tractor - REVISTA FERMIERULUI

DLG InterMarketing, organizatorul renumitelor târguri Agraria și AgriPlanta-RomAgroTec, în asociere cu Agritechnica, a organizat evenimentul în câmp DEMO DAY, pe 7 octombrie 2021. Au fost prezentate tehnologii de ultimă generaţie destinate sectorului vegetal: tehnică de recoltat, tehnică de transport şi tehnică de depozitare. Demonstraţia s-a desfăşurat pe o solă cultivată cu porumb la Chiciu – județul Călărași, aparţinând Fermei Baciu. Peste 250 de participanţi au luat parte la spectacolul oferit de cele șapte combine puse la treabă pe câmpul călărășean. Demonstraţiile au fost comentate de conf. dr. ing. Ovidiu Ranta, de la USAMV Cluj-Napoca, expert DLG InterMarketing.

1

Demonstrație de forță și tehnologie performantă în câmp

Evenimentul DEMO DAY se înscrie într-un calendar internaţional foarte important pentru lumea agricolă, ne-a spus Corina Mareș, director general DLG InterMarketing, care a continuat: „Ne referim la AGRITECHNICA ON TOUR. Anul acesta, România are onoarea, alături de alte nouă ţări, să fie ţară parteneră a celui mai mare târg de maşini agricole din lume, AGRITECHNICA. Din cauza situaţiei pandemice actuale, expoziţia a fost reprogramată pentru anul viitor şi se va desfăşura în perioada 27 februarie - 5 martie 2022. Vom derula în perioada următoare o campanie continuă de promovare a târgului de la Hanovra, pentru a aduce în atenţia dumneavoastră ceea ce se va întâmpla la Agritechnica, printr-o nouă platformă online - DLG Connect”. La DEMO DAY s-a vorbit despre tehnologii şi tehnică de ultimă generaţie, despre digitalizare, despre culturi agricole, în special porumb, care a și fost recoltat în demonstraţie, împreună cu fermieri, cu asociaţiile profesionale, cu presa de specialitate, universităţile de profil, cu specialişti şi reprezentanţi ai unor companii şi branduri de renume.

Ovidiu Ranta, expert mecanizare DLG InterMarketing, cadru didactic USAMV Cluj-Napoca, a completat: „La DEMO DAY am adus în faţa celor prezenți tehnologii de recoltare a porumbului, dar şi tehnică de transport, condiţionare şi depozitare. Am prezentat şapte combine în lucru, fiecare având alocată câte o parcelă proprie. După terminarea recoltării, toate combinele au descărcat concomitent în lăzi marcate pentru a se putea vedea materialul recoltat, iar ulterior a avut loc descărcarea în remorcile aduse de cei doi parteneri furnizori de tehnică de transport. Este necesar de urmărit fiecare combină în parte pentru a putea adapta nevoilor fermei parametri ca: sistemul de rulare pe şenile sau pe roţi pentru diverse condiţii de teren şi de umiditate; distanţa între rânduri, înălţimea de tăiere; modul de tocare a paielor sau de lăsare a resturilor vegetale după trecerea combinei, dar şi materialul de recoltat. Este important ca la recoltat, mai ales atunci când avem cantităţi mari pe unitatea de suprafaţă, să avem pregătită şi flota pentru transport, dimensionată şi corelată cu capacitatea de preluare a gropilor de recepţie, a sistemelor de uscare, a sistemelor de transport, condiţionare, silozurile tampon şi depozitarea”.

Prezent la eveniment, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, a declarat: „Fermierii români fac parte de un an de zile din cea mai mare familie a fermierilor europeni. Suntem zece milioane de fermieri la nivel european, dar noi, românii, suntem cei mai mulţi şi, spun eu, cei mai buni. Tocmai de aceea, şi mai ales în aceste vremuri dificile pentru viitorul agriculturii şi al politicilor agricole europene, afirm încă o dată că ar trebui să fim mai uniţi, şi nu doar declarativ, ci şi faptic”.

Tehnică de recoltat

Şapte combine de ultimă generaţie au răspuns chemării la „MAREA RECOLTARE”.

Combina Case IH Axial-Flow 7250

Heder porumb: Olimac Drago GT de 12 rânduri

Capacitate buncăr: 11.100 litri

Motor: 6 cilindri, 11.100 cmc, 500 CP

Caracteristici:

  • Diametru şi lungime rotor: 762 / 2,638 mm;

  • Suprafaţă totală de separare: 2,98 mm;

  • Debit de descărcare buncăr: 152 l/s;

  • Transmisie Hidrostatica cu 2 trepte de viteză, cu schimbare hidraulică din mers pe treapta high/low.

2

Noile combine Axial-Flow® din seria 250 sunt de înaltă performanţă pentru câmpurile europene. Construite pentru a face faţă dificultăţilor asociate cu schimbările climatice, culturile cu randament ridicat şi necesitatea de a fi tot mai eficienţi, aceste combine schimbă peisajul tehnologiei de recoltare. Cu tehnologia de treierare îmbunătăţită, puterea motorului şi cabina modernă specifice, modelele din seria 250 sunt dezvoltate în jurul clienţilor noştri şi pentru aceştia. Nou pentru această serie este sistemul AFS Harvest CommandTM - ce reprezintă un pachet de funcții automate, concepute pentru a îmbunătăți productivitatea operatorilor și a combinelor.

Prezentată în demonstraţie de: Titan Machinery România

Combina Deutz-Fahr C6205 TS

Heder porumb: Olimac de 6 rânduri

Capacitate buncăr: 7.000 litri

Motor: Deutz TCD 6.1 L6, 6 cilindri, 6.1 litri

Combina este de 250 CP, cu 5 scuturători şi cu buncăr de 7.000 litri care are viteza de descărcare de 75 l/sec.

3

Pentru un rezultat eficient la recoltat porumbul, este echipată cu header de porumb marca Olimac Drago pe 6 randuri cu tocător cu tăiere dublă şi cu două cutii de viteze în baie de ulei amplasate pe laterale.

Combina Deutz Fahr C6205 TS îmbină cu succes designul elegant cu funcţionalitatea extraordinară pentru performanţe de recoltare în toate tipurile de culturi, are un consum redus de combustibil, costuri de operare scăzute şi întreţinere simplă.

Prezentată în demonstraţie de: NHR Agropartners

Combina New Holland CR 9.90

Heder porumb: Geringhoff MSH 1600B, cadru fix, 16 rânduri x 70 cm, plăci depănuşătoare reglabile

Capacitate buncăr: 14.500 litri

Motor: FPT Industrial Cursor 13, putere maximă 600 CP

4

Combina CR 9.90 cu șenile face parte din ultima generație de combine CR Revelation și continuă linia superlativelor caracteristice combinelor bi-axiale pure. Este echipată cu sistem IntelliSense, cu palete ale rotoarelor reglabile de la distanță, tehnologie Dynamic Feed Roll și noul sistem Opti-Spread.

Prezentată în demonstraţie de: AgroConcept Impex

Combina John Deere S770i

Heder porumb: Geringhoff MSH 800Bi.G7 de 8 rânduri

Capacitate buncăr: 10.600 litri

Motor: 9.0 litri, 397 CP nominali, 455 CP maxim

5

Caracteristici:

  • Asigură recoltarea pe o lățime de tăiere maximă, crește numărul de ha/oră cu până la 20%, reduce nivelul pierderilor, sporește confortul în orele lungi de recoltare;

  • Flux axial cu un singur rotor: alimentare-separare-curățare;

  • Productivitate mare, calitate a boabelor, capacitate de adaptare la diferite tipuri de culturi;

  • Rotor excentric cu diametrul de 834 mm;

  • Mai multă inerție, pentru performanțe de separare ridicate la turații mai reduse, nivel de boabe sparte redus;

  • Suprafața de curățare (site): 5,2 mp;

  • Capacitate mare de curățare, nivel de pierderi redus;

  • AutoTrac SF6000 SF1.

Prezentată în demonstraţie de: IPSO Agricultură

Combina Rostselmash RSM 161

Heder porumb: Argus de 8 rânduri

Capacitate buncăr: 10.500 litri

Motor: Cummins QSL 9/St-V, 380 CP

Combina Rostselmash RSM 161 are o productivitate de aproximativ 45t/h care face posibilă procesarea de până la 2.000 de hectare pe sezon, în condiții de confort.

6

Este echipată cu: transmisie hidrostatică, elevator central cu sistem electrohidraulic de copiere a solului, sistem batere TETRA Processor brevetat de către Rostselmash, diametru bătător / al doilea bătător: 800/750 mm, viteză bătător: 210-970 rpm, suprafață batere TETRA Processor: 3,3 mp, număr de căișori scuturători: 6, suprafața de separare căișori: 6.1 mp, suprafața de cernere: 7.1 mp, tocător și kit împrăștiere pleavă.

Prezentată în demonstraţie de: APAN Agriculture Equipments

Combina Claas Trion 750 Terra Trac

Heder porumb: Culegător porumb CORIO 870 FC, 8 rânduri (lățime rând 70 cm), lățime de lucru 5,83 m, rabatabil (lățime de transport 3 m)

Capacitate buncăr: 12.000 litri

Motor: Cummins/L9, putere maximă 320 kW/435 CP

7

Combina TRION 750, vârful de gamă, este echipat cu sistemul de treierat APS HYBRID cu 2 rotori. APS HYBRID reprezintă combinația între două tehnologii excepționale: sistemul de treierat tangențial APS și separarea secundară axială ROTO PLUS, o combinație de sisteme găsită doar la CLAAS. Sistemul de curățare JET STREAM curăță boabele intens, iar curățarea 3D asigură compensarea pentru suprafețele înclinate.

Sistemele de asistență pentru operator, precum CEMOS AUTOMATIC, optimizează utilajul până la limitele tehnice de performanță.

Buncărul de boabe, cu capacitate de 12.000 litri, poate fi golit cu un debit de până la 130 l/s. Procesul de descărcare a fost și el îmbunătățit datorită capătului pivotant al tubului de descărcare, care poate fi reglat prin intermediul manetei multifuncționale CMOTION.

Șenilele TERRA TRAC exercită o presiune asupra solului cu până la 66% mai mică în comparație cu utilajele cu roți. În plus, utilajele dotate cu acest sistem de șenile au tracțiune mai bună în porumb, în condiții umede și pe teren înclinat, precum și un confort ridicat în timpul conducerii.

