Am pus mai multe întrebări AI-ului în legătură cu ce ar trebui făcut ca vinul, via și turismul viticol să contribuie la binele general. Urmăriți aceste răspunsuri. Majoritatea sunt LMC.

... și atunci, dacă avem răspunsuri la îndemână, de ce nu avem și „mișcarea” adecvată din partea politicienilor, a oamenilor din administrație?

Eu: Ai auzit de Oracolul din Delphi? 

AI: Da, Oracolul din Delphi era un important centru de profeție din Grecia Antică, situat în sanctuarul dedicat zeiței Apollo la Delphi. Oamenii veneau acolo să primească sfaturi și predicții despre viitor de la preoții care serveau drept intermediari între oameni și zei. Este cunoscut pentru influența sa puternică în lumea antică greacă.

Eu: Dar știi că răspunsurile erau cam ambigue, un fel de politically correct de astăzi?

AI: Da, există multe relatări care sugerează că răspunsurile date de Oracolul din Delphi erau adesea vagi sau ambigue, permițând interpretări multiple. Acest lucru putea fi folosit pentru a satisface diferitele dorințe sau interpretări ale celor care căutau sfatul oracolului. Astfel, putea fi comparat într-un fel cu "politically correct"-ul din ziua de azi, în sensul că răspunsurile erau formulate într-un mod care să nu supere pe nimeni și să rămână deschise la interpretare.

Eu: Totuși, dacă trebuie să vorbim de alb sau negru nu ne putem opri la gri - ca fiind opțiunea care nu supără pe nimeni.

AI: Este adevărat că uneori este necesar să se aleagă una dintre două poziții opuse și să nu ne oprim la o soluție de compromis care să fie considerată neutră sau nedureroasă. În multe situații, este important să se facă alegeri clare și să se susțină principii și valori, chiar dacă acest lucru poate genera tensiuni sau dezacorduri. Este esențial să căutăm adevărul și justiția, chiar și atunci când acestea implică alegeri dificile sau conflicte.

Eu: Suntem în perfect acord. Spune-mi atunci, crezi că o agricultură din ce în ce mai performantă, care, prin folosirea tehnologiei de ultimă oră, are nevoie de oameni într-un număr din ce în ce mai mic, este în folosul satelor, populației de acolo (aproape deloc implicată în fenomen nici ca forță de muncă, nici antreprenorial) și, prin extensie logică - sporului demografic al României (astăzi, negativ)?

AI: Este o întrebare complexă și există multiple aspecte de luat în considerare. Pe de o parte, tehnologia și automatizarea pot îmbunătăți eficiența și productivitatea în agricultură, permițând o mai bună utilizare a resurselor și reducând dependența de forța de muncă umană. Totuși, acest lucru poate duce la o scădere a necesarului de muncă în sectorul agricol, ceea ce poate afecta comunitățile rurale care depind în mare măsură de agricultură pentru traiul lor.

Pentru a contracara acest efect negativ, este important să se investească în programe de reconversie profesională și educație pentru a ajuta populația rurală să-și găsească noi oportunități de angajare în alte sectoare sau să devină antreprenori în domenii non-agricole sau agricole de nișă. De asemenea, este crucial să se dezvolte infrastructura și să se ofere sprijin pentru stimularea antreprenoriatului rural și diversificarea economiei locale.

În ceea ce privește sporul demografic al României, acesta poate fi influențat de multipli factori, inclusiv de migrație și de schimbările economice și sociale din țară. Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale poate contribui la menținerea și creșterea populației prin crearea de noi oportunități și condiții de viață mai bune pentru locuitorii acestora și, posibil, la declanșarea fenomenului de migrație inversă.

Desigur, am și două seturi de argumente, unul pentru a convinge autoritățile și altul pentru a prezenta oportunitatea enoturismului cetățenilor, țăranilor:

Argumente pentru autorități:

Economic: Enoturismul poate stimula dezvoltarea economică a zonelor rurale prin crearea de noi locuri de muncă în domenii precum turismul, ospitalitatea, gastronomia, lărgirea ariei de servicii și dezvoltarea comerțului cu produse locale.

Promovarea patrimoniului cultural: Podgoriile și vinăriile sunt adesea însoțite de istorie și tradiție bogată, iar enoturismul poate contribui la promovarea și conservarea acestui patrimoniu cultural prin vizitarea și învățarea despre istoria și procesul de producție a vinului, cu resurse atrase de la public.

Infrastructură și servicii publice: Dezvoltarea enoturismului poate stimula investițiile în infrastructură și servicii publice în zonele rurale, cum ar fi drumurile, rețelele de apă și canalizare, facilități de agrement și siguranță.

Promovarea sustenabilității: Enoturismul poate promova practici agricole și de producție durabile, precum agricultura ecologică și gestionarea responsabilă a resurselor naturale, contribuind astfel la protejarea mediului înconjurător. Produse derivate sau chiar deșeurile pot fi valorificate ca îngrășăminte sau materie pentru producerea energiei.

Argumente pentru cetățeni, țărani:

Oportunitate de afaceri: Enoturismul oferă oportunități pentru tinerii antreprenori și fermieri să-și dezvolte propriile afaceri în domenii precum turismul rural, cazarea și restaurantele tradiționale.

Suplimentarea veniturilor: Participarea la enoturism poate aduce venituri suplimentare familiilor rurale prin vânzarea de produse locale, servicii de ghidaj turistic sau cazare și masă pentru turiști.

Promovarea culturii și tradițiilor locale: Enoturismul oferă oportunități pentru comunitățile rurale să își promoveze cultura, tradițiile și produsele locale, ceea ce poate duce la o mai mare apreciere și recunoaștere a valorilor lor în rândul turiștilor.

Creșterea comunității: Participarea la activități de enoturism poate consolida legăturile sociale în comunitățile rurale, creând oportunități pentru interacțiune și schimb de experiențe între locuitori și vizitatori.

Prin comunicarea și promovarea acestor argumente, atât autoritățile, cât și oamenii simpli ar putea fi convinși de beneficiile enoturismului și ar putea fi încurajați să sprijine și să participe la dezvoltarea acestui sector în zonele rurale, totul, în numele bunăstării generale crescute. Un element esențial este chiar fixarea persoanelor tinere în zonele rurale, zone supuse depopulării.

Eu: În cazul României, concret, vinul este privit doar ca produs agricol și de aceea „este legat” de Ministerul Agriculturii (MADR). Din păcate, Ministerul Agriculturii nu poate ține pasul cu schimbările de comportament economic, social, cultural. Nu se poate implica într-o strategie în care vinul poate deveni element principal al brandului de țară ca produs cultural, identitar, catalizator al unei noi vieți și al dezvoltării în mediul rural. Te rog, furnizează-mi separat, pentru fiecare minister, argumentele pentru care s-ar implica în promovarea vinului și a enoturismului (turismului vitivinicol), presupunând că ar exista legile care să le permită acest lucru. Personal, am în vedere Ministerele Culturii, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării (Învățământ), Ministerul Turismului.

AI: Înțeleg. Iată argumente pentru implicarea fiecărui minister în promovarea vinului și a enoturismului:

Ministerul Culturii:

1. Promovarea patrimoniului cultural: Vinul are o importanță semnificativă în cultura și tradițiile românești, iar promovarea acestuia poate contribui la conservarea și promovarea patrimoniului cultural al țării. Acest model există în Franța, de exemplu.

2. Evenimente culturale și festivaluri: Ministerul Culturii ar putea sprijini organizarea de evenimente culturale, festivaluri și expoziții legate de vin și tradițiile vitivinicole românești pentru a încuraja participarea și interesul publicului, dar și pentru a crește vitalitatea unor localități.

3. Sprijin pentru artă și creație: Enoturismul poate stimula interesul pentru arta și creația locale, cum ar fi arhitectura tradițională, arta culinară și artele decorative, pe care Ministerul Culturii ar putea să le sprijine și să le promoveze. Arta universală poate deveni parte integrantă.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

1. Crearea de locuri de muncă: Dezvoltarea enoturismului poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale, în special în domenii precum turismul, ospitalitatea, meșteșugurile și gastronomia, ceea ce ar putea reduce șomajul și ar putea îmbunătăți nivelul de trai al comunităților locale.

2. Sprijin pentru antreprenoriat și formare profesională: Ministerul Muncii ar putea să ofere sprijin financiar și consultanță pentru antreprenorii locali din sectorul enoturistic și să dezvolte programe de formare profesională pentru a pregăti forța de muncă locală pentru noile oportunități de angajare.

Ministerul Afacerilor Externe:

1. Promovarea brandului de țară: Vinul românesc poate fi un ambasador puternic al brandului de țară în străinătate, iar Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine promovarea și exportul vinului românesc prin intermediul rețelelor diplomatice și al campaniilor de marketing internațional.

2. Diplomație culturală: Enoturismul poate fi un instrument eficient în diplomația culturală, facilitând schimburile culturale și promovând imaginea României în lumea întreagă. Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine inițiativele de promovare culturală care includ și elemente enoturistice. Diaspora poate reprezenta un avanpost valoros.

Ministerul Cercetării și Învățământului:

1. Cercetare și inovare: Ministerul Cercetării ar putea să sprijine cercetarea și inovarea în domeniul vitivinicol pentru a îmbunătăți calitatea vinurilor românești, pentru a promova practici sustenabile în agricultură, pentru a crea noi produse cu valoare adăugată mare.

2. Educație și formare: Ministerul Învățământului ar putea să integreze în programele școlare educație despre viticultură, enologie și enoturism pentru a pregăti viitoarea generație de profesioniști din industria vitivinicolă.

Ministerul Turismului:

1. Promovarea turismului rural: Enoturismul poate fi un element important în promovarea turismului rural în România, iar Ministerul Turismului ar putea să dezvolte strategii și programe specifice pentru a atrage turiști către zonele vitivinicole din țară.

2. Infrastructură și facilități turistice: Ministerul Turismului ar putea să sprijine investițiile în dezvoltarea infrastructurii și a facilităților turistice în zonele vitivinicole, inclusiv prin identificarea unor trasee cu potențial în vederea construirii și modernizării de drumuri, restaurante, pensiuni și alte facilități de cazare și agrement.

Alte organizații și instituții:

- Asociații și organizații viticole: Aceste organizații ar putea juca un rol important în promovarea vinului și a enoturismului la nivel local și național și ar putea colabora cu autoritățile pentru dezvoltarea sectorului.

- Asociații de dezvoltare locală: Aceste asociații pot fi partenere-cheie în implementarea proiectelor și inițiativelor de dezvoltare a enoturismului la nivel comunitar și regional.

- Organizații non-guvernamentale: ONG-urile pot sprijini dezvoltarea enoturismului prin proiecte de dezvoltare rurală, educație și formare profesională, conservare a mediului și promovare culturală.

Prin implicarea și colaborarea acestor ministere, organizații și instituții, se poate crea un cadru favorabil pentru promovarea vinului și a enoturismului în România și pentru valorificarea potențialului acestora în beneficiul dezvoltării durabile a mediului rural și a întregii economii naționale.

Notă lămuritoare:
LMC = La Mintea Cocoșului.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Vineri, 15 martie 2024, la Casino Sinaia a avut loc prima ediție a Galei ADAR, un eveniment care celebrează excelența în industria vitivinicolă românească. Gala a adus în prim plan recunoașterea și premierea personalităților din domeniului vitivinicol, subliniind contribuția semnificativă a acestora la evoluția și promovarea vinurilor românești pe plan național și internațional. Evenimentul marchează aniversarea a 30 de ani de la fondarea Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Gala ADAR a adus în centrul atenției cei 30 de ani de activitate ai asociației, cât și personalități din domeniul viticol. „Este o onoare să sărbătorim împreună această aniversare importantă și să reflectăm asupra contribuțiilor pe care ADAR le-a adus sectorului vitivinicol din România. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR s-a implicat activ în evoluția vinului românesc și a devenit o voce respectată în industrie, influențând deciziile și practicile care afectează calitatea vinurilor”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Foto: Vlad Dumitrescu

Pe lângă membrii ADAR, la gală au fost prezenți producători de vin și alți profesioniști din industrie: oenologi, viticultori, somelieri, distribuitori și comercianți de vinuri. În recunoașterea contribuției lor excepționale la dezvoltarea și promovarea vinului românesc, șapte membri fondatori au fost onorați cu diplome de excelență pentru devotamentul, competența și profesionalismul lor remarcabile.

„Mi-am dedicat întreaga activitate Măriei Sale Vinul. Pot declara cu mâna pe inimă că este o mare bucurie și mă onorează diploma pe care am primit-o în această seară. Când ai ajuns la o anumită vârstă, când ai adunat de-a lungul anilor o anumită experiență în ceea ce privește vinul, recunoașterea meritelor aduce un ceva în plus sufletului. Și aș mai spune un lucru, vinul își alege pe cel care îl bea. Meritul ADAR este că eforturile făcute în cei 30 de ani au fost dedicate creșterii nivelului de cultură al băutorului de vin”, a spus Gheorghe Crăciunescu, membru ADAR.

Foto: ADAR

Fondată în ianuarie 1994 de absolvenți ai Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie şi ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Asociația Degustătorilor Autorizați din România a devenit în timp ce și-a propus să fie încă de la început, un instrument eficient în domeniul aprecierii calității vinurilor românești.

Foto: Vlad Dumitrescu

„Asociația Degustătorilor Autorizați din România este pentru mine a doua familie. Este un amestec incredibil de profesionalism, prietenie, camaraderie, calitate umană, respect și multe alte atribute ale unei organizații cu adevărat de excepție. Asociația a reușit în cei 30 de ani de când a pornit la drum să formeze sute de adevărați specialiști ai vinului. Aproape fără excepție toți cei intrați pe rând în asociație au găsit la întâlnirile noastre ceea ce este relativ dificil de găsit în mediul economic, senzația de prietenie pe care o ai cu ceilalți membri”, a punctat Mihai Baniță, președinte executiv ADAR.

Simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători

De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR a inițiat în arta degustării peste 500 de cursanți. Aceștia au avut posibilitatea de a se pregăti continuu, prin întâlnirile trimestriale organizate în diferite regiuni ale țării, fiecare dintre acestea cu o degustare tematică stabilită, dându-le posibilitatea de a întâlni vinuri din toată țara, dar și din străinătate, de a cunoaște tehnici diverse de vinificație, de a face schimb de experiență cu alți colegi în vederea creșterii calității vinului românesc.

Dintre membrii ADAR, 20% sunt jurați în concursurile internaționale și reprezintă România în toate colțurile lumii. Certificarea oferită de ADAR a devenit un simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători deopotrivă.

ADAR a fost în fruntea promovării culturii vinului în România, fiind partener la evenimente educaționale precum IWCB/VINARIUM, VinVest, la degustări publice și semnând un protocol cu Ministerul Turismului pentru conceptualizarea oenoturismului.

„Vreau să mă refer anume la influența pozitivă pe care această organizație minunată a avut-o în devenirea Recașului. Nu poți să iei o decizie managerială fără să ai informații, iar prezența noastră trimestrială la acele degustări de 60-70 de probe de vin ne-a ajutat întotdeauna să știm, obiectiv, unde ne situăm și să vedem care este tendința. Un alt rol important a fost acela că, la demararea privatizării, am avut de ales în ceea ce privește calea de urmat în oenologie, pe cea clasică, sau pe cea a lumii noi, iar prezența în această asociație ne-a ajutat și iată că, după 20 de ani, am reușit să alegem o cale care merge spre succes”, arătat Gheorghe Iova, acționar Cramele Recaș și membru ADAR.

Foto: Constantin Duma

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa, județul Buzău, s-a desfășurat, pe 2 martie 2024, a doua ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România”, organizat de Wines of Romania, platformă dedicată vinului. Din acest an, competiția are două secțiuni, una dedicată profesioniștilor și a doua pentru studenți. Marii câștigători sunt consultantul Paul Huieț și studenta de la USAMV București - Alexandra Bardoș.

Vinul bun începe în vie. Prin urmare, Concursul „Cel mai bun viticultor din România” s-a născut din dorința de a aduce în prim plan o categorie de specialiști aflați rareori în lumina reflectoarelor, dar a căror muncă în vie este extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă obținerea vinului. Prin această competiție națională de tăiat vița-de-vie în uscat se dorește susținerea și promovarea rolului viticultorului în provocatoarea călătorie a vinului de la strugure în pahar.

„A fost o zi plină și frumoasă, cu tururi de cramă, concursul, workshopuri, degustări de vinuri și brânzeturi. Pentru a le onora munca atât de importantă pentru rodul viei, am lansat competiția dedicată viticultorilor români, un concurs de tăiat vița-de-vie în uscat. Dacă inițial ne-am propus să ne deplasăm și să fim prezenți în fiecare an la o altă universitate, pentru că SCDVV Pietroasa aparţine de USAMV București, ne-am hotărât să rămânem la Pietroasa, pentru că este aproape de București și pentru că are o plantație suficient de generoasă pentru a putea găzdui un concurs cu o asemenea amploare. Menționez că, participanții la concurs folosesc foarfecile proprii, cu condiția să fie exclusiv foarfeci mecanice, nu electrice, pneumatice sau hibride. Însă, cel mai important este că aducem la lumină această dimensiune a vinului, cea care nu se vede, munca din teren, în frig, în ploaie, ninsoare sau căldură extrema. Această competiție este încă o dovadă că vinul românesc este pe drumul cel bun, cu experți care își demonstrează competențele în vie și studenți din toată țara dornici să devină specialiști în domeniu și care intră astfel în atenția viitorilor angajatori”, a arătat Marinela Ardelean, fondatorul platformei Wines of Romania (www.winesofromania.com), expert în vinuri și spirtoase, co-organizator al festivalului RO-Wine.

Concursul „Cel mai bun viticultor” este împărțit în două secțiuni: Experți – viticultori cu experiență, cei mai mulți angajați ai cramelor și Studenți – câte trei studenți din anii terminali, desemnați de facultățile de profil din țară. A doua ediție a competiției a constat în tăierea pregătitoare pentru rod a zece butuci pentru fiecare concurent. Viticultorii cu experiență au avut la dispoziție 20 de minute, iar studenții au avut 30 de minute. „Este un lucru simplu, de felul în care tai via depinde cum și cât va trăi plantația ta. Iar tăierea trebuie adaptată la intenție, dacă vrei să schimbi butucii dupa 5, 10, 15, 25 de ani sau mai mult”, a explicat unul dintre jurații internaționali care au jurizat lucrările viticultorilor cu vechime, Fabio Sorgiacomo, expert Giotto Consulting.

Sorin Marin, director general SCDVV Pietroasa, a punctat: „Un lucru care a devenit evident în acest concurs este că munca din teren este esențială pentru calitatea pregătirii în școală. Munca de viticultor nu este ușoară, dar este plină de satisfacții. Să faci parte din viața vinului, din cultura care îl înconjoară, să fii bun la ceea ce faci și să știi că ai un rol important în acest act de creație, este un sentiment rar. Vom avea mai multi oameni pasionați de meseria de viticultor, iar acest lucru se va simți în gustul vinurilor românești”.

Cei mai buni viticultori din România, câștigătorii

Paul Huieț – consultant și Alexandra Bardoș – student la USAMV București, sunt marii câștigători ai celei de-a doua ediții a concursului „Cel mai bun viticultor din România”.

Clasamentul competiției:

Secțiunea Experți:

• Locul 1 - Paul Huieț

• Locul 2 - Constantin Udrea

• Locul 3 - Ionel Tun

Secțiunea Studenți: 

• Locul 1 - Alexandra Bardoș (USAMV București)

• Locul 2 - Florin Pușcaș (USAMV Cluj-Napoca)

• Locul 3 – Marius Cristian Donea (USV Iași)

Au fost acordate și mențiuni: Ionuț Dumitru Bozianu (USV Iași), Cătălin Ciobanu (USAMV Cluj-Napoca), Augustin Victor Bădița (UCV Craiova), Bogdan Raul Morar (USAMV Cluj-Napoca), Alin Mirea (USV Timișoara), Andreea Iulia Florea (USAMV București).

În urma analizei rezultatelor tuturor studenților participanți, a fost realizat și un clasament al universităților de profil. Astfel, pe primul loc s-a clasat USAMV Cluj-Napoca, urmată de USV Iași, iar locul trei i-a revenit USAMV București.

Câștigătorii concursului au fost premiați de: Corteva Agriscience (experții au primit tratamente pentru patru hectare de vie, iar studenții au primit foarfeci, fierăstraie și seturi de degustare); Da Bacco (un aparat de legat electric și două multicultivatoare pentru experți, iar pentru studenți - trei zile de experiență în companie); Valdo Invest (un butoi de stejar pentru câștigătorul primului loc); SCDVP Pietroasa-Istrița (vinuri de colecție).

Juriul care a analizat lucrările viticultorilor veterani a fost compus din Fabio Sorgiacomo - expert Giotto Consulting; Vicenç Canals - profesor la Academia de Tăiere a Viței-de-Vie (Academia de Poda) din Spania; Marian Ion - președinte, doctor în științe, cu peste 30 de ani de experiență în viticultură.

Juriul care a evaluat studenții a fost prezidat de Alina Donici, director al Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru (Galați), alături de Alfred Ștefan (Corteva Agriscience) și Dan Ploscaru, câștigătorul concursului de anul trecut.

„Am fost plăcut surprinsă să văd că studenții care au participat la concurs au fost foarte bine pregătiți. Deși au avut mari emoții, fiind primul lor concurs de acest fel, au reușit să arate că dețin cunoștințe solide despre principiile tăierii de rodire la vița-de-vie. Ei sunt viitorii specialiști ce vor duce mai departe tradiția viticulturii în România. Sunt mândră de toți studenții care au participat la concurs și vreau să le transmit că toți au fost câștigătorii acestei ediții doar prin faptul că au concurat la Cel mai bun viticultor din România. Felicit profesorii de la catedrele de Viticultură din cadrul universităților care au pregătit studenții pentru concurs. Prin studenții lor, au demonstrat implicare, dăruire și asigurarea unui învățământ superior de calitate”, a declarat Alina Donici, președintele juriului pentru studenți.

Concurenți Experți

Concurenți Studenți

*****

Foto: Wines of Romania

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) a centralizat și a transmis Comisiei Europene datele oficiale ale României destinate analizei de piață referitoare la anul viticol 1 august 2022 – 31 iulie 2023. De menționat că, datele transmise sunt în dinamică, suferind unele modificări deoarece încă mai sunt de centralizat cifre de la producători. Însă, diferențele nu sunt semnificative, doar consumul de vin fiind ceva mai mare.

Potrivit ONVPV, a crescut exportul pentru vinurile cu denumire de origine și indicație geografică, dar mai ales pentru cele varietale. Din datele de mai jos poate fi remarcată o scădere a importurilor cu 2% pentru vinurile cu denumire de origine și indicație geografică și cu 67% pentru cele fără indicație.

În anul viticol 1 august 2022 – 31 iulie 2023, în țara noastră s-au produs în total 4.100.799 hl de vin (în anul viticol trecut – 4.822.841 hl) și s-au consumat 4.313.022 hl (în anul viticol trecut 5.965.497 hl).

„Producția totală a scăzut din cauza condițiilor climatice, însă dacă privim cu atenție putem remarca o creșterea a producției de vinuri cu denumire de origine în detrimentul celor cu indicație geografică și varietale. Este un semnal important de maturitate a pieței de vin din România, consumatorul preferă vin mai puțin, însă de calitate, încadrându-ne astfel în tendințele mondiale de consum”, subliniază Diana Pavelescu - DipWSET, consilier promovare ONVPV.

Anul viticol 1 august 2022 - 31 iulie 2023

Anul viticol 1 august 2021 - 31 iulie 2022

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua Națională a României a fost sărbătorită în Irlanda pe parcursul a două zile, 27 și 28 noiembrie 2023, în cadrul unor evenimente în care vinul românesc a fost în centrul atenției. Dublin 2023, cum l-au numit organizatorii - Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc și Jean Smullen WSET Dip, a fost un eveniment mare și unic, care poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

Special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin, evenimentul de la Dublin a beneficiat de prezența a 52 de branduri românești și peste 200 de etichete de vin.

Laurențiu-Mihai Ștefan, Ambasadorul României în Irlanda, a declarat: „De la bun început, Ambasada României în Irlanda nu a dorit să facă un simplu eveniment de degustare de vinuri, care s-ar fi pierdut ușor printre celelalte zeci de evenimente de promovare, degustare sau vânzare a vinurilor din țări cu tradiție. A dorit ceva de anvergură, care să nu poată fi ratat de specialiștii irlandezi, ca un fel de „bang” primordial care să atragă atenția tuturor companiilor și persoanelor cu putere de decizie în a aduce pe piața irlandeză vinul românesc.

Pentru a da anvergură acestui eveniment, Ambasada a organizat practic recepția tradițională de Ziua Națională în jurul lui. Recepția a oferit cadrul perfect pentru a promova vinurile româneșți în Irlanda și imaginea României ca țară producătoare de vinuri de calitate, iar evenimentul de degustare de vinuri românești s-a bucurat astfel din plecare de o atenție sporită și de o participare numeroasă.

În al doilea rând, Ambasada a stabilit un parteneriat cu Iulian Bărbuceanu, inițiatorul Atlasului Vinului Românesc, care a reușit să atragă interesul a peste 50 de crame din România, convingând jumătate din ele să își trimită reprezentanți la degustarea de vinuri românești din Dublin.

În al treilea rând, Ambasada a lucrat cu un consultant irlandez recunoscut pe plan național cu o experiență îndelungată în organizarea unor astfel de evenimente pentru a ne asigura de participarea consistentă a importatorilor, comercianților, proprietarilor de magazine de băuturi, de restaurante, somelieri și jurnaliști specializați.

Această rețetă și un efort susținut și la Dublin și în România au dat roadele așteptate. Evenimentul a fost unul unic, atât în istoria unor evenimente similare organizate de misiunile diplomatice ale Româniai, cât și ca impact în lumea vinului din Irlanda. Dar, dincolo de aprecierile strânse în urma evenimentului, se vede efortul care trebuie depus în continuare ca acest prim demers să fie fructificat deplin”.

Două zile de evenimente au dat valoare vinului din România

La Dublin 2023, practic, au avut loc trei evenimente desfășurate pe durata a două zile.

Pe 27 noiembrie a avut loc o întâlnire B2B în cadrul Ambasadei României din Irlanda. Au participat echipele de top management a 25 de branduri din România, care au discutat cu reprezentanți ai Asociației Restaurantelor din Irlanda, Bibendum, Solera Wine Merchants, Diaspora Brands, OvBCS Business Consultancy, Vinifinesse, Jeans Smullen, The Guild of Sommeliers etc. Jean Smullen Dip WSET și Paul Lenehan (președintele Restaurants Association of Ireland) au susținut o prezentare detaliată a pieței din Irlanda, urmată de discuții și prezentări ale participanților. Această primă zi a vinurilor noastre în Irlanda s-a încheiat la restaurantul Hellfire Dublin, unde programul RePatriot a oferit o recepție pentru producătorii români de vinuri.

Pe 28 noiembrie s-a desfășurat masterclass-ul „Understanding the new Romanian wines”, susținut de către Betty Darabont, Dip WSET, student MW, la sediul Ambasadei României în Irlanda. Rolul masterclass-ului a fost să puncteze separat de cele 220 de sortimente din degustarea principală anumite soiuri, sortimente și puncte cheie care țin de standardul înalt la care a ajuns industria vinului în România. „Acest obiectiv a fost îndeplinit cu succes, participanții fiind de acord asupra calității și oportunității de a susține promovarea vinul românesc pe piața din Irlanda”, ne-a zis Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

Selecția de vinuri: Frâncușă (vin spumant, Cotnari/Millesime Frâncusă 2016); Fetească regală (vin liniștit, Liliac); Zghihară de Huși (vin liniștit, Averești/Diamond Selection); Fetească albă (vin liniștit, Dagon/Clearstone Rezerve 2019); Fetească neagră (rose, vin liniștit, Darabont/Fleurt); Negru de Drăgășani (vin liniștit, Vitis Metamorfosis/Via Marchizului); Fetească neagră (vin liniștit, Caii de la Letea - Epiphanie); Cupaj Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Merlot (vin liniștit, DAVINO/Flamboyant). Participanții la masterclass au fost: Ana Săpungiu MW (Londra); Karen O’Donoghue (Dunnes); Shiva Gautam (Monty’s of Kathmandu); Anke Hartmann (Wine Educator); Nisea Doddy (Shelbourne Hotel); Eric Arens (Westbury Hotel/Wild Dublin); Barbara Boyle MW (Wine Mason); Jean Smullen WSET Dip (The Guild of Sommeliers).

Și tot în ziua de 28 noiembrie, la sala de gală a RCSI Dublin a avut loc marea degustare din cadrul evenimentului Dublin 2023, unde au fost prezente 52 de branduri, 220 de sortimente disponibile pentru degustare, 22 de echipe de top management/marketing/vânzări și patru somelieri din România care au reprezentat alți 27 de producători.

În intervalul orar 18:30 – 19:30, accesul la degustare a fost disponibil doar pentru aproximativ 60 de reprezentanți ai industriei vinului din Irlanda, iar după ora 19:30, au mai putut participa la degustrea vinurilor românești alte aproximativ o sută de persoane, printre care diplomați, afaceriști, avocați, reprezentanți ai comunității de români etc.

La intrare, invitații au primit un catalog tipărit în care fiecare sortiment degustat avea numărul propriu pentru navigarea mai ușoară în sală unde numărul total de sortimente disponibile a fost foarte mare. „Au fost invitați care au venit special pentru anumite sortimente, dar au fost și cei care au preferat să exploreze fiind ghidați de către expozanți, și nu de către catalogul tipărit. La plecare, participanții au primit un gift bag cu materiale promoționale furnizate de expozanți și o hartă tipărită din Atlasul Vinului Românesc, un model dedicat evenimentului de la Dublin. Dinamica evenimentului a fost una foarte bună, lumea a fost mereu în mișcare, raportul expozanți – public fiind gândit să ofere timp pentru discuții, dar să asigure și degustarea unui număr cât mai mare de sortimente, așa încât un număr cât mai mare de participanți să ia contact cu vinul românesc”, povestește Iulian Bărbuceanu.

Așezarea în sală a fost făcută pe regiuni (în cazul brandurilor prezente cu reprezentanți), respectiv pe tip de vin (culoare/regiuni/soiuri/branduri) în cazul sortimentelor de la masa somelierilor. 27 de producători nu și-au trimis reprezentanți și au optat doar să trimită vinurile și să fie reprezentanți de echipa de somelieri din România, formată din: Irinel Macici, Eduard Jakab, Mihai Ciucur și Lorand Antal. „Cel puțin un exemplar din fiecare sortiment disponibil a fost deschis încă de la începutul evenimentului, așadar toate vinurile înscrise au fost disponibile pentru degustare încă de la începutul evenimentului. Din totalul de peste 450 de sticle disponibile un număr de 111 sticle (dubluri) au rămas nedeschise și vor fi folosite în continuare în proiect în cadrul unor degustări și Masterclass-uri care vor fi organizate în Irlanda în următorul an, acest proiect fiind unul întins pe 365 de zile”, a precizat Iulian Bărbuceanu.

În jur de 24 de producători din România au fost prezenți (proprietari de crame, directori de export, administratori, somelieri, distribuitori etc) atât în cadrul evenimentului B2B, cât și la degustarea principală. Un mare câștig pentru toți participanții a fost interacțiunea directă dintre cei veniți să deguste și top-managementul producătorilor, putând fi discutate astfel aspecte concrete și stabilindu-se conexiuni importante. „În cazul celor 25 de branduri reprezentate direct, cei interesați să importe vinurile au putut discuta direct cu reprezentanții producătorilor și/sau distribuitorii, iar în cazul celor 27 de branduri reprezentate la masa somelierilor cei interesați au primit informații generale sau punctuale de la cei patru somelieri români, fiind încurajați să își noteze toate sortimentele care prezintă interes și să continue discuțiile cu echipa de organizare astfel încât discuții și întâlniri ulterioare să fie susține în cadrul proiectului de promovare”, a specificat Iulian Bărbuceanu.

Impresiile producătorilor participanți

Rareș-Vasile Florea, CEO Domeniile Averești: „Pentru noi, Domeniile Averești, Dublin 2023 a fost un prilej foarte bun să ne întâlnim cu clienții existenți, dar și să concretizăm încă un client nou pentru piața irlandeză. Am fost prezenți cu Zghihara Diamond alb sec, noi fiind singurul producător de Zghihară din lume, vin foarte apreciat în cadrul masterclass-ului de vinuri românești. De asemenea, prezentă a fost și Busuioaca Diamond Rose Sec, cel mai premiat vin al nostru și, bineînțeles, Fetească neagră roșu sec Diamond, vin distins cu Mare Medalie de Aur la Meininger pentru recolta curentă.

Evenimentul a fost foarte bine organizat, lead-urile prezente în sală au fost calificate și suntem în discuții cu un mare retailer și cu doi distribuitori de HoReCa din Irlanda datorită evenimentului Dublin 2023”.

Roberto Di Filippo, co-proprietar Crama Delta Dunării La Sapata: „Un eveniment remarcabil pentru vinurile create în România. Concluzia noastră e că și vinurile românești pot face istorie. De cinci ani, vinurile La Sapata sunt pe piața irlandeză prin importator și distribuitor. Comenzile au crescut de la an la an și asta, ca să citez importatorul, se datorează seriozității și calității constante.”

Mihaela Tyrel de Poix, proprietar SERVE Ceptura: „Se poate dacă se vrea și dacă există coordonare, implicare și viziune. Cu sprijinul Excelenței Sale, domnul Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan și al echipei sale și la inițiativa lui Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc, am găsit, după 20 de ani de la ultimul export în Dublin, o piață irlandeză deschisă din nou vinului românesc.

Au fost două zile foarte bine organizate și gândite astfel încât să aducă valoare atât cramelor românești, cât și importatorilor irlandezi. Am fost ghidați în deschiderea acestei piețe de către unul dintre cei mai cunoscuți experți în domeniu: Jean Smullen DipWSET.

Ambasada României la Dublin a transformat recepția dedicată Zilei Naționale a României într-o gală a vinului, în care cramele românești au prezentat o selecție reprezentativă și consistentă de vinuri din toate regiunile viticole ale țării. Dacă fiecare reprezentanță a României în străinătate ar folosi vinul ca brand de țară am avea un punct de pornire și o speranță să recuperăm poziția pe care viticultura românească o merită în lumea vinului. Felicitări pentru acest eveniment!”.

Costel Cainamisir, director export Vintruvian Estate Group: „Un mare om, iubitor de vin, E.S. dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan! Imi este drag ceea ce s-a întâmplat sub bagheta acestui Om, a distinsei sale soții, a echipei Ambasadei și nu în ultimul rând a dirijorului șef, Iulian Bărbuceanu. Cel mai frumos și mai elegant eveniment de promovare a vinului românesc, eveniment despre care s-a vorbit, se vorbește și se va vorbi prin Ambasadele României din toate capitalele lumii. Mulțumirile mele Domnului Ambasador pentru grija de a avea cel mai reusit eveniment de Ziua Națională a României, membrilor Ambasadei pentru ajutor și dăruire, colegilor somelieri pentru echipa frumoasă pe care am sudat-o la Dublin și tuturor reprezentanților producătorilor români cu care am fost onorat să mă prezint în fața iubitorilor de vin din Irlanda. Iulian, data viitoare vreau să stai și tu în lumina reflectoarelor, dar știu că nu iți place. Tu ești omul pe care l-am văzut implicat în tot ceea ce a însemnat organizarea perfectă a acestui eveniment. Ești cel care acum era la pupitru dând indicații clare, cel care erai lângă mine să mă întrebi dacă totul e OK și dacă mai am nevoie de ceva. Ar fi multe de zis, dar mă opresc aici și mă înclin. La mulți ani, România! La mulți ani, oameni minunați! RESPECT!”.

Steluța și Gabriel Bercea, proprietari Crama GABAI: „A fost cel mai bine organizat eveniment la care am participat. Felicitări! Mulțumim organizatorilor că s-au gândit și la cramele mai mici”.

Monica Florean, Marketing Manager Crama Budureasca: „O seară memorabilă de degustare a vinurilor româneșți organizată cu măiestrie de Ambasada României în Irlanda”.

Betty Darabont, proprietar Familia Darabont: „Un eveniment foarte bine organizat, cu un public de calitate, oameni implicați din domeniu cu putere de decizie. Ne-am întors cu mai multe contacte care au exprimat interes real în posibile colaborări în viitor. De aici depinde de noi cum și cât de mult putem profita de pe urma lor, având în continuare la dispoziție asistența Ambasadei României în Irlanda și a proiectului pe următorul an.

Masterclass-ul a fost unul cu succes. Toate vinurile au fost apreciate, a fost o experiență unică pentru cei prezenți, care au avut ocazia să deguste șase soiuri românești diferite pe care nu le-au mai întâlnit până atunci”.

Răzvan Demian, reprezentant Crama Fort Silvan: „Un eveniment perfect realizat pentru promovarea vinului românesc în străinătate. Echidistant, elgant și complet. Un început benefic pentru producătorii mari, mici și mijlocii. Continuarea este la latitudinea noastră. Așadar, se poate! Mulțumim, organizatorilor!”.

Ioana Mechea, Brand Ambassador Domaine Dumetrier: „Vinul românesc a fost promovat în Irlanda printr-un eveniment realizat impecabil, cu suflet și pasiune pentru vin, pentru țară”.

Attila Takacs, proprietar Crama Takacs: „Mă bucur mult că am făcut parte din această echipă formată din oameni excepționali, profesioniști și de valoare, fără de care vinul și industria vinului românesc nu ar exista. Mulțumesc, Excelenței Sale Dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan, lui Iulian Bărbuceanu (Atlasul Vinului Românesc) și echipei de somelieri: Irinel Macici, Lorand Antal, Mihai Ciucur și Eduard Jakab pentru organizare și implicare, dar și întregii echipe a Ambasadei României care a făcut posibilă organizarea și desfășurarea în cele mai bune condiții a acestui eveniment remarcabil. Mulțumim, totodată, comunității româneșți din Dublin, dar și tuturor celor care au vizitat standurile și au degustat cele mai de seamă vinuri românești. Am avut parte de prezența iubitorilor de vin din toate categoriile, Masters of Wine (MW), ziariști, critici de vin, oameni de afaceri, ambasadori, oameni politici, precum și oameni simpli care îndrăgesc vinul.

Concluzia este clară, vinul românesc are valoare, însă are nevoie de mai mult spațiu de exprimare. Prin acest eveniment s-a oferit o oportunitate tuturor celor prezenți și nu numai și a pus bazele unui pod stabil între două culturi, pod care așteaptă să fie exploatat. Best ever wine event... We are better Together!”.

Eckehardt Zaig, proprietar Casa de Vinuri ZAIG: „Un eveniment care ar trebui să fie luat ca referință. Organizare perfectă pe toate planurile. Felicitări!”.

Vinea Apoldia Maior: „Am fost onorați să facem parte din reuniunea de promovare a vinurilor românești la Dublin2023, în pragul Zilei Naționale. Aducem calde mulțumiri și felicitări Ambasadorului României în Irlanda, Excelența Sa Laurențiu Mihai-Ștefan și întregii echipe de organizare din România și Irlanda!”.

Primul pas, unul mare și important pentru industria vitivinicolă

Poate că unora nu le vine să creadă, însă Dublin 2023 este un eveniment organizat în mai puțin de trei luni. Da, a fost propus, schițat, asumat și implementat în această perioadă scurtă pentru o asemenea manifestare.

De asemenea, merită menționat că a fost un eveniment fără taxă de participare. „A fost posibil prin implicarea directă a Ambasadei României în Irlanda în calitate de organizator și prin generozitatea unor sponsori și parteneri cheie din România și din Irlanda. Implicarea mea și a echipei de somelieri din România (Irinel Macici, Lorand Antal, Mihai Ciucur și Eduard Jakab) a fost pro bono, noi toți considerând că avem oportunitatea cu acest eveniment să implementăm idei noi, tehnologii și strategii de pe urma cărora va beneficia pe termen scurt, mediu și lung toată industria. Niciodată nu m-am îndoit de succesul evenimentului, știam că fiind un proiect asumat la cel mai înalt nivel nu poate exista alt deznodământ, amploarea pe care a luat-o într-un timp foarte scurt, însă, a fost cea mai mare reușită personală pentru mine. Pentru Dublin 2023 am ținut legătura cu aproape 70 de producători, cu zeci de specialiști din industria din România și câțiva din Irlanda, iar pregătirile au mers impecabil. Multă muncă, foarte multă muncă, dar am simțit constant că fac parte dintr-o echipă care dacă beneficiază de comunicare eficientă, un cadru ideal și o motivație pe măsură, poate implementa orice.

În discursul din seara degustării, Ana Săpungiu MW a punctat foarte bine și m-am bucurat să aud în acel moment, în acel loc, următorul lucru: industria a găsit un glas comun, un mesaj comun asumat impecabil de la mic producător la foarte mare și feedback-ul primit a fost pe măsură.

Acesta a fost doar primul pas. Unul mare și important, acum vom muta atenția de la vinurile care au fost degustate și a căror valoare a fost validată înspre producători, înspre oamenii din spatele vinurilor și înspre industrie în sine, înspre capacitatea de export și interesele explicite de business ale producătorilor implicați.

Ca proiect, finalitatea este susținerea importurilor de vinuri românești în Irlanda, promovând în același timp interesele punctuale ale fiecărui producător implicat, dar și promovarea vinului românesc la nivel de industrie. Acest echilibru, echidistanța și comunicarea eficientă în cadrul proiectului, au făcut și vor face diferența pe termen lung. Pentru a menține un randament mare al acestui proiect, în primul an nu vom implica și alți producători, vom continua strict în formula în care am început”, a precizat Iulian Bărbuceanu.

Autorul Atlasului Vinului Românesc punctează că va continua cu activități pe teritoriul României, la care vor lua parte persoane cheie ale industriei din Irlanda.

„Vom începe degustări și masterclass-uri specializate în Irlanda și vom susține punctual toate interesele producătorilor implicați, în măsura posibilităților, bineînțeles, astfel încât vinurile românești să ajungă pe rafturile și în meniurile din Irlanda. Producătorii care au avut posibilitatea să vină în Irlanda au acest avantaj în prezent: au întâlnit în persoană posibili importatori sau distribuitori, iar în perioada următoare activitățile din cadrul proiectului vor pune accent pe recuperarea terenului de către producătorii care doar au trimis vinuri, discutăm despre 27 de producători cu sortimente pregătite pentru export (unii dintre ei foarte mici, ale căror vinuri produse în loturi de 200-250 de sticle au fost apreciate explicit în cadrul degustării alături de etichete ale altor mari producători din țară) care pot adăuga în cotinuare foarte multă valoare proiectului, deși nu au fost prezenți cu stand propriu în Dublin.

Doresc să mulțumesc ES. dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan, echipei Ambasadei, lui Sorin Darlosan pentru rolul crucial în a transporta logistica necesară și vinurile din România în Irlanda, sponsorilor și partenerilor, colegilor mei de echipă și lui Jean Smullen DipWSET, Anei Săpungiu MW și, bineînțeles, tuturor producătorilor implicați în acest proiect, atât cei care au participat la Dublin, cât și celor care au trimis doar vinuri. Avem un an întreg la dispoziție să creștem cota de piață a vinurilor în Irlanda, și poate și mai important, să devenim una dintre cele mai performante industrii ale vinului din lume, în materie de cooperare și promovare pe plan intern și internațional. Acesta este doar începutul și consider că a fost unul perfect”, a concluzionat Iulian Bărbuceanu.

Crame și soiuri românești prezente la Dublin 2023

23 de producători și două branduri naționale au participat cu propriile echipe de top management/marketing sau prin distribuitori:

Crișana și Maramureș

1. Familia Darabont

2. Crama Fort Silvan

Banat

3. Crama Valeaeden

Podișul Transilvaniei

4. Vinea Apoldia Maior

5. Crama Zaig

6. Crama Takács

Dealurile Moldovei

7. Domeniile Averești

8. Crama Gramma

9. Beciul Domnesc

10. Domeniile Panciu (prin distribuitor)

Dealurile Munteniei și Olteniei

11. Domeniile Dascălu

12. Meninni (Olterra) (Vintruvian Estates)

13. Budureasca

14. DeMatei (Vintruvian Estates)

15. SERVE

16. Domeniile Alexandrion Rhein 1892 (prin distribuitor)

17. DAVINO (prin distribuitor)

18. Vitis Metamorfosis (prin distribuitor)

Colinele Dobrogei

19. Caii de la Letea (Vintruvian Estates)

20. Domaine Dumetrier

21. Crama Histria (Vintruvian Estates)

22. Crama Gabai

23. Crama Delta Dunării - La Sapata

Două branduri naționale prin echipa de top-management:

24. Legendary Dracula

25. Folklore

27 de producători au fost reprezentați de echipa de somelieri a evenimentului:

1. Crama Balla Geza

2. Crama Carastelec

3. Casa de Vinuri Cotnari

4. Corcova Roy & Dâmboviceanu

5. Crama Tata și Fiul

6. Crama Varvara

7. Crama Dagon

8. Domeniile Franco Române

9. Domeniul Aristiței

10. Crama Dradara

11. Crama Gramofon

12. Crama Jelna

13. Crama La Salina

14. Crama Licorna Winehouse

15. Crama Liliac

16. Crama Maximarc

17. Crama Pandora

18. Crama Petro Vaselo

19. Pivnița Savu

20. SCDVV Blaj

21. Stațiunea Murfatlar

22. SCDVV Iași

23. Crama Strunga

24. Crama Velvet Winery

25. Crama Villa Vinea

26. Vinaria Jugrestan

27. Crama Rasova

Alături de 15 soiuri internaționale, la Dublin 2023 au fost prezente următoarele soiuri românești:

1. Frâncușă (Casa de Vinuri Cotnari) spumant și vin liniștit;

2. Zghihară de Huși (Domeniile Averești);

3. Șarbă (Folklore și Domeniile Panciu);

4. Mustoasă de Măderat (Maximarc, Balla Geza);

5. Fetească albă (Liliac, Cotnari, Strunga, Licorna Winehouse, Dagon, Legendary Dracula, DeMatei);

6. Fetească regală (Darabont, Fort Silvan, Dradara, Liliac, Villa Vinea, Budureasca);

7. Grasă de Cotnari (Cotnari);

8. Tămâioasă românească (Vinaria Jugrestan, Cotnari, Beciul Domnesc, Strunga, Budureasca, Domeniile Dascălu);

9. Busuioacă de Bohotin (Averești, Beciul Domnesc, Folklore);

10. Golia (SCDVV Iași);

11. Blasius (SCDVV Blaj);

12. Columna (SCDVV Murfatlar);

13. Ramades (SCDVV Blaj);

14. Selena (SCDVV Blaj);

15. Fetească neagră (34 de sortimente din Crișana, Maramureș, Banat, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Colinele Dobrogei);

16. Băbească neagră (Tata și Fiul);

17. Negru de Drăgășani (Vitis Metamorfosis, Folklore, Meninni);

18. Cadarcă (Balla Geza, Maximarc). De menționat că, la acest soi, originile sunt în dezbatere.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Concursul de Vinuri Spumante Românești, ajuns anul acesta la ediția cu numărul 5, s-a desfășurat, în premieră, în două capitale europene simultan, la București și la Amsterdam, luni - 4 decembrie. Au intrat la jurizare 46 de vinuri spumante, 34 obținute prin metoda tradițională (a doua fermentație în sticlă) și 12 realizate prin metoda Charmat (a doua fermentație în rezervoare de inox).

Concursul de Vinuri Spumante Românești a luat naștere în anul 2018 cu scopul de a evidenția cei mai buni producători și cele mai bune vinuri spumante, pe fiecare categorie în parte. „Jurizarea făcută de oameni cu înalte standarde profesionale în domeniu duce la consolidarea acestui concurs ca un etalon pentru industria spumantelor din țara noastră”, a declarat Tiberiu Onuțu, inițiatorul concursului.

În România, activează 29 de producători care cumulează 117 mărci de vinuri spumante.

Topul ediției 5 a Concursului de Vinuri Spumante Românești 2023

Spumante albe, metoda tradițională

1. Podgoria Silvania, Blanc de noir, 2020, extrabrut

2. Budureasca, Classic Blanc Noir, 2014, extrabrut

3. Villa Vinèa, Cuvée Celést, 2018, brut

Spumante rosé, metoda tradițională

1. Podgoria Silvania, Lux, magnum, 2019, brut  

2. Villa Vinèa Rosé Celést, 2021, brut

3. Domeniile Panciu, Domeniile Panciu, 2015, brut

Spumante albe, metoda Charmat

1. Budureasca, Shine, 2019, brut

2. Crama Gîrboiu, Cuartz, extrasec

3. Crama Hermeziu, Thrubilo, brut nature

Spumante rosé, metoda Charmat

1. Crama Hermeziu, C'est Soir, brut

2. Budureasca, Shine, 2019, sec

3. Crama Gîrboiu, Cuartz, extrasec

Clasament general

1. Podgoria Silvania Blanc de noir, 2020, extrabrut

2. Budureasca Classic Blanc Noir, 2014, extrabrut

3. Villa Vinèa Cuvée Celést, 2018, brut

4. Cramele Jidvei, Jidvei, extrabrut

5. Podgoria Silvania, Blanc de blancs, 2019, brut

Mai multe detalii despre Concursul de Vinuri Spumante Românești 2023 am publicat aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/5953-concursul-de-vinuri-spumante-romanesti-2023-ajuns-la-editia-cu-numarul-5-are-loc-pe-4-decembrie.html

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În urmă cu aproape 25 de ani, familia Necșulescu a început să rescrie povestea vinurilor obținute pe văile Târnavelor, în județul Alba. Astăzi, Jidvei este o afacere de familie în cel mai pur sens al cuvântului, având în vedere că la conducerea companiei se află a treia generație a familiei interlocutorului nostru – Claudiu Necșulescu. Însă nu trebuie să uităm că trăim în România și în nicio afacere nu curge doar lapte și miere, iar piața vitivinicolă este încă neașezată, cu nenumărate provocări, incertitudini, cu felurite probleme la tot pasul. Totuși, Claudiu Necșulescu privește partea plină a paharului, fiind preocupat permanent de a merge mai departe. Iar noi dorim să punctăm efortul continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

„Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol. Sunt convins că 90% din companii, în realitate, sunt pe minus.”

Reporter: Ce înseamnă să fii om de afaceri în viticultură şi vinificaţie astăzi?

Claudiu Necșulescu: Cred că e o misiune foarte grea astăzi. Sigur, din motive mai mult sau mai puţin obiective, ultimii trei ani au fost nişte ani cu încercări şi provocări foarte puternice. Eu spun că de multe ori poate astea chiar te întăresc şi vorbim de rezilienţă, dar durerea cea mare este că unele dintre provocările sau neajunsurile din mediul de afaceri nu vin neapărat din nişte condiţii obiective, ci vin dintr-o proastă înţelegere sau o lipsă a dialogului cu autorităţile. Sau, şi dacă există, de multe ori parcă mimăm dialogul, adică ne-am întâlnit, am discutat, dar nu se întâmplă nimic. Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol, şi o spun cu asumarea cuvintelor, deci eu sunt convins că 90% din companiile din sectorul vitivinicol în realitate sunt pe minus. Sigur că, prin eforturi, prin transferuri de fonduri din alte activităţi încearcă să acopere gaura din sectorul vitivinicol, din ce înseamnă partea vinicolă. Discut foarte mult cu membrii ONIV (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă) şi cu alţi producători de vin şi toţi au aceeaşi problemă. E clar că scumpirile, pornind de la energie, îngrăşăminte, sticle, etichete, ele nu au putut fi transferate pe raft, pentru că aducea produsul într-o zonă de respingere din partea consumatorului, şi atunci n-au făcut decât să mănânce din marja care era sau să aducă produsul chiar pe minus. Companiile din sectorul vitivinicol au plantaţii, produc vin şi cifra de afaceri se realizează prin valorificarea vinului.

Reporter: Aveți cu cine lucra via, în cramă, știut fiind că forţa de muncă este o mare problemă?

Claudiu Necșulescu: Noi am adus forță de muncă din Nepal. Avem 250 de nepalezi, acum am mai comandat, am încheiat contracte pentru încă 250 de nepalezi, este un deficit major de forţă de muncă pentru activităţile din agricultură. Personal, mă bucur că n-am intrat momentan în Schengen, pentru că am fi rămas şi fără această forţă de muncă adusă din afară. În momentul aderării la Schengen, automat această forță de muncă ieftină intră în piaţa muncii europeană şi toți oamenii ăștia nu au nicio problemă să se ducă să lucreze în țările mai dezvoltate.

Reporter: Și totuși, iată că omul de afaceri din România se descurcă. Dar asta nu înseamnă că guvernanţii trebuie să se bazeze pe faptul că omul de afaceri român se descurcă...

Claudiu Necșulescu: Aici, facilităţile sunt foarte simple. O scădere a impozitării muncii şi o creştere a salariului minim. Astea sunt măsurile, nu există altele, în ceea ce privește forța de muncă. Prin creşterea salariului minim automat scazi presiunea de emigraţie în afară a forţei de muncă şi pe fondul creşterii îţi poţi permite să scazi impozitarea muncii, care la noi în ţară este cea mai mare din Uniunea Europeană. Astăzi, dacă le dai şi 200 de lei pe zi net, nu-ţi vin la muncă. Sectorul vitivinicol este un sector în care nu poţi regla producţia după piaţă. Noi vrem - nu vrem trebuie să lucrăm via, chiar dacă anul, condiţiile din piaţă sunt mai proaste şi nu poţi valorifica întreaga cantitate. La vie nu poţi să-i spui: anul ăsta stai pe loc, ne vedem la anul şi ne apucăm de producţie. Şi aici apar cele mai mari probleme. Nu vorbesc şi de costuri de stocare, şi toate elementele astea vin să genereze costuri suplimentare.

Cultura viței-de-vie nu o poţi abandona. Dacă am rămas pe stoc cu porumb anul ăsta, anul viitor categoric pun mai puţin porumb. La vie nu pot să-i spun: anul ăsta stop, nu cheltui cu tine, nu fac tăieri, nu fac dirijări sau tratamente, pentru că dacă ai făcut asta, anul următor clar nu mai faci nimic. Şi atunci eşti obligat s-o întreţii.

Pentru cultura viţei-de-vie, pot să spun că suntem la maximumul de favorabilitate. Dacă înainte oarecum aveam riscurile îngheţului excesiv şi îngheţului târziu, şi un excedent de umiditate, acum practic suntem la maximumul de favorabilitate. Acum doar greşelile noastre pot să ne afecteze producţia din Transilvania. Sigur, în zona de sud seceta e o problemă majoră, dar acolo trebuie programe naţionale care să ajute fermierii. România încă nu are o strategie naţională legată de agricultură.

„Acum cei mai mulţi bani merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar.”

Reporter: În viticultură aţi avut un program şi-l aveţi în continuare, cel al reconversiei...

Claudiu Necșulescu: Anul ăsta sperăm să ajungem din nou la o absorbţie de sută la sută. În ultimii trei ani, pe fondul pandemiei, pe urmă a început războiul, a fost o stagnare, dar anul ăsta se pare că reuşim să consumăm toţi banii alocaţi pentru partea de reconversie şi, sigur, şi partea de investiţii.

La ora asta, producătorii mari au un handicap, că primesc doar 25% din proiect pe partea de investiţii. Dar ceea ce mă bucură e faptul că, într-adevăr, noi tot timpul ne-am lăudat că am fost sectorul cu cea mai bună absorbţie de fonduri şi că a fost o politică coerentă.

„SGR (Sistemul Garanție – Returnare) nu există în UE, nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin.”

Reporter: Adică sumele alocate sectorului vitivinicol au fost consumate integral.

Claudiu Necșulescu: Eram un pic dezamăgit pentru ultimii trei-patru ani, când nu mai exista apetit în zona asta investiţională. Acum cei mai mulţi bani e drept că merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar. Cred că ce este şi ce ar trebui luat în considerare e că vinul, chiar în situaţiile de criză şi cu încărcătură emoţională puternică, el fiind un produs de confort, că nu este un produs de necesitate, piaţa acestuia suferă foarte mult. Niciodată, dacă ai o stare şi eşti încărcat emoţional, nu ai dispoziţia să bei un pahar de vin. Că mulţi spun: lasă, că alcoolul merge! Dar vinul nu este alcool. Ăla care vrea să-şi înece amarul eventual bea o votcă, o tărie, n-o să bea un pahar de vin să-şi înece amarul. Că până ajunge să-şi înece cu vin amarul se plictiseşte, uită de ce s-a apucat.

Provocări sunt multe şi ceea ce ne preocupă cel mai mult acum, în perioada asta, este un mecanism introdus pe zona asta de colectare şi reciclare a deşeurilor, unde într-un mod… n-aş găsi o definiţie să nu exagerez sau să nu fiu vulgar, dar cum se vorbea atunci „noaptea ca hoţii”, cam aşa a fost introdus şi sectorul de vin. Noul mecanism propus, SGR (Sistemul Garanție – Returnare), nu există în UE. Nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin din raţiuni foarte clare: un om care plăteşte 30-40 de lei pe o sticlă de vin nu se va întoarce cu sticla la magazin să-şi ia 50 de bani. Şi atunci e clar că nu putem avea aşteptări în a fi un mecanism eficient. Nimeni nu şi-a pus întrebarea: de ce noi? Măcar să întrebe celelalte state UE de ce nu au prins și vinul în SGR. Marele paradox e că sticla la noi se colectează cu mecanismele vechi. Sticla chiar şi-a îndeplinit în fiecare an cota. Problemele apar pe pet şi pe aluminiu, acolo nu reuşim să ajungem la cotele asumate şi pe care trebuie să le realizăm. Nu ştiu ce se urmăreşte, este clar o concurenţă neloială. Eu sunt om de afaceri din ’90, nu de ieri-de azi, şi am luat-o de la zero. Un astfel de contract precum SGR, care ne-a fost propus – impus – spre semnare, n-am întâlnit. Adică orice om, fără să ai nici cea mai mică pregătire în zona juridică, deci un contract în care nu spui ce face, ci doar ce fac eu, adică ce am să-ţi plătesc, obligaţii, dar nici alea stabilite şi să spună că atât te costă taxa de administrare, atâta taxa de gestiune și doar cu o anumită companie, cu una singură, așa ceva n-am întâlnit. E ceva de noaptea minţii! Repet, la ora asta pentru foarte mulţi dintre noi impactul este foarte mare, adică aşa cum stau lucrurile eu estimez că impactul pentru mine va fi undeva la 3-4% din cifra de afaceri, ceea ce este enorm. Dar problema acum nu mai este nici măcar de bani. E o chestie de demnitate a noastră, n-am fost chemaţi la nicio negociere, am fost băgaţi într-un mecanism în care nici măcar nu ne regăsim.

Reporter: În cadrul ONIV, unde sunteţi şi preşedinte, care este opinia celorlalţi colegi în privinţa asta? Sau, mai bine zis, ce ar trebui să faceţi ca să rezolvaţi problema aceasta?

Claudiu Necșulescu: Sunt câţiva mici producători care au semnat. Am încercat, am făcut demersuri la preşedinţie, la Ministerul Mediului, la Consiliul Concurenţei, aşteptăm acum să vedem ce reacţii vor fi. Repet, discutăm de un sector în care 99% din sector este capital românesc. Şi un sector care nu poate fi dislocat. Şi singurul. Adică eu nu cunosc alt sector economic cu activitate în care să aibă o astfel de pondere capitalul românesc. Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar e dureros când vezi că ţi se impune ceva, fără ca măcar să discuţi. Un contract e voinţa părţilor, în primul rând, nu poţi să-mi impui. I-am spus ministrului: de ce nu faceţi voi? Vouă vă plătesc şi semnez contractul mâine, dacă preluaţi voi, Ministerul Agriculturii sau Ministerul Mediului, intensitatea taxelor nu e o problemă, problema e dacă statul e capabil să colecteze de la toţi la fel. Deoarece cu cât creşte nivelul de impozitare, cu atât evaziunea creşte. Şi atunci, pentru cei care-şi doresc o afacere curată şi să fie în pas cu tot ce înseamnă impozitare, nu pot face faţă, nu pot rezista. Aşa e şi acum, plus că ne pui în competiţie, adică vrem-nu vrem trebuie să recunoaştem o competiţie între bere şi vin. Dacă iei primii cinci jucători din sectorul berii la nivel mondial, ca business, corporaţie, au mai mult decât PIB-ul României. Şi noi suntem puşi să ne batem cu ei, în loc ca statul să ne sprijine, așa cum merităm. 

„Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business.”

Turism viticol la Castel

Reporter: Suntem în curtea deja vestitului castel de pe etichetele sticlelor de Jidvei, Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. De ceva vreme vorbim şi în România de oenoturism sau turism viticol. La Jidvei ați început să primiți oaspeți, iubitori de vin, să practicați turismul viticol?

Claudiu Necșulescu: Da. E o activitate suport pentru tot ce înseamnă viticultură şi, probabil, încă sunt resurse neexploatate în zona asta. Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business. Conceptul de la Jidvei este unul aparte, porneşte de la ideea că tot ceea ce se consumă în Castelul Jidvei este produs în cadrul fermei, care este autorizată bio, deci toate produsele pe care le consumăm la Castel sunt produse în cadrul fermei, cu activităţi pornind de la găini, vaci, oi, struţi, gâşte, raţe, legume, absolut toate sunt produse aici, uleiuri. Deci, ăsta este conceptul. Lucrăm doar pe grupuri organizate, pentru că aţi văzut foarte bine, la modul în care am renovat şi reabilitat Castelul, a fost o investiţie foarte mare şi nu-mi permit să se degradeze, adică să primesc oameni pe care să nu-i cunosc şi să nu am garanţia că ştiu să respecte valorile pe care le regăsesc în incinta Castelului şi în camere.

„Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business.”

Reporter: Să vorbim despre viitorul Jidvei. Dumneavoastră ați început afacerea aceasta și ați lucrat alături de tatăl dvs., de domnul Liviu Necşulescu. De câțiva ani, aţi luat alături copiii, fetele...

Claudiu Necșulescu: Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business. Vreau să-mi las fetele, pe Ana și Maria, să gestioneze activitatea asta cu vinul, cu turismul viticol, şi eu să-mi găsesc alte preocupări, ca să nu interferez şi să nu îmi mai dau cu părerea. Să mă ocup de ferme, de partea alimentară, de grădină. Aici, la Castel, sunt cinci hectare de grădină bio şi am mai pregătit în reconversie 2,5 hectare, plus 1,5 hectare cu arbuşti, aronia, afine, zmeură…

Reporter: Când vă copleşesc problemele din viticultură, din vinificație, veniţi în partea asta de horticultură, la grădină, şi vă recreaţi?

Claudiu Necșulescu: Tocmai unul dintre motivele pentru care m-am implicat şi încerc să dezvolt un alt business este acesta, pentru a le lăsa pe fete să gestioneze activitatea din sectorul vitivinicol. Afacerea Jidvei a trecut deja de vreo cinci ani la o nouă generație, am făcut practic schimbul de generație predându-le ștafeta fiicelor mele.

Salonul gastronomic Revino Gourmet Show, ajuns la a doua ediție, are loc în perioada 21-23 octombrie 2023, la Hotel Novotel din București. Brânzeturi, specialități din carne, vinuri, bere artizanală și alte delicatese vor putea fi degustate în cele trei zile ale evenimentului. Sâmbătă și duminică, iubitorii de gastronomie și profesioniștii vor avea posibilitatea să deguste produse locale și internaționale, iar ziua de luni este dedicată exclusiv segmentului HoReCa.

Revino Gourmet Show - Salon Gastronomic este un prilej pentru vizitatori să afle informații de calitate, direct de la producători și să cunoască produse artizanale, fabricate în loturi mici, dar și altele cu notorietate. Totodată, produselor gastronomice li se alătură vinurile, la Revino Gourmet Show fiind prezente crame din țara noastră, dar și de peste hotare.

,,Diversitatea producătorilor de brânzeturi maturate din ultimii ani este una vizibilă, iar la a doua ediție a salonului gastronomic Revino Gourmet Show vor fi la degustare sortimente noi de la producători locali de o calitate excelentă, ideale pentru a fi asociate cu o multitudine de vinuri premium de la crame locale și nu numai. Nu vor lipsi nici specialitățile de carne, delicatese tartinabile dulci sau sărate, berea craft și cafeaua de specialitate”, precizează Alina Iancu, organizatorul salonului gastronomic și fondator Revino și CrameRomânia.ro.

În 2015, Alina Iancu a lansat Revino.ro, agregator de tipul tripadvisor ce promovează turismul viticol din România, cazări la crame sau în apropierea acestora, degustări de vinuri, evenimente, locații ce promovează vinul sau povești direct de la producători.

Anul următor, în 2016 a organizat prima ediție Revino Bucharest Wine Show, salon de vinuri și turism viticol unde pasionații de vinuri și cunoscătorii pot degusta vinuri premium și pot afla informații despre vizitarea cramelor direct de la reprezentanții acestora.

2019 a fost anul în care brânzeturile i-au atras atenția Alinei Iancu, de la producție până la asocierea lor cu vinul. Astfel s-a născut proiectul Revino Gourmet ce organizează evenimente cu brânză și vin, dar și cadouri gastronomice.

În 2022 a avut loc prima ediție Revino Gourmet Show, salon gastronomic unde pasionații și cunoscătorii au ajuns în număr mare pentru a degusta brânzeturi, specialități din carne, bere artizanală, vinuri, spirtoase, ciocolată.

La Revino Gourmet Show se organizează și masterclass-uri, în cadrul cărora vor fi prezentate vinuri şi brânzeturi în asociere.

„10 ani de CrameRomania și vinuri bune”. Acest masterclass este prezentat de Alina Iancu, fondator CrameRomania și Horia Hașnaș, specialist în vinuri (sâmbătă, 21 octombrie, ora 16:30). Vor fi prezentate și degustate șase vinuri locale din recolta 2013 în asociere cu brânzeturi maturate românești.

„Franţuzesc neaoş românesc”, un masterclass prezentat de Cristina Dumitrescu, fondator Zada ​​Brânză Cinstită și Dana Pop, Wine Doctor, specialist brânzeturi și vinuri (duminică, 21 octombrie, ora 14:00). Cinci brânzeturi bucovinene vor fi degustate în asociere cu cinci vinuri franțuzești.

„Microregiune, exemple de bune practici/degustare de brânzeturi” - Experiența rurală în Transilvania, masterclass prezentat de Oana Udrea și Chef Horia Simon (sâmbătă, 21 octombrie, ora 13:30). Masterclassul se centrează pe ideea celor doi speakeri de a deschide un restaurant cu specific local în mediul rural și de a dezvolta o rețea locală de aprovizionare. Proiectele rurale precedente i-au învățat că microregiunea este răspunsul când încerci să schimbi o comunitate. Așa au pornit în drumul lor să construiască o comunitate locală închegată de mici producători locali, gospodării din agricultura de subzistență și actori din zona tusimului și serviciilor adiacente.

Mai multe detalii despre masterclass-uri: https://gourmetshow.revino.ro/masterclasses/

Link pentru achiziționare bilete la salonul gastronomic Revino Gourmet Show: https://gourmetshow.revino.ro/tickets/

Dacă doriți mai multe informații, accesați link-ul: https://gourmetshow.revino.ro/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 26 septembrie 2023 au avut loc evaluările pentru cea de-a XV-a ediție a Premiilor de excelență Vinul.Ro. Gazdă a fost resortul Casa Timiș din Chițorani (Prahova). Tot aici, rezultatele – vinurile medaliate – au fost anunțate public pe 1 octombrie în cadrul unui eveniment special de sărbătorire a Zilei naționale a gastronomiei și vinurilor din România (potrivit Legii 79/2019, această Zi cade în fiecare an în prima duminică a lunii octombrie).

Cramele mari câștigătoare ale competiției, după numărul de medalii obținute, au fost: Budureasca (1 Mare Medalie de Aur + 6 Medalii de Aur); holdingul Vintruvian Estates (în total, 1 Mare Medalie de Aur + 5 Medalii de Aur, obținute de cramele lor din Dobrogea și Dealu Mare), urmate de gazdele de la Casa Timiș (1 Mare Medalie de Aur + 3 Medalii de Aur).

28 de profesioniști (enologi, degustători autorizați, somelieri, deținători de diplome Wines and Spirits Education Trust - WSET, comercianți de vinuri și organizatori de turism specializat) au analizat în orb (fără să cunoască identitatea vinurilor din concurs) probe înscrise de 35 de producători din toate regiunile viticole ale României.

Degustătorii, împărțiți în cinci comisii de câte cinci sau șase membri, au observat și au punctat aspectul, aromele, gustul, postgustul și echilibrul general al eșantioanelor, aceste repere definind vinurile într-un sistem informatic special conceput pentru astfel de examinări organoleptice. Activitatea comisiilor a fost supervizată de un director tehnic al competiției, în persoana enologului și consultantului Liviu Grigorică, acesta neparticipând la punctarea mostrelor.

Punctajele care au asigurat Marea Medalie de Aur au fost cele peste 95 (din maximum de 100 posibile), în timp ce Medaliile de Aur au fost acordate vinurilor cu punctaje între 90 și 94 puncte. „Anul acesta am fost obligați să acordăm mai multe medalii decât ar fi permis limita autoimpusă, de 1/3 din numărul total de eșantioane înscrise: dacă la edițiile trecute renunțam la acordarea unor Medalii de Argint pentru vinurile care erau în marja de punctaj care le-ar fi îndreptățit la această medalie dar nu se înscriseseră în prima treime din ordinea finală, anul acesta ni s-ar părut nedrept să nu acordăm Medalii de Aur tuturor vinurilor care au întrunit punctajul necesar. În premieră, astfel, în 2023, Medaliile de Argint nu s-au mai acordat, ceea ce e până la urmă un fapt îmbucurător pentru calitatea generală a eșantioanelor prezentate și pentru modul în care cramele participante au știut să-și selecteze vinurile care să le reprezinte cu cinste în competiție”, a declarat Cezar Ioan, fondator Vinul.Ro.

De reținut că, în afara medaliilor, punctajele acordate de comisiile Vinul.Ro sunt utilizate ca referință atât de către consumatori, cât și de anumiți producători care doresc să utilizeze acest instrument pentru analiza internă a producției sau pentru a comunica mai nuanțat publicului și partenerilor de afaceri calitatea fiecărui lot îmbuteliat. În ultimii cinci ani, peste 1,5 milioane de sticle purtând la vedere punctajele Vinul.Ro au fost vândute pe piața autohtonă.

Mari Medalii de Aur (>95 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

ANNO Cabernet Sauvignon 2020, Licorna Winehouse
BUDUREASCA PREMIUM Fetească neagră 2020, Budureasca (acest vin a fost și BEST IN CLASS pentru acest soi)
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon 2020, Casa Timiș
INCANTATION 2020, Domeniile Dealu Mare Urlați (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
MIGALĂ Cuvee roșu 2019, Crama DeMatei (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon)
VIZIONAR roșu 2021, Domeniul Aristiței (Cabernet Sauvignon & Cabernet Franc)

Medalii de Aur (90-94 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

Vinuri albe medaliate cu Aur

ANNO 5 FLORA Fetească albă (sec) 2022, Licorna Winehouse
ASTRUM CERVI Fetească regală demisec 2022, Crama Ceptura (și BEST IN CLASS pentru categoria Fetească regală)
BUDUREASCA PREMIUM Chardonnay sec 2022, Budureasca
CARPATHIA CHARDONNAY sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CONU ALBU Chardonnay barrique sec 2022, Crama Viișoara
DOMENIILE BOHOTIN Tămâioasă românească sec 2022, Domeniile Bohotin
EDIȚIE SPECIALĂ Fetească albă sec 2022, Domeniile Dealu Mare Urlați (și BEST IN CLASS pe categoria Fetească albă)
FAIN CUVEE ALB sec 2022, Strunga Winery (Chardonnay & Sauvignon Blanc & Muscat Ottonel)
GEWURZTRAMINER PREMIUM demisec 2022, Villa Vinea
GRAMOFON CUVEE ALB sec 2020, Gramofon Wine (Fetească regală & Muscat Ottonel & Sauvignon Blanc & Chardonnay)
LA CETATE Tămâioasă românească demisec 2022, Crama Oprișor (BEST IN CLASS la categoria Tămâioasă românească)
MAGNUS MONTE Fetească regală sec 2022, Crama Ceptura
ORGANIC Sauvignon Blanc sec 2022, Budureasca
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION Fetească albă sec 2021, SCDVV Pietroasa
PIETROASA REZERVA Riesling italian Clona 1SC1 sec 2019, SCDVV Pietroasa
ROSTURI ALB sec 2022, Crama DeMatei (Fetească regală & Fetească neagră vinificată în alb)
SAUVIGNON & SAUVIGNON PREMIUM demisec 2022, Budureasca
SPECTRUM FETEASCĂ REGALĂ sec 2021, Domeniile Averești
SPECTRUM ZGHIHARĂ sec 2021, Domeniile Averești
STRUNGA BARRIQUE Chardonnay sec 2022, Strunga Winery
TABU Muscat & Riesling italian demisec 2022, Domeniile Caraman
TATA ȘI FIUL Fetească albă sec 2022, Crama Tata și Fiul
TRAVIATA ACTUL I Fetească regală sec 2022, Crama Bratu
WEINLAND Fetească regală demidulce 2022, Jidvei

Vinuri rose medaliate cu Aur

CAII DE LA LETEA PRINCEPS ROSE sec 2022, Via Viticola Sarica Niculițel (Fetească neagră & Pinot Noir & Syrah)
CARPATHIA ROSE sec 2022, Viti-Pomicola Sâmburești (Cabernet Sauvignon & Merlot)
GRAND PERE ROSE Merlot sec 2021, Crama Bratu
MAGNUS MONTE ROSE Merlot sec 2022, Crama Ceptura
TRAVIATA ACTUL II Fetească neagră sec 2022, Crama Bratu

La categoria Vinuri Rose, din dorința de a promova soiurile autohtone, s-a mai acordat și o mențiune specială pentru un vin cu punctaj de Medalie de Argint – BUSUIOACĂ PIETROASA RESEARCH & INNOVATION sec 2021, produsă de SCDVV Pietroasa, care a devenit BEST IN CLASS pentru acest soi, înregistrând cel mai mare punctaj dintre toate Busuioacele prezentate în competiție.

Vinuri roșii medaliate cu Aur

ANTIK FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2019, Crama Viișoara
ARHON MERLOT sec 2017, Domeniul Drăgași
CANTVS PRIMVS MERLOT sec 2020, Viile Metamorfosis
CARPATHIA Cabernet Sauvignon & Merlot sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon & Shiraz sec 2020, Casa Timiș
CASA TIMIȘ EXPERIENCE sec 2013, Casa Timiș (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
CASA TIMIȘ FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, Casa Timiș
CUPIDO CUPAJ ROȘU demisec (fără an de recoltă menționat), ANNWINE
CUVEE ALEXANDRU Cabernet Sauvignon sec 2017, SERVE
CUVEE GULILAUME sec 2021, SERVE (Pinot Noir & Fetească neagră)
DOMAINE CEPTURA ROUGE sec 2018, DAVINO
DUH ROȘU sec 2019, Domeniul Bogdan (Fetească neagră & Merlot & Shiraz)
EPIPHANIE Fetească neagră sec 2019, Via Viticola Sarica Niculițel
EUFORIA FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2022, Cramele Cotnari
CUVEE ROȘU GRAMOFON WINE sec 2020, Gramofon Winery (Fetească neagră & Merlot & Cabernet Sauvignon)
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2020, Velvet Winery
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2022, Velvet Winery
LEGIO RESERVE ROȘU sec 2020, Domeniile Ostrov (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
MAGNUS MONTE Fetească neagră sec 2021, Crama Ceptura
MĂIASTRU MERLOT demisec 2021, Crama Oprișor
MISTER S EDIȚIE LIMITATĂ sec 2021, Crama Ferdi
NASUL CAVALERULUI sec 2018, SERVE (Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon)
NOBLE 5 ROȘU sec 2020, Budureasca (Shiraz & Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Pinot Noir)
ORIGINI CABERNET SAUVIGNON sec 2020, Budureasca
ORIGINI RESERVE sec 2018, Budureasca (Cabernet Sauvignon & Merlot & Shiraz)
PATIMA DUPĂ MATEI Fetească neagră sec 2020, Crama DeMatei
PĂTRAR SHIRAZ sec 2018, Domeniul Bogdan
PELERIN MERLOT sec 2016, Domeniul Drăgași
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SCDVV Pietroasa
PRINCE MIRCEA NEGRU DE DRĂGĂȘANI sec 2021, Domeniile Vinarte
PRINCE VLAD FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
PRINCE VLAD CABERNET SAUVIGNON sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
ROSTURI ROȘU sec 2020, Crama DeMatei (Merlot & Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
SELECTION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2018, Villa Vinea
STRUNGA Fetească neagră sec 2020, Strunga Winery
TERRA ROMANA FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SERVE
VALEAEDEN FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2017, Crama Valeaeden
VALEAEDEN MERLOT sec 2018, Crama Valeaeden
VAST ROȘU sec 2020, DAVINO (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
VINUL PRINCIPELUI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Salonul de vinuri şi turism viticol Revino Bucharest Wine Show, ajuns la a șasea ediție, se desfășoară în perioada 6 – 8 mai 2023, în București, la hotelul Novotel. Evenimentul, așa cum susțin organizatorii (https://revino.ro/ și https://www.crameromania.ro/), este dedicat celor care apreciază vinurile de calitate și caută excelență în produsele și serviciile oferite de crame.

La actuala ediție Revino Bucharest Wine Show vor fi la degustare peste 250 de vinuri premium de la peste 30 de crame din țara noastră, cât și de la producători străini. Degustările de vinuri vor fi completate de o zonă gourmet cu brânzeturi maturate, specialități din carne și de panificație. Aici puteți vedea expozanții: https://wineshow.revino.ro/exhibitors/exhibitors-list/.

Sâmbătă 6 mai și duminică 7 mai, între orele 11.00 și 20.00, iubitorii de vinuri și profesioniștii au posibilitatea să deguste vinuri și să descopere zonele viticole ale țării noastre, dar și să-și plănuiască vizite la crame. Biletele pot fi achiziționate online: https://wineshow.revino.ro/tickets/, sau la intrarea la eveniment. Ziua de luni 8 mai (11.00 – 17.00), este dedicată exclusiv segmentului HoReCa, accesul fiind pe bază de invitație.

„La ediția 2023 a salonului de vinuri şi turism viticol Revino Bucharest Wine Show avem expozanți crame noi, sunt câțiva care au făcut rebranding și își vor lansa noile produse cu noul vizual la această a șasea ediție, avem multe lansări de vinuri. Țin să punctez că povestea vinului românesc o împărtășim online, pe platformele Revino.ro și CrameRomania.ro, iar Revino Bucharest Wine Show este un spectacol anual care reunește zeci de producători de vin și mii de iubitori ai elixirului extras din struguri atent selecționați. Vizitatorii salonului află mai multe despre cramele locale și vinul românesc, dar și cum să viziteze podgoriile”, a declarat Alina Iancu, fondator Revino România și CrameRomania.ro.

La a șasea ediție a salonului de vinuri și turism viiticol Revino Bucharest Wine Show nu vor lipsi masterclass-urile cu accent pe terroir.

Masterclass-ul „Domeniile Panciu - excelența spumantelor vrâncene” are loc sâmbătă 6 mai, de la ora 16.30 și va fi prezentat de oenologul cramei, Sorin Macoviciuc. Se degustă șase dintre vinurile spumante Domeniile Panciu, produse prin toate cele trei metode, vin spumant Blanc de Blancs, vin spumant Cuvee Prestige, vin spumant Blanc de Noirs, vin spumant Rose, vin spumant Roșu, vin spumant Muscat Ottonel. Spumantele vor fi asociate cu o serie de preparate surprinzatoare care să completeze experiența gustativă și să o tranforme într-o adevarată trăire senzorială.

Masterclass-ul „Climate change through Cuvee Uberland” are loc sâmbătă 6 mai, de la ora 13.00, fiind prezentat de somelier Narcis Georgiu. Desfășurat pentru prima dată la București, acest eveniment unic cucerește prin exclusivitatea degustării a șapte vintage-uri de la Cramele Recaș, gama Cuvee Uberland (2009, 2011, 2015, 2017, 2018, 2019 și 2020), extrase din colecția personală a acționarilor, cele mai multe dintre ele nemaifiind disponibile pe piață. Experiența acestei degustări oferă ocazia de a analiza potențialul de evoluție al gamei de vinuri de-a lungul anilor, pus în valoare de specificul climatic al fiecărei recolte în parte, dar și de iscusința vinificatorilor, incluși în topul celor mai buni 100 de la nivel internațional.

„Patima după Matei - terroir de Zorești” este masterclass-ul prezentat de somelierul Vasile Ghimpu, brand ambasador Domeniile Prince Matei, duminică 7 mai, de la ora 14,00. Domeniile Prince Matei înseamnă un terroir ce se întinde pe 80 de hectare în jurul celor două dealuri, Tegăneanu și Zorilor, pe care crește o viță-de-vie bătrână de peste 40 de ani. Patima după Matei este gama single vineyard, alcătuită din cinci vinuri, trei roșii și două albe: Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească albă și Fetească regală.

Pentru mai multe detalii accesați link-ul evenimentului: https://wineshow.revino.ro/

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html