vegetal - REVISTA FERMIERULUI

Dacă vrei să fii la curent cu ce se întâmplă în agricultura din judeţul Alba, mai precis cu cea din zona Blajului, trebuie să discuți cu Dinu Şandru, fermier care lucrează peste 600 de hectare și îngrijește peste 500 de bovine. Zootehnist de mai bine de 20 de ani, a derulat trei proiecte cu finanțare europeană, în valoare de peste două milioane de euro, pentru a-și dezvolta ferma. Problemele cu care agricultura românească se confruntă nu l-au ocolit și a fost nevoit să aducă forță de muncă de peste hotare. Este de părere că e nevoie de o susținere adecvată din partea statului român și de proiecte strategice pe termen lung.

dinu sandru 1

În anul 2000, fermierul din satul Mănărade, care aparține de orașul Blaj, a achiziţionat opt juninci din rasa Bălţată românească, de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Târgu-Mureş, pe care a început apoi să le înmulţească din efectivul matcă. Dar dezvoltarea unei ferme presupune investiții pentru achiziția de utilaje sau construirea unor adăposturi adecvate, astfel că accesarea de fonduri europene a reprezentat o soluție pentru mulți fermieri. Astfel, în 2005, Dinu Șandru a depus un proiect prin SAPARD, în valoare de 144.000 de euro, care viza achiziţia de animale şi construirea unui adăpost pentru 50 de capete, plus sală de muls 2x4. „Am finalizat în 2007 primul proiect SAPARD și am decis să mai depun un proiect pentru cumpărarea de utilaje prin PNDR, în valoare de 420.000 de euro, pe care l-am realizat în 2009, iar în 2012 am depus un proiect care mi s-a şi aprobat în același an, de 1.478.000 de euro, pentru construirea adăpostului, plus achiziţie de uscător cereale, depozitare cereale şi o parte din utilajele de care mai aveam nevoie pentru cultura mare”, ne-a povestit fermierul din județul Alba.

dinu sandru 3

La ora actuală, ferma lui Dinu Șandru însumează 520 capete de vaci de lapte, plus tineretul aferent, precum și o suprafaţă arabilă de 610 hectare, plus păşuni. Și-ar fi dorit să acceseze și alți bani de la UE, în perioada 2015-2021, dar nu a mai avut cum din motive financiare, plus că nu mai putea realiza punctajul necesar pentru a fi eligibil, având accesate deja trei proiecte.

 

Procesare și distribuție locală

 

Dezvoltarea fermei a presupus și diversificarea raselor deținute, dar și o fabrică de procesare a laptelui, realizată doar prin investiție proprie. „Am început cu Bălţată românească, am trecut la un moment dat la Holstein Friză, dar fiind foarte pretenţioase am renunţat la o parte din Holstein şi vreau să trec acum pe Montbeliarde şi Jersey. Acestea vor fi rasele de vaci care vor rămâne în fermă, în viitor. Acum avem cam 180 de vaci la muls, am achiziţionat recent din Franţa 66 de juninci Monbeliarde, iar din Danemarca încă 44 de juninci Jersey. Urmează să ne reprofilăm pe alte rase, pentru a fi laptele mai benefic în procesare. Ai un randament mai bun din procesare dacă laptele are proteină ridicată, cu grăsime ridicată. Calitatea produselor lactate este mult mai bună când calitatea laptelui e la un standard mai înalt”, a arătat fermierul.

zoo 223 ferma blaj 6

Strategia pentru distribuția produselor realizate a vizat o piaţă locală, pentru care să fie trimise produse proaspete. „Inclusiv firma are un magazin de prezentare în Blaj, în schimb nu avem acces deocamdată la marile magazine, pentru că acolo se cer nişte condiţii pe care noi nu le îndeplinim, deoarece termenul de valabilitate la produsele noastre, care sunt naturale, e foarte scurt. Cel mai lung termen îl avem la telemeaua proaspătă, de 30 de zile, la caşcaval de 90 de zile sau 120 şi untul, de 90 de zile”, explică Dinu Șandru.

 

Fermă românească, angajați din Nepal

 

Mulți crescători de vaci de lapte afirmă că e  „o adevărată nebunie” să te implici în acest domeniu care te lasă fără vacanţă, libertate și devii practic prizonierul fermei. Dinu Șandru spune chiar că a crește vaci de lapte a devenit o îndeletnicire dificilă chiar și pentru alte țări, mai ales că generațiile care vin nu se arată prea dornice a se mai implica în zootehnie. „Necesită foarte mult timp şi nu mai avem forţa de muncă necesară. Nimeni nu-şi mai doreşte să ajungă în zootehnie. Nici chiar medicii veterinari nu mai vor în fermă, ci să fie agenți de vânzări la medicamente, într-o farmacie veterinară, să trateze animale de companie. Nimeni nu-şi mai sacrifică timpul liber şi familia pentru zootehnie. Am căutat ceva medici veterinari în ultimii doi ani, dar niciun medic veterinar nu‑şi mai doreşte să lucreze efectiv în fermă”, ne-a declarat fermierul, subliniind că, dacă vrei să faci o investiţie la nivel industrial, devine o misiune imposibilă în lipsa unei echipe, indiferent cât de bun profesionist ești tu.

Pentru a depăși provocările cauzate de forţa de muncă, chiar şi de cea necalificată, a decis în urmă cu mai bine de doi ani să aducă muncitori din Nepal. „Am recrutat în prima fază 15 persoane şi, la momentul actual, avem zece persoane, trei femei şi șapte bărbaţi în fermă, cu care facem munca necalificată”, a precizat Dinu Şandru.

zoo 223 ferma blaj 2

 

Roboții, viitorii „angajați” din zootehnie

 

Pentru utilaje spune că nu are probleme atât de mari cu personalul, deoarece a investit foarte mult în tehnică. „Avem utilaje de generaţie nouă care costă şi mulţi bani, dar care și creează confort angajatului. Acesta e singurul avantaj pe care-l avem, acolo nu ducem chiar atât de mare lipsă de forță de muncă precum în ferma de animale, unde viitorul ar fi de robotizare. Pe viitoarea PAC, adică PNS 2023-2027, proiectul pe care aş dori să-l realizez ar fi investiția în roboţi, respectiv robiţi de muls, roboţi de curăţat, roboţi de furajat, indiferent cât ar costa. Să presupunem că m-ar costa două milioane de euro să robotizez toată ferma, tot aş prefera să mai trag zece ani de rate, de proiectare şi de tot, ca să pot să cumpăr roboții”, ne-a spus fermierul.

 

Atitudine conformă realității românești

 

Deși optimist pentru că a realizat cam tot ce și-a propus până în prezent, Dinu Șandru afirmă că viitorul îl vede „un pic în ceaţă”: „Se vor face multe schimbări pe Planul Național Strategic 2023-2027. Vor fi anumite modificări şi vor fi finanţări pe zone – în ultimul timp, a fost mai mult pe zona sudului, unde s-au dezvoltat mai mult ferme. Dar depinde de Ghiduri şi pe ce se bazează Uniunea Europeană să subvenţioneze, să dezvolte mai mult. Îl văd în ceaţă că nu mai avem siguranţă, mai ales în România, din partea instituţiilor care fac legile, nu știu dacă peste doi ani am unde să mai vând produsul, nu știu dacă nu voi avea nişte condiţii foarte grele, de neîndeplinit. Vă dau un exemplu clar, Legea mirosului. Sunt pasibil să iau o amendă oricând, dacă deranjez un trecător.”

Dinu Şandru crede că ne-am schimbat foarte mult ca naţiune și nu mai suportăm nimic. Când a ridicat silozul de porumb, a fost nevoit să treacă prin localitate cu utilaje, tractoare, cu remorci de tonaj mare, ceea ce a nemulțumit localnicii. „În doar trei zile am făcut silozul şi ieşeau la poartă, urlau şi făceau cu mâna că suntem nebuni, că nu mai terminăm odată… şi stăm într-un sat. Oamenii nu mai înţeleg că mai trebuie produsă și mâncare... Eu am fost în Franţa, în Germania, în Danemarca, în Ungaria. Acolo nu are nimeni treabă cu agricultorii. Am rămas surprins când în Franţa am văzut și femei conducând utilaje agricole, inclusiv pe câmp şi prin oraş.”

Este nevoie de crearea unei infrastructuri pentru utilajele agricole, dar până atunci fermierii sunt nevoiți să o folosească pe cea existentă, iar atitudinea localnicilor și a autorităților să se conformeze realității românești.

zoo 223 ferma blaj 5

 

Nu merită să investești într-o țară nesigură, fără strategii

 

O altă provocare pentru agricultorii români este lipsa unor strategii pe termen lung în agricultură. Chiar dacă din 2027 nu ar mai fi subvenţiile agricole, agricultorii cred că existența unei pieţe libere şi corecte le va permite să producă în continuare, deoarece la mâncare nu se poate renunţa. „Ar trebui însă să ne gândim la siguranţa alimentară, la care nu se gândeşte nimeni, indiferent cine vine. «Vin ai noştri, pleacă ai voştri»  rămâne tot la nivelul discuţiei și nu se pune accent pe absolut nimic, ca să avem un viitor în siguranţa alimentară. E nevoie de o strategie pe cel puţin trei sau cinci ani, să ştim: da, putem produce cinci ani o cantitate de lapte... un exemplu este cota de lapte.”

Această lipsă de predictibilitate îl face să afirme că-și va sprijini copiii să-şi facă un viitor în altă parte, pentru că nu merită să stai într-o ţară nesigură care nu-ţi asigură un plan de viitor.

zoo 223 ferma blaj 4

Este necesară susținerea sectoarelor afectate, mai ales în contextul actual, în care prețul tuturor input-urilor a crescut. „Noi vindem laptele astăzi la acelaşi preţ ca şi acum un an, când motorina era 4,50 lei pe litru, acum trecând de 6 lei, iar statul nu intervine deloc cu o subvenţie indirectă, să zică «stai un pic, nu putem omorî un sector!». Deci e o nesiguranţă mare în ţara noastră, pentru că nu se intervine din partea statului. Într-adevăr, ne-a dat subvenţia de COVID, dar nu s-a dat cât s-a promis, 100 de euro, ci 69 de euro. Subvenția aceasta a scăzut cam cu 40%. Deci în loc să dai când e greu, tu scazi. E o greşeală mare, pentru nişte investiţii costisitoare. Sincer, dacă lucrurile în viitorii cinci ani, până când termină copiii, cel mare termină inclusiv facultatea, nu se îndreaptă spre o cale mai sigură în România, eu sincer mi-aș sprijini copiii să-şi facă un viitor în altă parte, pentru că nu merită să stai într-o ţară nesigură, care nu-ţi asigură un viitor, un plan de bătaie de viitor”, ne-a zis în încheiere fermierul Dinu Șandru.

Articol scris de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Zootehnie

Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a anunțat noutățile Campaniei 2022 de primire a cererilor unice de plată.

Astfel, începând cu 15 februarie 2022 este funcțională aplicația IPA on-line, oferind  posibilitatea digitizării din timp a parcelelor agricole.

O altă noutate este modalitatea de utilizare a semnăturii electronice. Prin urmare, toți fermierii care dețin semnătură electronică vor putea depune la APIA cererile semnate în format digital.

„De asemenea, pentru că APIA este permanent preocupată de protejarea mediului, dar și de fluidizarea actului administrativ, a fost luată decizia de a nu mai transmite invitații în format letric (imprimat). Pentru programare în vederea depunerii cererii, fermierii vor fi contactați de funcționarii APIA prin diverse mijloace de comunicare, telefonic sau e-mail”, a precizat directorul general APIA.

Adrian Pintea a prezentat schemele și măsurile care pot fi accesate în anul 2022, plafoanele financiare alocate, dar și stadiul absorbției fondurilor implementate de APIA, în cadrul Conferinței „Prioritățile agriculturii românești, reforma PAC și Pactul ecologic european: impactul estimat pentru agricultură”, organizată, joi – 10 februarie 2022, de Clubul Fermierilor Români la Covasna, unde a fost prezent și ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Foto: APIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În luna martie a anului curent va vedea lumina tiparului cartea „Securitatea și calitatea produselor vegetale, siguranța vieții”, scrisă de dr. ing. Otilia Cotuna (șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin și șef Lucrări USAMVB Timișoara), conf. dr. Marinel Horablaga (USAMVB Timișoara și director Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin) și dr. Mirela Paraschivu (șef Lucrări Facultatea de Agronomie Craiova, catedra Fitopatologie).

Cartea, ne-a spus Otilia Cotuna, se adresează tuturor specialiștilor din agricultură (fermieri, cercetători, cadre didactice, protecționiști, studenți etc.), dar și consumatorilor care doresc un plus de informații despre contaminanții periculoși ai produselor vegetale agricole (limite maxime admise, gradul de toxicitate pentru om și animale, cât și măsurile de prevenție, acolo unde este posibil).

Sunt aduși în atenție factorii care au condus la poluarea produselor vegetale punând în pericol siguranța alimentară. „Principalii contaminanți ai produselor vegetale, tratați în carte sunt: micotoxinele produse de fungii micotoxigeni care atacă plantele cultivate în perioada de vegetație, dar și de depozitare, pesticidele și limitele maxime admise în produsele vegetale, metale grele, aditivi și E-uri, poluarea dioxicarbonică, metanică și nanometrică (ca factori esențiali ai modificărilor climatice)”, a precizat Otilia Cotuna.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ca urmare a intrării în vigoare a Ordinului 190/2021, care stabilește criteriile și modalitățile potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de anumite facilități fiscale, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV vine în sprijinul fermierilor cu un nou ghid pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membrii acestora. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, modificată prin Legea nr. 21/2019 și Legea 265/2020.

Un mic pas pentru stimularea investițiilor colective prin intermediul cooperativelor agricole este scutirea acestora de la plata impozitului pentru clădirile şi terenurile aflate în patrimoniu utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori.

În fiecare an, în perioada 1 ianuarie – 31 martie, cooperativele agricole care îndeplinesc condițiile trebuie să depună la primăriile pe raza cărora dețin clădiri și terenuri în patrimoniu următoarele:

  • lista membrilor cooperatori înscriși în cooperativa agricolă;

  • declarația pe propria răspundere întocmită de către cooperativa agricolă din care să reiasă denumirea și valoarea activităților de prestări servicii efectuate de cooperativa agricolă către membrii cooperatori;

  • lista clădirilor și terenurilor aflate în patrimoniu utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori pentru care solicită scutirea.

Pentru că în această perioadă se lucrează la bugetele primăriilor, UNCSV recomandă ca atât membrii, cât și cooperativele agricole să verifice dacă îndeplinesc criteriile pentru accesarea facilităților fiscale și să informeze UAT-urile că intenționeză să solicite acordarea acestora pentru bunurile deținute, astfel încât sumele respective să nu fie cuprinse în bugetul aferent anului 2022. UNCSV vă poate îndruma pașii pentru accesarea facilităților fiscale prevăzute pentru cooperative și membri (ghidul poate fi consultat aici: https://www.uncsv.ro/images/cooperative-agricole/UNCSV-_GHID_ACCESARE_FACILITATI_FISCALE_COOPERATIVE_SI_MEMBRI_COOPERATORI_-_14.12.2021.pdf). „Ne bucurăm că autoritățile au înțeles necesitatea consolidării cooperativelor agricole și realizării de investiții colective care să aducă valoare adăugată producției primare a membrilor cooperatori, implicit sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare a României”, conchide Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Publicat în Știri

Timp de două zile, pe 7 și pe 9 decembrie 2021, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, s-a întâlnit cu mediul asociativ, respectiv cu reprezentanții unor organizații profesionale: Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Federația Națională PRO AGRO, Clubul Fermierilor Români.

În cadrul întâlnirilor, Adrian Chesnoiu a ținut să le transmită fermierilor că ministerul pe care-l conduce este interesat de dialogul cu mediul asociativ, consultările din această perioadă cu fermierii și reprezentanții acestora fiind extrem de importante pentru definitivarea Planului Național Strategic. „Conectarea afacerilor agricole cu decidenții din administrație reprezintă o etapă semnificativă în parteneriatul dintre minister și mediul privat”, a punctat șeful MADR.

 

Autorizarea de urgență a tratamentului semințelor cu neonicotinoide, pentru campania de primăvară 2022

 

Delegația Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) a fost condusă de președintele Nicolae Sitaru, care a subliniat că gestionarea riscurilor agricole este o preocupare a membrilor APPR. Discuțiile au vizat definitivarea Planului Național Strategic (PNS), Legea privind comasarea terenurilor agricole, creșterea suprafețelor amenajate pentru irigații. Reprezentanții APPR au venit cu câteva propuneri punctuale, precum creșterea suprafeței minime eligibile la plată sau redefinirea dimensiunii economice a fermelor. Ministrul Agriculturii a punctat că are în vedere introducerea unei intervenții orientate spre stimularea pieței, bazate pe obiectivele strategice din PAC.

appr madr

Delegația APPR a reiterat solicitarea fermierilor români de acordare în cel mai scurt timp a autorizării de urgență a tratamentului semințelor cu insecticide din grupa neonicotinoidelor pentru culturile de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr pentru campania de primăvară 2022. Adrian Chesnoiu a confirmat că aceasta constituie o prioritate pentru autorități, în vederea conservării potențialului de producție al României.

APPR a adus în discuție problema eco-schemelor, care îi preocupă în mod deosebit pe fermieri. În opinia ministrului, acestea ar trebui considerate ca fiind o facilitate pentru sectorul agricol din România, pentru care trebuie să se depună toate eforturile în direcția cheltuirii acestor fonduri. „Consider că una dintre prioritățile acestui mandat este reprezentată de capitolul eco-scheme, ținând cont de faptul că ele reprezintă 25% din bugetul anual alocat plăților directe, respectiv circa 475 de milioane euro pe an. Deși voluntare pentru fermieri, aceste eco-scheme sunt obligatorii pentru statele membre și ar fi păcat ca acești bani să nu fie cheltuiți în sectorul agricol din România. Ne propunem elaborarea unor eco-scheme facile care să fie aplicabile fermierilor români, dar care să și corespundă ambițiilor crescute de mediu stabilite de Comisia Europeană”, a spus Adrian Chesnoiu.

Consolidarea mediului asociativ pe plan intern precum si sprijinirea participării acestuia la organizațiile europene, care au reprezentare în toate grupele de dialog civil, organizate de către DG AGRI  din cadrul Comisiei Europene, a fost un alt subiect atins în cadrul întâlnirii. „După părerea mea, sunt esențiale participarea organizațiilor reprezentative ale fermierilor la consultările publice de la Bruxelles și schimbul de informații între actorii implicați. Deciziile adoptate la nivel european trebuie să fie în acord cu specificul fiecărui stat membru, iar ambițiile asumate trebuie să vină în sprijinul fermierilor pentru a nu îi împovăra suplimentar”, a conchis ministrul.

 

Propuneri ale fermierilor și industriașilor

 

La discuțiile de la MADR, delegația Federației PRO AGRO a fost condusă de președintele Ionel Arion, alături de care s-au aflat reprezentanții tuturor sectoarelor care se regăsesc în federație, respectiv ovine și caprine, bovine Aberdeen Angus, pescuit și acvacultură, îmbunătățiri funciare, pasăre și porc, taurine de carne și lapte, morărit și panificație etc.

pro agro 3

Între subiectele discutate cu ministrul Agriculturii s-au aflat definitivarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027, construirea bugetului pentru anul 2022, transpunerea Directivei privind practicile comerciale neloiale, optimizarea PNRR în sensul identificării unor programe pentru sprijinirea investițiilor în energia alternativă pentru cei care activează în domeniul agricol, debirocratizare, dezvoltarea procesării, etc.

Referindu-se la finalizarea Planului Național Strategic, ministrul Adrian Chesnoiu a afirmat: „Toate liniile de finanțare și fișele de intervenție vor viza performanța. Plecând de la balanța comercială cu produse agroalimentare la produsele la care se înregistrează deficit, corelat cu provocările din perioada următoare, la nivelul MADR se vor face analize pe fiecare zonă de intervenție în parte.”

De asemenea, Adrian Chesnoiu a subliniat că are în vedere să simplifice și să debirocratizeze cât mai mult procesul de accesare a fondurilor europene, fie că e vorba despre Pilonul I care vizează plățile directe, fie că este vorba despre Pilonul II – dedicat investițiilor în dezvoltarea satului românesc.

Ministrul le-a amintit celor prezenți de modificările aduse Legii cooperației agricole nr. 566/2004, un element de sprijin pentru fermieri fiind atestatul de gospodar. „Punem accent pe importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune”, a arătat Adrian Chesnoiu.

„Considerăm că efortul unor discuții de aproximativ trei ore, cu dezbaterea unor subiecte de interes maxim pentru sectoarele reprezentate, poate uneori discuții aprinse din cauza urgenței necesare în aplicare a măsurilor solicitate, a meritat. Credem că a fost un dialog constructiv”, a specificat președintele PRO AGRO, Ionel Arion.

Reprezentanții federației i-au înmânat ministrului, pentru o analiză detaliată, o mapă care centralizează aproximativ 50 de pagini de propuneri constructive, dar mai ales analize de date în susținerea propunerilor, dintre care am selectat câteva, pe care le publicăm mai jos.

- Crearea unui grup de lucru în MADR, care să propună mecanisme pentru gestionarea riscurilor în agricultură în cadrul MADR;

- Urgentarea promovării unei noi legi a arendei;

- Aprobarea noilor tehnici de ameliorare moderne pentru a face față schimbărilor climatice și țintelor din Pactul Verde European;

- Acordarea unei măsuri de sprijin în vederea susținerii OUAI-urilor cu 50% din costurile cu energia electrică;

- Extinderea măsurilor de bunăstare la animale, pe lângă pasăre și porc la întreaga zootehnie;

- Combaterea vânzărilor „la negru” de produse agroalimentare, practică care concurează neloial fermierii fiscalizați;

- Finalizarea și adaptarea întregului cadru legal privind comercializarea prin rețelele de hypermarket de o asemenea manieră încât practicile comerciale neloiale să fie combătute eficient, inclusiv prin stoparea dumpingului la raft, frauda alimentară urmând a fi monitorizată și sancționată;

- Urgentarea măsurilor legislative necesare conceperii unui plan național de combatere efectivă a pestei porcine africane;

- Simplificarea formalităților pentru accesul mai facil al fermierilor, inclusiv al celor din zootehnie, la eco-scheme care reprezintă peste 25% din bugetul PNS;

- Prelungirea măsurilor de susținere în contextul pandemiei Covid-19 și pentru 2022;

- Combaterea fraudei alimentare și a înlocuitorilor care induc în eroare consumatorul în cazul laptelui și a alimentelor procesate în general;

- Solicitarea unui mecanism de compensare a facturilor la gaz și energie electrică pentru industria zootehnică și cea de procesare.

 

Accent pe tinerii fermieri

 

Pe 9 decembrie 2021, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit cu Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români și cu participanții în cadrul programelor „Tineri Lideri pentru Agricultură” și „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

3DX 5008

Subiectele dialogul ministrului cu fermierii au vizat: soluții pentru finanțarea irigațiilor; programul pentru atragerea tinerilor în agricultură și ridicarea gradului de cunoștințe și specializare a forței de muncă active în acest domeniu; necesitatea unor politici și programe aliniate la nevoile fermierilor, care să vizeze creșterea competitivității la nivel european a agricultorilor din țara noastră; subvențiile pentru anumite culturi și inputuri; debirocratizare; cooperare inter-ministerială; implementarea și extinderea soluțiilor de digitalizare a instituțiilor responsabile pentru agricultură; reglementările privind inputurile pentru agricultură (utilizare fertilizanți, acces la pesticide).

Ministrul Adrian Chesnoiu a subliniat că este nevoie de concentrare pe sprijinul acordat tinerilor fermieri și pregătirii acestora pentru asigurarea succesiunii și dezvoltarea afacerilor din agricultură. În același timp, șeful MADR a încurajat fermierii din România și Republica Moldova, participanți la programele de formare organizate de Clubul Fermierilor, să facă schimb de bune practici pentru a consolida puntea de legătură dintre cele două țări.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește în continuare cereri de finanțare pentru proiecte de investiții în exploatații agricole, prin submăsura 4.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020). Suma totală disponibilă, până pe 25 ianuarie 2022, pentru investiții în exploatații agricole vegetale și zootehnice este de 589 de milioane de euro.

Pentru achizițiile simple de utilaje agricole și pentru irigații, drenaj sau desecare, nu se mai pot depune solicitări de finanțare deoarece fondurile au fost epuizate. Componenta de achiziții de utilaje agricole de către tinerii fermieri a fost închisă pe 7 decembrie 2021 ca urmare a solicitărilor depuse on-line de către 498 de tineri prin care a fost depășită suma totală alocată pentru această componentă (fonduri solicitate de 112,6 milioane de euro, față de o alocare de 75 de milioane de euro). Și pentru componenta de achiziții simple de utilaje agricole și pentru irigații, drenaj sau desecare la nivelul fermei, depunerea s-a închis pe 30 noiembrie 2021, ca urmare a depășirii de aproape trei ori a alocării de 125 de milioane de euro, fiind solicitate 335 de milioane de euro de către 846 de fermieri.

În acest moment, fermierii mai pot solicita fonduri pentru investiții în condiționarea, procesarea și marketingul în ferma vegetală, exceptând legumicultura și cartofii (11 milioane de euro disponibili), în ferma zootehnică (81 de milioane de euro disponibili) și pentru legume și cartofi (53 de milioane de euro disponibili).

Totodată, sunt disponibile 30 de milioane de euro pentru investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) în zona montană și 326 de milioane de euro pentru același tip de investiție la nivel național.

Pentru investiții privind înființare, extindere, modernizare în sectorul legume, inclusiv în spații protejate, și cartofi (producție primară, condiționare și marketing), cei interesați au la dispoziție fonduri în valoare de 86 de milioane de euro.

Până pe data de 24 decembrie 2021 se desfășoară etapa a doua a sesiunii de depunere a proiectelor, în care se pot depune proiectele care au un punctaj egal sau mai mare de 50/60 de puncte, pragurile de calitate lunare pentru fiecare componentă sunt detaliate în Anunțul de primire a proiectelor pentru submăsura 4.1, disponibil pe pagina de internet a AFIR.

0V5A1318

Reamintim că solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – „Investiții în exploatații agricole” sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului, disponibil pe pagina de internet a AFIR.

Cuantumul sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90% din valoarea eligibilă, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricultura ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice sau pentru investițiile colective.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în cursul lunii decembrie 2021 se depun cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2022, la centrele judeţene ale APIA sau al municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a dispus ca, pentru anul viitor, să se realizeze o analiză în vederea implementării unor soluții care să vizeze renunțarea la anumite documente ce trebuie să însoțească cererile de sprijin.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri

funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138 / 2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de

bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă eliberată de Primărie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de

albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu

modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data-limită de depunere a cererii de acord.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Fermierii plătesc în continuare oalele sparte, chiar și după ce responsabilii de spargerea lor au fost înlocuiți... Pentru că incompetența pare să fie un dăunător foarte agresiv și greu de stârpit.

La final de an, după ce au trecut prin toate furcile caudine, fermierii și agricultura României au primit o nouă lovitură. Acum, chiar înaintea Sărbătorilor de Crăciun, în Postul Nașterii Mântuitorului, aflăm că la mult așteptata și deja întârziata rectificare bugetară, Ministerului Agriculturii i s-au tăiat 2,3 miliarde de lei din bugetul și așa secătuit. Este o sumă foarte mare, cea mai mare tăiere suferită de un minister, iar sacrificiul va avea repercusiuni pe termen lung.

Cum s-a ajuns aici este bine de știut, deoarece este grav să tot trecem peste un management defectuos, peste incompetență, peste nesimțire. Este imperios de instituit un sistem prin care să dea fiecare socoteală pentru ceea ce face. De pildă, fostul ministru Adrian Oros ar trebui să plătească pentru că a avut bani în bugetul MADR, dar a refuzat să-i direcționeze pentru agricultură și industria alimentară. Ar trebui să plătească nu doar pentru incompetență sau rele intenții, ci și pentru dobânzile pe care le vom suporta noi toți. Pentru că banii ceruți de el au fost obținuți prin împrumuturi de către Ministerul Finanțelor Publice. Și știm foarte bine că orice împrumut înseamnă dobânzi mari.

Fără astfel de măsuri, care se dovedesc necesare, vom păți mereu același lucru, iar fermierii vor rămâne fără bani pentru investiții. Rezultatele vor fi catastrofale nu doar la nivel de afaceri în agricultură, ci și pentru că va fi afectată siguranța alimentară.

Cine își dorește asta?

Scris de: DANIEL BOTĂNOIU, președinte Asociația Fermierilor din România (AFR), fost secretar de stat MADR

Foto: arhiva Daniel Botănoiu

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat Campania de plăți în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2021. Începând cu 2 decembrie 2021, APIA demarează plata finală ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2021.

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale aferent Campaniei 2021, respectiv de până la 70% în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Au fost autorizați pentru plata avansului 745.155 de fermieri, ceea ce reprezintă 96,72% din numărul fermierilor care au depus Cerere unică de plată în Campania 2021 și au fost declarați eligibili la plata avansului.

Suma totală autorizată la plată este de 1,26 miliarde euro.

În ceea ce privește Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, au fost autorizați la plată un număr de 14.646 fermieri, reprezentând un procent de 87% din fermierii care au solicitat sprijin în Campania 2021, iar suma autorizată este în valoare de 45,20 milioane euro.

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR, la cursul de schimb de 4,8683 lei pentru un euro.

Situația plăților autorizate de către fiecare Centru Județean al APIA se regăsește în tabelele de mai jos.

avans1

avans2

avans3

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat că toate măsurile de sprijin pentru agricultori, aflate în desfășurare până la sfârșitul anului, vor fi susținute de la buget. De asemenea, oficialul guvernamental a precizat că bugetul pentru subvenții a fost suplimentat cu 200 de milioane de lei, astfel încât sumele necesare sprijinului pentru motorină și pentru susținerea sectorului de ameliorare în zootehnie să fie asigurate.

„Agricultorii știu că sunt om de cuvânt. Din păcate, faptul că fermierii au fost abandonați se vede pe deplin în execuția bugetară. Este rușinos că suma de aproximativ 2,3 miliarde de lei rămâne necheltuită ca urmare a întârzierilor în implementarea acțiunilor aferente perioadei de tranziție 2022-2023. Sunt bani care ar fi trebuit investiți în agricultura românească și care, din păcate, nu au fost alocați eficient. Pentru că timpul rămas până la sfârșitul anului este prea scurt pentru a putea fi cheltuite, aceste fonduri vor merge prin rectificarea bugetară pentru susținerea altor măsuri urgente pentru români. Mă voi asigura totodată că bugetul Agriculturii pentru anul viitor va fi unul consistent, iar toți banii vor fi utilizați pentru susținerea fermierilor români și a produselor românești. Luăm toate măsurile corecte pentru a aduce pe masa românilor hrană sănătoasă, de calitate, la prețuri rezonabile”, promite ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, care punctează că are de acum ușile MADR deschise pentru întreg sectorul agroalimentar și spațiul rural românesc.

Foto: Arhiva Adrian Chesnoiu

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista