Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că plătește ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2022 (trimestrul IV/2022).

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 141.581.159 lei și se acordă unui număr de 16.465 beneficiari, pentru cantitatea de 86.859.574,448 litri de motorină determinată.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul IV/2022 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 62/15.02.2023.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cea de-a doua generație „Antreprenor în Agricultura 4.0” a absolvit vineri – 17 februarie 2023, cursurile programului care își propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești pentru transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. 31 de manageri de ferme din toate regiunile țării au participat la a doua ediție a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”, ale cărui cursuri au început în noiembrie anul trecut.

Ceremonia de absolvire a avut loc în prezența conducerii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, inițiatorul programului destinat fermierilor cu experiență în agricultură, indiferent de sectorul în care activează, vegetal sau zootehnic.

,,Felicitări! Să puneți în practică cele deprinse aici și să împărtășiți cu colegii fermieri din zona dumneavoastră din experiența acumulată în urma acestor cursuri de Antreprenor în Agricultura 4.0”, le-a spus absolvenților Florin Tiutiu, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români.

„Alături de programul Tineri Lideri pentru Agricultură, acest program al antreprenorilor în agricultura 4.0 este foarte important pentru noi, pentru că el pregătește fermierii pentru a face față provocărilor actuale, dar mai ales pentru cele viitoare”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Membru fondator și cu activitate de mentorat în cadrul Clubului, Jabbar Kanani, președintele Grupului Agricover, a afirmat: „Nu uitați că vârsta medie a fermierilor este către 55 - 60 de ani. Problema care se punea tot timpul în discuțiile mele cu agricultorii era cine preia ferma. Am ajuns, astăzi, la a patra serie de Tineri Lideri pentru Agricultură și a doua de Antreprenor în Agricultura 4.0. Până acum putem spune fără să greșim că am creat o comunitate foarte strânsă de fermieri bine pregătiți pentru provocările viitoare”.

Unul dintre absolvenți este Bogdan Pantazi, cu o experiență de 15 ani în agricultură, azi fiind managerul afacerii familiei, Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași, societate care deține atât ferme vegetale, cât și zootehnice. „Consider că întotdeauna putem să ne îmbunătăţim cunoştinţele şi să învăţăm lucruri noi din experienţa altora şi întotdeauna este loc pentru lucruri noi. Antreprenor în Agricultura 4.0 mi-a arătat modalităţi pe care le pot implementa în cadrul firmei noastre pentru a simplifica anumite procese şi a realiza o coeziune cât mai bună între oameni şi între sectoarele noastre de activitate. Şi din punctul ăsta de vedere cred că e un pas mare pe care-l facem cu aceste cursuri”, ne-a zis Bogdan Pantazi.

Florin Stegariu, un alt manager tânăr de afacere agricolă, ne-a declarat: „Consider că avem nevoie de predictibilitate în fermele noastre, avem nevoie mai mult ca niciodată de un proces de şlefuire, de învăţare continuă care să ne ofere posibilitatea de a crea un ecosistem valoros, de a inova în fermele noastre, de a digitaliza fermele, de a pune accent pe o cultură organizaţională care să ne ofere o orientare spre profitabilitate, spre oportunitatea de a ne îmbunătăţi atât noi ca antreprenori, cât şi fermele noastre să evolueze odată cu capacitatea noastră de a simplifica, în primul rând, şi de a inova. Mă simt ca într-o familie. Colaborăm de foarte mulţi ani, particip activ la evenimentele organizate de Clubul Fermierilor Români, este o oportunitate unică de a ne conecta cu toate elementele de noutate care apar, evoluăm, evoluăm şi noi ca tineri antreprenori, asta este şi raţiunea pentru care am urmat și am absolvit cursurile programului Antreprenor în Agricultura 4.0. Rolul antreprenorului este de a fi un creator de context, de valoare adăugată, avem nevoie de modele de business de succes, modele de afaceri integrate şi nu în ultimul rând avem nevoie de o foaie de parcurs. Trebuie să avem predictibilitate în fermele noastre, iar în Clubul Fermierilor Români am găsit un sprijin de nădejde din toate punctele de vedere”. Florin Stegariu este proprietarul Cramei Strunga, din județul Iași, acolo unde se exploatează 87 de hectare cu viță-de-vie, pe Dealurile Moldovei.

Cât trăim, învăţăm, şi tot nu le ştim pe toate, este de părere Maniu Vonica, fermier din județul Constanța, cu o experiență de aproape 20 de ani în agricultură, în prezent având o fermă vegetală, cultură mare pe 2.400 ha. „Agricultura e într-o continuă schimbare, în fiecare an vin provocări noi, apar reguli noi, apar probleme noi, partea de climă şi de meteo se schimbă, şi atunci, ca să fii ancorat în tot ceea ce se întâmplă, e bine să fii tot timpul în contact cu oameni care au experienţă, care au trecut prin toate. Sunt foarte încântat acum la finalul cursurilor Antreprenor în Agricultura 4.0. Precizez că eu sunt membru în Consiliul director al Clubului Fermierilor Români şi sunt foarte mândru de aceste două programe - „Tineri Lideri pentru Agricultură” şi „Antreprenor în Agricultura 4.0”, deoarece ele lansează şi perfecţionează tinerii şi oamenii din domeniu. Toţi cei care activează în agricultură învață să facă lucrurile mult mai profesional, să obțină calitate în toate”, a precizat Maniu Vonica.