Prezentată în demonstraţie de: CLAAS Regional Center South East Europe

Combina Massey Ferguson IDEAL 9T

Heder porumb: Ziegler Corn Champion Professional Drive, 12 rânduri

Capacitate buncăr: 17.100 litri

Motor: MAN 647 CP, stagiul 5, cilindree 15.2 litri

8

Caracteristici:

  • Rezervor carburant 1500 litri;

  • Rezervor AdBlue 180 litri;

  • Sistem de răcire Air Sense;

  • Debit de descărcare 210 l/s;

  • Șnec 9.15 m şi pliabil hidraulic;

  • Transmisie hidrostatică Motion Shift;

  • Transmisie variabilă heder 135KW.

Combina MF IDEAL 9T este echipată cu sistem de autoreglare IDEAL Harvest, colectare de date în timp real şi interpretare, 100% control automat al procesului de lucru, aplicaţie de conectivitate IDEAL Harvest, aplicaţie de conectivitate Smart Connect, sistem de telemetrie MF Connect cu abonament inclus pe 5 ani, sistem de cântărire şi măsurare a umidităţii.

Prezentată în demonstraţie de: SIGMA CVM România

Tehnică de transport

Remorca Pronar T700XL cu tractorul Case IH Puma 185 STAGE V

Caracteristici remorcă:

  • Greutate totală - 22 tone;

  • Capacitate de încărcare - 15,7 tone;

  • Volum - 26,6 m³;

  • Viteza maximă de deplasare - 40 km/h;

  • Necesar minim de putere - 136,7 CP.

Prezentată în demonstraţie de: Titan Machinery România

Remorca tandem Vaia NL 144 și Remorca cu peridoc Randazzo R 146 PT

Importator oficial al mărcii Vaia și Randazzo în România este compania Itagri Macchine, care oferă soluții de transport cereale prin diferite modele de remorci cu capacitate de la 10 la 35 tone.

Itagri Macchine a adus în demonstrație o remorcă Tandem Marca Vaia NL 144 cu capacitate de 20 mc cu basculare pe spate și o remorcă cu peridoc marca Randazzo model R 146 PT cu capacitate de 25 mc cu descărcare trilaterală.

Prezentate în demonstraţie de: TOMIT Agri Macchine

Tehnică de depozitare

La DEMO DAY au fost expuse şi prezentate soluţii de depozitare Schmelzer şi Himel.

Racheta de aerare cereale Schmelzer Air-Lance

Caracteristici:

  • Utilizabil ca sistem de absorbție sau de suflare a aerului;

  • Pentru ventilarea simplă și rapidă a cerealelor și a rapiței;

  • Potrivit pentru eliminarea cuiburilor de căldură;

  • Perforații de 1,5 mm: potrivit și la rapiță;

  • Tubul cu filet este ușor de fixat în magazia de depozitare;

  • Performanța motorului - 1.5 kW;

  • Cantitatea de aer - 2500 m³/h;

  • Diametrul tubului - 150 mm;

  • Presiune - 1200 Pa;

  • Lungimea perforată - 1.5 m;

  • Diametrul orificiilor - 1.5 mm (și pentru rapiță);

  • Lungime totală (cu ventilator) - 3 m;

  • Greutate (aprox.) - 36 kg.

Echipament prezentat de: TOPZON

Remorci, instalaţii pentru peletizat biomasă, soluţii pentru prepararea furajelor Himel

  • Soluţii standardizate pentru prepararea de furaje în exploataţiile zootehnice de suine, taurine, păsări sau alte specii cu capacităţi de producţie de la 500 kg/h până la 5.000kg/h sau soluţii de tip industrial de până la 20.000kg/h.

  • Soluţii standardizate şi optimizate pentru depozite de cereale, de exemplu de la 100 de tone până la 10.000 de tone.

  • Remorci şi utilaje tehnologice pentru prepararea şi transportul furajului grosier, pentru exploataţiile de taurine şi alte rumegătoare.

  • Instalaţii staţionare şi mobile pentru peletizat biomasă, cu capacităţi de la 1 la 4t/h şi soluţii standardizate pentru procesarea păioaselor cu capacităţi de la 1 la 10t/h.

Utilaje, echipamente şi instalaţii prezentate de: HIMEL Maschinen

general 2

Companii şi branduri participante la DEMO DAY
Tehnică de recoltat:
  • AgroConcept Impex - Brand NEW HOLLAND
  • APAN Agriculture Equipments - Brand ROSTSELMASH
  • CLAAS Regional Center South East Europe - Brand CLAAS
  • IPSO Agricultură - Brand JOHN DEERE
  • NHR Agropartners - Brand DEUTZ-FAHR
  • SIGMA CVM Romania - Brand MASSEY FERGUSON
  • Titan Machinery Romania - Brand CASE
Tehnică de transport:
  • Titan Machinery România - Brand PRONAR
  • TOMIT Agri Macchine - Branduri VAIA, RANDAZZO
Tehnică de depozitare:
  • TOPZON - Brand SCHMELZER
  • HIMEL Maschinen - Brand HIMEL
PARTENERI DEMO DAY
Partenerii evenimentului au fost APIMAR (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România) şi Ferma Baciu.
Demonstraţia a fost organizată cu suportul LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România), iar parteneri tehnici au fost USAMV Cluj-Napoca şi Platforma AGRIM.
Evenimentul a putut fi urmărit şi live, pe facebook şi pe canalele puse la dispoziţie de AGRO TV, partener platformă media DEMO DAY.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Producătorul japonez de utilaje agricole Kubota anunță că a încheiat un parteneriat strategic cu compania franceză MX, în cadrul căruia MX va livra încărcătoarele sale frontale pentru tractoarele Kubota din seria M.

Kubota colaborează cu MX de opt ani pentru ridicătoare frontale cu accesorii şi de trei ani pentru încărcătoare frontale ca LK2400H sau LK2100H pentru câteva modele de tractoare Kubota, precum noile modele M6002, M6121 şi ediţia specială a modelului M7133.

„Cele două cuvinte care rezumă filosofia companiei noastre sunt inovarea şi colaborarea. Parteneriatul cu Kubota va continua să aplice aceste două concepte, întrucât acesta este fundamentul oricărui acord de succes”, a declarat Frédéric Martin, preşedintele MX.

Mel McGlinchey, vicepreşedinte marketing al Tractor Business din cadrul Kubota Europe, a adăugat: „Mulţumită acestui parteneriat cu MX, Kubota poate oferi acum crescătorilor de animale şi producătorilor de produse lactate din Europa o soluţie şi mai cuprinzătoare pentru nevoile lor. Kubota este încântată să lucreze cu MX în timp ce continuă să îşi extindă prezenţa în Europa”.

Fondată în 1951, MX este acum cel mai mare producător de încărcătoare frontale din Franţa şi cel de-al doilea ca mărime din Europa. La ora actuală, compania are o puternică reţea de distribuitori, importatori şi filiale comerciale în Marea Britanie şi Germania, care distribuie gama sa completă de produse în 64 de ţări. Dintre soluţiile de cuplare frontală MX se remarcă încărcătoarele frontale dedicate tractoarelor Kubota din seriile M4003 şi M5002.

„Având în vedere reţeaua de distribuitori puternică a MX şi statutul Kubota de producător de vârf de echipamente pentru agricultură, gazon şi construcţii, acest acord de parteneriat va fi foarte benefic pentru ambele părţi. Colaborarea va contribui la promovarea sinergiilor între departamentele de R&D (cercetare-dezvoltare) ale celor două companii şi va spori vânzările prin furnizarea unei soluţii complete pentru clienţi, soluţie care combină tractorul, încărcătorul frontal şi accesoriile într-un singur produs”, precizează Agri-Alianța, dealerul autorizat Kubota în România.

Primele modele M6002 şi M7003 echipate cu încărcătoare frontale MX au fost livrate deja către clienţi. Acest acord nou va include urmatoarele serii de tractoare: M7003, M6002, MGX-IV, M5002 şi M4003.

Noi soluţii de încărcător frontal, în 2021

Deoarece încărcătoarele MX sunt perfect adaptabile tuturor cerinţelor Kubota, cele două companii intenţionează să realizeze în cursul acestui an două noi soluţii de încărcător frontal pentru modelele M4003 şi M5002.

Aceste noi modele vor include sistemul inovator MX’s, e-Pilot S System®, o tehnologie inovatoare în materie de control implemente frontale, care include funcţii precum cuplarea şi decuplarea echipamentelor, activarea şi dezactivarea amortizoarelor, şi, cea mai importantă, un flux continuu de ulei pentru utilizarea celei de-a treia funcţii, debitul de ulei nefiind influențat de poziția brațelor încărcătorului.

 

Despre MX
MX este o marcă din grupul M, care îşi are originile în 1951, în Acigné, Bretania (Franţa). Este cel mai mare producător de încărcătoare pentru tractor din Franţa şi al doilea cel mai mare din Europa. Marca MX este construită în decursul a 70 de ani de colaborare cu fermierii. Această încredere continuă a ajutat firma de familie cu cei 1000 de angajaţi ai săi să continue să crească atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Ca furnizor de soluţii de utilizare a tractoarelor, MX proiectează, produce şi vinde încărcătoare frontale şi încărcătoare telescopice, utilaje pentru manevrarea baloţilor și utilaje pentru însilozare. Compania se bazează pe o reţea puternică de dealeri şi importatori, precum şi pe cele două filiale comerciale din Marea Britanie și Germania, pentru a distribui toate gamele sale de produse în 64 de ţări. Expertiza în ceea ce priveşte tractoarele este nucleul mărcii MX, care acum echipează 8.000 de modele de tractor cu putere între 15 CP şi 400 CP, realizate de 45 de mărci diferite. Compania investeşte constant în echipamentele sale industriale pentru a menţine un nivel ridicat de integrare a producţiei, începând de la barele de oţel până la livrarea către clienţi.
 
Despre Kubota
Kubota este lider în domeniul producţiei de echipamente agricole, de gazon şi construcții, precum şi de motoare industriale, încă din 1890. Cu sediul mondial în Osaka, Japonia, şi birouri în peste 120 de ţări, cu peste 41.000 de angajaţi în America de Nord, Europa şi Asia, Kubota a realizat venituri de 17,3 miliarde de dolari în 2020. Deşi echipamentul agricol este prima linie de produse a companiei, Kubota produce, totodată, un portofoliu divers de alte produse, inclusiv sisteme de filtrare a apelor urbane, sisteme de irigaţii, sisteme pentru conducte, acoperişuri şi valve subterane de mari dimensiuni.
Misiunea Kubota: „For Earth, For Life” - exprimă angajamentul producătorului de a proteja mediul natural al Terrei şi a ajuta la producerea de alimente şi furnizarea de apă, vitale pentru nevoile societăţii pe măsură ce populaţia globului continuă să crească. „Această misiune este îndeplinită de fiecare dată când un tractor Kubota lucrează terenul sau strânge recolta, pentru a produce alimente pentru viaţă, sau echipamentul nostru de constructie excavează pentru transportul resurselor de apă sau pentru adăpost”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a modificat Ghidul Bazei de Date cu Prețuri de Referință, utilizat pentru evaluarea proiectelor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul programelor naționale de dezvoltare rurală.

Având în vedere creșterile prețurilor pentru materiile prime, s-a impus adaptarea la contextul economic și social actual prin modificări aduse Ghidului Bazei de Date cu Prețuri de Referință.

„Baza de Date cu Prețuri de Referință pusă de AFIR la dispoziția beneficiarilor PNDR este un instrument util atâta timp cât reflectă realitatea din piață. Scopul modificărilor pe care le-am realizat acum este tocmai acesta – referința corectă la piață. În condițiile în care, în această perioadă, dinamica prețurilor este una accelerată, avem obligația să-i ajutăm pe cei care planifică achiziția de utilaje sau echipamente să poată face un calcul real al bugetelor, din punctul de vedere al achiziției. Astfel, modificările de preț pot fi operate în Baza de date în cel mai scurt timp”, a declarat Mihai Moraru, director general AFIR.

Conform noilor proceduri, pe fondul situației speciale din ultima perioadă în care prețul materiilor prime a crescut substanțial, în decursul anului 2021, actualizarea prețurilor se poate realiza o dată la trei luni, la solicitarea oficială a celui care a înscris elementele respective în Baza de Date a AFIR, însoțită de o comunicare oficială din partea producătorului.

Această prevedere este o excepție de la regula de bază, care prevede că actualizarea prețurilor se face la cel puțin șase luni, dacă prețurile elementelor din Baza de Date au crescut cu până la 5% în ultimele 12 luni. Dacă prețurile elementelor au crescut cu mai mult de 5% în ultimele 12 luni, modificarea prețurilor se poate face la 12 luni de la actualizarea anterioară, indiferent dacă producătorul/ importatorul/ dealerul a solicitat modificarea prețurilor o dată la trei luni sau mai rar.

Din ianuarie 2022, se va reveni la actualizarea prețurilor conform regulii de bază.

*****

Prin Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR), AFIR înlesnește accesul solicitanților de fonduri europene la informații, simplificând în același timp procedura de achiziție. Astfel, elementele care se regăsesc în această Bază de date pot fi achiziționate de către beneficiarii privați PNDR în mod direct, fără a mai parcurge nicio altă procedură de achiziție. Ghidul actualizat al BDPR este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile – Baze de date cu prețuri de referință.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Dincolo de pandemie, de secetă sau de alte fenomene meteo extreme, munca în agricultură este continuă şi, din fericire pentru noi, românii, încă are cine să lucreze pământul în ţara asta. Însă după un an ca 2020, investiţiile în dezvoltarea fermelor stau tot sub semnul prudenţei.

Productivitatea, trasabilitatea producției și valoarea acesteia, inovațiile și tehnologia nu ar trebui să fie dependente de cuantumul subvenției la hectar, ci de modul în care gestionăm resursele pe care le avem la dispoziție. De priorități și necesitățile imediate. Acesta este, pe scurt, rezumatul unei discuții ample pe care am avut-o recent cu Arnaud Van Strien, director general IPSO Agricultură și președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR). „Astăzi în firmă avem un departament special pentru irigații, pe care l-am format deja de câțiva ani, dar l-am dezvoltat și avem o echipă dedicată de anul acesta. Fără irigații, eu ca fermier dacă m-aș fi instalat în România, să zicem din 100 de euro pe care îi aveam subvenție, 10-20% îi puneam deoparte pentru irigații și 80% erau pentru un tractor sau un utilaj. Dacă nu facem aceasta, greșim. Pentru că da, ok, noi vă vom vinde niște tractoare, dar ce ne facem când avem un an ca 2020? Este suficient să mai fie încă un an așa și nu vom vinde nimic, s-a ales praful. Deci, subvenția trebuie să fie redirijată în funcție de problematica pe care o avem. Vorbim de irigații, vorbim de ecologie, vorbim de îmbunătățiri funciare și de asociere, adică să adăugăm valoare produselor pe care le obținem”, explică Arnaud Van Strien viziunea după care coordonează și businessul pe care îl reprezintă.

ta 214 ipso arnaud 1

Semnele bune vin de sus...

Și să nu credeți cumva că de la autoritățile agricole... Nicidecum! Cu o agricultură încă dependentă de capriciile vremii, ploile din ultima vreme dau speranțe fermierilor afectați de un 2020 secetos și pandemic. Cu toate acestea, încă sunt zone din țară, mai ales în Dobrogea și Moldova, unde umiditatea din sol e la cote foarte scăzute. „E un început bun pentru anul agricol. Față de anul trecut a plouat mai mult, simțim că fermierii au reînviat. Acum să vedem, până nu este recolta în hambar, cum se spune, mai avem puțin de lucru”, spune Arnaud Van Strien.

Anul 2020 a fost un an dificil pentru agricultură, unul dintre cei mai grei ani din ultimii 30, spun fermierii. Însă indiferent de starea vremii, de pandemie sau alte neajunsuri care ne-au dat târcoale încă din primăvară, lucrul câmpului nu s-a oprit, iar fermierii s-au aflat cu adevărat în linia întâi. Interlocutorul nostru confirmă: „Bineînțeles, putem să vorbim de pandemie, dar țin încă o dată să felicit toți oamenii din mediul în care activăm, pentru că agricultura nu s-a oprit. Și nu mă refer doar la oamenii de teren sau la ingineri agronomi, ci la toată industria. Chiar dacă riscul există, pentru că e vorba de deplasare, de contactul direct cu alți oameni, pot să spun că am făcut față cu profesionalism, în primul rând. E adevărat că și autoritățile ne-au permis și au înțeles că agricultura este un domeniu care nu se poate opri și trebuia să ne deplasăm chiar în perioada de lockdown”.

Secetă la sol, irigații pe hârtie

Mulți dintre fermierii României concluzionau, la sfârșitul anului trecut, că pandemia care a făcut cel mai mare rău agriculturii a fost cea de... secetă! „Covidul a avut și are impactul lui negativ, însă cea mai mare problemă pentru agricultură, în 2020, a fost seceta care a făcut ravagii în zonele din București spre Marea Neagră și mergând până în Brăila și deasupra, în zona Moldovei. Nu că a fost trist, a fost dezastruos. Și eu sunt fermier în Franța și știu exact cât timp și bani se investesc, iar când vezi că toată munca pe care ai făcut-o în toamnă deja puteți să o întoarceți în primăvară... Semeni prășitoare și la fel, același rezultat. În luna mai, câmpurile din Constanța și Brăila erau maro și aveam vegetație de 10 cm... o catastrofă pentru fermieri!”, afirmă directorul general al companiei IPSO Agricultură.

Suntem obișnuiți – și nu o spun cu mândrie, e trista realitate – să plasăm agricultura românească la extreme: ferme mici vs ferme mari, secetă vs inundații, importuri vs exporturi, producții vs iluzii... După același tipar, dar indiferent de putința noastră, a fost și 2020: dezastru pentru unii, aur pentru alții. „Trebuie să tratăm lucrurile cu seriozitate, chiar dacă acum ne bucurăm de mai multă umiditate în sol. Dacă nu va fi un an bun, și nu vorbim aici de utilaje sau alte investiții, ci numai de supraviețuire, mulți fermieri vor pune lacătul pe ușă, pentru că deja sunt la limită. A fost un an dezastruos pentru unii, chiar catastrofal pentru alții, sper din toată inima că pentru ei 2021 va fi bun, dar în același timp un an cu producții și recolte foarte bune pentru fermieri din Giurgiu, Teleorman, Timiș”, atenționează Van Strien.

Iar dacă ajungem la capitolul irigații, Dumnezeu cu mila! Tot de la nori ne vine speranța de apă. „Despre irigații vorbim doar atunci când avem secetă, cam la fiecare doi, trei ani. După care vine un an mai bun, cum sperăm că va fi 2021 și uităm de irigații. Adică noi reacționăm, dar nu anticipăm și nu avem un plan concret. Tocmai din acest motiv trebuie să existe un plan național viabil, operațional pentru irigații, iar fermierii să fie susținuți să implementeze aceste sisteme. Câte hectare putem să irigăm, câte autostrăzi sau canale sunt pregătite și hai să facem treabă! Dar să facem, să nu devină numai o statistică pe hârtie sau cel mult niște pompe care aduc apa din Dunăre și atât”, spune interlocutorul nostru.

ta 214 ipso arnaud 4

Cum e anul pentru fermieri, așa e și pentru firme

IPSO Agricultură este una dintre cele mai mari companii furnizoare de inputuri pentru agricultură din România. Dar pandemia nu a ocolit nici firmele, iar seceta a afectat în mod direct și vânzarea de tractoare și utilaje agricole, deoarece investițiile stau sub semnul prudenței. „Cum știți, noi facem parte dintr-un lanț, și când ceva merge rău, și noi, cei din industria de mașini agricole, suntem afectați. Seceta a afectat industria, piața a scăzut, dar această scădere este oarecum firească. E nevoie de o zonă de consolidare în această piață. Am avut niște ani care au fost destul de buni, vorbesc mai mult de firma pe care o reprezint, am fost ajutați și de fondurile europene care însă deja reprezintă o proporție mică a activității, a cifrei de afaceri. Așa că sper ca anul acesta să fie unul bun pentru fermieri. Dacă n-avem clienți, degeaba. Cum spunea un fermier: dacă e bine pentru ei, poate va fi bine și pentru noi. Dacă nu e bine pentru ei, nici măcar nu îndrăznim să întrebăm de investiții în utilaje... le deschidem ușa ca să-i întrebăm: ce faceți, sunteți bine?... fără gânduri la proiecte”, spune, realist, Arnaud Van Strien.

Una dintre cele mai mari probleme în starea de urgență instaurată anul trecut a fost aprovizionarea cu inputuri și piese de schimb, în plin sezon agricol, din cauza restricțiilor de circulație. Dar la IPSO Agricultură s-a lucrat la foc continuu pentru a preveni sincopele în relația directă cu fermierii. „În pandemie cel mai greu a fost să relaționăm direct cu fermierii. I-am încurajat și am spus tot timpul să fim atenți, să respectăm condițiile de igienă, am lucrat cu multe firme de acasă, dar când trebuie să livrezi piese sau să repari un tractor, asta nu se face de acasă. Deci toată forța noastră de post-vânzare, care numără la ora actuală aproximativ 300-350 de persoane, a fost pe teren, pe front, ca într-un război! Nu am închis nicio sucursală, iar pentru asta le mulțumesc tuturor tehnicienilor și îi felicit pentru că au fost prezenți în niște condiții deosebite; la piese de schimb, la fel, a trebuit să ne adaptăm să aducem piese, n-am avut niciun fel de întârziere, în afară de granițele care trebuiau trecute. Personal am încercat să țin legătura cu cât mai mulți clienți, din păcate am fost puțin pe teren. Cel mai bun birou este în câmp. Abia aștept să revenim într-o normalitate în care putem să avem libertate de circulație”, spune președintele APIMAR.

Poate că unul dintre cele mai sensibile aspecte în relația IPSO cu fermierii a fost legată de respectarea termenelor de plată, în condițiile în care mulți fermieri au avut producții zero la păioase, dar și la prășitoare. Cum a abordat compania problema? Ne-a explicat Arnaud Van Strien: „Sunt două aspecte. Primul, imposibilitatea de plată trebuie să fie reală, pentru că am avut niște situații și surprize neplăcute. Dar în situație reală încercăm să-i înțelegem pe clienți și să facem niște eșalonări de plăți. Nu este ușor, dar mai bine să încercăm să trecem un munte decât să forțăm, altfel închidem și după aia nu mai avem nimic. Adică relația s-a terminat... De aceea trebuie să fim și comprehensivi, să studiem și să ne punem de acord, să respectăm un pic și ce m-a învățat tata-socru, adică „Legea lui Om”, și, din moment ce plecăm de la un principiu cum este acesta, atunci lucrurile merg mai departe".

Însă nici pandemia și nici extremele agrometeo nu au stopat planurile de dezvoltare ale IPSO Agricultură. Până la urmă, acesta este semnalul că performanțele se obțin cu investiții, iar tehnologia trebuie susținută cu tehnica adecvată. Chiar dacă prudent, proiectele continuă în ferme, iar inovațiile ocupă un loc important în alegerile antreprenorilor români. „Am deschis un centru specializat pe zona de utilaje de ocazie la Fetești, am renovat un centru la Craiova, l-am făcut mai mare, am investit în total 3 milioane de euro și avem în plan să continuăm dezvoltarea. Am inaugurat în martie un punct pentru piese de schimb în Tecuci și, la un nivel mai înalt, suntem dealerii John Deere pentru România, Croația și, acum, Turcia. Prin urmare, la 1 septembrie 2020 am deschis o nouă filială, în Turcia”, arată directorul general IPSO Agricultură.

Valoare adăugată ZERO pentru exporturile agricole ale României

Deși poate că unii (chiar dintre cei care decid) nu pricep mai nimic din consecințele pe care le are deficitul balanței comerciale pentru economia națională, mulți folosesc sintagma mai ceva ca pe un slogan. Atâta vreme cât nu vom începe să procesăm în țară materia primă pe care o obținem în agricultură și astfel să-i adăugăm valoare produsului finit, nici nu are sens să pomenim despre echilibrarea balanței comerciale. „Investițiile au continuat și în 2020, și dacă ne uităm și din punct de vedere regional, macro-agricultura a beneficiat anul trecut de una dintre cele mai mari creșteri de creditare. Unde trebuie să fim atenți, la rentabilitate și profitabilitate. Și aici nu trebuie să ne mințim singuri. Dacă în Austria, spre exemplu, o fermă are un lanț integrat de valoare adăugată, adică produce materia primă și-o transformă în carne pe care o vinde în detaliu în propriul magazin, în România producem cereale care se duc în portul Constanța și sunt exportate. Valoarea adăugată e zero! În aceste condiții, dacă credem că o fermă de 40-50 de hectare, model austriac, se poate aplica la noi, greșim. Aud multe voci, și printre autorități, că „vom sprijini fermierii mici” și toate acestea. Trebuie să-i sprijinim, nu să le dăm. Am învățat de la bunica, ea a trăit între cele două războaie, că nu e suficient să îi dai omului pâine, ci trebuie să-l înveți cum să facă pâine. Adică poți să-i dai la început, dar după aceea el trebuie să-și facă pâinea și să trăiască singur. Altfel, o fermă care produce 4 tone pe 40 de hectare niciodată nu va avea bani și nimeni nu o va finanța, pentru că nu este viabilă”, explică Arnaud Van Strien.

ta 214 ipso arnaud 6

Asocierea, cheia dezvoltării fermelor de familie

Se discută foarte mult despre micul fermier, ferma de familie și fermele mijlocii versus cele mari. Fără doar și poate, ferma de familie este considerată motorul agriculturii comunitare și viziunea PAC este de a susține dezvoltarea acestui tip de fermă. O fermă de 40 de hectare, considerată mică în România, dar medie în Austria sau în Franța, la alții presupune asociere și valoare adăugată producției, în timp ce, la noi, o astfel de fermă produce... semisubzistență. În lipsa asocierii în cooperative, șansele la o viitoare dezvoltare a fermelor mici românești sunt mult reduse. „Sunt două aspecte: fermele de familie trebuie să existe; ferme industriale, cum sunt aici în România, nu mai are nimeni în Uniunea Europeană și consider că acesta este un avantaj enorm pe care-l are România. Și o spun ca fermier francez, nu vorbesc din punctul de vedere al vânzătorului de utilaje agricole. Am o fermă de 120 de hectare în Franța. O păstrez din respect pentru generațiile anterioare, pentru bunicul meu care este venit cu o valiză din Olanda în Franța, în 1936. Însă nu e o fermă rentabilă, adică nu pot să trăiesc din ea, deși face exact ce fac și fermele din România: produce și vinde. Produce doar materie primă: grâu, rapiță... Trebuie să deschidem ochii, aceasta este realitatea. Bineînțeles că fermele familiale trebuie să rămână, dar trebuie să se asocieze; dacă fiecare are 50 de hectare și ne asociem 4-5 familii, vom lucra 250 de hectare. E altceva! Echipăm aceste ferme nu cu 5 tractoare, ci cu unul sau două tractoare, pentru reducerea costurilor. Și, foarte important, revenim la cum punem valoare adăugată. Spre exemplu, România este încă un importator de carne de orice fel și din păcate am distrus abatorizarea... nu comentez, dar este încă mult de făcut și e păcat pentru că România avea acum zeci de ani un sistem bine pus la punct”, spune șeful APIMAR.

Turcia ne servește lecția rentabilității

Deși avantajată de poziționarea geografică, de deschiderea la Marea Neagră, de resursele de relief și subteran pe care le are, România, țara potențialului nevalorificat, importă în continuare, și în procente foarte mari, principalele alimente de pe masa cetățenilor ei. „Bineînțeles că trebuie să existe portul Constanța, dar Constanța poate exista și pentru materia primă, și pentru valoarea adăugată. România are un mare avantaj prin faptul că este poziționată strategic, cu deschidere la Marea Neagră; este aur, avem Dunăre, apa cade de la munte până în Dunăre și apoi în Marea Neagră. Nu încercăm să recuperăm măcar un pic din această apă care cade, să o reținem ca să irigăm, să creăm aceste lanțuri de valoare. S-a început deja cu hipermarketurile, avem niște filiere de producție la legume, dar trebuie intensificate. Avem 15 milioane de oameni și România poate să fie un exportator net. Am fost în Turcia, care se pare că a înțeles cum stau lucrurile cu agricultura și a devenit al cincilea exportator de fructe și legume din lume.

Și mai uimește Turcia cu ceva: cumpără de aproape 20 de ori mai multe tractoare decât România! „Vă mai dau un număr, spre exemplu: Turcia este o piață de 45.000 de tractoare pe an. România a căzut și acum dacă suntem la 2.500 de unități. În Franța nu știu dacă ajungem la 27.000. De aceea cred foarte mult în afiliere, în cooperative agricole care pot crea valoare adăugată produselor pe care le obțin. În același timp, nimic nu ne oprește să continuăm cu aceste ferme mari, industriale, care trebuie și ele să-și continue viața, pentru că sunt efectiv forța în agricultura României. Nu spun asta pentru că le vindem niște utilaje, dar ei au înțeles perfect ce n-am reușit în Franța: eficientizarea producției și scăderea costurilor”, spune Arnaud Van Strien.

APIMAR și generația de mâine

În urmă cu patru ani, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) s-a implicat direct în formarea primei clase de învățământ profesional în sistem dual – mecanici agricoli, la Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” din București. „S-au făcut în ultimii ani progrese pentru învățământul agricol liceal și universitar, dar mai este mult de lucru. Ceea ce am făcut noi, prin APIMAR, înseamnă educație specializată, pentru că avem nevoie de tineri bine pregătiți care să vină din urmă. Am început acum patru ani, primul ciclu s-a finalizat, acum în atelier la IPSO avem deja câțiva tineri care au un job la 18 ani. Și am primit și părinții în vizită la noi. Unii n-au crezut că se poate lucra cu așa tehnologie, alții ne-au mulțumit că le oferim copiilor un viitor. Este trist să tot vedem cum pleacă tinerii din țară. Și am zis: voi face tot ce este posibil ca să rămână. Să le oferim o educație și după aceea să le oferim un loc de muncă. Vom continua acest proiect pentru că este un câștig de ambele părți”, ne-a confirmat președintele APIMAR.

Articol scris de: CARMEN NICOLAE

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

După o iarnă în care precipitațiile s-au lăsat așteptate, cultura de grâu a avut un start bun în această primăvară, beneficiind și de o vreme adecvată, cu precipitații și temperaturi favorabile. Așa cum se observă din fotografiile făcute la fața locului, întreaga suprafață de circa 180 ha de cultură s-a dezvoltat uniform și ferm, grâul prezentând o înfrățire medie spre bună.

ta 216 titan 3

Echipa pentru Agricultura de Precizie și Smart Farm de la Titan Machinery, împreună cu partenerii de la SysWin Solutions, a instalat în cultura experimentală de grâu o rețea SysAgria de stații meteo inteligente. Aceasta monitorizează parametrii vitali ai solului, aerului, precipitațiilor și luminii prin intermediul unei game largi de senzori și afișează atât datele acestora, cât și multe alte informații utile prin aplicația proprie SysAgria. De asemenea, aceste stații transmit informații din teren în timp real pentru o bună monitorizare a culturii, inclusiv alerte despre eventuale probleme și cauze, direct pe telefon sau pe laptop.

Stația meteo este dotată cu o serie de senzori care monitorizează prin algoritmi complecși caracteristicile culturii. De ce sunt importanți acești senzori pe care o stație SysAgria îi are în componență?

Aceștia sunt utilizați pentru a îndeplini o varietate de funcții agricole:

  • Pentru fenotipizare;

  • Predicția riscului de boli specifice culturii;

  • Detecția paraziților plantelor într-un stadiu incipient;

  • Managementul resurselor de apă;

  • Măsurarea umidității din sol pentru o lungă perioadă și stabilirea rezervei de apă;

  • Estimarea producției prin măsurarea continuă a nivelului NPK și pH din sol cu ajutorul senzorilor dedicați.

De la ieșirea din iarnă, pe lângă instalarea acestei rețele de stații meteo, cultura a beneficiat și de o fertilizare cu azot, și de două tratamente fitosanitare, primul cu erbicid, fungicid și insecticid, iar al doilea, cu fungicid și insecticid.

ta 216 titan 4

Alte pregătiri Smart Farm

Totodată, în aria Proiectului Smart Farm, lângă DN52 se va instala un punct de observare marcat corespunzător, de unde se vor vedea pe de-o parte cultura de grâu semănat cu rată variabilă și pe de altă parte cultura de grâu semănat convențional.

Lucrările premergătoare acestei etape au fost următoarele:

1.     Pregătirea patului germinativ – scarificare la adâncime de 20 cm cu Väderstad TopDown cu o lățime de lucru de 3 metri și discuit la adâncime de 10 cm cu Vogel&Noot Terra Disc 500;

2.     Cartarea Agrochimică împreună cu partenerul Cartagris, obținerea rezultatelor și a Planului de Fertilizare (vezi prima etapă a proiectului SMART FARM);

3.     Scanarea prin inducție electromagnetică a solului cu Senzor SoilXplorer, prelucrarea datelor și obținerea hărților VRA și VSR (vezi prima etapă a proiectului SMART FARM);

4.     Aplicarea de îngrășământ (compozit Fosfor și Azot) cu Rată Variabilă cu fertilizatorul Sulky X40 (n.r. vezi etapa a II-a a proiectului SMART FARM).

5.     Semănarea cu rată variabilă în regim de mare viteză cu semănătoarea Väderstad Rapid A 600 (n.r. cu o lățime de lucru de șase metri / vezi etapa a III-a a proiectului SMART FARM).

Toate aceste etape au un rol esențial în cadrul SMART FARM, în virtutea atingerii obiectivelor propuse: producție mare și costuri reduse.

ta 216 titan 1

Proiectul Smart Farm Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru RATA VARIABILĂ de semănat pentru cultura de grâu. Împreună cu colaboratorii Titan, implementăm tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție.
Ne folosim de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistică satelitară, utilaje autonome. Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață și de la cap la coadă.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iunie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Gama de anvelope RIDEMAX de la BKT se extinde cu o nouă dimensiune pentru RIDEMAX FL 699: 525/65 R 20,5, care se alătură dimensiunii existente 24 R 20,5.

BKT caută întotdeauna inovația prin concentrarea sporită asupra sustenabilității de mediu, studiind toate soluțiile posibile care respectă atât solul - când vorbim de agricultură, cât și mediul - prin reducerea consumului/emisiilor de CO2.

Astfel a luat naștere RIDEMAX, gama de anvelope BKT concepute pentru operațiuni de transport cu tractoare și remorci, în medii agricole și industriale. Acestea au fost dezvoltate pentru a fi stabile la viteze ridicate, pentru a susține sarcini mari pentru a reduce ciclurile de transport și pentru a reduce rezistența la rulare, consumând, astfel, mai puțin combustibil.

bkt site 2

Alegerea anvelopei perfecte pentru fiecare nevoie este deja o alegere sustenabilă

Gama RIDEMAX include următoarele produse pentru remorci RIDEMAX FL 699, RIDEMAX FL 693 M, RIDEMAX FL 690 și RIDEMAX FL 690 IND. Și următoarele anvelope pentru tractoare: RIDEMAX IT 696 și RIDEMAX IT 697 (M+S).

RIDEMAX FL 699 deschide gama Flotation pentru remorci agricole și autocisterne și are o structură în întregime din oțel pentru a susține o capacitate de încărcare mare, reducând numărul de cicluri de transport. Este echipată, de asemenea, cu un talon ranforsat, care garantează stabilitate chiar și la viteze mari și asigură o deplasare confortabilă în siguranță și cu control. RIDEMAX FL 693 M oferă o excelentă manevrabilitate pe șosea punând prioritate pe confort și proprietățile de curățare automată. Indicii de viteză D/E ai gamei indică viteze mai mari de deplasare pe șosea, care duc la economii de timp semnificative. RIDEMAX FL 690 pot fi utilizate pentru 75% dintre operațiunile pe șosea pentru remorci și autocisterne, pot căra sarcini mari și au proprietăți excelente de curățare automată. Anvelopa „geamănă” a acestora este RIDEMAX FL 690 IND, care a fost dezvoltată special pentru remorci industriale.

RIDEMAX IT 696 are un design unic al benzii de rulare, care furnizează o aderență excelentă pe șosea și iarna și garantează proprietăți excelente de curățare automată și o rezistență redusă la rulare. Este adecvată în special pentru transport și întreținere, datorită și vitezelor ridicate pe care le poate atinge.

RIDEMAX IT 697 (M + S) reprezintă cea mai bună opțiune pentru tractoare în operațiunile de iarna. Datorită inciziilor din banda de rulare și compusului special, vehiculul poate fi condus în condiții complete de stabilitate, confort și control. În plus, dacă 3.000 de ore este durata medie a unei anvelope de pe puntea spate, testele BKT arată că RIDEMAX IT 697 (M+S) poate funcționa peste 4.000 de ore.

Noua dimensiune de RIDEMAX FL 699, 525/65 R 20,5 îmbogățește și mai mult catalogul BKT, care conține deja peste 2.700 de produse. Obiectivul companiei este de a găsi soluții care pot răspunde oricărei nevoi și aplicații, dezvoltând anvelopa potrivită pentru fiecare situație, permițând astfel utilizatorilor să economisească timp, resurse și să reducă consumul.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

De zece ani, Daniel Radu se ocupă de agricultură, an de an investind profitul în fermă, în dotări și dezvoltare pentru a ține pasul cu schimbările climatice și noile tehnologii. Îi place ce face și caută soluții să nu vândă doar materie primă.

Daniel Radu este un fermier ilfovean extrem de pasionat de munca sa. A început în 2010 cu 30 de hectare și acum, după două decenii, a ajuns la aproape 1.300 de hectare.

A lăsat domeniul construcțiilor pentru agricultură și spune că ambele sunt frumoase și profitabile, dacă pui pasiune în munca ta, dacă ai oamenii potriviți alături și dacă nu urmărești câştigul imediat: „Construcţiile sunt prima mea dragoste, să spun aşa. Am lucrat în străinătate vreo nouă ani, pe Coasta de Azur, ştiu ce înseamnă calitate, ştiu ce înseamnă lucrări făcute aşa cum trebuie, dar am decis să mă întorc în ţară, să rămân aici şi să construiesc în agricultură. Mi-aduc aminte că atunci când am început erau toate terenurile pârloagă, erau aproape cât mine ierburile, dar pas cu pas am reuşit, mulţumim lui Dumnezeu”, ne-a povestit, zâmbind, agricultorul din Ilfov.

Terenul lucrat de Daniel Radu se află pe raza localităților Lipa, Gruiu, Snagov şi Ciolpani, în mare parte în arendă. Exploatația este administrată împreună cu fratele său. Nu prea au cumpărat teren fiindcă prețul nu e accesibil, iar prioritățile le-au fost altele. „Cum ferma a fost în continuă dezvoltare în cei zece ani, bugetul a fost alocat dezvoltării, cumpărării de noi utilaje, angajării de oameni, taxe, impozite, care sunt şi ele prezente. Încă nu am făcut vreun demers pentru fonduri europene, am colaborat cu băncile şi am făcut câteva credite”, a arătat agricultorul.

„Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poți să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Tehnologiile adecvate, cel mai bun aliat al fermierului

Fermierul ilfovean este mulțumit de modul în care îi arată câmpul anul acesta, pe care a semănat, în toamnă, rapiţă, orz și grâu. Cultura de rapiță a înființat-o după data de 4 august 2019, iar pe cele de orz şi grâu, după 20 septembrie, dar aceste date nu sunt bătute în cuie și se pot modifica în funcție de vreme.

Un alt aspect de care toți fermierii vor fi nevoiți să țină cont este faptul că interzicerea unor substanțe active va atrage mai departe modificarea tehnologiilor.

Dar tehnologiile folosite depind în mare parte de specificul zonei și al anului. „Să vedem care vor fi efectele şi, în funcţie de efecte, depinde şi de climat, de primăvară, de ploi, de atacurile care vor fi, în funcţie de toate aceste evenimente vom căuta să găsim soluțiile potrivite. În zonă la noi, sunt ploi care – am observat în decursul anilor –, cad între 4 şi 10 august, după care până la sfârşitul lunii august nu mai avem nicio picătură de ploaie. Și, atunci, riscăm să stea sămânţa ca în sac şi să răsară poate după 15 septembrie, dar depinde de specificul fiecărui an. Şi în funcţie de specificul fiecărui an, ne adaptăm”, a detaliat Daniel Radu.

Pentru campania de primăvară a acestui an a pregătit 250 de hectare pentru floarea-soarelui și 250 de hectare pentru porumb, singura cultură cu derogare pentru neonicotinoide.

Terenurile pe care le lucrează nu beneficiază de sisteme de irigații, dar acest aspect e unul pe care fermierul vrea să îl schimbe, având în vedere că există râuri și lacuri în zonă. „Să vedem costurile şi ce posibilităţi există, dar ca să păstrăm apa în sol am arat – deşi mulţi spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul. Iar ploile care au venit ne-au ajutat să păstrăm apa în sol”, a explicat agricultorul din Ilfov.

Deocamdată, ferma fraților Radu are doar cultură mare, dar pentru viitor cei doi iau în calcul prelucrarea materiei prime. „Trebuie să găsim o soluţie să nu vindem întotdeauna materia primă şi mai ales în perioada recoltatului, când preţurile nu sunt la nivelul cel mai înalt, așa cum era grâul: la recoltat 0,65 bani/kg (anul trecut, în iulie), iar acum am înţeles că ar fi 0,85 de bani, în funcție de calitatea lui. Trebuie găsite soluţii ca să valorificăm materia primă profitabil”, a precizat Daniel Radu, care se confruntă și cu problema depozitării pe termen lung a producției, în fermă existând hale, magazii în care poate ține producția maximum o lună, după care o încarcă și o distribuie contractorilor.

„Ca să păstrăm apa în sol am arat – deși mulți spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul.”

Schimbările climatice impun retehnologizare

Deși dotarea fermei cu utilaje s-a făcut constant de-a lungul celor zece ani de activitate, agricultorul ilfovean spune că e nevoie să te dotezi constant, având în vedere că sunt tot mai dificile condițiile de lucru, de la an la an. „Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poţi să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Deocamdată, frații Radu nu au accesat fonduri europene, preferând să reinvestească profitul. „Nu ne este frică să încercăm proiectele cu finanțare europeană, nu ne e frică de birocraţie și mi se pare normal să treci prin toate etapele ca să fie corectitudine şi transparenţă, dar am preferat, până acum, să facem agricultură prin propriile forțe. Cu ajutorul subvenţiilor care au fost acordate, plus profitul care a ieşit, am tot reinvestit de la an la an, adică ne-am lăsat pe noi ca administratori ai societăţii şi am reinvestit. Ne-am asumat un risc, într-adevăr, dar fiind în continuă dezvoltare şi expansiune probabil că era şi dificil ca să accesăm fonduri europene. Mă gândesc că în momentul în care ne vom stabiliza atunci vedem la ce măsuri, scheme de sprijin ne vom putem încadra”, a încheiat Daniel Radu.

Una dintre investițiile viitoare la care se gândesc cei doi frați fermieri este creșterea capacității de depozitare prin construirea de silozuri.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Aurel Petruș lucrează 1.300 de hectare certificate ecologic, în județul Călărași, la Ștefan cel Mare. Este și producătorul „Gălbenușului de Bărăgan”, brand de ouă ecologice. Împreună cu fiul său Mihai se ocupă de câmpurile pe care are o structură de 13 culturi și crește 9.000 de găini ouătoare, în sistem ecologic. L-am vizitat pe la începutul verii (2019, n.r.) și l-am găsit, cum ne și așteptam, în câmp.

„Găsești cumpărătorul, ai încheiat contractul, știi deja despre ce este vorba și după aceea te apuci să produci. Nu produci și după aceea cauți cumpărătorul, că s-ar putea să rămâi cu marfa nevândută. Asta trebuie făcut, să căutăm să vindem și după aceea să producem.”

Reporter: Domnule ing. Aurel Petruș, iată, vă găsim pe tractor, la pregătit terenul.

Aurel Petruș: Subliniez mereu că în agricultura ecologică poți să dai și greș, sunt anumite culturi pe care dacă le-ai scăpat din mână, ele se compromit total. Aici unde m-ați găsit a fost o încercare de a cultiva ceapă prin semănat direct, a răsărit, avea densitate corespunzătoare, dar n-am mai reușit să facem față la buruieni, s-a îmburuienat și s-a compromis total. Acum pregătim terenul și vom semăna floarea-soarelui high oleică. Asta este, agricultura ecologică are și aceste pierderi, eu pot să le spun planificate, vrei sau nu vrei, la peste o mie de hectare n-ai cum să le reușești pe toate încât totul să meargă perfect. Ăsta este și motivul pentru care UE acordă o subvenție suplimentară pentru agricultura ecologică, pentru că, se știe, este mai multă muncă, este mai mult risc, sunt mai mulți factori care îi fac pe fermieri uneori să piardă, dar în același timp câștigând prin valoarea produsului care iese în urma procesului ecologic. Adică un produs curat, un produs de calitate, un produs fără pesticide, un produs cu o valoare adăugată mai mare, un produs care se vinde mai scump față de produsul convențional.

Reporter: Anul acesta a fost unul deosebit, vremea n-a fost cea care să vină în sprijinul dvs., au fost și ploi, acum în ultima parte, dar a fost și secetă severă.

Aurel Petruș: Am pornit cu stângul în anul agricol 2018-2019, dar după aceea vremea s-a reglat foarte bine și trebuie să recunoaștem că în zona noastră am beneficiat de ploi mici cantitativ, chiar și medii, dar, ceea ce este important, ploile au fost curate și n-au fost probleme cum au fost la alți colegi, cu grindină, cu furtuni, cu vijelii, cu tot felul de fenomene meteo nefavorabile care au cauzat pagube. Cred că, totuși, se anunță un an destul de bun pentru fermierii din zona noastră. Au fost și fermieri care au avut mici probleme în câmp, dar eu zic că au reușit să treacă peste ele. Aici unde suntem acum, este un teren foarte bine pregătit, un teren în care putem să semănăm foarte bine și cultură dublă, pentru că avem condiții de irigare, noi beneficiind de canalul de irigație CA1 care vine de la Borcea și merge până aproape de Slobozia, unde avem apă aproape tot anul, apă gratuită, și sigur aici vom beneficia de acest lucru și vom uda culturile. Chiar alături de noi se vede o suprafață de 30 ha de orz, imediat după orz vom semăna din nou floarea-soarelui high oleică, care are o căutare destul de mare la export.

Buruienile sunt combătute prin rotația culturilor

Reporter: Sunt deja 20 de ani de când practicați agricultura ecologică și, pentru că ați amintit de cultura de orz, cum e cu tehnologia pe care o aplicați acestei culturi?

Aurel Petruș: Pe această suprafață, în toamnă s-au aplicat trei udări atât de răsărire, cât și în perioada de vegetație. Am semănat foarte târziu, după porumb, imediat am aplicat udări, cultura a răsărit, a reușit să intre în iarnă bine înfrățită, cu o densitate corespunzătoare, producția fiind pe măsura așteptărilor. Tehnologia pe care o aplic nu este un secret, eu mă bucur ca și alți fermieri să facă pasul către agricultura ecologică, însă deocamdată politica agricolă din România pentru agricultura ecologică, din punctul meu de vedere, nu este favorabilă și ăsta este și motivul pentru care țara noastră este pe ultimul loc ca procent, ca suprafață cultivată cu culturi ecologice. Aș sublinia faptul că și agricultura ecologică la ora actuală beneficiază de foarte multe produse fitosanitare ecologice recunoscute și aprobate pentru a fi folosite, că uneori chiar avem probleme cu alți colegi când ne văd și pe noi că tratăm culturile, aplicăm substanțe permise, ei n-au de unde să știe, dar dacă ne văd cu MET-ul pe câmp spun „a, uite, el spune că nu tratează culturile, dar o face!”. La ora actuală este un singur produs fitosanitar care nu există pe piață pentru eco, erbicidul pentru combaterea buruienilor, dar avem foarte multe produse pentru combaterea bolilor, pentru combaterea dăunătorilor, insecticide ecologice, fungicide ecologice și chiar biostimulatori ecologici, și aici pot să spun că stăm chiar foarte, foarte bine. La această cultură de orz, în primăvară s-au aplicat două tratamente cu produse cu biostimulatori ecologici și efectele s-au văzut. Pot să spun că pe un fond de îngrășăminte naturale aplicate putem să sperăm la o cultură aproape la fel cu a colegilor din convențional.

Reporter: Adică?

Aurel Petruș: Eu aș spune că dacă reușim peste 6 tone la hectar este o producție mulțumitoare, având în vedere că prețul este un pic mai mare, undeva la 15-30% prețul este mai mare față de orzul convențional. Important este că avem desfacere imediată. Pe mine, de pildă, recoltarea mă prinde cu contractul de vânzare încheiat, marfa pleacă imediat din câmp către partenerul nostru care vine și o preia în cel mai scurt timp.

Reporter: Cum rezolvați problema buruienilor, având în vedere că nu există, deocamdată, un erbicid ecologic?

Aurel Petruș: Prin rotația culturilor. Subliniez, culturile de orz, grâu, mazăre de toamnă sunt culturi care se fac, zic eu, ușor, cu o tehnologie foarte simplă, care combate foarte bine buruienile și nu sunt probleme. Deja am început să avem mici secrete, pot să spun, și pentru culturile de floarea-soarelui și porumb, și, în cel mai scurt timp, zic eu că într-un an-doi, o să stăpânim și tehnologia la porumb și floarea-soarelui, și la soia, încât și acolo combaterea buruienilor să se facă atât prin rotație, cât și prin lucrările mecanice specifice, cu unelte specifice, pe care le-am achiziționat în ultimul timp, despre care sunt convins că vor rezolva problema buruienilor și la aceste culturi.

„Problema mare este că un fermier ecologic este aproape ultimul pe listă la subvenții. Trebuie să înțeleagă toți că subvențiile, în 99% din cazuri, se duc exact acolo unde trebuie, în tehnologizarea, în dezvoltarea fermei, în modernizare.”

Subvențiile ajung în modernizare, în dezvoltarea fermei

Reporter: Din păcate, nu întotdeauna autoritățile sunt aproape de fermieri. În cazul dvs., produceți hrană bio, hrană ecologică și, pentru asta, primiți o subvenție mai mare, pentru că e alta tehnologia, sunt alte lucrări, alte cheltuieli. Numai că dvs. ați ajuns la un moment dat într-o situație nefirească, să-i spun așa, cu Agenția de Plăți de aici, de la Călărași, care, nu-mi dau seama de ce, nici până acum nu a rezolvat problema pe care chipurile au descoperit-o dumnealor. În continuare vă judecați cu autoritățile?

Aurel Petruș: Da, este o problemă neplăcută, din 2015 sunt probleme în primirea subvenției, procesele sunt încă pe rol, un fermier normal nu ar fi putut să suporte acest șoc. Faptul că noi aici ne aflăm într-o biocooperativă, unde am organizat treaba, zic eu, diferit față de cazul în care am fi fost pe o singură fermă, celelalte nu au probleme, iar această problemă sigur se va rezolva în instanță. Deja sunt două procese câștigate, dar nu definitiv, vom vedea. Important este că am reușit să mergem mai departe prin producțiile obținute, prin valorificarea superioară a lor. Spun mereu, problema mare este că un fermier ecologic este aproape ultimul pe listă la subvenții. Acum, când stăm de vorbă, nu am primit încă subvenția nici pe ecologic, nici pe suprafață, dintr-o „mică” eroare în sistemul informatic privind o suprafață, mi-e și rușine să spun, de 0,75 ha, și nu am primit toată subvenția până la această oră. Deci, până în prezent, subvenția pe 2018 pentru una din fermele din cadrul biocooperativei nu s-a dat, nu s-a primit niciun ban. Trebuie să înțeleagă toată lumea că aceste subvenții vin să ajute fermierul în achiziționarea de utilaje performante, de material semincer deosebit, toate aceste subvenții fiți convinși că ele se duc, în 99% din cazuri, exact acolo unde trebuie, în tehnologizarea fermei, în dezvoltarea, modernizarea fermei.

Eu, din surse proprii și cu sprijinul acestor subvenții care vor veni, chiar dacă vor ajunge mai târziu, deja am achiziționat încă o instalație de irigat, care se montează acum și care va reuși să irige încă 25 ha.

În opinia mea referitor la agricultura ecologică, marea problemă care trebuie rezolvată este această diferențiere care se face între subvenția normală și subvenția pe ecologic. Nu poți să „pedepsești” un fermier ecologic și să-i dai banii ultimul, să îl treci pe listă când se dau ultimele subvenții. Consider că și el are aceleași probleme precum celălalt fermier. Măcar subvenția pe suprafață să o ia la timp, odată cu toți fermierii, iar subvenția la ecologic să fie un fel de ajutor suplimentar, așa cum se acordă subvenția la soia, o subvenție cuplată cu producția. Cred că ăsta este motivul care nu-i determină pe fermieri să facă pasul către agricultura ecologică. Ar fi unul dintre motive. Pentru că, trebuie să recunoaștem, sunt și celelalte motive, de mentalitate, de confort, poate fermierii nu vor să se înhame la o treabă foarte, foarte grea, care să le creeze probleme și să facă o producție doar un pic mai rentabilă, omul se mulțumește cu cât poate să obțină în convențional și cu efort mai mic.

„Recomand tuturor care ar vrea să se apuce de agricultura eco în primul rând să fie mai mulți în aceeași zonă, să reușească să ducă tot lanțul până la capăt, pentru că altfel nu poți să reușești.”

Înainte de a te apuca să produci, trebuie să găsești cumpărătorul

Reporter: Aveți 20 de ani de experiență în agricultura ecologică, ce ne spuneți în legătură cu valorificarea? Știu că, încă de la începutul afacerii, exportați materie primă în Germania...

Aurel Petruș: Da, așa este. Valorific producția la export pentru că procesarea la nivelul României la ora actuală, atât pe produsul convențional, cât și pe produsul ecologic, lasă de dorit. Încă nu avem unități de procesare bine dezvoltate, încă nu avem o zootehnie bine dezvoltată care să absoarbă toată cantitatea de grâu, porumb, orz și celelalte ingrediente care intră în componența furajelor, ca ele să rămână în țară, să fie procesate în țară și după aceea să fie vândute sub formă de carne sau alte produse procesate. Pe această temă, ca o necesitate, pentru a fertiliza câmpul ecologic, noi putem să spunem că am închis deja circuitul pe un anumit segment, producem ouă ecologice de aproape zece ani, ouă care sunt destinate sută la sută pieței românești. Deci, o parte din produsul obținut de noi în câmp se întoarce procesat direct pe raftul magazinului, direct din fermă, fără niciun intermediar. Este un lucru bun, ne ajută foarte mult să asigurăm un cash-flow aproape săptămânal, noi nu am dus lipsă de bani, dăm salariile la timp, lucrurile, pot să spun că de câțiva ani, aproape că s-au normalizat.

Având această experiență de 20 de ani în producție și valorificarea producției, le spun că înainte de a te apuca să produci, trebuie să găsești cumpărătorul. Găsești cumpărătorul, ai încheiat contractul, știi deja despre ce este vorba și, după aceea, te apuci să produci. Nu produci și după aceea cauți cumpărătorul, că s-ar putea să rămâi cu marfa nevândută. Asta trebuie făcut, să căutăm să vindem și după aceea să producem.

Reporter: Ați accesat fonduri europene?

Aurel Petruș: Am avut un singur proiect cu finanțare europeană aprobat și reușit, în 2010, un proiect simplu, de achiziție de utilaje, pe care l-am dus la bun sfârșit, deși și acolo au fost ceva probleme pe care nu mai vreau să mi le amintesc, important este că s-a aprobat, am depășit momentul, așteptăm să apară și să funcționeze anunțatul Program Național de Dezvoltare a Zootehniei prin care, cu susținerea care se promite prin acest program, să ne dezvoltăm în continuare cu încă un adăpost pentru aproape 9.000 de păsări crescute în sistem ecologic.

„Pe mine, recoltarea mă prinde cu contractul de vânzare încheiat, marfa pleacă imediat din câmp către partenerul nostru, care vine și o preia în cel mai scurt timp.”

Pe bio, cooperativele zonale asigură reușita

Reporter: Astăzi, e greu să faci agricultură ecologică? E greu să te apuci în prezent, comparativ cu acum 20 de ani, când ați început dvs.?

Aurel Petruș: Acum pot să spun că nu mai este chiar atât de greu. Iată, în jurul nostru au apărut foarte mulți factori care influențează pozitiv dezvoltarea acestui sector. Au apărut distribuitori de mașini agricole specializate pentru agricultura ecologică. Au apărut furnizori de input-uri ecologice, care oferă și consultanță, instruire, îți spun ce trebuie să faci, cum să faci, în funcție de cultură, de fermă. Este numai problema fermierului, el este cel care hotărăște să facă pasul către acest tip de agricultură. Dar, înainte de a face pasul, recomand tuturor care ar vrea să se apuce de agricultura eco, în primul rând, să fie mai mulți în aceeași zonă, să reușească să ducă tot lanțul până la capăt, pentru că altfel nu poți să răzbești, să-ți faci unitatea de păstrare, de condiționare, silozul propriu în care să depozitezi marfa. Toți partenerii care ar fi într-o astfel de asociere, cooperativă, să fie oameni serioși, unul să nu greșească că, dacă greșește unul, toată marfa, și a celorlalți, se strică. Toată marfa este contaminată, luându-se probe din tot, creându-se un singur lot, și atunci nu mai știi cine a greșit, dar tot lotul este refuzat. Sunt lucruri delicate. Eu nu vreau să sperii pe nimeni, dar asta este, dacă fac pasul, ei trebuie să știe la ce să se aștepte.

Reporter: Știu că era, la un moment dat, o problemă legată de certificare, au apărut foarte multe firme care au început să ceară mai mulți bani pentru certificarea la hectar, asta întâmplându-se anual. Cum este situația în prezent?

Aurel Petruș: Toate firmele care vor să certifice producția ecologică trebuie înregistrate și aprobate de Ministerul Agriculturii. Există o listă foarte clară la minister, unde firmele câștigă acest drept de a face certificarea producției, se dă o autorizare de a face această certificare. Au fost ceva probleme, mai sunt ceva probleme și azi. Odată cu apariția subvenției în sistemul ecologic, într‑adevăr prețurile cu certificarea s-au ridicat, dar ele s-au ridicat la nivelul costurilor de certificare existente pe piața europeană. Deci n-au crescut fără o logică, au o logică, că sunt aceleași costuri ca și la ceilalți fermieri din Uniunea Europeană. Eu știu că firma cu care lucrăm este o firmă acreditată, este o firmă recunoscută de partenerul ecologic care cumpără produsul respectiv de la mine. Dar pe lângă aceste certificări, de doi-trei ani inițiativa ministerului, pe care am lăudat-o, și o spun de fiecare dată, este o inițiativă unică în UE, mă refer la eliberarea certificatelor de tranzacție. Mi se pare o acțiune foarte bună, o acțiune în care există responsabilitatea prelevării probelor. Adică, responsabilul să fie la fața locului, și în acest caz responsabilul de la Direcția Agricolă, împreună cu organismul de certificare și cu producătorul, care prelevează proba, proba pleacă la laborator și, după ce rezultatele vin de acolo, se eliberează certificatul de tranzacție, care la ora actuală este cerut numai pentru valorificarea către UE. Consider că ar fi bine chiar și către firmele din România acest certificat de tranzacție să însoțească toate loturile de produs ecologic. Prin acest certificat de tranzacție, se urmărește foarte clar trasabilitatea, care este clară, este limpede, se vede clar cine a produs, unde a ajuns produsul, a doua oară, a treia oară, până la beneficiarul final. Și atunci, pe această verigă, sunt convins că ar dispărea, dacă apar, ar dispărea acei intermediari care încearcă să încalce regulamentul.

Reporter: Probele de materie primă, de produs agricol obținut de dvs., sunt luate și certificate de aceeași firmă care certifică solul sau de firme pe care le agreează cel cu care lucrați în momentul comercializării, cel care vă cumpără marfa?

Aurel Petruș: Sunt două aspecte diferite. Pe de o parte, avem prelevarea probelor pentru certificatul de tranzacție care se face la nivel local de organismul de certificare, însoțit de responsabilul de la direcția agricolă, respectiv de la producător, probe care merg la un laborator. Din păcate, în România nu există un laborator acreditat care să facă aceste analize și, la ora actuală, probele se trimit în Bulgaria pentru eliberarea certificatului de tranzacție. Aici apare a doua problemă: ridicarea probelor de către cumpărător. De pildă, vine cumpărătorul, adus de un organism de el acreditat, de exemplu SGS-ul este delegat și recunoscut de firma care cumpără, de beneficiarul mărfii, care vine și prelevează probe din lan, din lanurile pe care tu le-ai pus la dispoziție către beneficiar, prelevează probe, le trimite pe cheltuiala lui, de data aceasta, la laborator, în cazul în care ele ies negative, lucrurile merg mai departe către produsul final. Când produsul final este lotizat și pus într-o celulă de siloz, cumpărătorul își rezervă dreptul de a ridica încă o dată o probă, și din siloz. Am uitat să spun că, la rândul lui, organismul de certificare, odată cu eliberarea raportului de inspecție, singur vine să facă inspecția pe teren, prelevează probe din plante, din aproape toate parcelele, bineînțeles aleatoriu, pe care le trimite la un laborator, și de data aceasta tot în Bulgaria, unde, dacă probele ies – Doamne Ferește! – pozitive, tu ai o contraprobă la tine în birou, iar de data aceasta se trimite la alt laborator, noi am trimis în Austria, deci se trimite la un alt laborator și dacă de acolo vin negative, lucrurile deja sunt clare, sunt bine, și tot procesul poate să meargă mai departe.

Reporter: Înțeleg că ați trecut printr-o poveste de genul acesta.

Aurel Petruș: A fost un accident, a fost un accident cu un vecin fermier, a bătut vântul, a ajuns substanța cu care trata în 10-15 metri din lanul meu, el trata la mazăre, noi aveam niște grâu, bine că s-a depistat la timp, organismul de certificare a observat acest lucru, s-a separat marfa, i-am dat altă destinație, lucrurile se pot rezolva. Pentru lucrurile accidentale, nu se ia gâtul. Asta să fie clar. Se găsesc soluții, se declasează o anumită suprafață, o anumită cantitate de marfă, nu înseamnă că totul este pierdut. Există și accidente, asta e. În jurul nostru sunt agricultori care aplică pesticide, îngrășăminte în condiții uneori chiar nefavorabile, asta este, și lotul poate să fie contaminat. Eu, întotdeauna când știu că sunt în apropierea celorlalți colegi, marginile, aproape 15-20 m, le recoltez, depozitez separat producția, îi dau o altă destinație și stau liniștit.

Reporter: Nu pot să nu vă întreb, ați mai trece vreodată la agricultura convențională?

Aurel Petruș: Nu cred că am mai putea face față agriculturii convenționale. Dar niciodată să nu spui niciodată. Oricum, cererea de produse bio este în continuă creștere în toată Uniunea Europeană şi mă bucur că și în România consumul de produse ecologice este într-o continuă creștere, asta, ce văd eu pe produsul ou, dar se vede și pe celelalte produse. Au apărut foarte multe produse cu statut bio: de la banane, morcovi bio, legume bio, produse procesate, biscuiți și tot felul. Piața este deschisă. Important este ca și alți factori să deschidă ochii și să se îndrepte către acest tip de agricultură care, iată, are o piață an de an în continuă creștere. Pe cultură mare, văd că rămânem singuri, nu mai apar și alți colegi de cultură mare, dar semnalele sunt foarte bune, că încep fermierii mici, fermierii cu suprafețe mici și mai ales cei care produc legume, să conștientizeze că deja văd în asta un produs de nișă și că au început să acceseze acest tip de agricultură.

În concluzie, chiar dacă nu apar fermieri care să facă cultură mare bio, apar pe culturi mici, pe legume, pe fructe, iar ăsta e un lucru foarte important.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15 - 30 septembrie 2019

Publicat în Interviu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 că utilizarea semnăturii electronice pe formularele de plată aferente proiectelor de investiții este obligatorie. Astfel, începând din 24 decembrie 2019, formularele necesare au fost publicate pe pagina oficială de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile >> Tipizate.

Pentru a solicita decontarea cheltuielilor realizate în cadrul proiectului finanțat prin PNDR 2020, trebuie semnate electronic următoarele formulare tipizate: Declarații de eșalonare investiții, TVA și sprijin forfetar; Cereri de plată avans, tranșe de plată, TVA și sprijin forfetar; Declarații de cheltuieli și declarații de venituri; Centralizatorul facturilor AP 1.2.3 și anexă – submăsurile 9.1, și 9.1a.

Beneficiarii finanțărilor PNDR 2020 care semnează electronic trebuie să completeze electronic formularele de plată și să le încarce în sistemul electronic prin intermediul paginii de internet a AFIR. Aplicația nu va mai solicita și încărcarea documentului tipărit, semnat olograf și scanat.

AFIR precizează că aplicarea semnăturii electronice pe formularele tipizate este opțională acolo unde nu a fost prevăzută anterior în ghidurile solicitantului sau în procedurile de lucru obligația aplicării semnăturii electronice până cel târziu la momentul contractării.

În cazul beneficiarilor care semnează olograf, formularul de plată trebuie completat electronic, trebuie imprimat, semnat olograf, după care se scanează și se depune online împreună cu formularul electronic pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Completarea formularelor de plată se realizează conform Ghidului solicitantului, a anexelor aferente acestuia și a procedurilor în vigoare, disponibile pe portalul www.afir.info, iar depunerea tipizatelor se realizează online, direct pe site-ul AFIR.

Publicat în Știri

Sezonul expoziţiilor agricole din România se încheie cu IndAgra, târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei, desfășurat în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2019, la Centrul Expoziţional Romexpo, din Bucureşti. La standul NHR Agropartners, având coordonatele de localizare: platforma exterioară 11, standul 02, găsiţi expuse, într-un spaţiu generos, de 600 m2, utilaje de la producători consacraţi care pun accent pe calitate și serviciile post-vânzare.

Pentru achiziţia de utilaje agricole, NHR Agropartners are oferte de finanţare atractive, începând cu 0% dobândă, dar şi preţuri speciale.

O noutate în cadrul târgului este magazinul de piese de schimb utilaje și obiecte promoționale, de unde se pot face achiziții la prețuri speciale, precum și un spațiu special amenajat pentru copii.

Garanție extinsă la tractoarele Deutz-Fahr și oferte de nerefuzat pentru încărcătoarele telescopice JCB

De la firma Deutz-Fahr, vor fi expuse tractoare, pornind de la 84 până la 336 CP, incluzând modele care se pot folosi în orice tip de fermă, inclusiv pentru plantațiile viticole sau pomicole, precum şi combina de cereale C7206 TS cu turbo separator, de 340 CP, echipată cu header de păioase de 6,5 m cu posibilitate de conversie pentru cultura de rapiță. Toate combinele Deutz Fahr beneficiază de garanție extinsă de până la 4 ani sau 3 ani de revizii gratuite.

Printre tractoarele Deutz-Fahr, vedetele sunt două modele speciale 7250 şi 9340 Warrior, de culoare neagră, fabricate în Germania, în cea mai modernă fabrică de tractoare din Europa. Aceste două modele îndeplinesc ultimele norme în materie de poluare, având motor Tier V și fiind echipate cu transmisie variabilă continuă, care uşurează munca operatorului şi contribuie la creşterea eficienţei tractoarelor, corelarea turaţiei motorului şi a vitezei făcându-se automat, în funcţie de sarcină. Pentru a demonstra fiabilitatea tractoarelor Deutz Fahr, aceste modele speciale beneficiază de garanţie extinsă: 3 ani sau 3 000 de ore.

Vor fi expuse şi tractoare Deutz-Fahr Seria 6, care reprezintă cel mai bun mix de tehnologie din clasa de putere. Deutz-Fahr a dezvoltat Seria 6 pentru ferme mari, medii sau ferme mici, cu 12 modele, variind de la 156 la 226 CP, disponibile în două variante de platforme, trei tipuri de transmisie (TTV, RCShift, PowerShift), două configuraţii de cabină, cu diferite niveluri de confort, precum şi diverse alte opţiuni. Astfel, Seria 6 permite fermierilor să-şi creeze în mod individual cel mai bun mix de tehnologie în această clasă de tractoare, redefinind conceptul de configurabilitate. Modelele expuse din această clasă sunt  Deutz Fahr 6165 RC-Shift, de 157 CP, care este la preț special și are 3 ani garanție, şi Deutz Fahr 6140 PowerShift, de 130 CP.

Din Seriile 5 şi 5G vor fi expuse tractoare utilitare special echipate pentru a face faţă provocăriilor atât în ferme agricole, ferme de animale, ferme mixte, cât şi aplicaţiilor din livezi şi vii.

Toate tractoarele sunt dotate cu motoare Deutz cu emisii poluante reduse şi consum mic de combustibil.

De la producătorul britanic JCB vor fi expuse două utilaje: tractorul Fastrac 8330, de 335 CP, şi încărcătorul telescopic 538-60, care poate ridica 3,8 tone la 6 m înălţime. Acesta este dotat cu diverse accesorii, cum ar fi furci şi cupe, pentru a acoperi o gamă cât mai variată de cerinţe. Tractorul Fastrac 8330 are şasiu integral cu suspensie pe ambele punţi, frâne externe şi ABS pe fiecare roată, transmisie CVT (cu variaţie continuă). Tractoarele JCB Fastrac sunt singurele tractoare din lume cu şasiu complet, cu suspensie pe ambele punţi, şi singurele care pot rula legal în siguranţă cu viteze de până la 70 km/h. Acestea sunt, în egală măsură, capabile să concureze cu camioanele pentru transport, dar şi să execute orice lucrare agricolă. În plus, se adaugă forţa de tracţiune remarcabilă, capacitatea de a lucra cu utilaje foarte mari, o cabină de top şi folosirea unor tehnologii eficiente care asigură un consum redus de combustibil şi costuri de operare reduse. Toată gama de încărcătoare telescopice beneficiază, până la 31 decembrie 2019, de o ofertă financiară avantajoasă, începând cu 0% dobândă.

Prelucrarea solului și însămânțare

Gama de utilaje pentru prelucrarea solului şi însămânţare cuprinde utilajele de la Poettinger: plug cu 5 trupiţe Servo 35S, grapa cu discuri FOX 300 ADD pentru tractoare de 100 CP şi semănătoarea de păioase Vitasem 402 de 4m și 1400 l, de la Einboeck - cultivatorul Vibrostar de 3,9 m destinat, în special, solurilor uşoare, medii şi pietroase, de la Sfoggia  - semănătoarea Sigma 5, pe 6 rânduri, pentru plante prăşitoare: porumb şi floarea-soarelui, cu brăzdare cu discuri şi sistem de monitorizare a debitului de boabe pe rând, şi de la producătorul Dal-Bo - o tocătoare pentru resturi vegetale tip tăvălug de 6,3 m, MiniMax, care se pretează foarte bine la coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapită, mirişte de grâu sau chiar ierboase, cu un consum de combustibil mult redus faţă de o tocătoare obişnuită.

Tratamente fitosanitare și de fertilizare

Pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare şi a tratamentelor de fertilizare, vor fi expuse, de la firma Hardi, o maşină de erbicidat autopropulsată - Hardi Alpha Evo Twin Force - cu capacitate a rezervorului de 4 100 de litri, având motor Deutz Tier 4 Final, de 245 CP, şi de la firma Bogballe va putea fi văzută maşina de împrăştiat îngrăşăminte chimice M45W, de 4 050 de litri, cu capacitatea de aruncare a îngrăşământului de până la 650 kg/min şi cu control al secţiunii de dozare a îngrăşământului tip Dual Dynamic. Toate maşinile Bogballe dispun de sistem unic de împrăştiere spre centru sau spre exterior a îngrăşămintelor.

La standul NHR va fi expusă și mașina Gregoire Ecoprotect pentru tratamente filtosanitare în vii, care poate recupera un procent important din soluţia pentru tratament. Această maşină a obţinut medalia de argint, în 2013, la SITEVI, cel mai mare targ specializat de maşini şi echipamente pentru viticultură din Europa (Montpellier, Franţa).

Mai multe detalii despre ofertele şi pachetele NHR Agropartners, la adresele:

https://nhr.ro/cu-siguranta-nu-ai-rata-o-asa-oferta-la-combinele-de-cereale-deutz-fahr/

https://nhr.ro/performanta-oriunde-in-ferma/

https://nhr.ro/doar-beneficii/

https://nhr.ro/garantat-ai-de-castigat/

Publicat în Tehnica agricola

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista