Guvernul a aprobat în ședința din 15 decembrie 2021 o Hotărâre pentru modificarea art. 10 din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Astfel, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se completează sumele necesare pentru plata către fermieri a ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul III al anului 2021 (perioada 1 iulie 2021 – 30 sept. 2021).

Fondurile alocate schemei de sprijin pentru motorina utilizată în agricultură de la bugetul MADR pe anul 2021 se majorează cu 187.963.234 lei, iar suma totală alocată cu această destinație crește de la 569.039.000 de lei la 757.002.234 de lei.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va începe efectuarea plăților către beneficiari imediat după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, precizează MADR.

Suplimentarea se asigură astfel:

• 13.963.234 de lei, disponibili la finalizarea perioadei de depunere a cererilor în cadrul schemei de „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2021 asupra sectorului apicol”;

• 174.000.000 de lei, în conformitate cu OUG nr.122/2021 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români anunță extinderea serviciilor de consultanță pe care le oferă membrilor săi și lansează în premieră pe piața din România servicii de consultanță și consiliere privind utilajele agricole. Scopul noilor servicii, care vin în sprijinul fermierilor, este să asigure reprezentarea fermierilor în relația cu producătorii și distribuitorii de utilaje agricole, respectiv cu autoritățile locale și centrale, dar și identificarea unor soluții aplicate la problemele cu care se confruntă fermierii privind utilajele agricole.

Demersul de a lansa noile servicii de consultanță și consiliere vine în urma unei ample analize desfășurate în rândul fermierilor din țara noastră cu privire la achiziționarea, operarea și funcționarea utilajelor agricole, precum și în privința relației pe care aceștia o au cu producătorii și distribuitorii de utilaje agricole și cu echipele de service. Astfel, pe baza evaluării nevoilor reale ale fermierilor, Clubul Fermierilor Români urmărește să ofere soluții concrete, care contribuie la creșterea eficienței și randamentului activității în fermele din România și totodată la promovarea proiectelor de digitalizare a agriculturii, în conformitate cu politicile Uniunii Europene.

„Vrem să venim prin acest nou serviciu de consultanță în sprijinul fermierilor, prin elaborarea și punerea la dispoziția acestora a unor ghiduri și recomandări concrete cu privire la mentenanța utilajelor agricole, condiții de iernat pentru utilaje, planuri de achiziție a utilajelor agricole și pieselor de schimb, concomitent cu transmiterea unor buletine periodice de informare privind piața utilajelor agricole din România și țări vecine (rapoarte, tendințe, noutăți), legislația din domeniu, precum și programele de finanțare pentru achiziționarea de utilaje agricole”, a precizat Dan Hurduc, președinte Clubul Fermierilor Români.

În funcție de specificul fermelor și al activităților avute în vedere de fermieri pentru folosirea utilajelor agricole, Clubul oferă membrilor săi servicii complexe, precum consultanță în privința achiziționării de utilaje agricole noi (analiză oferte și recomandări, analiza condițiilor contractuale) sau second-hand, dar și în privința întreținerii utilajelor agricole (prețuri piese de schimb, perioadă service în caz de daună, costuri etc.).

„Fără îndoială, tehnologia este un mijloc de îmbunătățire a agriculturii. Clubul Fermierilor Români a inițiat deja proiecte legate de digitalizarea agriculturii și își asumă responsabilități în zona de educare, conștientizare și promovare a soluțiilor tehnologice pentru creșterea eficienței și competitivității fermelor românești. Dorim să readucem în atenție beneficiile utilajelor agricole moderne și, în acest sens, lansăm pentru membrii noștri servicii de consiliere tehnologică, juridică și fiscală în relația cu producătorii și dealerii de tractoare și mașini agricole. De altfel, este pentru prima dată când o asociație de fermieri lansează astfel de servicii în România, ceea ce reconfirmă angajamentul nostru de a aduce valoare și de a susține creșterea performanței fermierilor din România”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Un alt obiectiv asumat de Clubul Fermierilor Români este acela de a lansa un program de formare pentru operatorii de utilaje, în vederea creșterii nivelului de cunoștințe teoretice și practice privind operarea utilajelor agricole. Totodată, Clubul Fermierilor Români își propune să facă demersuri privind reglementarea unor probleme specifice legate de înmatricularea, operarea, transportul și omologarea utilajelor agricole.

Cu o experiență de peste 35 de ani în domeniu, Radu Călin Meșină este manager Program Consultanță Utilaje Agricole în cadrul Clubul Fermierilor Români. În ultimii 15 ani, Radu Meșină a fost Consultant Vânzări, Specialist Vânzări, Key Account, Specialist Produs, respectiv Product Line Manager la IPSO Agricultură, unul dintre cei mai mari distribuitori de mașini și utilaje agricole din România, fiind certificat de către John Deere International în domeniul Combinelor Agricole de Recoltat, Combinelor Autopropulsate de Recoltat Furaje și pentru Prese de Balotat.

Fermierii interesați să acceseze serviciile de consultanță pentru utilajele agricole oferite de Clubul Fermierilor Români au la dispoziție următoarele date de contact: Radu Călin Meșină, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., telefon: 0751.291.693.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Titan Machinery România, parte a grupului american Titan Machinery Inc, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de utilaje agricole și de construcții din lume, anunță lansarea în premieră a unei linii proprii de lubrifianți profesionali, care va deservi la cele mai înalte standarde de calitate și eficiență toate categoriile de mașini agricole și pentru construcții, indiferent de marcă sau aplicație. În România, noua gamă de lubrifianți va fi disponibilă începând cu luna ianuarie 2022.

De asemenea, această gamă profesională de lubrifianți va deservi cu prioritate utilajele mixte ale tuturor fermierilor și constructorilor care doresc să-și păstreze calitatea tehnică a mașinilor în perfectă stare de funcționare.

Portofoliul de lubrifianți profesionali T-LINE este format din produse de înaltă calitate ce alcătuiesc cheia menținerii utilajelor funcționale la cel mai înalt nivel de performanță. Lubrifianții profesionali T-LINE sunt potriviți pentru utilizarea în flote multiple de vehicule mixte atât din segmentul agricol, cât și de construcții. În materie de sortimente, portofoliul T-LINE este format din: Uleiuri pentru motor, Uleiuri pentru transmisie, Uleiuri hidraulice, Vaselină, Antigel.

Uleiurile T-LINE reprezintă un brand propriu și independent al companiei Titan Machinery și vor fi disponibile în toate țările europene în care compania americană își desfășoară activitatea, respectiv România, Bulgaria, Germania și Ucraina. Astfel, compania oferă tuturor posibilitatea de a achiziționa produse de calitate la prețuri mai bune.

Pentru mai multe informații legate de disponibilitate, prețuri, specificații tehnice sau altele, puteți contacta reprezentanții zonali Titan Machinery România pentru PIESE DE SCHIMB, accesând link-ul https://www.titanmachinery.ro/pagina/contact, respectiv punctul de lucru cel mai apropiat de dumneavoastră.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR&COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cristian Dănăilă este managerul regional al filialei companiei Mewi din Ovidiu (Constanța), din 2014, însă lucrează în companie din 2009, de când reprezenta produsele din portofoliul Mewi în zona Dobrogea. Are 45 de ani, este absolvent de Agronomie și pasionat de tehnică agricolă. De mai bine de 20 de ani este și fermier.

În rândurile de față, ne-am propus să ilustrăm însemnătatea puterii exemplului. De peste 20 de ani, Cristian Dănăilă se ocupă de agricultură, având ferma proprie, societatea Vultagris Serv, prin care lucrează, în prezent, 600 ha, în localitatea Vulturu, din județul Constanța.

Despre managerul Cristian Dănăilă se poate spune că „propovăduiește ceea ce practică”. De luni până vineri conduce echipa Mewi, iar sâmbăta și duminica se transformă în practicant al agriculturii, preocupat de soarta câmpului, urcând adesea el însuși pe tractor sau combină. Ceea ce nu înseamnă că în zilele din cursul săptămânii ferma rămâne de izbeliște, pentru că are patru angajați și îl ajută tatăl său, de asemenea agronom, care se ocupă de organizarea fermei.

Întotdeauna afirmă că îi place să lucreze la Mewi și își dorește să fie pentru cât mai mulți ani.

Nu poți vinde un produs dacă n-ai încredere în el

Cum a ajuns fermierul dobrogean să lucreze la Mewi ne-a zis chiar el: „În 2001 am cumpărat de la Mewi prima combină, un Claas Dominator 96, second-hand, iar în 2009 am mai cumpărat una, tot la mâna a doua. Odată cu extinderea companiei în zonă, în același an, am primit propunerea de a fi reprezentantul de vânzări pentru Dobrogea. Pentru că mereu am fost atras de partea de mecanică, mi-au plăcut utilajele și tot ce ține de tehnica agricolă, am acceptat, renunțând la postul de inspector la Camera Agricolă.

Revenind, odată cu achiziția primei combine am și înființat ferma, dar de agricultură ne ocupăm dintotdeauna, tata fiind inginer agronom, eu – de asemenea. Am făcut agricultură și înainte de 2000, ca persoane fizice, fără să avem o formă juridică. Prin 2004 - 2005 am început să ne gândim mai serios la capitolul ăsta, lucrând, în arendă, vreo 300 ha, cu o combină, un tractor U650 pe care îl aveam în fermă și cu un plug. Apoi, în anul 2006 am achiziționat primul tractor Fendt nou de la Mewi, printr-un proiect SAPARD, un Fendt 716 Vario, de 160 CP, care și acum există în dotarea firmei și, deși are 13.000 de ore de funcționare, nu cred că ne vom despărți prea curând de el”. De altfel, întregul parc de utilaje agricole este achiziționat de la Mewi. Unele, practic, Cristian Dănăilă și le-a vândut singur.

Cele 600 ha sunt lucrate, în prezent, cu trei tractoare, un Fendt 722 Vario, un Fendt 716 Vario și un Valtra A 93. Bineînțeles că echipamentele din spatele tractoarelor sunt mărci din portofoliul companiei pentru care lucrează, un Horsch Joker 5 CT și un Horsch Pronto 4 DC. Pentru recoltat, ferma de la Vulturu are o combină Fendt 9490 X. „Întotdeauna am avut încredere în produsele pe care le vând. Pentru că nu poți să-ți vinzi un produs dacă n-ai încredere în el. Cu atât mai mult dacă vrei să-l vinzi altcuiva. Și asta se vede întotdeauna în ochii clientului – dacă tu ca vânzător ai încredere în produs sau nu.

Oamenii de vânzări ai Mewi sunt mult mai mult decât niște simpli vânzători, sunt încurajați ca, prin cunoștințele lor, să fie mai degrabă consultanți, să adapteze oferta la specificul local”, punctează Cristian Dănăilă.

Eficientizarea costurilor și a timpului de lucru, cu utilaje mari

Ca fermier, nu doar pentru că le vinde, Cristian Dănăilă are mare încredere în produsele Fendt și Horsch. Dacă ar fi să aleagă un singur produs pe care l-ar recomanda, acela ar fi unul din tractoarele din noua serie Fendt 900 Vario, cu motor MAN – un 936, 939 sau 942. „Ținând cont de faptul că forța de muncă este tot mai diminuată, și prețul forței de muncă crește, cred că seria nouă Fendt 900 Vario își va justifica prețul, chiar și pentru ferme ca a mea. Deja mă gândesc serios să trecem, în fermă, la o gamă mai mare, de peste 300 CP, să merg pe semănători de 6 metri, utilaje mai mari, să pot să eficientizez costurile și timpul de lucru. Deja de la an la an, perioadele optime de lucru în câmp sunt din ce în ce mai mici. De exemplu, în luna iunie a plouat foarte mult în perioada recoltatului, a durat campania o lună și ceva la mine în fermă, în condițiile în care aș fi terminat în două săptămâni. Din cauza asta, au ieșit buruieni, a căzut cultura pe jos, s-au depreciat indicii de calitate la grâu. Deci, trebuie să fii pregătit să intervii cât mai rapid.

Cum n-a mai plouat din iunie, am așteptat o ploaie, ca să semănăm rapiță, 160 de ha, în maximum două zile, după care să vin cu grâu, cu orzul, toate, într-o perioadă foarte scurtă. Iar ca să poți face asta, trebuie să treci la gama mare de utilaje, că altfel nu poți să le faci. Iar dacă ai pierdut umiditatea, ai luat-o de la zero.”

La cumpărarea unui utilaj se cântăresc avantajele și dezavantajele

Referitor la consultanța acordată clienților sau unui potențial client, l-am întrebat pe Cristian Dănăilă cum procedează, ce le recomandă și de ce ține cont în recomandări. Și am luat ca exemplu semănătorile, că tot suntem în perioada de semănat. Așadar, de pildă, dacă vreau să cumpăr o semănătoare Horsch Focus, iată cum m-ar consilia „omul lui Mewi” și, totodată, fermierul Cristian Dănăilă. „În primul rând, te-aș întreba dacă vrei să schimbi tehnologia de lucru, dacă vrei să renunți la arătură, dacă vrei ca în perioadele de secetă cum e acum, să nu mai intri, să întorci brazda, să intri cu discurile, să treci de două-trei ori, să strici structura și textura solului făcându-l nisip. Dacă nu vrei să renunți la plug și să treci într-un sistem mini-till nu neapărat no-till, atunci nu avem ce discuta de Horsch Focus. Principalul avantaj la o semănătoare Focus este că nu mai trebuie întoarsă brazda. Nu mai răscolim solul, nu mai scoatem puțina apă care mai e în el. Reușim să semănăm chiar și în condiții de secetă, cu rezultate destul de bune privind răsărirea. Dezavantajul este că va trebui ulterior să se aplice mai mult insecticid, fungicid. Sunt fermieri care nu vor să facă aceste investiții și atunci nu cumpără un Focus. Rămân la arătură. Economisesc insecticid, fungicid, pentru că dăunătorii care rămân în resturile vegetale le încorporează în sol la o adâncime de 25 cm, iar la suprafață scot pământ care nu e chiar atât de afectat. Eu, în relația cu clienții, mă privesc și din punctul de vedere al fermierului. Mă gândesc la avantaje și dezavantaje.”

Gratis nu dă nimeni, iar ieftin nu ține foarte mult

Faptul că este fermier îl ajută mult pe Cristian Dănăilă în discuțiile cu fermierii. „Le spun adesea cum m-au ajutat utilajele mele, cum am lucrat cu ele. Când vin cu contraargumente, cel mai des legate de preț, le spun: ieftin nu o să țină foarte mult, gratis nu dă nimeni.”

Lucrează pe tractoare, pe combine, știe ce pot face utilajele, știe cum trebuie reglate. În fiecare weekend, Cristian Dănăilă este la fermă, pe timpul verii își ia concediu ca să fie prezent la recoltat. „Nu las pe nimeni altcineva pe combina Fendt 9490 X.  E greu să vină cineva să-mi spună că nu lucrează bine combina. Trebuie să știi ce să faci cu ea, cum să o reglezi și cum să o exploatezi. Eu o am acasă, are 600 de ore de funcționare, am lucrat din 2018 numai eu cu ea și nu am avut probleme. Operatorii se schimbă de la an la an și nu sunt trimiși la școlarizare. Dacă s-a schimbat un mecanizator, fermierii trebuie să solicite firmei Mewi o școlarizare pentru mecanizatorul respectiv. Tractoarele sunt foarte bune, dar dacă ne uităm în istoric, vedem că 70-80% din probleme apar din cauza utilizării greșite a tractoarelor. Nimeni nu ar recunoaște că a folosit greșit tractorul.

Pe de altă parte, niciun mecanic din lumea asta nu e magician. Trebuie să verifice pas cu pas. Mai ales când e o problemă la partea electrică sau electronică a tractorului. Este foarte greu de verificat. Nu e cum pare, că vii cu laptopul, îl pui pe tractor și îți spune unde e eroarea. Îți dă o mulțime de erori și trebuie să găsești problema.”

Fermierul trebuie să se raporteze la costul pe ora de funcționare

Nu puteam încheia vizita în ferma constănțeană de la Vulturu fără să ne întrebăm gazda cum a fost anul 2021, știut fiind că Dobrogea a suferit din cauza secetei în ultimii ani. „Din punctul de vedere al producțiilor a fost normal, avantajos din punctul de vedere al prețului de vânzare, ne-a zis Cristian Dănăilă. Producția de rapiță a mers bine la mine în fermă, 4.000 kg /ha. În rest, la grâu, porumb, floarea-soarelui, sunt producții normale.

Orzul este în general o cultură bună pentru zona noastră, Dobrogea. Până la 1,5 t/ha este mai mare producția la orz față de grâu. Grâul se vinde la ora actuală (septembrie, n.r.) cu un leu, iar orzul, 90 de bani. Diferența este foarte mică. Porumb noi nu cultivăm, iar la floarea-soarelui a fost o producție de aproximativ 2.800 tone/ha, iar prețul e bun, în jur de 2.300 lei/tonă.”

Anul acesta, la Vulturu, fermierii sunt în curs de înființare a unei Organizații a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) și speră să preia în administrare canalele de la ANIF și să le repună în funcțiune. „În ultimii 30 de ani, canalele s-au deteriorat aproape integral, și trec exact pe lângă câmpurile mele. Dacă aveam apă, puteam să intervin, să semăn rapiță și să am cultura deja înființată, să pot face un plan de afaceri, un buget pentru anul viitor. Puțini din cei care fac agricultură au o specializare în domeniu în spate. De aceea nu se ține o evidență corectă a costurilor și a veniturilor. De exemplu, le spun clienților că trebuie să se raporteze la costul pe ora de funcționare. Din calculele pe care le-am făcut cu ei, nu mi-a ieșit mai mult de 5 euro/ora de funcționare. Ceea ce e foarte bine”, arată Cristian Dănăilă, care consideră că agricultura de precizie nu înseamnă numai sistemul de ghidare a tractorului. „Înseamnă să ai un distribuitor de îngrășăminte care să facă un Section Control, un control prin GPS care să-ți dea o rată variabilă, înseamnă o semănătoare Horsch cu închiderea secțiunilor. În fiecare an îmi cumpăr loturi de bază, sămânță de bază, după care o păstrez până la C2. Din bază fac C1, din C1 fac C2 și la C2 deja o înlocuiesc, căci vin iar cu sămânță produsă de mine. Cumpăr, dar nu toată suprafața. Dacă, de pildă, semăn 150 ha sau 200 ha de păioase, cumpăr 30-40 ha sămânță bază și din asta opresc pentru anul viitor sămânța pentru următoarele hectare”, explică fermierul Cristian Dănăilă.

Este deja bine-cunoscut, în domeniul agricol, că numărul tinerilor fermieri se află în continuă scădere, că munca la câmp nu li se mai pare atractivă, nemaiavând, în multe situații, cine să ducă mai departe truda părinților. Denis Cordoș, fiul de 22 de ani al lui Lucian Cordoș, renumit fermier din vestul țării, de la Șimand – județul Arad, este decis să continue munca în agricultură, alături de tatăl său, deși a studiat IT-ul.

Pasiunea tânărului fermier Denis Cordoș pentru lumea agriculturii, pentru tehnica de vârf și utilaje performante îl motivează constant când vine vorba de a lucra pământul, cele 1.600 ha de teren cultivat cu porumb, floarea-soarelui, grâu, rapiță și orz.

Povestea din spatele fermei este simplă. Încă de când era copil, Denis Cordoș abia aștepta să se întoarcă de la școală ca să meargă pe câmp cu tractorul. Așa că a fost ușor să ia decizia să se alăture familiei și să continue în „lumea agriculturii”, chiar și când piața oferă joburi mult mai „comode”. Câteodată, când simte oboseala, se gândește că într-adevăr un program de opt ore într-o companie de IT ar fi mult mai lejer. „Dar nu pot, n-aș putea face altceva. Am această pasiune pentru agricultură de când eram mic și care mă ține aici, mă face să mă implic non-stop. Am studiat domeniul IT, probabil puteam să merg pe acel drum, însă am decis să merg în continuare cu agricultura, ba chiar mai mult, am început o altă facultate, cea de Agricultură. A venit totul de la sine, nu a fost o plăcere indusă de ai mei, care se ocupă cu agricultura. De exemplu, fratele meu nu e atât de înclinat spre acest domeniu, însă eu, de când eram copil, abia așteptam să mă întorc de la școală să merg pe câmp cu tractorul”, ne-a zis tânărul fermier.

În urmă cu trei ani, în ferma de la Șimand, județul Arad, a fost achiziționat primul tractor Fendt, atunci începând familia Cordoș colaborarea cu Mewi, companie care reprezintă în țara noastră mari nume de producători de tehnică agricolă. De atunci, acelui Fendt i s-au mai alăturat trei, toate tractoarele și utilajele achiziționate având integrate tehnologii de ultimă generație.

„Un Fendt e un Fendt, nu e altul ca el!”

În ferma familiei Cordoș am găsit o flotă de utilaje de ultimă generație, de care tânărul agricultor este mândru. „Noi am evoluat odată cu tractoarele și utilajele de ultimă generație, astfel că putem face o paralelă între tractoarele noi și cele vechi. Le-am văzut pe cele vechi pe câmp la muncă și apoi, treptat, pe cele de ultimă generație. De fiecare dată când cumpărăm un tractor nou, spunem că e super, că e cel mai tare, apoi apare altul cu o nouă tehnologie dezvoltată, despre care spunem că e cel mai cel”. Familia lui Denis Cordoș a încercat mereu să țină pasul cu ce e nou, cu tehnologia din domeniu. „Bineînțeles, este o diferență foarte mare între tractoarele vechi și cele noi. De la confortul din cabină și până la consum, totul e schimbat. Ești mult mai relaxat când lucrezi pe un tractor nou. Nivelul de zgomot e redus la minimum, nu mai resimți aceeași oboseală. Iar un Fendt e un Fendt, nu e altul ca el. Confortul, turațiile motorului mai mici, cabina antifonată care nu lasă să pătrundă zgomotele exterioare, am fost efectiv fascinați când am achiziționat primul Fendt. Este total altceva față de alte branduri”.

Noile tehnologii ușurează munca fermierilor. În ferma din vestul țării, GPS-ul este prezent pe toate tractoarele mari. „Este de un real ajutor, pentru că utilajele sunt foarte mari și dacă nu suprapui exact, pierzi. În felul acesta economisim timp, motorină și evităm oboseala operatorului, căci dacă nu ai GPS trebuie să fii foarte atent, trebuie să te uiți mereu în spate. Aș putea, totodată, să monitorizez operatorii cu sistemele GPS, însă nu o fac, sunt mai tot timpul cu ei pe câmp, dar, da, GPS-ul, precizia fac diferența. Știm toate dotările tractorului pe care le putem activa, Section Control, Variable Rate etc. Chiar dacă momentan rata variabilă nu o folosim, urmează să o activăm pe viitor. La fel, sistemul Fendt One. Deși ultimele tractoare pe care le-am achiziționat îl au integrat, primăvara aceasta am început să lucrăm cu ele și încă nu am avut lucrările necesare să monitorizăm productivitatea prin intermediul lui, dar pe viitor sigur o vom face. E păcat să ai atât de multă tehnologie și să nu o folosești”, arată Denis Cordoș.

Viitorul agriculturii, robotizat?

Se spune că e dificil să menții o afacere pe linia de plutire, nu mai spunem de afaceri foarte profitabile. Cum reușește ferma arădeană, de la Șimand, să evolueze atât de bine, ne-a spus Denis Cordoș: „Încercăm să investim continuu în tractoare și utilaje noi, să facem lucrări cu utilaje care ne ajută și ne ușurează treaba pe termen lung. Preferăm să investim și să lucrăm mai multe hectare, decât să stăm pe loc. E important să ai tot ce îți trebuie. Poate fi o zi cu soare în care îți poți face treaba dacă ai utilaje suficiente, însă dacă nu recoltezi la timp și prinzi două-trei zile de ploaie, ai pierdut. Sunt mulți bani care s-ar pierde în felul acesta. Noi am putea recolta 5.000 de hectare, cu cele cinci combine pe care le avem”.

Am abordat cu tânărul nostru interlocutor și educația, în special cea de business, de care și domeniul agriculturii are nevoie și, astăzi, este cam precară. „Dacă ești nou în domeniu, neapărat ai nevoie de studii, de informații. Noi ne-am făcut o echipă, ne bazăm unii pe alții. Pe contabili, pe cei care cântăresc producția, pe cei care măsoară cantitatea de motorină, actele necesare pentru sămânță, pentru toate. Ținem o evidență și ne ajutăm. Totul ține de colaborare. Nu poți, de unul singur, să fii și în câmp și să ai grijă și de partea de contabilitate. Mai ales când lucrezi suprafețe mari. Însă e nevoie de ceva practic. Chiar și la facultate. Eu am avut noroc să cresc într-un mediu în care ai mei cu asta se ocupau. Însă mă uit la cei din jurul meu care vor să învețe agricultură. Ce știu eu lor li se pare extraordinar, de domeniul fantasticului. Eu am noroc cu tractoarele, mă înconjur de tehnologie, cu monitoare, pentru că îmi place. Știu ce face fiecare buton”.

Și pentru că „bio” e un cuvânt la modă, l-am întrebat pe Denis Cordoș dacă se gândește să se orienteze spre agricultura ecologică, bio. „Nu am luat în calcul agricultura bio pentru că probabil ai nevoie de cu totul alte utilaje, alte prășitoare, probabil trebuie schimbată gama de utilaje. Consider că dacă ești mulțumit și ți-e bine pe un anumit drum, e bine să-l continui.”

Având în vedere vârsta fermierului, 22 de ani, la finalul vizitei în ferma arădeană am vrut să aflăm cum vede Denis Cordoș viitorul în agricultură. „Cel mai probabil, ne vom controla tractoarele de acasă, fără să mai participăm noi la activitatea de pe câmp, a venit răspunsul prompt, însoțit de zâmbet. Îi vom indica tractorului parcela prin GPS, iar el se va conecta la utilaj și va începe să lucreze. Probabil, totul va fi robotizat.”

Din luna septembrie 2021, fermierii, clienți ai companiei Mewi, pot opta pentru încheierea unui contract de mentenanță.

Avantajele contractului de mentenanță:

• Posibilitatea includerii mentenanței în costul utilajului încă de la vânzare, pentru a fi inclusă în finanțare (dacă este cazul);

• Echilibrarea și predictibilitatea costurilor cu mentenanța pentru clienți, prin sistemul de facturare pe ora de funcționare;

• Discounturi adiționale (ce se cumulează cu discounturile deja deținute în contractul de furnizare piese și servicii);

• Prețurile pentru mentenanță stabilite la demararea contractului sunt fixe, eventualele creșteri de prețuri la consumabile și manoperă neafectând valoarea contractului de mentenanță.

Ce sunt contractele de mentenanță

Andrei Avel, consultant service Mewi, precizează: „Contractele de mentenanță sunt un serviciu adițional oferit clienților noștri, pe lângă garanția extinsă, prin care intenționăm să facem astfel încât clientul să nu-și mai consume timpul cu tot ce înseamnă întreținerea tractorului sau a combinei sale. Echipa de service se ocupă de planificarea și efectuarea intervenției fără ca fermierul să fie nevoit să urmărească aceste lucruri”.

Contractul de mentenanță și garanțiile extinse sunt lucruri complementare. Se pot achiziționa separat, dar e foarte bine pentru fermier dacă le ia împreună. Contractarea garanțiilor extinse se face prin Mewi, de la producător (Fendt sau Valtra), iar partea de mentenanță este asigurată integral de companie. „De pildă, dacă eu cumpăr, mâine, un tractor și achiziționez și garanție extinsă și mentenanță pentru patru ani sau 4.000 de ore, în perioada asta scap de griji și voi mai avea doar cheltuieli neprevăzute (să zicem că se sparge un geam), însă restul sunt acoperite. Dacă tractorul/combina este echipat/ă cu Fendt/Valtra Connect, atelierul service primește un e-mail cu 100 de ore înainte de scadența intervenției de întreținere, iar în momentul acela fermierul este anunțat, se pregătesc materialele și se stabilește, de comun acord, când se va face intervenția. Fermierul nu mai are nicio grijă să urmărească orele, să fie atent să nu depășească termenele de revizie”, arată Andrei Avel.

Concret, avantajele explicate

Mentenanța se poate achita în mai multe etape, în funcție de cum îi este avantajos și comod fermierului. Există varianta în care poate fi achiziționată integral, la început, sau, cea mai avantajoasă pentru fermier, este cu plata la numărul de ore de funcționare. „La o revizie de 1.000 de ore îi vom factura fix numărul de ore trecute de la ultima revizie (500 ore) până la revizia actuală. În primul rând, asta înseamnă flexibilitate pentru fermierii care își urmăresc cu atenție bugetul și partea financiară, astfel își pot distribui bugetul încă de la începutul anului – cam toți fermierii știu, cu aproximație, câte ore de lucru efectuează într-un an. În al doilea rând, dispare ceea ce noi am auzit de câteva ori de la fermieri, și anume diferența mare de preț între diferitele tipuri de revizii. Spre exemplu, o revizie la 1.500 de ore, la un tractor, poate ajunge la 500 de euro (aproximativ), după care, revizia la 2.000 de ore îl costă în jur de 2.000 de euro. Automat este incomod din punct de vedere financiar pentru fermier să aibă astfel de fluctuații de cheltuieli. În momentul în care trece pe plata la ora de funcționare, valorile cheltuielilor se echilibrează, fiind previzibile și constante în timp”, explică reprezentantul Mewi.

Planul de întreținere este obligatoriu pentru păstrarea garanției. Este recomandat să se facă și după expirarea garanției, după același grafic, pentru că este varianta de întreținere care a fost calculată și verificată de producător tocmai pentru a asigura o funcționare optimă pe termen lung a echipamentului agricol.

Cine poate beneficia de un astfel de contract?

Oricine are Fendt și Valtra poate contracta serviciul de mentenanță (tractoare și combine), indiferent dacă sunt sau nu în garanție, că au zero ore sau 10.000 de ore. „Nu e neapărat nevoie să aibă Fendt/Valtra Connect. E mai simplu pentru fermier cu funcțiile Connect, dar se poate și fără. Ne dorim să ajutăm fermierii, așa că flexibilitatea în tratarea nevoilor lor este esențială. După cum spuneam, serviciul de mentenanță este complementar cu extinderea de garanție, pentru că garanția acoperă defectele de fabricație, contractul de mentenanță acoperă partea de întreținere a echipamentului agricol (uleiuri, filtre, verificări periodice, calibrări și actualizări de software), pe scurt, tot ce este necesar pentru menținerea tractorului sau a combinei în cele mai bune condiții de funcționare”, spune Andrei Avel.

Abia lansat, acest serviciu are deja clienți, fermierii alegând garanție extinsă și contract de mentenanță pe perioade de 3-5 ani. Dacă pe lângă serviciile Mewi achiziționează și o asigurare pentru tractor/combină, agricultorii sunt acoperiți în fața riscurilor și cheltuielilor majore.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

DLG InterMarketing, organizatorul renumitelor târguri Agraria și AgriPlanta-RomAgroTec, în asociere cu Agritechnica, a organizat evenimentul în câmp DEMO DAY, pe 7 octombrie 2021. Au fost prezentate tehnologii de ultimă generaţie destinate sectorului vegetal: tehnică de recoltat, tehnică de transport şi tehnică de depozitare. Demonstraţia s-a desfăşurat pe o solă cultivată cu porumb la Chiciu – județul Călărași, aparţinând Fermei Baciu. Peste 250 de participanţi au luat parte la spectacolul oferit de cele șapte combine puse la treabă pe câmpul călărășean. Demonstraţiile au fost comentate de conf. dr. ing. Ovidiu Ranta, de la USAMV Cluj-Napoca, expert DLG InterMarketing.

Demonstrație de forță și tehnologie performantă în câmp

Evenimentul DEMO DAY se înscrie într-un calendar internaţional foarte important pentru lumea agricolă, ne-a spus Corina Mareș, director general DLG InterMarketing, care a continuat: „Ne referim la AGRITECHNICA ON TOUR. Anul acesta, România are onoarea, alături de alte nouă ţări, să fie ţară parteneră a celui mai mare târg de maşini agricole din lume, AGRITECHNICA. Din cauza situaţiei pandemice actuale, expoziţia a fost reprogramată pentru anul viitor şi se va desfăşura în perioada 27 februarie - 5 martie 2022. Vom derula în perioada următoare o campanie continuă de promovare a târgului de la Hanovra, pentru a aduce în atenţia dumneavoastră ceea ce se va întâmpla la Agritechnica, printr-o nouă platformă online - DLG Connect”. La DEMO DAY s-a vorbit despre tehnologii şi tehnică de ultimă generaţie, despre digitalizare, despre culturi agricole, în special porumb, care a și fost recoltat în demonstraţie, împreună cu fermieri, cu asociaţiile profesionale, cu presa de specialitate, universităţile de profil, cu specialişti şi reprezentanţi ai unor companii şi branduri de renume.

Ovidiu Ranta, expert mecanizare DLG InterMarketing, cadru didactic USAMV Cluj-Napoca, a completat: „La DEMO DAY am adus în faţa celor prezenți tehnologii de recoltare a porumbului, dar şi tehnică de transport, condiţionare şi depozitare. Am prezentat şapte combine în lucru, fiecare având alocată câte o parcelă proprie. După terminarea recoltării, toate combinele au descărcat concomitent în lăzi marcate pentru a se putea vedea materialul recoltat, iar ulterior a avut loc descărcarea în remorcile aduse de cei doi parteneri furnizori de tehnică de transport. Este necesar de urmărit fiecare combină în parte pentru a putea adapta nevoilor fermei parametri ca: sistemul de rulare pe şenile sau pe roţi pentru diverse condiţii de teren şi de umiditate; distanţa între rânduri, înălţimea de tăiere; modul de tocare a paielor sau de lăsare a resturilor vegetale după trecerea combinei, dar şi materialul de recoltat. Este important ca la recoltat, mai ales atunci când avem cantităţi mari pe unitatea de suprafaţă, să avem pregătită şi flota pentru transport, dimensionată şi corelată cu capacitatea de preluare a gropilor de recepţie, a sistemelor de uscare, a sistemelor de transport, condiţionare, silozurile tampon şi depozitarea”.

Prezent la eveniment, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, a declarat: „Fermierii români fac parte de un an de zile din cea mai mare familie a fermierilor europeni. Suntem zece milioane de fermieri la nivel european, dar noi, românii, suntem cei mai mulţi şi, spun eu, cei mai buni. Tocmai de aceea, şi mai ales în aceste vremuri dificile pentru viitorul agriculturii şi al politicilor agricole europene, afirm încă o dată că ar trebui să fim mai uniţi, şi nu doar declarativ, ci şi faptic”.

Tehnică de recoltat

Şapte combine de ultimă generaţie au răspuns chemării la „MAREA RECOLTARE”.

Combina Case IH Axial-Flow 7250

Heder porumb: Olimac Drago GT de 12 rânduri

Capacitate buncăr: 11.100 litri

Motor: 6 cilindri, 11.100 cmc, 500 CP

Caracteristici:

• Diametru şi lungime rotor: 762 / 2,638 mm;

• Suprafaţă totală de separare: 2,98 mm;

• Debit de descărcare buncăr: 152 l/s;

• Transmisie Hidrostatica cu 2 trepte de viteză, cu schimbare hidraulică din mers pe treapta high/low.

Noile combine Axial-Flow^® din seria 250 sunt de înaltă performanţă pentru câmpurile europene. Construite pentru a face faţă dificultăţilor asociate cu schimbările climatice, culturile cu randament ridicat şi necesitatea de a fi tot mai eficienţi, aceste combine schimbă peisajul tehnologiei de recoltare. Cu tehnologia de treierare îmbunătăţită, puterea motorului şi cabina modernă specifice, modelele din seria 250 sunt dezvoltate în jurul clienţilor noştri şi pentru aceştia. Nou pentru această serie este sistemul AFS Harvest CommandTM - ce reprezintă un pachet de funcții automate, concepute pentru a îmbunătăți productivitatea operatorilor și a combinelor.

Prezentată în demonstraţie de: Titan Machinery România

Combina Deutz-Fahr C6205 TS

Heder porumb: Olimac de 6 rânduri

Capacitate buncăr: 7.000 litri

Motor: Deutz TCD 6.1 L6, 6 cilindri, 6.1 litri

Combina este de 250 CP, cu 5 scuturători şi cu buncăr de 7.000 litri care are viteza de descărcare de 75 l/sec.

Pentru un rezultat eficient la recoltat porumbul, este echipată cu header de porumb marca Olimac Drago pe 6 randuri cu tocător cu tăiere dublă şi cu două cutii de viteze în baie de ulei amplasate pe laterale.

Combina Deutz Fahr C6205 TS îmbină cu succes designul elegant cu funcţionalitatea extraordinară pentru performanţe de recoltare în toate tipurile de culturi, are un consum redus de combustibil, costuri de operare scăzute şi întreţinere simplă.

Prezentată în demonstraţie de: NHR Agropartners

Combina New Holland CR 9.90

Heder porumb: Geringhoff MSH 1600B, cadru fix, 16 rânduri x 70 cm, plăci depănuşătoare reglabile

Capacitate buncăr: 14.500 litri

Motor: FPT Industrial Cursor 13, putere maximă 600 CP

Combina CR 9.90 cu șenile face parte din ultima generație de combine CR Revelation și continuă linia superlativelor caracteristice combinelor bi-axiale pure. Este echipată cu sistem IntelliSense, cu palete ale rotoarelor reglabile de la distanță, tehnologie Dynamic Feed Roll și noul sistem Opti-Spread.

Prezentată în demonstraţie de: AgroConcept Impex

Combina John Deere S770i

Heder porumb: Geringhoff MSH 800Bi.G7 de 8 rânduri

Capacitate buncăr: 10.600 litri

Motor: 9.0 litri, 397 CP nominali, 455 CP maxim

Caracteristici:

• Asigură recoltarea pe o lățime de tăiere maximă, crește numărul de ha/oră cu până la 20%, reduce nivelul pierderilor, sporește confortul în orele lungi de recoltare;

• Flux axial cu un singur rotor: alimentare-separare-curățare;

• Productivitate mare, calitate a boabelor, capacitate de adaptare la diferite tipuri de culturi;

• Rotor excentric cu diametrul de 834 mm;

• Mai multă inerție, pentru performanțe de separare ridicate la turații mai reduse, nivel de boabe sparte redus;

• Suprafața de curățare (site): 5,2 mp;

• Capacitate mare de curățare, nivel de pierderi redus;

• AutoTrac SF6000 SF1.

Prezentată în demonstraţie de: IPSO Agricultură

Combina Rostselmash RSM 161

Heder porumb: Argus de 8 rânduri

Capacitate buncăr: 10.500 litri

Motor: Cummins QSL 9/St-V, 380 CP

Combina Rostselmash RSM 161 are o productivitate de aproximativ 45t/h care face posibilă procesarea de până la 2.000 de hectare pe sezon, în condiții de confort.

Este echipată cu: transmisie hidrostatică, elevator central cu sistem electrohidraulic de copiere a solului, sistem batere TETRA Processor brevetat de către Rostselmash, diametru bătător / al doilea bătător: 800/750 mm, viteză bătător: 210-970 rpm, suprafață batere TETRA Processor: 3,3 mp, număr de căișori scuturători: 6, suprafața de separare căișori: 6.1 mp, suprafața de cernere: 7.1 mp, tocător și kit împrăștiere pleavă.

Prezentată în demonstraţie de: APAN Agriculture Equipments

Combina Claas Trion 750 Terra Trac

Heder porumb: Culegător porumb CORIO 870 FC, 8 rânduri (lățime rând 70 cm), lățime de lucru 5,83 m, rabatabil (lățime de transport 3 m)

Capacitate buncăr: 12.000 litri

Motor: Cummins/L9, putere maximă 320 kW/435 CP

Combina TRION 750, vârful de gamă, este echipat cu sistemul de treierat APS HYBRID cu 2 rotori. APS HYBRID reprezintă combinația între două tehnologii excepționale: sistemul de treierat tangențial APS și separarea secundară axială ROTO PLUS, o combinație de sisteme găsită doar la CLAAS. Sistemul de curățare JET STREAM curăță boabele intens, iar curățarea 3D asigură compensarea pentru suprafețele înclinate.

Sistemele de asistență pentru operator, precum CEMOS AUTOMATIC, optimizează utilajul până la limitele tehnice de performanță.

Buncărul de boabe, cu capacitate de 12.000 litri, poate fi golit cu un debit de până la 130 l/s. Procesul de descărcare a fost și el îmbunătățit datorită capătului pivotant al tubului de descărcare, care poate fi reglat prin intermediul manetei multifuncționale CMOTION.

Șenilele TERRA TRAC exercită o presiune asupra solului cu până la 66% mai mică în comparație cu utilajele cu roți. În plus, utilajele dotate cu acest sistem de șenile au tracțiune mai bună în porumb, în condiții umede și pe teren înclinat, precum și un confort ridicat în timpul conducerii.

Prezentată în demonstraţie de: CLAAS Regional Center South East Europe

Combina Massey Ferguson IDEAL 9T

Heder porumb: Ziegler Corn Champion Professional Drive, 12 rânduri

Capacitate buncăr: 17.100 litri

Motor: MAN 647 CP, stagiul 5, cilindree 15.2 litri

Caracteristici:

• Rezervor carburant 1500 litri;

• Rezervor AdBlue 180 litri;

• Sistem de răcire Air Sense;

• Debit de descărcare 210 l/s;

• Șnec 9.15 m şi pliabil hidraulic;

• Transmisie hidrostatică Motion Shift;

• Transmisie variabilă heder 135KW.

Combina MF IDEAL 9T este echipată cu sistem de autoreglare IDEAL Harvest, colectare de date în timp real şi interpretare, 100% control automat al procesului de lucru, aplicaţie de conectivitate IDEAL Harvest, aplicaţie de conectivitate Smart Connect, sistem de telemetrie MF Connect cu abonament inclus pe 5 ani, sistem de cântărire şi măsurare a umidităţii.

Prezentată în demonstraţie de: SIGMA CVM România

Tehnică de transport

Remorca Pronar T700XL cu tractorul Case IH Puma 185 STAGE V

Caracteristici remorcă:

• Greutate totală - 22 tone;

• Capacitate de încărcare - 15,7 tone;

• Volum - 26,6 m³;

• Viteza maximă de deplasare - 40 km/h;

• Necesar minim de putere - 136,7 CP.

Prezentată în demonstraţie de: Titan Machinery România

Remorca tandem Vaia NL 144 și Remorca cu peridoc Randazzo R 146 PT

Importator oficial al mărcii Vaia și Randazzo în România este compania Itagri Macchine, care oferă soluții de transport cereale prin diferite modele de remorci cu capacitate de la 10 la 35 tone.

Itagri Macchine a adus în demonstrație o remorcă Tandem Marca Vaia NL 144 cu capacitate de 20 mc cu basculare pe spate și o remorcă cu peridoc marca Randazzo model R 146 PT cu capacitate de 25 mc cu descărcare trilaterală.

Prezentate în demonstraţie de: TOMIT Agri Macchine

Tehnică de depozitare

La DEMO DAY au fost expuse şi prezentate soluţii de depozitare Schmelzer şi Himel.

Racheta de aerare cereale Schmelzer Air-Lance

Caracteristici:

• Utilizabil ca sistem de absorbție sau de suflare a aerului;

• Pentru ventilarea simplă și rapidă a cerealelor și a rapiței;

• Potrivit pentru eliminarea cuiburilor de căldură;

• Perforații de 1,5 mm: potrivit și la rapiță;

• Tubul cu filet este ușor de fixat în magazia de depozitare;

• Performanța motorului - 1.5 kW;

• Cantitatea de aer - 2500 m³/h;

• Diametrul tubului - 150 mm;

• Presiune - 1200 Pa;

• Lungimea perforată - 1.5 m;

• Diametrul orificiilor - 1.5 mm (și pentru rapiță);

• Lungime totală (cu ventilator) - 3 m;

• Greutate (aprox.) - 36 kg.

Echipament prezentat de: TOPZON

Remorci, instalaţii pentru peletizat biomasă, soluţii pentru prepararea furajelor Himel

• Soluţii standardizate pentru prepararea de furaje în exploataţiile zootehnice de suine, taurine, păsări sau alte specii cu capacităţi de producţie de la 500 kg/h până la 5.000kg/h sau soluţii de tip industrial de până la 20.000kg/h.

• Soluţii standardizate şi optimizate pentru depozite de cereale, de exemplu de la 100 de tone până la 10.000 de tone.

• Remorci şi utilaje tehnologice pentru prepararea şi transportul furajului grosier, pentru exploataţiile de taurine şi alte rumegătoare.

• Instalaţii staţionare şi mobile pentru peletizat biomasă, cu capacităţi de la 1 la 4t/h şi soluţii standardizate pentru procesarea păioaselor cu capacităţi de la 1 la 10t/h.

Utilaje, echipamente şi instalaţii prezentate de: HIMEL Maschinen

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producătorul japonez de utilaje agricole Kubota anunță că a încheiat un parteneriat strategic cu compania franceză MX, în cadrul căruia MX va livra încărcătoarele sale frontale pentru tractoarele Kubota din seria M.

Kubota colaborează cu MX de opt ani pentru ridicătoare frontale cu accesorii şi de trei ani pentru încărcătoare frontale ca LK2400H sau LK2100H pentru câteva modele de tractoare Kubota, precum noile modele M6002, M6121 şi ediţia specială a modelului M7133.

„Cele două cuvinte care rezumă filosofia companiei noastre sunt inovarea şi colaborarea. Parteneriatul cu Kubota va continua să aplice aceste două concepte, întrucât acesta este fundamentul oricărui acord de succes”, a declarat Frédéric Martin, preşedintele MX.

Mel McGlinchey, vicepreşedinte marketing al Tractor Business din cadrul Kubota Europe, a adăugat: „Mulţumită acestui parteneriat cu MX, Kubota poate oferi acum crescătorilor de animale şi producătorilor de produse lactate din Europa o soluţie şi mai cuprinzătoare pentru nevoile lor. Kubota este încântată să lucreze cu MX în timp ce continuă să îşi extindă prezenţa în Europa”.

Fondată în 1951, MX este acum cel mai mare producător de încărcătoare frontale din Franţa şi cel de-al doilea ca mărime din Europa. La ora actuală, compania are o puternică reţea de distribuitori, importatori şi filiale comerciale în Marea Britanie şi Germania, care distribuie gama sa completă de produse în 64 de ţări. Dintre soluţiile de cuplare frontală MX se remarcă încărcătoarele frontale dedicate tractoarelor Kubota din seriile M4003 şi M5002.

„Având în vedere reţeaua de distribuitori puternică a MX şi statutul Kubota de producător de vârf de echipamente pentru agricultură, gazon şi construcţii, acest acord de parteneriat va fi foarte benefic pentru ambele părţi. Colaborarea va contribui la promovarea sinergiilor între departamentele de R&D (cercetare-dezvoltare) ale celor două companii şi va spori vânzările prin furnizarea unei soluţii complete pentru clienţi, soluţie care combină tractorul, încărcătorul frontal şi accesoriile într-un singur produs”, precizează Agri-Alianța, dealerul autorizat Kubota în România.

Primele modele M6002 şi M7003 echipate cu încărcătoare frontale MX au fost livrate deja către clienţi. Acest acord nou va include urmatoarele serii de tractoare: M7003, M6002, MGX-IV, M5002 şi M4003.

Noi soluţii de încărcător frontal, în 2021

Deoarece încărcătoarele MX sunt perfect adaptabile tuturor cerinţelor Kubota, cele două companii intenţionează să realizeze în cursul acestui an două noi soluţii de încărcător frontal pentru modelele M4003 şi M5002.

Aceste noi modele vor include sistemul inovator MX’s, e-Pilot S System^®, o tehnologie inovatoare în materie de control implemente frontale, care include funcţii precum cuplarea şi decuplarea echipamentelor, activarea şi dezactivarea amortizoarelor, şi, cea mai importantă, un flux continuu de ulei pentru utilizarea celei de-a treia funcţii, debitul de ulei nefiind influențat de poziția brațelor încărcătorului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a modificat Ghidul Bazei de Date cu Prețuri de Referință, utilizat pentru evaluarea proiectelor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul programelor naționale de dezvoltare rurală.

Având în vedere creșterile prețurilor pentru materiile prime, s-a impus adaptarea la contextul economic și social actual prin modificări aduse Ghidului Bazei de Date cu Prețuri de Referință.

„Baza de Date cu Prețuri de Referință pusă de AFIR la dispoziția beneficiarilor PNDR este un instrument util atâta timp cât reflectă realitatea din piață. Scopul modificărilor pe care le-am realizat acum este tocmai acesta – referința corectă la piață. În condițiile în care, în această perioadă, dinamica prețurilor este una accelerată, avem obligația să-i ajutăm pe cei care planifică achiziția de utilaje sau echipamente să poată face un calcul real al bugetelor, din punctul de vedere al achiziției. Astfel, modificările de preț pot fi operate în Baza de date în cel mai scurt timp”, a declarat Mihai Moraru, director general AFIR.

Conform noilor proceduri, pe fondul situației speciale din ultima perioadă în care prețul materiilor prime a crescut substanțial, în decursul anului 2021, actualizarea prețurilor se poate realiza o dată la trei luni, la solicitarea oficială a celui care a înscris elementele respective în Baza de Date a AFIR, însoțită de o comunicare oficială din partea producătorului.

Această prevedere este o excepție de la regula de bază, care prevede că actualizarea prețurilor se face la cel puțin șase luni, dacă prețurile elementelor din Baza de Date au crescut cu până la 5% în ultimele 12 luni. Dacă prețurile elementelor au crescut cu mai mult de 5% în ultimele 12 luni, modificarea prețurilor se poate face la 12 luni de la actualizarea anterioară, indiferent dacă producătorul/ importatorul/ dealerul a solicitat modificarea prețurilor o dată la trei luni sau mai rar.

Din ianuarie 2022, se va reveni la actualizarea prețurilor conform regulii de bază.

*****

Prin Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR), AFIR înlesnește accesul solicitanților de fonduri europene la informații, simplificând în același timp procedura de achiziție. Astfel, elementele care se regăsesc în această Bază de date pot fi achiziționate de către beneficiarii privați PNDR în mod direct, fără a mai parcurge nicio altă procedură de achiziție. Ghidul actualizat al BDPR este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile – Baze de date cu prețuri de referință.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Dincolo de pandemie, de secetă sau de alte fenomene meteo extreme, munca în agricultură este continuă şi, din fericire pentru noi, românii, încă are cine să lucreze pământul în ţara asta. Însă după un an ca 2020, investiţiile în dezvoltarea fermelor stau tot sub semnul prudenţei.

Productivitatea, trasabilitatea producției și valoarea acesteia, inovațiile și tehnologia nu ar trebui să fie dependente de cuantumul subvenției la hectar, ci de modul în care gestionăm resursele pe care le avem la dispoziție. De priorități și necesitățile imediate. Acesta este, pe scurt, rezumatul unei discuții ample pe care am avut-o recent cu Arnaud Van Strien, director general IPSO Agricultură și președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR). „Astăzi în firmă avem un departament special pentru irigații, pe care l-am format deja de câțiva ani, dar l-am dezvoltat și avem o echipă dedicată de anul acesta. Fără irigații, eu ca fermier dacă m-aș fi instalat în România, să zicem din 100 de euro pe care îi aveam subvenție, 10-20% îi puneam deoparte pentru irigații și 80% erau pentru un tractor sau un utilaj. Dacă nu facem aceasta, greșim. Pentru că da, ok, noi vă vom vinde niște tractoare, dar ce ne facem când avem un an ca 2020? Este suficient să mai fie încă un an așa și nu vom vinde nimic, s-a ales praful. Deci, subvenția trebuie să fie redirijată în funcție de problematica pe care o avem. Vorbim de irigații, vorbim de ecologie, vorbim de îmbunătățiri funciare și de asociere, adică să adăugăm valoare produselor pe care le obținem”, explică Arnaud Van Strien viziunea după care coordonează și businessul pe care îl reprezintă.

Semnele bune vin de sus...

Și să nu credeți cumva că de la autoritățile agricole... Nicidecum! Cu o agricultură încă dependentă de capriciile vremii, ploile din ultima vreme dau speranțe fermierilor afectați de un 2020 secetos și pandemic. Cu toate acestea, încă sunt zone din țară, mai ales în Dobrogea și Moldova, unde umiditatea din sol e la cote foarte scăzute. „E un început bun pentru anul agricol. Față de anul trecut a plouat mai mult, simțim că fermierii au reînviat. Acum să vedem, până nu este recolta în hambar, cum se spune, mai avem puțin de lucru”, spune Arnaud Van Strien.

Anul 2020 a fost un an dificil pentru agricultură, unul dintre cei mai grei ani din ultimii 30, spun fermierii. Însă indiferent de starea vremii, de pandemie sau alte neajunsuri care ne-au dat târcoale încă din primăvară, lucrul câmpului nu s-a oprit, iar fermierii s-au aflat cu adevărat în linia întâi. Interlocutorul nostru confirmă: „Bineînțeles, putem să vorbim de pandemie, dar țin încă o dată să felicit toți oamenii din mediul în care activăm, pentru că agricultura nu s-a oprit. Și nu mă refer doar la oamenii de teren sau la ingineri agronomi, ci la toată industria. Chiar dacă riscul există, pentru că e vorba de deplasare, de contactul direct cu alți oameni, pot să spun că am făcut față cu profesionalism, în primul rând. E adevărat că și autoritățile ne-au permis și au înțeles că agricultura este un domeniu care nu se poate opri și trebuia să ne deplasăm chiar în perioada de lockdown”.

Secetă la sol, irigații pe hârtie

Mulți dintre fermierii României concluzionau, la sfârșitul anului trecut, că pandemia care a făcut cel mai mare rău agriculturii a fost cea de... secetă! „Covidul a avut și are impactul lui negativ, însă cea mai mare problemă pentru agricultură, în 2020, a fost seceta care a făcut ravagii în zonele din București spre Marea Neagră și mergând până în Brăila și deasupra, în zona Moldovei. Nu că a fost trist, a fost dezastruos. Și eu sunt fermier în Franța și știu exact cât timp și bani se investesc, iar când vezi că toată munca pe care ai făcut-o în toamnă deja puteți să o întoarceți în primăvară... Semeni prășitoare și la fel, același rezultat. În luna mai, câmpurile din Constanța și Brăila erau maro și aveam vegetație de 10 cm... o catastrofă pentru fermieri!”, afirmă directorul general al companiei IPSO Agricultură.

Suntem obișnuiți – și nu o spun cu mândrie, e trista realitate – să plasăm agricultura românească la extreme: ferme mici vs ferme mari, secetă vs inundații, importuri vs exporturi, producții vs iluzii... După același tipar, dar indiferent de putința noastră, a fost și 2020: dezastru pentru unii, aur pentru alții. „Trebuie să tratăm lucrurile cu seriozitate, chiar dacă acum ne bucurăm de mai multă umiditate în sol. Dacă nu va fi un an bun, și nu vorbim aici de utilaje sau alte investiții, ci numai de supraviețuire, mulți fermieri vor pune lacătul pe ușă, pentru că deja sunt la limită. A fost un an dezastruos pentru unii, chiar catastrofal pentru alții, sper din toată inima că pentru ei 2021 va fi bun, dar în același timp un an cu producții și recolte foarte bune pentru fermieri din Giurgiu, Teleorman, Timiș”, atenționează Van Strien.

Iar dacă ajungem la capitolul irigații, Dumnezeu cu mila! Tot de la nori ne vine speranța de apă. „Despre irigații vorbim doar atunci când avem secetă, cam la fiecare doi, trei ani. După care vine un an mai bun, cum sperăm că va fi 2021 și uităm de irigații. Adică noi reacționăm, dar nu anticipăm și nu avem un plan concret. Tocmai din acest motiv trebuie să existe un plan național viabil, operațional pentru irigații, iar fermierii să fie susținuți să implementeze aceste sisteme. Câte hectare putem să irigăm, câte autostrăzi sau canale sunt pregătite și hai să facem treabă! Dar să facem, să nu devină numai o statistică pe hârtie sau cel mult niște pompe care aduc apa din Dunăre și atât”, spune interlocutorul nostru.

Cum e anul pentru fermieri, așa e și pentru firme

IPSO Agricultură este una dintre cele mai mari companii furnizoare de inputuri pentru agricultură din România. Dar pandemia nu a ocolit nici firmele, iar seceta a afectat în mod direct și vânzarea de tractoare și utilaje agricole, deoarece investițiile stau sub semnul prudenței. „Cum știți, noi facem parte dintr-un lanț, și când ceva merge rău, și noi, cei din industria de mașini agricole, suntem afectați. Seceta a afectat industria, piața a scăzut, dar această scădere este oarecum firească. E nevoie de o zonă de consolidare în această piață. Am avut niște ani care au fost destul de buni, vorbesc mai mult de firma pe care o reprezint, am fost ajutați și de fondurile europene care însă deja reprezintă o proporție mică a activității, a cifrei de afaceri. Așa că sper ca anul acesta să fie unul bun pentru fermieri. Dacă n-avem clienți, degeaba. Cum spunea un fermier: dacă e bine pentru ei, poate va fi bine și pentru noi. Dacă nu e bine pentru ei, nici măcar nu îndrăznim să întrebăm de investiții în utilaje... le deschidem ușa ca să-i întrebăm: ce faceți, sunteți bine?... fără gânduri la proiecte”, spune, realist, Arnaud Van Strien.

Una dintre cele mai mari probleme în starea de urgență instaurată anul trecut a fost aprovizionarea cu inputuri și piese de schimb, în plin sezon agricol, din cauza restricțiilor de circulație. Dar la IPSO Agricultură s-a lucrat la foc continuu pentru a preveni sincopele în relația directă cu fermierii. „În pandemie cel mai greu a fost să relaționăm direct cu fermierii. I-am încurajat și am spus tot timpul să fim atenți, să respectăm condițiile de igienă, am lucrat cu multe firme de acasă, dar când trebuie să livrezi piese sau să repari un tractor, asta nu se face de acasă. Deci toată forța noastră de post-vânzare, care numără la ora actuală aproximativ 300-350 de persoane, a fost pe teren, pe front, ca într-un război! Nu am închis nicio sucursală, iar pentru asta le mulțumesc tuturor tehnicienilor și îi felicit pentru că au fost prezenți în niște condiții deosebite; la piese de schimb, la fel, a trebuit să ne adaptăm să aducem piese, n-am avut niciun fel de întârziere, în afară de granițele care trebuiau trecute. Personal am încercat să țin legătura cu cât mai mulți clienți, din păcate am fost puțin pe teren. Cel mai bun birou este în câmp. Abia aștept să revenim într-o normalitate în care putem să avem libertate de circulație”, spune președintele APIMAR.

Poate că unul dintre cele mai sensibile aspecte în relația IPSO cu fermierii a fost legată de respectarea termenelor de plată, în condițiile în care mulți fermieri au avut producții zero la păioase, dar și la prășitoare. Cum a abordat compania problema? Ne-a explicat Arnaud Van Strien: „Sunt două aspecte. Primul, imposibilitatea de plată trebuie să fie reală, pentru că am avut niște situații și surprize neplăcute. Dar în situație reală încercăm să-i înțelegem pe clienți și să facem niște eșalonări de plăți. Nu este ușor, dar mai bine să încercăm să trecem un munte decât să forțăm, altfel închidem și după aia nu mai avem nimic. Adică relația s-a terminat... De aceea trebuie să fim și comprehensivi, să studiem și să ne punem de acord, să respectăm un pic și ce m-a învățat tata-socru, adică „Legea lui Om”, și, din moment ce plecăm de la un principiu cum este acesta, atunci lucrurile merg mai departe".

Însă nici pandemia și nici extremele agrometeo nu au stopat planurile de dezvoltare ale IPSO Agricultură. Până la urmă, acesta este semnalul că performanțele se obțin cu investiții, iar tehnologia trebuie susținută cu tehnica adecvată. Chiar dacă prudent, proiectele continuă în ferme, iar inovațiile ocupă un loc important în alegerile antreprenorilor români. „Am deschis un centru specializat pe zona de utilaje de ocazie la Fetești, am renovat un centru la Craiova, l-am făcut mai mare, am investit în total 3 milioane de euro și avem în plan să continuăm dezvoltarea. Am inaugurat în martie un punct pentru piese de schimb în Tecuci și, la un nivel mai înalt, suntem dealerii John Deere pentru România, Croația și, acum, Turcia. Prin urmare, la 1 septembrie 2020 am deschis o nouă filială, în Turcia”, arată directorul general IPSO Agricultură.

Valoare adăugată ZERO pentru exporturile agricole ale României

Deși poate că unii (chiar dintre cei care decid) nu pricep mai nimic din consecințele pe care le are deficitul balanței comerciale pentru economia națională, mulți folosesc sintagma mai ceva ca pe un slogan. Atâta vreme cât nu vom începe să procesăm în țară materia primă pe care o obținem în agricultură și astfel să-i adăugăm valoare produsului finit, nici nu are sens să pomenim despre echilibrarea balanței comerciale. „Investițiile au continuat și în 2020, și dacă ne uităm și din punct de vedere regional, macro-agricultura a beneficiat anul trecut de una dintre cele mai mari creșteri de creditare. Unde trebuie să fim atenți, la rentabilitate și profitabilitate. Și aici nu trebuie să ne mințim singuri. Dacă în Austria, spre exemplu, o fermă are un lanț integrat de valoare adăugată, adică produce materia primă și-o transformă în carne pe care o vinde în detaliu în propriul magazin, în România producem cereale care se duc în portul Constanța și sunt exportate. Valoarea adăugată e zero! În aceste condiții, dacă credem că o fermă de 40-50 de hectare, model austriac, se poate aplica la noi, greșim. Aud multe voci, și printre autorități, că „vom sprijini fermierii mici” și toate acestea. Trebuie să-i sprijinim, nu să le dăm. Am învățat de la bunica, ea a trăit între cele două războaie, că nu e suficient să îi dai omului pâine, ci trebuie să-l înveți cum să facă pâine. Adică poți să-i dai la început, dar după aceea el trebuie să-și facă pâinea și să trăiască singur. Altfel, o fermă care produce 4 tone pe 40 de hectare niciodată nu va avea bani și nimeni nu o va finanța, pentru că nu este viabilă”, explică Arnaud Van Strien.

Asocierea, cheia dezvoltării fermelor de familie

Se discută foarte mult despre micul fermier, ferma de familie și fermele mijlocii versus cele mari. Fără doar și poate, ferma de familie este considerată motorul agriculturii comunitare și viziunea PAC este de a susține dezvoltarea acestui tip de fermă. O fermă de 40 de hectare, considerată mică în România, dar medie în Austria sau în Franța, la alții presupune asociere și valoare adăugată producției, în timp ce, la noi, o astfel de fermă produce... semisubzistență. În lipsa asocierii în cooperative, șansele la o viitoare dezvoltare a fermelor mici românești sunt mult reduse. „Sunt două aspecte: fermele de familie trebuie să existe; ferme industriale, cum sunt aici în România, nu mai are nimeni în Uniunea Europeană și consider că acesta este un avantaj enorm pe care-l are România. Și o spun ca fermier francez, nu vorbesc din punctul de vedere al vânzătorului de utilaje agricole. Am o fermă de 120 de hectare în Franța. O păstrez din respect pentru generațiile anterioare, pentru bunicul meu care este venit cu o valiză din Olanda în Franța, în 1936. Însă nu e o fermă rentabilă, adică nu pot să trăiesc din ea, deși face exact ce fac și fermele din România: produce și vinde. Produce doar materie primă: grâu, rapiță... Trebuie să deschidem ochii, aceasta este realitatea. Bineînțeles că fermele familiale trebuie să rămână, dar trebuie să se asocieze; dacă fiecare are 50 de hectare și ne asociem 4-5 familii, vom lucra 250 de hectare. E altceva! Echipăm aceste ferme nu cu 5 tractoare, ci cu unul sau două tractoare, pentru reducerea costurilor. Și, foarte important, revenim la cum punem valoare adăugată. Spre exemplu, România este încă un importator de carne de orice fel și din păcate am distrus abatorizarea... nu comentez, dar este încă mult de făcut și e păcat pentru că România avea acum zeci de ani un sistem bine pus la punct”, spune șeful APIMAR.

Turcia ne servește lecția rentabilității

Deși avantajată de poziționarea geografică, de deschiderea la Marea Neagră, de resursele de relief și subteran pe care le are, România, țara potențialului nevalorificat, importă în continuare, și în procente foarte mari, principalele alimente de pe masa cetățenilor ei. „Bineînțeles că trebuie să existe portul Constanța, dar Constanța poate exista și pentru materia primă, și pentru valoarea adăugată. România are un mare avantaj prin faptul că este poziționată strategic, cu deschidere la Marea Neagră; este aur, avem Dunăre, apa cade de la munte până în Dunăre și apoi în Marea Neagră. Nu încercăm să recuperăm măcar un pic din această apă care cade, să o reținem ca să irigăm, să creăm aceste lanțuri de valoare. S-a început deja cu hipermarketurile, avem niște filiere de producție la legume, dar trebuie intensificate. Avem 15 milioane de oameni și România poate să fie un exportator net. Am fost în Turcia, care se pare că a înțeles cum stau lucrurile cu agricultura și a devenit al cincilea exportator de fructe și legume din lume.

Și mai uimește Turcia cu ceva: cumpără de aproape 20 de ori mai multe tractoare decât România! „Vă mai dau un număr, spre exemplu: Turcia este o piață de 45.000 de tractoare pe an. România a căzut și acum dacă suntem la 2.500 de unități. În Franța nu știu dacă ajungem la 27.000. De aceea cred foarte mult în afiliere, în cooperative agricole care pot crea valoare adăugată produselor pe care le obțin. În același timp, nimic nu ne oprește să continuăm cu aceste ferme mari, industriale, care trebuie și ele să-și continue viața, pentru că sunt efectiv forța în agricultura României. Nu spun asta pentru că le vindem niște utilaje, dar ei au înțeles perfect ce n-am reușit în Franța: eficientizarea producției și scăderea costurilor”, spune Arnaud Van Strien.

APIMAR și generația de mâine

În urmă cu patru ani, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) s-a implicat direct în formarea primei clase de învățământ profesional în sistem dual – mecanici agricoli, la Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” din București. „S-au făcut în ultimii ani progrese pentru învățământul agricol liceal și universitar, dar mai este mult de lucru. Ceea ce am făcut noi, prin APIMAR, înseamnă educație specializată, pentru că avem nevoie de tineri bine pregătiți care să vină din urmă. Am început acum patru ani, primul ciclu s-a finalizat, acum în atelier la IPSO avem deja câțiva tineri care au un job la 18 ani. Și am primit și părinții în vizită la noi. Unii n-au crezut că se poate lucra cu așa tehnologie, alții ne-au mulțumit că le oferim copiilor un viitor. Este trist să tot vedem cum pleacă tinerii din țară. Și am zis: voi face tot ce este posibil ca să rămână. Să le oferim o educație și după aceea să le oferim un loc de muncă. Vom continua acest proiect pentru că este un câștig de ambele părți”, ne-a confirmat președintele APIMAR.

Articol scris de: CARMEN NICOLAE

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html