„Acest program are o formă perfectibilă. În această a doua serie au fost întâlniri fructuoase, cu provocări și legături strânse între cursanți. O comunitate care a schimbat idei și care, cu siguranță, își va împărtăși și-n viitor din experiența fiecărui membru”, a concluzionat Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.

Articol de: MIHAELA PREVENDA și ȘTEFAN RANCU

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în secțiunea Transparență decizională, a fost postat, pe 14 februarie 2023, proiectul de ordin privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intevențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)–c) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat.

„Pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene și de la bugetul de stat, în cuantumurile alocate României pentru perioada 2023-2027, conform Planului Strategic PAC 2023-2027 este necesară crearea unui nou cadru juridic la nivel național, având în vedere că perioada reglementată prin OMADR nr. 45/2021, respectiv anii 2021 și 2022, s-a încheiat la 31 decembrie 2022”, transmite MADR.

Fermierii care depun la APIA cererea de plată pentru intervențiile de plăți aferente domeniilor vegetal și zootehnic prevăzute în Planul Strategic, începând cu 1 martie 2023, trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice prevăzute de prezentul ordin.

Reamintim că, în perioada 2023-2027, România beneficiază de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), de 9,78 miliarde euro pentru:

• Sprijinirea tranziției către o agricultură durabilă;

• O ambiție crescută în ceea ce privește acțiunea în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, comparativ cu perioada anterioară de programare;

• Respectarea unor cerințe obligatorii, mai puternice ce vizează standardele pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1.571/2022 s-a creat baza legală pentru elaborarea legislației secundare, care vizează criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice, precum și modul de implementare pentru următoarele intervenții care se aplică în agricultură:

• Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității;

• Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;

• Schemele pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor;

• Schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru culturile: soia, lucernă, leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre boabe, fasole boabe şi fasole păstăi), orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în camp (tomate, castraveţi, ardei, vinete), legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveţi, ardei, vinete), fructe pentru consum în stare proaspătă/procesare (prune, mere, cireşe, vişine, caise, piersici) și semințe pentru plante furajere;

• Schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru crescătorii de animale din speciile bovine (vaci de lapte, taurine de carne, bivoliţe de lapte.), ovine, caprine și crescătorilor de viermi de mătase;

• Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturi amplasate pe teren arabil (ANT 1), in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 și sfeclă de zahăr - ANT 6;

• Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic astfel: schema decuplată de producție în sectorul lapte bovine, schema decuplată de producție în sectorul carne bovine și schema cuplată de producţie în sectorul ovine/caprine.

Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, potrivit prevederilor art. 147 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Condițiile specifice de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, cu excepția perioadei de referință pentru ANT lapte, care a devenit anul 2018, precum și a datei de referinţă pentru ANT carne, care a devenit 31 ianuarie 2018.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării în dezbatere publică a proiectului de act normativ, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de ordin poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5639_9b032eeadf69363ad37ce9922798176b.html

Ediția cu numărul 13 a unuia dintre cele mai mari concursuri de băuturi distilate din Europa, Quintessence 2023, a fost cu noroc pentru Distileria Măgura Zamfirei, ale cărei produse au fost medaliate cu aur, argint și bronz. Sâmbătă, 4 februarie, Master Distiller-ul Alexandru Haită, fermier și proprietar al distileriei din județul Teleorman, a fost prezent la gala de premiere a concursului, în orașul Debrecen – Ungaria, pentru a primi trofeele.

„Ne bucurăm că munca noastră este recunoscută și recompensată cu medalii. Cu siguranță, în următoarea perioadă, o să aducem mai multe premii acasă. Între timp, noi lucrăm la mai multe produse insuflate de Spiritul Zamfirei și, desigur, la mai multe povești uimitoare”, ne-a spus Alexandru Haită.

La Quintessence 2023, Dry Gin No. 4 a fost premiat cu Aur. Este un gin obținut prin distilarea în alcool din cereale a boabelor de ienupar, plantelor aromatice și citricelor, la care s-au adăugat o serie de ierburi aromatice din pădurile din preajma distileriei. Alexandru Haită se mândrește că este primul gin artizanal distilat 100% românesc.

Haiduc Rum White a câștigat Argint. „Primul rom alb produs în Romania 100% în Distileria Măgura Zamfirei. Ca unic ingredient am folosit cea mai bună melasă din trestie de zahăr originară din America de Sud. Această materie primă nu o găsesc, din păcate, la noi în țară. Romul este produs conform tradițiilor din America de Sud, trecând prin procedeul de fermentare și apoi distilare „o dată și jumătate” în alambic de mici dimensiuni. Această metodă atipică de distilare scoate îin evidență notele bogate și pronunțate de melasă, miere și note dulci de vanilie. Haiduc Rum White este prietenos și nu conține zahăr, arome sau culori adăugate, fiind un rom corpolent, foarte fructat, cu pronunțate note de vanilie, uimitor prin buchetul său predominant de zahăr brun și subtile note de cafea”, precizează Alexandru Haită.

Medalia de Bronz a ajuns la Moonlight, cel de-al doilea gin produs la Distileria Măgura Zamfirei. Despre culoarea spectaculoasă, albastru ultramarin, proprietarul distileriei menționează că este obținută prin infuzarea cu flori de Clitoria Ternatea, fără absolut nici un pic de colorant artificial. „Moonlight Gin ne încântă vizual și cu un mic „spectacol de magie”, deoarece atunci când este mixat într-un gin tonic, el trece de la culoarea albastru ultramarin la un spectaculos violet deschis. Este un gin remarcabil prin prezenta lui, distilat sub clar de lună plină din 15 plante atent selecționate. Regăsim note de coacăze negre, vanilie, scorțișoară, piper roz, ghimbir, iris florentin și grăunțele paradisului.”

Distileria Măgura Zamfirei se află în comuna Călinești, județul Teleorman, acolo unde Alexandru Haită face agricultură de peste 15 ani, având astăzi o fermă vegetală de circa 1.100 de hectare, suprafață pe care an de an cultivă grâu, orz, secară, porumb. Tânărul fermier este și președintele Cooperativei Agricole Tinoasa – Teleorman, care, în 2022, a avut o cifră de afaceri de 26 milioane de euro.

„Am adus ferma în punctul în care tehnologia de ultimă generație, automatizarea și digitalizarea sunt prezente. Pentru noi a fost un pas firesc să trecem de la farming la distilate, fiind înconjurați de toate ingredientele și toată expertiza necesară pentru a face produse premium, 100% naturale. Așa am ajuns să fondăm Distileria Măgura Zamfirei în comuna teleormăneană Călinești. Ferma noastră are câmpurile întinse până la baza și în jurul Măgurei legendare, o colină artificială, o așezare omenească abandonată timp de mai multe secole. „Movila” noastră a căpătat în timp denumirea de Măgura Zamfirei, deoarece documente recente din arhiva Călinești arată că lângă acea colină existase o cârciumă unde călătorii făceau popas, deținută de o anume Zamfira. Alambicul în care Zamfira prepara băutura s-a pierdut, însă locul pe care s-a aflat conacul și-a păstrat magia. După sute de ani, iată, eu și soția mea, Alexandra, continuăm povestea Zamfirei cu ajutorul noii noastre distilerii. Am dezvoltat o serie de povești pornind de la puținele informații legate de Zamfira, de cârciuma ei și de Măgura, astfel încât Măgura Zamfirei să devină un simbol pentru județul Teleorman și, de ce nu, un punct de atracție turistică”, povestește Alexandru Haită, fermierul care, pasionat și dornic să învețe și să-și dezvolte afacerile, a urmat un curs de Craft Distiller în Olanda, după care a făcut modulul de Master Distiller, specializându-se în ginuri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Nevoia de digitalizare a agriculturii a fost subiectul discuțiilor dintre tinerii din cadrul think tank-ului Agrinnovator, absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură organizat de Clubul Fermierilor Români, și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Dialogul tinerilor fermieri cu ministrul Agriculturii a avut loc săptămâna trecută, pe 2 februarie 2023, la București.

Întâlnirea, organizată de Agrinnovator cu sprijinul Clubului Fermierilor Români, a oferit tinerilor antreprenori din domeniul agriculturii ocazia de a prezenta o propunere inedită privind formarea capitalul uman specializat în sectorul agricol. Tinerii au argumentat necesitatea introducerii unei noi profesii în nomenclatorul meseriilor, cea de Specialist în Informatică Agricolă (SIA), prin care să accelereze adoptarea tehnologiilor moderne care vor defini agricultura de mâine, sustenabilă dar și performantă.

Șefului MADR i-au fost prezentate principalele măsuri luate de tineri pentru digitalizarea propriilor afaceri agricole, de la soluții digitale de urmărire a flotei de utilaje până la optimizarea resurselor prin utilizarea tehnologiilor moderne. Prin aceste tehnologii, tinerii fermieri au reușit să reducă consumul de resurse, precum îngrășăminte, produse de protecție a plantelor sau combustibil, apă și timp.

Răzvan Prelipcean, coordonatorul grupului Transformarea digitală a agriculturii din Agrinnovator, a subliniat importanța progresului pentru a aduce schimbarea în domeniul agriculturii: „Propunerea noastră de politică publică urmărește să răspundă unei nevoi devenite tot mai proeminente la nivelul fermelor românești, și anume, deficitul de forță de muncă calificată capabilă să configureze și să utilizeze echipamentele digitale, care sunt tot mai prezente în ferme. Am înaintat ministrului Agriculturii un concept unic, care se diferențiază de alte inițiative de formare profesională prin abordarea integrată și unitară a tuturor etapelor: selecția fermelor, recrutarea și pregătirea aplicată a tinerilor, alături de monitorizarea performanțelor obținute”.

Alin Luculeasa, membru în cadrul grupului Agrinnovator , a povestit despre implementarea soluțiilor digitale în activitatea de zi cu zi, precum urmărirea flotei prin GPS sau cartografiere cu ajutorul dronelor, dând drept exemplu ferma în care activează.

Petruța Deac, absolvent de studii IT, a dezvoltat o aplicație de suport decizional pentru ferma de bovine a familiei, care să răspundă nevoilor particulare ale acesteia.

George Chiriță a explicat conceptul de performanță triplă și importanța atragerii capitalul uman specializat în ferme.

„Clubul Fermierilor Români susține entuziasmul și inițiativa acestui grup de tineri, Agrinnovator, care sunt promotorii conceptului de agricultură a viitorului, de agricultură 4.0. Mulți dintre ei au implementat deja sisteme digitale care să îi ajute în mai buna luare a deciziilor la nivel de fermă, însă au identificat o necesitate tot mai mare – cea a personalului calificat, capabil să gestioneze aparatura software și hardware din ferme. Este un proiect pentru România, este un proiect național, iar noi, Clubul, îl susținem ca obiectiv vital pentru viitorul sectorului”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Prin programul „Specialist în Informatică Agricolă (SIA)”, tinerii propun un nou concept de meserie, care să răspundă necesității de gestionare a soluțiilor digitale la nivel de fermă. Specialiștii în Informatică Agricolă ar avea nevoie de studii medii, alături de o pregătire suplimentară de șase luni, în care să fie inițiați să utilizeze o gama largă de aplicații informatice și echipamente agricole de actualitate.

Întâlnirea a fost un pas important pentru susținerea digitalizării și a unei agriculturi reziliente și sustenabile, prin intermediul tinerilor fermieri. Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale s-a declarat impresionat de propuneri, dar și de progresul tinerilor în digitalizarea propriilor afaceri. „Vreau să vă felicit, în primul rând pentru că v-ați gândit la binele țării în crearea acestui grup de lucru, dar și pentru tot ce ați realizat în fermele voastre. Agricultura este influențată de foarte mulți factori, iar utilizarea instrumentelor digitale vă oferă, de cele mai multe ori, soluția, prin prelucrarea informațiilor obținute din câmp. Plec de aici cu o sarcină suplimentară, înțelegând atât demersul vostru, cât și misiunea mea”, le-a spus Petre Daea tinerilor fermieri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) pentru anul de cerere 2022. Totodată, APIA precizează că a demarat procesul de autorizare la plată a acestor scheme de sprijin.

Valoarea plafonului este de 223.998.200 euro, conform Hotărârii de Guvern nr. 86/31.01.2023 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 90/01.02.2023. Suma destinată ANT este asigurată din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Vegetal

• ANT 1 – culturi în teren arabil: 11,9238 euro/ha (total plafon - 85.301.500 euro);

• ANT 2-3 – in /cânepă pentru fibră: 18,4310 euro/ha (total plafon – 5.500 euro);

• ANT 4 – tutun: 5.254,6083 euro/ha (total plafon - 1.656.200 euro);

• ANT 5 – hamei: 311,7692 euro/ha (total plafon – 84.000 euro);

• ANT 6 – sfeclă de zahăr: 180,6441 euro/ha (total plafon - 1.515.500 euro).

Zootehic

• ANTZ 7 – sector lapte bovine: 19,3898 euro/tona lapte (total plafon - 18.524.000 euro);

• ANTZ 8 – sector carne bovine: 67,2574 euro/cap animal (total plafon - 77.847.000 euro);

• ANTZ 9 – ovine/caprine: 4,8947 euro/cap animal (total plafon - 39.064.500).

Plățile se efectuează în lei, la cursul valutar de 4,9490 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

„Cum arată depozitarea de cereale în România”, a treia ediție a conferințelor Grain Bags a avut loc pe 12 ianuarie 2023, la Hotelul Crowne Plaza din București. Evenimentul s-a bucurat de prezența a peste 60 de persoane, printre care am întâlnit lideri ai organizațiilor profesionale, manageri din agribusiness, fermieri. La final s-a lansat oficial compania ProCompost România.

Manifestarea a inclus trei paneluri de discuții, având ca punct comun depozitarea producției agricole. Cuvântul de bun venit i-a revenit directorului general Grain Bags și ProCompost România, Narcis Ranghiuc. Evenimentul a fost o bună ocazie de dezbatere a avantajelor, dar și a dezavantajelor sistemului silobag. 

Silobag, soluție rapidă și eficientă

Primul panel a avut ca temă „Depozitarea de cereale, primul pas spre profit”.

Nicu Vasile

În opinia lui Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), sistemul silobag îi ajută fermieri să crească atât capacitatea de recoltare, cât și cea de transport. „Silobag-urile pot fi folosite atât de marii fermieri, cât și de cei mici. Pentru micii fermieri înseamnă investiții minine, iar pentru marii fermieri avantajul este de a crește productivitatea muncii, prin eficientizarea capacității de recoltare și transport. În ceea ce privește dezavantajele, cele mai frecvente sunt pagubele create de păsări și rozătoare”, a spus Nicu Vasile. Specialiștii Grain Bags propun ca soluții pentru îndepărtarea păsărilor și rozătorelor: plasa de protecție și închiderea sacului corespunzător (capcane + pietriș/pământ pe capătul silobag-ului).

Adrian Țone

Adrian Ţone, fermier care lucrează în județul Ilfov peste 3.000 ha a precizat că, în ultimii trei ani a recoltat cu 5 - 6 combine timp de 10 ore pe zi, iar transportatorul nu făcea față tot timpul (40 - 50 camioane/zi). În aceste conditiții, silobag-ul l-a ajutat foarte mult. „Pierderile cauzate de animale sunt minime, adică undeva între 100 și 200 kg la un silobag. Comparativ cu cât te ajută silobag-ul în timp ce recoltezi, aceste pierderi sunt nesemnificative. Silobag-ul este o soluție rapidă. Vă dau exemplul meu, știam că a două zi va ploua și am recoltat masiv până la miezul nopții. Înainte de intrarea pe piață a silobag-ului cumpăram folie și recolta stătea sub folie. În 2008, am avut 1.000 tone de grâu recoltat, care a stat două săptămâni sub folie. Acum, folosim silobag-ul și este soluția optimă”, a specificat Adrian Țone.

Ion Olteanu

Fermierul Ion Olteanu, care lucrează în jur de 14.000 ha de teren, a ținut să precizeze că, în contextul actual, silobag-ul este o soluție la îndemâna oricui, dacă ne referim la costuri. „Trebuie să ne gestionăm atent costurile, iar varianta depozitării în silobag este foarte avantajoasă, având prețuri rezonabile. Practic, la acest moment, este cea mai ieftină și eficientă soluție de stocare a cerealelor și furajelor. Am în plan ca anul acesta să depozitez peste 5.000 de tone în silobag”, a punctat Ion Olteanu.

Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a amintit importanța depozitării producției agricole. „Sistemul silobag poate rezolva una dintre problemele cu care se confruntă atât fermele vegetale și zootehnice, cât și procesatorii de cereale și oleaginoase, respectiv depozitarea de cereale și furaje în condiții optime și economice”, a precizat Costin Telehuz, fermier la rândul său, din județul Ialomița.

În 2022, Cooperativa Agricolă Tinoasa a stocat în silobag peste 20.000 tone de produse agricole

Alexandru Haită, fermier și președinte al Cooperativei Agricole Tinoasa din județul Teleorman, a vorbit despre experiența folosirii sistemului silobag, punctând că tot mai mulți fermieri membri ai cooperativei agricole au început să depoziteze în silobag. Chiar și cei care dețin silozuri, pentru că este o variantă rapidă și economică.

„Inițial am avut o oarecare reținere în a depozita în silobag. Totuși, am stocat pentru 4-5 luni, o sută tone de mazăre. Acum, recomand silobag-urile de la Grain Bags. Sunt o variantă ușoară, fiabilă care merită încrederea fermierilor. Recoltele se păstrează foarte bine, indiferent din ce cultură provin. Sigur, există și unele dezavantaje legate de exigența exploatării, cum ar fi: suprafața utilă pentru amplasare, realizarea corectă a terasamentului și protejarea împotriva păsărilor și rozătoarelor. Dacă sunt achiziționate accesoriile, precum plasele de protecție, chederele de etanșare la capete care realizează o închidere ermetică a silobag-ului, nu există niciun fel de problemă. Comparând aceste lucruri cu flexibilitatea, calitatea stocării, valoarea de achiziție ieftină, amortizarea rapidă, reducerea costurilor cu transportul și optimizarea activității de depozitare, fără alte intervenții, este clar, că sistemul silobag oferă avantaje reale. Am recomandat colegilor din cooperativă această soluție, spunându-le că trebuie să aibă încredere și să testeze. Cu toții am tras concluzia că achiziționând silobag-urile Grain Bags câștigăm timp, bani și siguranță, iar cifrele o demostrează”, a povestit fermierul.

Alexandru Haită

Anul trecut, Cooperativa Agricolă Tinoasa – Teleorman a avut o cifră de afaceri de 26 milioane de euro. „În 2022, am avut 15.000 tone de cereale în silobag și 5.500 tone de oleaginoase (rapiță și floarea-soarelui). Nu am avut probleme de calitate a mărfii, iar acum livrăm grâu și rapiță. Despre dezavantajele sistemului, pot să spun că nu există, dacă se respectă condițile tehnologice. Plasa de protecție este foarte importantă pentru a evita atacul păsărilor. Aceasta poate fi refolosită mai mulți ani la rând. Este o investiție destul de mare, dar se amortizează în aproximativ 4-5 ani. În vederea evitării atacului de rozătoare, noi depozităm pe platformă betonată și pământ, fiind necesară păstrarea zonei curate, precum și sigilarea corespunzătoare a silobag-ului. Noi, fermierii din Cooperativa Tinoasa, am crescut depozitarea în silobag de la an la an”, a arătat Alexandru Haită.

Conservarea sorgului sub formă de pastă, în silobag

„Cum depozitezi eficient furajele” a fost tema celui de-al doilea panel de discuții. „Pentru noi, silobagul a fost o alternativă excelentă. Am avut următoarea situație: am semănat porumb după grâu și bruma a venit mult mai devreme decât ne așteptam. Am rămas cu o producție de 7-8 tone de știuleți la hectar, dar am reușit să recoltăm boabe la umiditate mare, le-am zdrobit și le-am depozitat în silobag pentru animale. Și am fost multumiți de această alegere”, a povestit cunoscutul fermier Vasile Lungu, din județul Iași.

Vasile Lungu

Ioan Oroian, director la Stațiunea de Cercertare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Târgu-Mureș a susținut o prezentare referitoare la tehnologia de conservare a boabelor de sorg sub formă de pastă, depozitată cu succes în silobag-urile Grain Bags. „La ora actuală, cea mai afectată cultură este porumbul, care are cea mai mare pondere în structura culturilor agricole și cu o largă utilizare. Dacă în cea mai mare parte din țară porumbul este puternic afectat de condițiile climatice, în zona noastră este decimat de animalele sălbatice din momentul semănatului și până la maturitate. În aceste condiții, găsirea unei alternative la cultura porumbului a devenit o necesitate. Studiul efectuat pe mai mulți ani ne-a dus la concluzia că o alternativă care să satisfacă înlocuirea porumbului este sorgul, cultură care nu e tocmai nouă, dar este puțin răspândită în România”, a arătat Ioan Oroian.

Despre conservarea sorgului sub formă de pastă, reprezentantul SCDCB Târgu-Mureș a spus că silobagul este alegerea potrivită. „Silobag-ul, mai exact, însilozarea prin însăcuire este soluția tehnică inovativă pentru fermieri, ce favorizează eficientizarea proceselor de depozitare a recoltei. Acest nou sistem reduce semnificativ atât pierderile cantitative, cât și cele calitative. Pentru conservare se folosește un inoculant care este pulverizat pe pastă odată cu măcinatul. Silobag-ul este închis, iar după trei luni pasta poate fi introdusă în rația tineretului bovin, înlocuind porumbul. Concluziile demonstrează că obținerea sorgului sub formă de pastă elimină orice posibilitate de infestare cu micotoxine în timpul păstrării, dar și atacul dăunătorilor de magazie. Conservarea sub formă de pastă este mai ieftină față de uscarea cu agent termic”, a explicat Ioan Oroian.

Ioan Oroian

Procesarea cerealelor, împlinirea profitului

Ultimul panel al evenimentului organizat de compania Grain Bags România a avut ca subiect de discuție importanța depozitării producției agricole primare din perspectiva procesării.

Emil Bercaru, reprezentantul companiei Bunge este de părere că depozitarea în silobag este extrem de utilă în depozitarea oleaginoaselor și a explicat condițiile care trebuiesc respectate. „Noi am depozitat semințe de floarea-soarelui și s-au păstrat foarte bine în condițiile în care capetele au fost etanșate așa cum trebuie și cultura a fost curată, fără alte resturi vegetale, care să pericliteze calitatea. Pentru rapiță, de șapte ani folosim tehnologia silobag și depozitarea este impecabilă. Am stocat, într-un an, peste 5.000 de tone în locațiile noastre. Produsele au fost depozitate la o umiditate destul de mică, de 8% și maximum 2% corp străin, pentru a evita aprinderile. Alegem să depozităm la umidități cât mai mici pentru a elimina orice risc, iar perioada medie de depozitare a fost între șapte și opt luni.”

Emil Bercaru

Ionel Apostu, expert în depozitarea de cereale, a prezentat o paralelă între stocarea în siloz, magazie și silobag. „Dacă dorim să facem investiții, transformăm un cost fix în unul variabil. Niciodată nu poți calcula dimensiunea unei magazii, în schimb sacul îl dimensionezi în funcție de nevoile de stocare din fermă. Ca avantaje ale silobag-ului pot aminti: creșterea vitezei de recoltare, scăderea pierderilor, puterea de negociere mai bună raportată la condițiile contractuale de vânzare, nu mai există influența factorilor perturbatori și nu mai există nici costuri de depozitare. Totodată, silobag-ul permite depozitarea la umiditate ridicată, maximum 16-18%. Un alt avantaj este că se poate încărca și descărca direct în câmp, capacitatea de descărcare fiind de 300 tone la hectar. Prin depozitarea în silobag-uri creștem capacitatea de depozitare și cea de recepție pe fiecare locație, având posibilitatea să verificăm calitatea stocului. În opinia mea, avantajele primordiale ale acestei soluții sunt: păstrarea calității furajului și umiditatea mai crescută la care se pot depozita cerealele.”

Ionel Apostu

Compostarea, un nou proiect marca Grain Bags

Punctul culminant al evenimentului l-a reprezentat lansarea oficială a companiei ProCompost România, despre care a vorbit Narcis Ranghiuc, directorul general al acesteia. „Noul proiect Grain Bags este despre compostare, se numește ProCompost România și face parte din grupul de firme Grain Bags. ProCompost este o companie românească care comercializează utilaje și echipamente din industria reciclării, în special pentru deșeuri vegetale (utilaje pentru tocare crengi, iarbă etc), în vederea realizării de compost, dar și a deșeurilor menajere, industriale și organice. Așadar, vrem să creștem gradul de conştientizare cu privire la importanţa menţinerii ecosistemelor sănătoase şi a bunăstării umane, abordând provocări tot mai mari în managementul solului, sporind gradul de responsabilizare faţă de importanţa unui sol sănătos şi încurajând societăţile să îmbunătăţească solul”, a declarat Narcis Ranghiuc, director general ProCompost România.

Narcis Ranghiuc

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 31 ianuarie 2023, inclusiv, se depun Cererile de plată care vizează rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 octombrie – 31 decembrie 2022 (trimestrul IV al anului 2022).

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură, a cărei valoare unitară este de 1,630 lei/litru.

Cererile se depun sau pot fi transmise prin mijloace electronice la Centrele APIA, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de documentele specifice. Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

Documente care însoțesc cererile de plată

Sectorul vegetal:

1. Documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;

2. Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

3. Copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

4. Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

5. Adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

6. Adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Sectorul zootehnic:

1. Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

2. Copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

3. Situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

4. Copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;

5. Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Sectorul îmbunătățiri funciare:

1. Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

2. Copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

3. Situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

4. Copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;

5. Situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;

6. Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

7. Dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificări ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

BASF a dat startul seriei simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, pe 17 ianuarie 2023, în județul Constanța, la Mamaia. Evenimentul din această iarnă se desfășoară sub titulatura „Congresul pentru înfrumusețarea culturilor”, iar echipa de specialiști BASF va ajunge în toată țara pentru a prezenta noul portofoliu de produse.

Simpozioanele de iarnă BASF marchează startul noului sezon în agribusiness, desfășurându-se într-un turneu național, în cele mai mari orașe din țară.

Fermierii au ocazia să descopere cele mai noi tendințe în materie de îngrijirea plantelor, prin intermediul tehnologiilor revoluționare XR Star și XR Care pentru a putea proteja frumusețea culturilor de cereale.

Așa cum am precizat, primul eveniment a avut loc marți -  17 ianuarie, la Hotel Del Mar, în stațiunea Mamaia. Următorul simpozion se va desfășura pe 20 ianuarie, la Brăila, la Regal Events Ballroom.

Fermierii din Alexandria (Teleorman) și zonele adiacente sunt așteptați pe 24 ianuarie, la Edma Hotel. Pe 27 ianuarie va avea loc al patrulea eveniment, la Giurgiu, restaurant Perla. În ultima zi a lunii, pe 31 ianuarie 2023, „Congresul pentru înfrumusețarea culturilor” va ajunge la Călărași, la Centrul Cultural Județean.

Pe 3 februarie 2023, echipa BASF va ajunge la Craiova, pentru simpozionul dedicat fermierilor din zona Olteniei, la hotelul Ramada. Următoarea oprire va fi în Moldova, la Iași, pe 7 februarie, la restaurantul La Castel.

Simpozioanele de iarnă BASF 2023 ajung și în vestul țării. Pe 14 februarie, la Timișoara, la Venue Ballroom & Events, iar pe 17 februarie, la Oradea, la Opera Events.

Toate evenimentele încep la ora 10:00. „Invităm fermierii să-și ocupe locul binemeritat printre Stiliștii BASF, pentru a înțelege mai bine cum putem oferi culturilor un plus de frumusețe, folosind cele mai noi tehnologii în domeniul protecției plantelor. Împreună protejăm frumusețea!”, transmite compania BASF Agricultural Solutions România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La Bod, în județul Brașov, Dan Luca administrează o fermă de aproximativ o mie de taurine pentru lapte, din rasa Holstein, precum și circa 600 de hectare de teren, suprafață care-i asigură furajele pentru animale. Crescătorul și-ar dori ca producția de lapte să-i aducă nu doar veniturile necesare pentru a-și plăti datoriile, dar și o sumă pe care s-o aloce dezvoltării. Însă, la momentul actual, ferma de vaci este la limită pe partea de profitabilitate. Partea vegetală face ca Dan Luca să nu fie pe pierdere și să continue cu zootehnia.

Dan Luca a înființat ferma în anul 2008 cu un nucleu de o sută de vaci din rasa Bălţată Românească și 300 de juninci gestante Holstein cumpărate din Europa. „Ulterior, am crescut efectivele şi le-am împrospătat doar prin reproducţie proprie în sistem intern, prin selecție. În prezent, avem 350 de vaci la muls, total efectiv în fermă aproximativ o mie de capete, de la viţei până la vacile de lapte. Tăuraşii îi păstrăm până la 500 kg, după care pleacă la abatorizare.”

Zootehnia rezistă datorită vegetalului

Ați spune că o așa fermă mare aduce și un profit pe măsură. Dar nu-i chiar așa. „Dacă nu aveam vegetalul să ne producem noi furajele, eram probabil pe pierdere şi închideam ferma de lapte. Dacă nu reuşeşti să-ţi produci singur furajele şi începi să cumperi cât mai multe, deja eşti foarte vulnerabil la schimbările de preţ. De exemplu, ce s-a întâmplat anul ăsta cu criza la nivel european, mondial, prețurile furajelor au crescut practic instantaneu, inclusiv la îngrăşămintele chimice. Norocul meu că pentru anul agricol o parte din ele le aveam deja cumpărate sau contractate înainte să vină criza. Din toamnă vine greul, trebuie să pregăteşti anul următor. Furajele şi şroturile, tot ce am avut de cumpărat, şroturile de soia, de rapiţă, de floare, îngrăşămintele pentru campania agricolă, prețurile la toate astea au crescut foarte repede, preţul la lapte a crescut cu paşi foarte mărunţi, foarte greu, şi încă n-a reuşit să compenseze creşterea inputurilor. Pentru cei care nu reuşesc să-şi facă nici producţia de masă verde deja e catastrofal şi probabil că e pierdere curată sau fermă neviabilă”, arată Dan Luca.

„Nu prea putem să influențăm prețul laptelui. Tot ce putem face noi, crescătorii de vaci, este să reducem costurile.”

Pe cele circa 600 de hectare pe care le lucrează, fermierul brașovean produce furajele de volum, siloz de porumb, fân de lucernă, fân de iarbă, paiele, inclusiv cerealele, porumb, grâu, triticale, cam tot ce are nevoie în fermă. „Cumpărăm doar partea de premixuri şi şroturile proteice. Căutăm să găsim o soluţie în viitor, că deja sunt foarte scumpe şi devenim vulnerabili efectiv la fluctuaţiile de piaţă din lume. Pentru producţia de lapte, sursa de proteină este esențială. Sursa proteică, la fel ca sursa energetică, trebuie să fie într-un echilibru optim, iar partea proteică vine din şroturile proteice, mai vine din lucernă, pe care trebuie s-o facem. Pentru la anul, vreau să producem şi un siloz de cereale care şi el vine cu un aport de proteine suplimentar, astfel încât să reducem dependenţa de şroturile cumpărate.”

În anul înființării fermei de vaci, 2008, Dan Luca a apelat la banii europeni pentru modernizarea adăposturilor și pentru sala de muls. Apoi, în 2015, a mai făcut un proiect pentru accesarea de fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, bani cu care a modernizat baza furajeră, a construit silozuri în care depozitează cerealele, șroturile,  porumbul de siloz masă verde. Și-a făcut inclusiv o mini-fabrică de producere a furajelor concentrate.

Prețul mic pentru lapte, contracarat prin reducerea costurilor

Producția medie în ferma de la Bod este undeva la 27 de litri pe cap de vacă pe zi. Rezonabil, zice Dan Luca. „E loc de mai bine, clar, lucrăm la treaba asta, sper să reuşim mai bine.”

Marea problemă rămâne prețul laptelui, pe care fermierii noștri nu prea au cum să-l influențeze. „Faţă de anul trecut, a crescut cu vreo 40%, suntem la 2,4 – 2,5 lei/litru, în funcţie de parametrii laptelui. Și tot nu ne e uşor. Nu prea putem să-l influenţăm, cel puţin la nivel local fiecare fermier, e greu să negociezi cu procesatorii, să-ţi impui preţul de care ai nevoie. De aceea, tot ce putem face noi, crescătorii de vaci, este să reducem costurile. Planul nostru de bătaie este să ne asigurăm cât mai mult din furaje în producţie proprie, să scădem cât se poate de mult dependenţa de cumpărări. Asta ar fi soluţia pentru reducerea cheltuielilor.”

Dan Luca este unul dintre fermierii căutați de procesatori, datorită calității laptelui produs în ferma sa. „Avem un lapte bun, curat din punctul de vedere al impurităţilor, NTG-urilor, celulelor somatice, grăsimea este undeva la 4,2%, proteina e 3,6%, deci e un lapte bun.”

Și dacă tot am ajuns la calitatea laptelui, l-am întrebat pe fermier ce părere are despre discuțiile din spațiul public referitor la faptul că laptele ar fi cancerigen. „Laptele e sursa de hrană a tuturor mamiferelor. Deci e o prostie, sunt poveşti, este spectacol numai pentru presă şi pentru marele public. Laptele n-are cum să fie cancerigen decât dacă îl contaminezi cu bună ştiinţă sau din greşeală. Dar laptele este sursa primordială de viaţă pentru orice mamifer, n-are cum să fie cancerigen.”

În voia sorții

Din fericire, zona în care Dan Luca are afacerea agricolă nu suferă încă foarte mult din cauza secetei. Totuși, în ultimii ani se simte efectul încălzirii globale, iar fermierii trebuie să se gândească la cum să facă rost de apă pentru culturi. „Cred că va fi nevoie de irigaţii şi pentru noi. În zona noastră suntem mai puţin vulnerabili şi expuşi la partea de secetă. Sigur, se simte şi la noi, cel puţin pentru culturile de primăvară, porumb, floarea-soarelui, suferim de lipsă de apă, nu aşa de groaznic cum suferă fermierii de prin alte părți ale țării. În trecut au existat irigații și aici, dar pentru anumite culturi, pentru legumicultură, pentru cartof. Nu era nevoie. S-a schimbat clima. Din păcate, nu există o strategie pe termen lung care să fie agreată de toţi guvernanţii, de toate partidele... Nu ştiu, trebuie făcută o analiză pentru fiecare zonă cu particularităţile ei, dar eu cred că pentru noi, pentru zona în care-mi desfășor activitatea, funcţionează partea cu puţurile şi cu sisteme individuale de irigaţii.”

Anul agricol 2021 – 2022, una peste alta, a fost bunicel pentru crescătorul de bovine din județul Brașov. Culturile de toamnă au avut parte de o perioadă bună cu ploi la momentele potrivite, producţiile au fost acceptabile, cu beneficii care i-au permis lui Dan Luca să reia ciclul de producție. Culturile de primăvară au fost cele care au suferit din cauza lipsei de apă, însă nu atât de mult încât să fie compromise. „La nivel naţional, fermierii sunt foarte vulnerabili la capriciile vremii şi la capriciile pieţei mondiale, dovadă că suntem extrem de expuşi. România nu are absolut deloc putere şi se pare că nici planuri pentru a asigura producătorilor agricoli o stabilitate şi o predictibilitate, securitate alimentară nu prea există la noi”, a concluzionat Dan Luca.

Reportaj realizat de: ȘTEFAN RANCU

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA