tratamente fitosanitare - REVISTA FERMIERULUI

În cadrul evenimentului „Ziua Grâului Bărăgan” din anul 2022 vor fi prezentate 56 de soiuri de cereale păioase, genetica provenind de la 12 companii producătoare de semințe. Întreaga platformă a fost semănată în aceleași condiții, iar tratamentele cu produse fitosanitare se aplică conform aceleiași strategii pe toată suprafața.

Compania Corteva Agriscience furnizează toate produsele necesare pentru asigurarea protecției împotriva bolilor, dăunătorilor și în ceea ce privește controlul buruienilor. Pentru ultimele luni ale anului 2021, platforma Ziua Grâului Bărăgan nu a necesitat aplicarea de tratamente pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor, ci doar erbicidare.

În această toamnă platforma nu a prezentat un grad mare de îmburuienare, însă a fost efectuat un tratament pentru controlul buruienilor. Tratamentul a fost făcut în postemergență, în faza de 1-2 frunze a grâului, la data de 16 noiembrie, cu erbicidul Bizon (s.a. 100 g/l diflufenican + 15 g/l penoxsulam + 3.75 g/l florasulam), acesta fiind selectiv pentru cerealele păioase și având un efect foarte bun asupra buruienii Apera spica-venti (iarba vântului) și asupra buruienilor dicotiledonate anuale.

 

Este mai bine să aplicăm erbicidele în preemergență sau să așteptăm și să le aplicăm în postemergență?

 

Tratamentele în postemergență sunt cele mai populare din mai multe motive, în special datorită volumului de muncă din ferme toamna. Atunci când seamănă, cei mai mulți dintre fermieri nu au timp și resurse să înceapă concomitent și tratamentele, deoarece volumul de muncă este mare la sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie. Totodată, deși este de dorit distrugerea buruienilor înainte ca acestea să consume elementele nutritive pentru cultură, identificarea spectrului de buruieni înainte de aplicarea erbicidului poate conduce la un control mai eficient al acestora.

Atunci când se efectuează tratamente în preemergență, este necesar să se țină seama de următoarele aspecte:

  • Istoricul buruienilor apărute în anii anteriori pe aceleași parcele este foarte folositor în stabilirea produselor de folosit;

  • Erbicidul ales trebuie să fie omologat pentru buruienile despre care se știe că sunt o problemă în câmpul respectiv;

  • Unul dintre principalele motive pentru care unii fermieri nu aplică tratamente în preemergență este precizia, deoarece în multe cazuri nu există trasee vizibile care să poată fi urmărite. Tehnologia GPS și mărirea accesibilității acesteia încep să rezolve această problemă.

Atunci când se efectuează tratamente în postemergență, este necesar să se țină seama de următoarele aspecte:

  • Selectarea produselor în funcție de spectrul de buruieni prezent în câmp;

  • Buruienile monocotiledonate sunt o prioritate, iar controlul lor în faza 2-4 frunze este vital pentru sănătatea culturilor de păioase;

  • Un amestec de mai multe substanțe active este necesar pentru a oferi culturilor protecție împotriva unui spectru cât mai larg de buruieni;

  • A doua aplicare în primăvară poate fi necesară în cazul buruienilor mai greu de combătut.

În concluzie, experiențele tehnologilor recomandă ca strategia pentru combaterea buruienilor din culturile de cereale păioase să conțină atât tratamente preemergente, cât și postemergente în funcție de caz, astfel fermierul putând beneficia de avantajele ambelor metode de aplicare a erbicidelor.

„Ziua Grâului Bărăgan 2022” reprezintă una din platformele din seria Evenimentele Fermierilor, marca FarmForum.

Articol furnizat de APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România)

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Sănătatea solului este baza agriculturii sustenabile și a producției hranei sănătoase. Însăși viața noastră pe Pământ depinde de sol. Această resursă reprezintă o rezervă esențială de biodiversitate și este bariera împotriva instabilității hidrogeologice. De asemenea, este un aliat valoros în combaterea schimbărilor climatice.

Pentru a sărbători Ziua Internațională a Solului, marcată pe data de 5 decembrie a fiecărui an, BKT a dorit să dedice cel de al doilea episod al „Evoluției Globale”, noul format al BKT Network, acestei resurse fundamentale și importanței menținerii sănătății ei, discutând pe această temă cu invitați și experți internaționali de prestigiu. „Pe parcursul episodului am încercat să răspundem la o întrebare fundamentală: cum poate fi păstrată sănătatea solului în agricultură?”, transmit reprezentanții companiei producătoare de anvelope BKT.

BKT GlobalTrends SoilHealthEpisode AllGuests 1

 

„Studiați-vă solul, compoziția, caracteristicile și nevoile acestuia!”

 

În opinia lui Michael McNeill, președinte al Ag Advisory Ltd, un serviciu independent de consultanță în domeniul culturilor din statul Iowa din SUA, primul lucru care trebuie făcut pentru a obține și a menține un sol sănătos este să îmbunătățim stabilitatea structurii sale, pentru a menține echilibrul corect în compoziția chimică, biologică și fizică a acestuia. „Adoptarea practicilor corecte de fertilizare și cultivare este esențială pentru asigurarea sănătății solului și, în consecință, a culturilor; managementul apei are, și el, un impact major. Pentru fermieri, abordarea respectuoasă a solului este nu doar importantă, ci și o idee bună. Menținerea unui sol sănătos le asigură, de fapt, stabilitatea producției și, drept urmare, a profiturilor.”

BKT GlobalTrends SoilHealthEpisode MichaelMcNeill President AgAdvisoryLtd

Sănătatea solului nu este importantă doar pentru calitatea recoltelor și pentru productivitate, ci influențează și schimbările climatice. Puteți considera solul ca fiind rezervorul natural de absorbție a carbonului. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO – Food and Agriculture Organization) a Națiunilor Unite, solul, dacă este sănătos, ar putea sechestra – adică captura și reține, în următorii 25 de ani, aproximativ 10% din emisiile de CO2 la nivel global. Relația dintre sol și climat a fost analizată, în mod particular, de Dianna Bagnall, cercetător în domeniul solului la Soil Health Institute din SUA. „Modul în care administrăm solul are un impact direct asupra climatului global. Solul sănătos poate sechestra și reține în el CO2. Însă acesta poate fi emis din nou în atmosferă dacă solul este degradat sau deteriorat. În acest sens, fermierii pot contribui, concret, la acest proces prin prezervarea sănătății solului și prevenirea eliberării de CO2, de exemplu, prin reducerea nivelului de prelucrare a solului și creșterea diversității culturilor. Adoptarea acestor practici de către fermieri generează un cerc virtuos benefic pentru sol, agricultură, mediu și societate.”

BKT GlobalTrends SoilHealthEpisode DiannaBagnall SoilResearcher SoilHealthInstitute

Piero Torassa, inginer de teren la BKT Europe, a vorbit despre problema compactării solului și impactul negativ al acesteia asupra proprietăților solului. Nevoia de a crește productivitatea și eficiența pe teren a condus, în timp, la dezvoltarea de utilaje din ce în ce mai puternice și mai grele, proiectate pentru a susține sarcini considerabile. Dacă, pe de o parte, utilizarea acestor utilaje crește profitabilitatea și viteza lucrărilor pe teren, pe de altă parte, greutatea crescută a vehiculelor cauzează o deteriorare a solului și a culturilor, provocând compactarea solului agricol, care împiedică trecerea oxigenului și apei în pământ și duce la deteriorarea culturilor și recoltelor. „Alegerea anvelopelor corecte pentru lucrările pe teren reduce, cu siguranță, semnificativ acest fenomen. În particular, anvelopele dotate cu tehnologia VF (Very High Flexion) sunt aliați autentici ai sănătății solului, putând suporta aceleași sarcini la o presiune mai mică a anvelopei decât produsele standard. Iar acest lucru este posibil deoarece presiunea scăzută crește amprenta la sol a anvelopei, reducând, astfel, compactarea”, a arătat Piero Torassa.

BKT GlobalTrends SoilHealthEpisode PieroTorassa FieldEngineer BKT Europe

Cea care a oferit un exemplu concret despre cum își poate transforma un fermier afacerea în mod sustenabil pornind de la sănătatea solului său, a fost Sarah Bell, fermier din micul comitat Rutland din Anglia, precum și consultant de afaceri pe probleme agroalimentare. După cum explică Sarah Bell, oricine poate decide să aibă o abordare sustenabilă, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în afacerea ei agricolă, implementând gradual sisteme de agricultură mixte și, astfel, dezvoltând interacțiuni între culturi, folosind mai mult compost și fertilizatori și limitând utilizarea produselor chimice acolo unde este posibil, precum și urmând principiile de bază ale agriculturii de conservare, prin rotația culturilor. „Fermierilor care doresc să înceapă un proiect sustenabil care prezervă și solul, le spun: studiați-vă solul, compoziția, caracteristicile și nevoile acestuia. Nu există o soluție universală; în schimb, este necesară o abordare personalizată, în armonie cu nevoile fiecărui specialist și ale solului acestuia. Sustenabilitatea este o adevărată călătorie: începeți făcând schimbări mici și monitorizând rezultatele obținute. Stabiliți obiective și nu vă grăbiți să le obțineți: calea către sustenabilitate poate fi, uneori, lentă, dar merită efortul.”

BKT GlobalTrends SoilHealthEpisode SarahBell Farmer

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Producătorul american de utilaje John Deere a fost nominalizat la CES 2022 pentru cea mai bună inovație, Laureat în categoria de robotică și Laureat în Categoria Inteligența utilajului și Transport. Este al treilea an consecutiv în care John Deere a primit Premiul pentru inovație de la Consumer Technology Association (CTA), care recunoaște designul și ingineria remarcabile în produsele tehnologice de consum. CES 2022 este cel mai influent eveniment tehnologic din lume, care se va desfășura în perioada 5-8 ianuarie în Las Vegas și online.

John Deere este un laureat al Premiului pentru inovație în două categorii pentru tehnologia sa „See and Spray”,  un robot avansat din punct de vedere tehnologic pentru industria agricolă, care valorifică inteligența artificială și învățarea automată pentru detectarea diferenței dintre plante și buruieni și țintește aplicarea erbicidului pe buruieni. Această tehnologie de gestionare la nivelul plantei oferă robotului darul inteligenței, de care beneficiază fermierul, comunitatea înconjurătoare și mediul.

„Oportunitatea pentru tehnologie în agricultură continuă să ne inspire să dezvoltăm utilaje, sisteme și soluții inteligente de ultimă generație pentru tratarea individuală a fiecărei plante și susținerea clienților noștri. John Deere se află în prima linie a inovației și cu tehnologii precum „See and Spray”, prin care ne ajutăm clienții să își sporească la maximum sustenabilitatea, profitabilitatea și vizibilitatea astfel încât să se poată concentra pe hrănirea populației în creștere a lumii”, afirmă Jahmy Hindman, director tehnic John Deere.  

Tehnologia „See and Spray” utilizează învățare avansată, camere și robotică pentru a distinge plantele de buruieni. Viitorul acestei tehnologii este cheia tratării fiecărei plante individual, oferind doar și exact ce are nevoie fiecare plantă în acel moment, făcând utilizarea substanțelor chimice mai eficientă, protejând solul și plantele din jur și producând recolte mai sănătoase și mai productive.

Premiul pentru inovație la categoria Robotică evidențiază utilaje programabile sau inteligente capabile să efectueze sarcini specifice sau să reproducă mișcarea sau interacțiunile umane. Categoria Inteligența utilajului și Transport evidențiază utilaje și alte produse și servicii de transport care integrează tehnologia în experiența de condus sau călătorit. Produsele sunt examinate și punctate de membrii juriului alcătuit din designeri, ingineri și tehnologie mass-media. De asemenea, produsele sunt evaluate în funcție de inginerie și funcționalitate, estetică și design, precum și ceea ce face produsul unic și inovator. Acelea cu punctaje mari primesc și distincția „Cea mai bună inovație”.

Premiile pentru inovație CES se bazează pe materiale descriptive prezentate juriului. CTA nu a verificat acuratețea niciunei propuneri sau cereri făcute și nu a testat produsul căruia i-a fost acordat premiul.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Pentru campania de primăvară a anului 2022, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a autorizat utilizarea seminței de floarea-soarelui tratată cu Apron XL 350 ES și Lumisena 200 FS.

Pentru combaterea manei florii-soarelui (Plasmopara halstedii) se acordă autorizații temporare în perioada 17 ianuarie – 16 mai 2022, necesare tratării și utilizării semințelor de floarea-soarelui cu produsele de protecție a plantelor Apron XL 350 ES și Lumisena 200 FS.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor în situații unde există risc fitosanitar asupra culturii.

Decizia MADR vine în urma solicitării reprezentanților Federației PRO AGRO, a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și a Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Utilizarea semințelor de floarea-soarelui tratate pentru combaterea organismului dăunător Plasmopara halstedii nu constituie niciun pericol pentru organismele nevizate, inclusiv pentru insectele polenizatoare, susțin specialiștii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Compania FMC Agro România anunță că, în luna septembrie, a încheiat cu succes un nou sezon de monitorizare, prin aplicația ARC™ farm intelligence, a celor doi dăunători deosebit de periculoși din culturile de porumb: Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera.

FMC 2

Prin intermediul celor peste 500 de capcane feromonale (cu feromoni și atractanți alimentari) clasice și automate, amplasate în 120 de puncte de monitorizare de pe întreg teritoriul țării, FMC a colectat informații valoroase despre activitatea celor doi dăunători, pe care le-au transmis mai apoi fermierilor cultivatori de porumb din România.

Informațiile colectate au fost comunicate sub formă de mesaje de atenționare privind zborul intens al dăunătorilor, precum și buletine de avertizare pentru verificarea culturilor și efectuarea tratamentului cu insecticid acolo unde situația din câmp impunea acest lucru.

FMC 5

Programul de monitorizare a dăunătorilor s-a desfășurat în perioada 1 iunie – 15 septembrie 2021 și a reprezentat un ajutor real pentru fermieri și distribuitori, aceștia luând decizii inteligente pentru gestionarea dăunătorilor la cultura de porumb.

Compania FMC a avut și susținerea cercetătorilor în entomologie de la renumitele institute de cercetare şi dezvoltare în agricultură în acest program de prognoză și avertizare a dăunătorilor, valorile rezultate din citirea capcanelor fiind validate de către specialiștii companiei FMC, în colaborare cu INCDA Fundulea, prin CS3 dr. ing. Emil Georgescu, pentru partea de est a țării, și SCDA Lovrin, prin șef lucrări dr. ing. Otilia Cotuna, pentru partea de vest a țării.

„S-a constatat apariția mult mai timpurie a adulților primei generații, atât în cazul sfredelitorului porumbului, cât și în cazul omizii fructificațiilor, posibila explicație pentru acest fapt constă în temperaturile mult mai ridicate înregistrate la sfârșitul primăverii, tendință observată din ce în ce mai des și în anii precedenți. Tot ca o consecință a creșterii temperaturilor s-a constatat prelungirea zborului adulților omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera) inclusiv în prima decadă a lunii octombrie (în cazul capcanelor amplasate la INCDA Fundulea)”, a precizat Emil Georgescu, cel care s-a ocupat de monitorizarea zonei de sud-est a țării.

Pentru zona de sud și vest a țării, în urma studiilor efectuate pe teren, Otilia Cotuna a concluzionat: „Incidența și virulența atacului la știuleți sunt mai ridicate în acest an comparativ cu anul trecut și este posibil să constatăm probleme cu privire la calitatea producției de porumb în anumite zone. Neefectuarea tratamentelor pentru combaterea dăunătorilor a dus în acest an la importante pagube în producție în zona de vest a României. […] Având în vedere rezultatele foarte bune obținute în acest an la capcanele feromonale (maximul de zbor al insectelor a coincis cu apariția primelor larve în câmp), consider că sistemul de monitorizare din cadrul proiectului ARC™ farm intelligence a fost un real succes, contribuind la gestionarea tratamentelor fitosanitare din cultura de porumb pentru combaterea celor doi dăunători”.

Pentru studii complete privind biologia Ostrinia nubilalis si Helicoverpa armigera, în punctele de monitorizare amplasate în cadrul INCDA Fundulea și SCDA Lovrin, monitorizarea celor doi dăunători continuă până la finalul lunii octombrie.

FMC 3

Mecanismul din spatele aplicației ARC™ farm intelligence

Cele 500 de capcane automate si clasice, amplasate pe teritoriul țării, sunt monitorizate de specialiștii FMC și fermierii parteneri în program cu o frecvență de două ori pe săptămână, apoi citirile capcanelor sunt comunicate cercetătorilor pentru validare finală.

După validare, datele sunt introduse în aplicația ARC™ farm intelligence, aceasta transformându-le în grafice, care reprezintă curbele de zbor ale dăunătorilor. La atingerea zborului maxim al dăunătorilor, sunt emise mesaje sub formă de buletine de avertizare tuturor utilizatorilor activi din aplicație.

Avantaje pentru fermierii care folosesc aplicația ARC™ farm intelligence

  • Accesibilitate. Aplicația este disponibilă gratuit atât pentru fermieri, consilieri tehnici, cât și pentru distribuitori, de pe dispozitivele iOS și Android, prin crearea unui cont de utilizator.

  • Hartă interactivă cu capcanele din zona geografică selectată (sumar al presiunii de atac, lista capcanelor amplasate și presiunea de atac în fiecare zonă).

  • Date fiabile disponibile în timp real, legate de presiunea de atac a dăunătorilor, grafice calitative cu evoluția capturilor, poze cu dăunătorii capturați.

  • Alerte și avertizări primite direct pe telefon pentru efectuarea tratamentului cu insecticide.

  • Recomandări pentru combaterea dăunătorilor monitorizați.

  • Comunicare în timp real cu specialiștii FMC, pentru informații suplimentare.

Mai multe detalii, aici: https://fmcagro.ro/blog/s-a-incheiat-un-nou-sezon-de-monitorizare-a-celor-doi-daunatori-deosebit-periculosi-din-culturile-de-porumb-ostrinia-nubilalis-si-helicoverpa-armigera

FMC 6

FMC Corporation este o companie de cercetare în agricultură, oferind fermierilor din întreaga lume soluții și produse inovatoare de protecția și nutriția plantelor, pentru a-i ajuta să producă hrană pentru o populație în continuă creștere, adaptându-se totodată la mediul înconjurător în plină schimbare.
Soluțiile inovatoare FMC pentru protecția culturilor – inclusiv cele biologice, produse pentru nutriția plantelor, soluții pentru agricultură digitală și de precizie – îi ajută pe fermieri, consultanți și profesioniști în protecția plantelor, să treacă cu brio peste cele mai grele provocări, protejând în același timp mediul înconjurător. Cu aproximativ 6400 de angajați în mai mult de 100 de facilități în toată lumea, FMC își ia angajamentul să descopere noi substanțe active pentru noi formulări de produse erbicide, insecticide și fungicide și să devină un pionier în tehnologii semnificativ mai prietenoase cu planeta.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

La capcanele cu feromoni și momeli alimentare se înregistrează zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) - generația a III-a. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, în parteneriat cu compania FMC Agro România, monitorizează zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM farm intelligence, pe care dumneavoastră o puteți descărca în mod gratuit. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere a dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu pesticidele vor fi mai mici, iar mediul va fi protejat. Concentrarea pe aplicații precise va duce la reducerea numărului de tratamente.

Adulți de Helicoverpa armigera capturați la capcane

Adulți de Helicoverpa armigera capturați la capcane

Pragul maxim de alertă a fost depășit în Banat, Crișana, Oltenia. Numărul de fluturi capturați cu ajutorul capcanelor a ajuns în Crișana (la Oradea) la peste 500/capcană/citire, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu o populație numeroasă și la cea de-a treia generație de Helicoverpa armigera.

La Lovrin s-a înregistrat la capcane maximum de zbor în aceste zile, când numărul de capturi a trecut de 60/capcană/citire. Curbele maxime de zbor indică o activitate intensă a dăunătorului (împerechere, depunere ouă, eclozare larve).

La câteva zile de la maximul curbei de zbor se recomandă efectuarea controalelor fitosanitare în culturile preferate de dăunător (porumb, sorg, tomate, fasole, soia, lucernă, cânepă etc.) și efectuarea unui tratament, dacă este cazul.

Condițiile climatice ale acestei veri au favorizat apariția celei de-a III-a generații de Helicoverpa armigera. În România, acest lepidopter poate avea 2 - 3 generații/an. Este posibil ca, pe fondul modificărilor climatice (creșterea temperaturilor), să se dezvolte și a patra generație. Culturile predispuse la atac în această perioadă sunt: porumbul, soia, cânepa, tomatele.

Mucegai produs de Aspergillus flavus

Mucegai produs de Aspergillus flavus

Generația a III-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb și soia. În urma controlului fitosanitar efectuat la data de 24 august 2021 în culturi de porumb de pe teritoriul SCDA Lovrin, vă aduc la cunoștință că dăunătorul este prezent. Putem vedea în câmp acum, adulți, ouă, larve din generațiile 2 și 3 (generații suprapuse). Știuleții de porumb sunt atacați în procent foarte mare. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și a II-a), câte două, trei și chiar patru pe un știulete. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare, iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate, pe rănile produse de larve în urma hrănirii s-au instalat deja fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Pot fi observate și micelii de Penicillium sp., Alternaria sp., Cladosporium sp.

În urma precipitațiilor căzute, s-ar putea să asistăm la creșterea frecvenței știuleților infectați, precum și a intensității de atac. Creșterea intensității atacului ar putea duce la contaminarea cu micotoxine a cariopselor. Micotoxinele produse de fungii menționați mai sus sunt: deoxynivalenol (DON), zearalenon (ZON), toxina T2, aflatoxine, ochratoxine, fumonisine. Calitatea producției de porumb poate fi afectată grav de micotoxine, dacă acestea depășesc limitele maxime admise.

Larvă de Helicoverpa armigera

Larvă de Helicoverpa armigera

Recomandări de combatere

În perioada 26 - 31 august 2021 se impune efectuarea unui prim tratament împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera, generația a III-a. De ce în această perioadă? Pentru că acum este maximul de eclozare a larvelor. Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature, care sunt mai rezistente la insecticide.

Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede, iar pagubele nu sunt vizibile. Din stadiul al III-lea, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul al III-lea este cuprinsă între 8 și 13 mm. În acest stadiu, ele pot fi ucise cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt al V-lea și al VI-llea, când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide și bioinsecticide.

Înainte de efectuarea tratamentului, verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice, în cazul culturilor ecologice.

Controlul chimic

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones și Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi ucisă cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018]. Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

La porumb, combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: indoxacarb (AVAUNT 150 EC), clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin. Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 34o C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

Controlul biologic

În controlul biologic pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt). Studiile efectuate arată că fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90% până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei.

Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

Păstaie de năut atacată de Helicoverpa armigera

Păstaie de năut atacată de Helicoverpa armigera

Efectuarea tratamentelor

Primul tratament se aplică la avertizare. Când avertizarea a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.

Momente recomandate:

  • Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid).

  • Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor).

  • Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).

Helicoverpa armigera la soia

Helicoverpa armigera la soia

Atenție la soia!

Larvele de Helicoverpa armigera pot produce pagube mari la soia, mai ales la soia cultivată în sistem eco sau bio. Cunosc situații în care soia a fost compromisă în proporție de 80% din cauza unui atac masiv la păstăi. Verificați culturile de soia. Efectuați sondaje prin scuturarea/măturarea plantelor pe o pânză pe care o puneți pe sol. Dacă în urma controalelor depistați mai mult de 4 larve/metru, treceți la efectuarea tratamentului. Dacă peste 50% din omizi sunt mai mici de 1,5 cm, puteți utiliza biopreparate. Dacă peste 50% din larve sunt mai mari sau egale cu 1,5 cm, este indicat să utilizați insecticide chimice [Pomeri et al., 2015].

Nu ezitați să ne contactați la SCDA Lovrin, dacă întâmpinați probleme deosebite în culturile dumneavoastră.

otilia cotuna

Bibliografie
Ahmad, M., B. Rasool, M. Ahmad, and D. A. Russell, 2019 - Resistance and synergism of novel insecticides in field populations of Cotton Bollworm Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) in Pakistan J. Econ. Entomol. 112: 859 – 871.
Durigan, M. R. 2018 - Resistance to pyrethroid and oxadiazine insecticides in Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) populations in Brazil. Ph.D. dissertation. University of Sao Paulo, ESALQ, Brazil.
Durigan, M. R., A. S. Corrêa, R. M. Pereira, N. A. Leite, D. Amado, D. R. de Sousa, and C. Omoto, 2017 - High frequency of CYP337B3 gene associated with control failures of Helicoverpa armigera with pyrethroid insecticides in Brazil. Pestic. Biochem. Physiol. 143: 73 – 80.
Hosseininejad A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015 - Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae - feed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.
Luo, S., S. E. Naranjo, and K. Wua, 2014 - Biological control of cotton pests in China. Biol Control 68: 6–14
Nguyen, T. H. N., C. Borgemeister, H. Poehling, and G. Zimmermann, 2007 - Laboratory investigations on the potential of entomopathogenic fungi for biocontrol of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae and pupae. Biochem. Sci. Technol. 17: 853–864.
Perini, C. R., J. A. Arnemann, A. A. Melo, M. P. Pes, I. Valmorbida, M. Beche, and J. V. C. Guedes, 2016 - How to control Helicoverpa armigera in soybean in Brazil? What we have learned since its detection. Afr. J. Agric. Res. 11: 1426 – 1432.
Pomari F. A., Bueno A. F., Gomez D. R. S., 2015 - Helicoverpa armigera: current status and future perspectives in Brazil, Current Agricultural Science and Technology, 21, 1 - 7.
Reay - Jones, F. P. F., and D. D. Reisig, 2014 - Impact of corn earworm on yield of transgenic corn producing Bt toxins. J. Econ. Entomol. 107: 1101–1109.
Tang, L., 2003 - Potential application of the entomopathogenic fungus, Nomuraea rileyi, for control of the corn earworm, Helicoverpa armigera. Entomologia Experimentalis et Applicata 88: 25 – 30.
Yang, Y., Y. Li, and Y. Wu, 2013 - Current status of insecticide resistance in Helicoverpa armigera after 15 years of Bt cotton planting in China. J. Econ. Entomol. 106: 375 – 381.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Fertilizantul de natură organică Ympact® reprezintă noutatea în portofoliul de tratament sămânță de anul acesta al companiei Corteva. Acest fertilizant, unul de ultimă generație, de origine organică, folosit pentru tratarea semințelor de cereale păioase și mazăre, poate fi utilizat foarte ușor împreună cu tratamentul insectofungicid aplicat în mod uzual pe semințe, doza fiind de 0,7 l/tona de semințe.

Ympact® beneficiază de o formulare bazată pe lignosulfonații rezultați de la fabricile de celuloză îmbunătățiți cu acizi fulvici și humici, dar și cu microelemente esențiale creșterii tinerelor plante, precum Zinc, Mangan și Cupru.

Perioadele secetoase frecvent întâlnite după semănat în ultimii ani duc adesea la o răsărire neuniformă a culturilor de cereale păioase de toamnă, efect care poate duce la intrarea plantelor nepregatite în iarnă și uneori chiar mai rău, la pierirea lor până în primăvară.

Ympact® este un fertilizant special creat, ce favorizeazaă imbibiția semințelor cu apă până la de șapte ori mai mult decât în mod obișnuit, ducând la o răsărire uniformă. Acest fertilizant de ultimă generație nu doar că ajută sămânța să absoarbă apa mai repede, dar datorită micronutrienților special aleși ajută tânăra plantă să se dezvolte mai bine, chiar imediat după ce a epuizat energia embrională.

În testele efectuate de Corteva și de fermieri, se observă că Ympact® ajută la o mai bună dezvoltare radiculară, ceea ce oferă plantei un volum mult mai mare de sol din care planta să își extragă apa și nutrienții atât de necesari creșterii.

PHOTO 2021 05 07 10 19 36 1

Avantaje până la recoltare

Cum în agricultură niciun an nu seamănă cu celălalt, anul acesta am analizat un lot unde a fost aplicat Ympact® în comparație cu o solă fără Ympact®, doar cu tratament insectofungic.

Într-un areal cu un sol argilos, care în condiții de secetă pierde repede apa și se compactează rupând rădăcinile plantelor de grâu, sola tratată cu Ympact® a demonstrat că poate crea un microclimat propice împiedicând stresul hidric să facă daunele prezente în sola netratată.

Efectele benefice ale acestui biostimulator organic nu se limitează doar în prima fază de vegetație, oferind avantaje până la recoltare.

În testele efectuate atât în loturile de cercetare, cât și în loturile fermierilor care au folosit Ympact®, s-au observat mai multe avantaje:

  • O mai bună înfrățire a plantelor, procesul fiind favorizat de o răsărire mult mai uniformă (cu până la 30% mai mare decât variantele martor);

  • O mai bună iernare a cerealelor păioase, acestea intrând mai bine dezvoltate în iarnă;

  • O mai bună fertilitate a fraților datorită dezvoltării uniforme (s-au observat cu pănă la 45% mai multi frați viabili pe plantă);

  • O lungime mai mare a spicelor, masă radiculară bine dezvoltată, alimentând mai bine planta care a favorizat la maxim genetica;

  • Un număr mai mare de boabe pe spice, obținând în majoritatea loturilor studiate un plus de până la 30% la producție, plantele fiind vizibil mai verzi, fapt ce a demonstrat o îmbunătățire a proceselor fotosintetice;

  • O elasticitate mai bună a plantei, cu un procent mai redus de cădere. Deși toate solele au fost tratate și cu regulatori de creștere, a existat o diferență clară și în stabilitatea lanurilor, datorită lignosulfonaților din componența produsului Ympact®;

  • O îmbunătățire a stării fitosanitare a plantelor, pentru că o plantă bine dezvoltată este și mai rezistentă în fața bolilor;

  • Nu în ultimul rând, la recoltare, solele tratate cu Ympact® au avut o uscare mai uniformă (cu 2% mai mică decât solele netratate), conținutul în proteină, gluten, dar și MMB-ul, au fost și ele în mod evident mai bune decât în variantele martor.

PHOTO 2021 05 07 10 19 34

Cele mai evidente diferențe au fost observate însă în zonele afectate de stres hidric sau termic.

Corteva Agriscience este singura companie care a adus acest tip de produs organic pentru cultura de cereale păioase și mazăre pe piața din România, observând acest aspect în încercarea de a compara produsul Ympact® cu un alt fertilizant organic pentru tratarea semințelor.

În concluzie, se poate spune că datorită fertilizantului Ympact®, Corteva este compania care a revoluționat tratamentul sămânță la culturile de cereale păioase și mazăre, și nu doar în România, pentru că acest produs este comercializat și la nivel european în peste 20 de țări.

PHOTO 2021 05 07 10 19 36

Articol scris de: ADRIAN IONESCU, CATEGORY MARKETING MANAGER FUNGICIDE ȘI INSECTICIDE CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

La data de 10 august 2021, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin s-a înregistrat zbor maxim al dăunătorului Ostrinia nubilalis (generația a II-a) la capcanele Csalomon Bisex.

2

SCDA Lovrin monitorizează acest dăunător în parteneriat cu compania FMC Agro Operational România. La cele trei capcane pentru O. nubilalis au fost capturați marți, 10 august 2021, 188 de fluturi. Considerăm că în această săptămână insecta va atinge maximul de zbor în mai multe zone din țară.

Controlul fitosanitar efectuat în culturi de porumb de pe teritoriul SCDA Lovrin arată prezența pupelor, adulților, pontelor și a primelor larve din generația a doua de Ostrinia.

3

În următoarele zile recomand fermierilor să treacă la verificarea culturilor. A doua generație de O. nubilalis este mult mai greu de gestionat. Cercetările din domeniu arată că pentru generația a doua de Ostrinia momentul optim de combatere este foarte greu de stabilit.

Metoda cea mai bună este controlul culturilor de porumb pentru stabilirea numărului de ponte prezente pe plante. Această verificare trebuie să înceapă în momentul în care fluturașii de Ostrinia sunt captați cu ajutorul capcanelor feromonale. Hibrizii de porumb tardivi sunt predispuși la atac. Acele culturi care la sfârșitul lunii iulie - începutul lunii august sunt verzi, unde polenizarea este în toi sau unde mătasea este încă verde sunt preferate de dăunător pentru depunerea pontelor.

4

În consecință, este momentul să începeți controalele în vederea găsirii pontelor și stabilirii momentului de aplicare a tratamentului (dacă este cazul). Pontele trebuie căutate în zona frunzelor de deasupra știuletelui și dedesubt. Eu le-am găsit, în general, pe frunzele de deasupra știuletelui. Trebuie să știți că depunerea pontelor de către femelele generației a doua poate dura 3 - 4 săptămâni. Este dificil de controlat această insectă din cauza mobilității și eșalonării stadiilor.

Momentul optim de combatere trebuie stabilit cu mare grijă, în urma verificării pontelor. Dacă se impune un tratament, el ar trebui efectuat atunci când marea majoritate a pontelor ar fi în pragul eclozării sau în stadiul de „cap negru”.

5

Accesați aplicația ArcTM farm intelligence gratuit. În următoarele zile va fi emisă avertizarea cu privire la efectuarea tratamentelor fitosanitare.

Fotografiile care însoțesc acest material sunt realizate de: Klaudia Kincel și Florina Iovanov

Publicat în Protecția plantelor

Odată cu comunicarea oficială a Comisiei Europene către Parlamentul European din data de 20 mai 2020, prin care se făcea publică strategia dorită a se implementa și cunoscută sub numele de ,,Farm to Fork”, s-au lansat și câteva obiective ambițioase privind modularea tehnologiilor agricole, iar unul dintre acestea este reducerea consumului de pesticide cu 50% până în anul 2030.

În altă ordine de idei, a apărut și opinia, din ce în ce mai puternic și mai larg manifestată în rândul fermierilor și organizațiilor profesionale ale acestora, că această dorință (cel puțin în prezent) va afecta în mod fundamental competitivitatea și durabilitatea fermelor europene în raport cu cele din alte țări, mai ales cele din America.

Toată această formulare se regăsește, mai exact, într-o mică alocare de spațiu din cadrul comunicării, unde se arată: ,,Comisia va lua măsuri suplimentare pentru a reduce cu 50 % nivelul general de utilizare și de risc al pesticidelor chimice, precum și pentru a reduce cu 50 % utilizarea de pesticide mai periculoase, până în 2030. Pentru a deschide calea către alternative și pentru a menține veniturile fermierilor, Comisia va lua o serie de măsuri.” (Comunicarea Comisiei către Parlamentul European din 20.05.2020).

Dar, din păcate, așa cum este obiceiul birocratic al funcționarilor europeni, atunci când nu este foarte clar cum se dorește a se face un lucru sau nu se cunoaște exact tipul de răspuns, sau intensitatea acestuia din partea celor care vor trebui să implementeze măsura, se merge pe un sistem de a ,,se arunca năvodul” pentru a se vedea ce se întâmplă ulterior, modalitate aplicată și în acest caz. Spun acest lucru deoarece în mod oficial nu există încă nicio comunicare publică cum se va implementa măsura și care vor fi procedurile, dar voi reveni mai jos la aceste aspecte.

Am arătat, cu altă ocazie, că la fel cred că se întâmplă și în cazul dorinței Comisiei de a se ajunge ca 25% din suprafața agricolă europeană să fie cultivată ecologic sau nivelul de folosire a îngrășămintelor chimice să scadă cu 40%, obiective de apreciat și de dorit a fi implementate în condițiile schimbărilor climatice globale, dar care cred că vor fi fără finalitate, dacă nu se vor implementa la nivel global, nu doar european, aspect care nu este chiar simplu de realizat.

Dar astăzi mi-am propus să discutăm niște cifre simple, referitoare la consumul de pesticide raportate la terenul agricol (include teren arabil, teren cultivat cu vii, legume, livezi, etc. și pășunile, și fânețele), cifre care sunt prelucrate după informațiile oficiale din FAOSTAT și au în vedere perioada 1990-2018, deci aproape 30 de ani.

Pentru a putea face niște comparații cât mai sugestive, am făcut 4 grupe de țări, una a celor cu tehnologii ,,libere”, adică unde se folosesc pe scară largă inclusiv tehnologiile OMG (modificate genetic), și am în vedere Argentina, Brazilia și SUA.

A doua grupă este reprezentată de forțele agricole din vestul Europei și mă refer la Franța, Germania și Belgia, apoi, a treia grupă, un număr de țări din centrul și estul Europei comunitare, și am avut în vedere Austria, Ungaria, Bulgaria și România, și ultimul grup este cel al țărilor care sunt deja forțe agricole din punctul de vedere al producțiilor totale de produse agricole, nu și al tehnologiilor (încă), sau mai exact al randamentelor la hectar, și aici am avut în vedere Rusia și Ucraina.

Cifrele prezentate se referă la kilograme de substanță activă, așa cum este clasificarea FAO, fără a se preciza alte date sau forme de comparație, deci pot apărea aici anumite nuanțe, cum ar fi folosirea pesticidelor sulfonilureice, caracterizate prin aplicarea de doze foarte mici, de până în 100 gr de produs comercial/ha, ceea ce în mod normal influențează consumul raportat la hectar, dar acestea sunt datele.

Tabel nr. 1

tabel 1

Analizând datele din tabelul nr. 1, vom observa în cazul Argentinei și al Braziliei o creștere a consumului de pesticide între anii 1990-2010, cu peste 750%, adică asta arată că aceste țări au parcurs o fază de dezvoltare puternică a agriculturii și având un vârf al consumului în anul 2010, după care a urmat o relativă plafonare a consumului de pesticide.

Această creștere a consumului s-a înregistrat inclusiv între anii 2000 și 2005, perioadă de introducere și dezvoltare a culturilor modificate genetic, în special la soia și porumb, care, contrar multor opinii, nu au adus o reducere a consumului de pesticide, în condițiile în care de exemplu cultura de soia modificată genetic a ajuns să reprezinte peste 20% din suprafețele totale de cultură din Argentina sau Brazilia.

În comparație, se poate vedea maturitatea agriculturii americane, care între 1990 și 2018 are variații extrem de mici ale consumului total de pesticide, chiar și în perioada ulterioară dezvoltării culturilor modificate genetic, aspect care pentru mulți poate constitui o surpriză, în sensul că o agricultură destul de ,,hulită” din punctul de vedere al protecției mediului are alte realități în raport cu percepțiile noastre.

Dacă trecem Atlanticul, vom constata în vestul Europei că în cazul țărilor precum Franța, Germania și Belgia, realitățile se schimbă, iar consumul de pesticide apare mult mai ridicat, cu vârful de consum în cazul Belgiei, unde consumul este în jurul a 5 kg substanță activă/ha teren agricol.

În plus, în ultimii ani tendințele în cazul acestor țări (Franța, Germania și Belgia) nu sunt clar manifestate și nu se poate afirma că are loc cu adevărat o reducere a acestui consum în vreuna din cele 3 țări menționate, cu toate presiunile de mediu existente în societate.

Dacă comparăm țările din vestul Europei cu cele din America, am considera la prima vedere cum consumul de pesticide este clar mai mare în cazul țărilor europene, dar vom vedea mai jos că realitatea trebuie analizată luând în calcul și un alt factor extrem de important, respectiv ponderea suprafeței arabile din total suprafață agricolă.

Analizând țările din centrul și estul Europei, vom constata în cazul Austriei că în ultimii doi-trei ani a înregistrat o creștere accelerată a consumului de pesticide, cu peste 35%, fapt dat de suprafețele însemnate de rapiță, unde consumul de pesticide este ridicat, iar interzicerea neonicotinoidelor pare a influența în mod semnificativ creșterea consumului de insecticide (vom reveni cu un articol pe această temă).

Nu trebuie să uităm că asistăm la această creștere în condițiile în care Austria este și campioana europeană a suprafețelor lucrate ecologic și care reprezintă 25% din suprafața agricolă, dar impactul este neglijabil asupra consumului de pesticide, fiindcă suprafețele ecologice sunt reprezentate de pășuni alpine care oricum aveau un consum mic de pesticide și în agricultura convențională.

Apoi, dacă mergem mai departe, vom constata în cazul Ungariei că a existat o tranziție  de la agricultura de stat a anilor `90 la noua agricultură privată pe baze capitaliste, care s-a manifestat ca principiu în cazul tuturor țărilor foste comuniste și, normal, a influențat și consumul de pesticide în agricultură.

Diferența este dată de faptul că în cazul Ungariei s-a atins cel mai scăzut consum de pesticide în jurul anului 2000, după care a avut loc o creștere accelerată a acestuia, urmată de o stabilizare relativă în cazul ultimilor 20 de ani, ceea ce se coroborează cu nivelul atins de agricultura ungară, unde tehnologia se aplică mult mai uniform între exploatațiile mici și mari.

Surprinzător, Bulgaria se aseamănă din acest punct de vedere destul de mult cu Ungaria, cu mențiunea că acum consumul de pesticide este mult mai mare decât cel moștenit din perioada comunistă, iar vecinii de la sud de Dunăre au turat motoarele de dezvoltare a sectorului agricol cu mult mai mult decât în cazul României.

Amintind de România, este de menționat că nu am reușit la acest moment, la 30 de ani de la Revoluție, să atingem măcar 40% din consumul de pesticide de atunci și asta nu datorită aplicării unor tehnologii de top, ci doar datorită incompetenței politice de a gestiona acest sector și unde tot felul de neaveniți au ocupat scaunele de demnitari, nereușind să pună bazele agriculturii pe fundații serioase, astfel încât pe mai mult de jumătate din suprafața agricolă a țării tehnologiile aplicate sunt de-a dreptul rudimentare.

Totuși, putem fi ,,mândri” că nu suntem singura țară incapabilă de evoluție în domeniul agricol și o situație asemănătoare este și în Ucraina, unde, la fel ca și la noi, abia au atins 50% din consumul de pesticide din anii ‘90. La acest tandem de țări se adaugă Rusia, care prost a lucrat și lucrează în continuare terenul agricol, dar, timid, se manifestă o tendință de creștere a acestui consum de pesticide. În cazul Rusiei și în cel al Ucrainei, doar volumul producțiilor este impresionant, nicidecum gradul de intensivizare a producției, situație cu care ne mândrim și noi că suntem mari și tari, dar doar ca volum al producțiilor de porumb, grâu sau floarea-soarelui, nu și ca randamente la hectar, adică, cum era o vorbă, mușchi are, cap ce-i mai trebuie.

Un alt aspect de care s-a ținut seama în analiză (așa cum am menționat și mai sus) este ponderea terenului arabil din total teren agricol, indicator care va permite o analiză mai obiectivă a comparațiilor între consumurile țărilor din America cu cele din Europa, de exemplu.

Importanța acestui indicator apare din faptul că în cazul țărilor din America, ponderea terenului arabil din total teren agricol  este mică, cum ar fi în Argentina, de circa 23%, în Brazilia, de 26%, iar în cazul SUA ponderea este medie, adică de circa 44%. Adică, mai simplu spus, acest indicator arată că în principal restul terenului agricol este folosit pentru creșterea animalelor prin pășunat, unde consumul de pesticide este foarte redus și apoi mai poate fi folosit într-o mai mică măsură pentru alt fel de culturi, cum sunt livezile, viile sau terenurile pentru legumicultură.

O altă observație contrară miturilor frecvente este reprezentată de faptul că suprafața agricolă totală în Argentina și Brazilia a crescut în ultimii 30 de ani cu cifre între 3 și 6%, adică foarte mici la orizontul de timp, cu toate că defrișările din Amazonia sunt puse în cârca agriculturii (repet, cifrele sunt de la FAOSTAT), dar nu cred că pe drept, după aceste date.

Dacă ne întoarcem în Europa, prin comparație, ponderea terenului arabil din total teren agricol în cazul unor țări cum sunt Franța, Germania sau Belgia oscilează între 62 și 70%, la care se adaugă suprafețe intensiv lucrate, cum sunt plantațiile de pomi, vii, sau legume și unde consumul de pesticide este accentuat datorită numărului mare de tratamente și care influențează semnificativ consumul total de pesticide.

Tabel nr. 2

tabel 2

În cazul în care consumurile de pesticide le-am raporta doar la terenurile arabile (cum se vede în tabelul nr. 2), constatăm că diferențele între consumurile totale de pesticide la țările din America de Sud și Nord comparativ cu Europa de Vest se schimbă, în sensul că în Argentina și Brazilia consumul de pesticide pe hectarul de teren arabil este mai mare decât în Franța sau Germania, cu toate că în cazul primelor țări culturile modificate genetic ocupă ponderi foarte importante.

Campionii consumului de pesticide în situația noastră rămân fermierii belgieni, în timp ce chiar și cu acest indicator luat în calcul,  consumul agriculturii americane este la nivelul agriculturii din Ungaria sau Austria, asta pentru că intensivizarea culturilor de cereale păioase (de exemplu) nu este stimulată, iar producțiile sunt la nivelul a 3.500 kg/ha, comparativ cu medii de peste 7.000 kg/ha în țări ca Franța, Germania sau Belgia, aspect care se întâlnește și la alte culturi.

Fără a avea pretenția adevărului absolut, cred că aceste prime cifre merită atenție măcar prin faptul că ridică niște semne de întrebare în raport cu eficiența culturilor modificate genetic asupra reducerii consumului de pesticide, fără a se discuta de sistemele tehnologice globale. Nu vorbim aici de eficiența economică și nici de ușurința aplicării acestor tehnologii, unde realitatea poate și este alta, dar din punctul de vedere al dorinței de mediu a Comisiei europene lucrurile sunt discutabile și cred că trebuie făcută o analiză mai profundă a implicațiilor.

Un alt aspect este că la acest moment agricultura americană pare a fi cea mai echilibrată  din punctul de vedere al acestui consum și cred că au găsit un echilibru între tehnologiile convenționale, sistemele de cultură a plantelor OMG și au început și dezvoltarea suprafețelor ecologice. Statul a înțeles că anumite culturi mai bine le subvenționează decât să le dezvolte productivitatea în dauna unor costuri de mediu și am arătat mai devreme situația culturii de grâu.

Fără a continua dezvoltarea subiectului în acest material care este limitat ca spațiu, îmi pun totuși întrebarea cum se va reduce consumul de pesticide în Europa comunitară? Doar prin simpla reducere cu 50% atât la cei care aplică peste 8 kg substanță activă la hectar, cât și la cei care abia aplică un kg la hectar, cum este cazul României? Care vor fi criteriile de raportare și comparație între agriculturile mature din vestul Europei cu cele în curs de formare din est? Sau cum vom rezista în fața competiției unor țări ca Brazilia și Argentina, care au și consumuri ridicate de pesticide, dar utilizează și culturi modificate genetic? Își va permite Europa să reducă productivitatea la culturi de genul cerealelor păioase, al rapiței sau al sfeclei de zahăr, care au un consum foarte ridicat de pesticide, doar pentru a-și îndeplini ambițiile de mediu, care nu sunt foarte clar și hotărât asumate de alte țări mari producătoare în agricultură?

România ca să își atingă potențialul agricol se estimează că ar trebui să aibă un nivel de consum ca Franța sau Germania, ceea ce ar însemna să înregistrăm o creștere de peste patru ori față de consumul actual, dar oare când ar fi posibil acest lucru, în condițiile în care mai adunăm lucerna cu furca sau săpăm manual porumbul?

Deocamdată, noi, cei mulți care activăm în domeniul agriculturii, nu știm nici ce se dorește și nici cum se dorește, dar, din păcate, nici nu are cine să întrebe aceste lucruri. Poate se va înțelege odată că nu fermierul mic sau mare este problema, ci cine îi ajută și pe unii, și pe alții. În cazul nostru, toți se ajută singuri, cum pot, fiindcă nu are cine altcineva.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Gânduri de fermier

Cercetarea agricolă românească încă dă roade. Fie că-i de stat ori privată, cercetarea nu stă pe loc și aduce în ferme produse și tehnologii adecvate și adaptate la condițiile zilelor noastre. Un astfel de produs vă prezentăm în rândurile ce urmează, un soi de grâu românesc – PG 102, mândria fostului ministru al Agriculturii Stelian Fuia.

site prelucrat

Omologat în 2015, PG 102 este astăzi recunoscut ca unul dintre cele mai productive soiuri românești de grâu, cu producții constante de 9 - 10,5 tone la hectar. Sunt, însă, țări în care producția a depășit 11 tone/ha. De pildă, în Polonia, unde perioada de vegetație este mai lungă, fermierii polonezi recoltând grâul între 20 iulie și 1 august, soiul PG 102 a dat o producție de 11,2 tone/ha. Anii trecuți, în țara noastră, fermele care au semănat PG 102 au obținut peste zece tone la hectar, iar în condiții dificile producția tot a depășit opt tone.

0020500 00 00.6000001

PG 102 este un soi de grâu semitimpuriu, aristat, cu o foarte bună capacitate de înfrățire atât toamna, cât și primăvara și cu o foarte bună rezistență la complexul de boli foliare și ale spicului, având o rezistență foarte bună la rugina galbenă.

Acest soi performant al companiei Peteka este produs în categoria biologică prebază. „Avem o rețea de parteneri în țară unde vindem prebază și uneori bază și mai departe partenerii noștri multiplică sămânța și vând fermelor categoriile bază și C1”, explică dr. ing. Stelian Fuia, care adaugă că Peteka la fel lucrează cu parteneri din Ungaria și Polonia, țări în care soiul românesc de grâu PG 102 are performanțe deosebite.

0020600 00 00.8600001

Distanță mai mare între rânduri și normă mai mică de semănat

Pe cercetătorul și fermierul Stelian Fuia l-am găsit recent la Fundulea (Călărași), într-unul din câmpurile semănate toamna trecută cu prebază din soiul PG 102, unde abia începuse recoltatul și în care producția de sămânță la hectar depășește nouă tone. Aici, a fost adoptată o tehnologie diferită de cea uzuală. Grâul a fost semănat la o distanță mai mare între rânduri și cu o normă mai mică de semănat. „Am semănat la 30 cm între rânduri și la 25 cm și cu o normă de 250 kg sămânță la hectar. Ne-am dorit să avem în jur de 350 de plante pe metrul pătrat, deoarece PG este un soi cu o foarte bună capacitate de înfrățire, ca să avem în jur de 800 de spice la recoltat, care asigură peste opt tone la hectar, în funcție de an, de condițiile anului agricol. Cu toate ploile și furtunile pe care le-am avut în zonă, grâul nu este căzut, pentru că fiind mai rar între rânduri și mai puține plante, ele au înfrățit mai bine, iar paiul este mult mai bine dezvoltat. Am aplicat și un stabilizator de creștere. Astfel, cultura arată foarte bine. Am aplicat azot lichid în trei faze, ultima aplicare fiind după înspicat, foarte important pentru a obține grâu de calitate, cu proteină și amidon”, arată dr. ing. Stelian Fuia.

DJI 011400 01 26.5870001

Prin urmare, tehnologia de semănat cu densitate mai mică și în rânduri rare a permis o înfrățire mai bună și o aerare mai bună a culturii, ceea ce a redus presiunea bolilor pe cultură și a îmbunătățit starea fitosanitară a culturii de grâu.

0021200 00 00.8600001

În încheiere, Stelian Fuia ne-a punctat că Peteka propune agricultorilor soluții inovatoare care conduc la optimizarea performanțelor în agribusiness.

DJI 011500 00 03.4700001

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html 

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 9

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista