață de minimum 0,1 ha cultivată cu soiuri de viță-de-vie care produc struguri pentru vin;

b) Suprafața de viță-de-vie cu soiuri care produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole;

c) Suprafața să fie declarată la APIA pe cererea unică de sprijin;

d) Să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin: denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă; codul numeric al parcelei viticole; suprafața parcelei asigurate; blocul fizic, respectiv localizarea suprafeței parcelei asigurate; soiul de struguri pentru vin; cantitatea de struguri pentru vin asigurată; suma asigurată pe hectar; riscurile asigurate; valoarea primei de asigurare;

e) Plățile din asigurare nu compensează producătorii pentru mai mult de 100% din pierderea de venit suferită, ținând cont de orice compensație pe care producătorii le obțin din alte scheme de sprijin sau de asigurare legate de riscul asigurat.

Cererea de plată trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) Copia actului de identitate (buletin/carte de identitate) pentru persoane fizice sau copiile certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și a certificatului de înregistrare fiscală pentru persoane juridice;

b) Copia poliței de asigurare, însoțită de copia dovezii plății acesteia și a contractului de asigurare;

c) Document de identitate bancară.

Toate informațiile se regăsesc pe site-ul APIA în Ghidul solicitantului – Asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ediția a III-a , revizia 1, aici: https://apia.org.ro/wp-content/uploads/2023/05/Ghid-asigurare-struguri-vin-Ed-III-R-1-2023_.pdf.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!