Satul românesc e tot mai gol. Ne pleacă tinerii. Și nu doar din mediul rural. Exportăm forță de muncă, de cele mai multe ori calificată, și importăm necalificați. Traiul la țară, chiar și acum, în 2024, e departe de a fi decent. Avem orașe în care se trăiește la limita sărăciei, ce pretenții să avem la sate?...

În condițiile de mai sus, e cazul să amintesc nivelul de cultură, de civilizație, de educație? Diferențele sunt minuscule între sat și oraș. Un lucru bun ne-a adus pandemia de covid: am învățat să folosim apa și săpunul. Haz de necaz.

Mă întorc la agricultură și la spațiul rural. Există comunități rurale care, datorită mediului privat și cu ceva ajutor de la primul gospodar al comunei, sunt astăzi înfloritoare. România are locuri pitorești, dispune de o gastronomie generoasă și are oameni harnici, care, sprijiniți de politic, de guvernanți, prin legislație, în principal, ar putea muta munții din loc. Din păcate, ne lipsește coerența, nu avem măsuri legislative care să asigure stabilitate, predictibilitate. Dacă repet că nu avem strategii, o să ziceți că am un fix. Da, îl recunosc. Ne lipsesc multe și în ceea ce privește sistemul de învățământ. Și aici tot de strategie e vorba.

Pentru că am amintit politicul, schimbul de generații în agricultură e în gura tuturor politicienilor, dar faptele ne arată că reforma agrară în țara noastră e tot mai departe. Tinerii fermieri sunt copleșiți de probleme și speriați mai ales de lipsa de reacție a autorităților. Cine-și poate dori un viitor într-o agricultură pentru care guvernanții n-au ochi și urechi?! Și, totuși, există tineri care preiau afacerile agricole de la părinți. Mai există unii tineri care n-au ce prelua la țară și, cu toate astea, aleg traiul în mediul rural și investesc în mici afaceri agricole ori neagricole.

Mă bucur ori de câte ori întâlnesc astfel de tineri. Așa cum mă bucur când întâlnesc fermieri maturi care se întorc „pe băncile școlii” din dorința de a fi la zi cu tot ce-i legat de afacerea lor, pentru a putea înțelege fenomenele și a-și gestiona profitabil businessul.

De asemenea, digitalizarea și toate gadgeturile apărute în ultimii ani contribuie la întinerirea agriculturii. La modul real, statul român nu prea are vreo contribuție. Din nou, mediul privat are un aport la schimbul de generații în agricultură și la dezvoltarea comunităților rurale.

Exemplul pe care-l dau, pentru că merită, este Clubul Fermierilor Români, o asociație profesională care a reușit într-un timp scurt, având șase ani de funcționare, să miște lucruri în agricultură, să facă ceva real pentru tineri, pentru satul românesc. Pe scurt, a format adevărați antreprenori. Iar în octombrie, a lansat Centrul de Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenorilor din Agricultură, cu scopul „de a consolida o comunitate puternică de fermieri antreprenori de succes, capabilă să inițieze și să susțină transformări economice, sociale, politice și tehnologice, contribuind astfel la o agricultură românească competitivă la nivel global și la crearea unui mediu rural atractiv”.

Dacă ne uităm în urmă, avem siguranța că această nouă inițiativă a Clubului Fermierilor va fi încununată de succes, așa cum sunt și restul programelor derulate de Club. Tineri Lideri pentru Agricultură este primul program major care vine cu o abordare integrată privind Succesiunea – Competitivitatea – Leadershipul tinerilor în comunitatea rurală. Programul numără până în prezent 300 de absolvenți, cu un obiectiv de 1.000 de tineri fermieri până în 2027.

Antreprenor în Agricultura 4.0 este celălalt program cu care se mândrește Clubul. Investind în perfecționarea managerială și adaptarea la nevoile pieței, fermierii își pot asigura un venit decent. Este dovedit că formarea și perfecționarea abilităților antreprenoriale reprezintă cel mai bun și durabil răspuns la criza multiplă cu care se confruntă astăzi agricultura.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură a ajuns deja la a șasea generație, iar Antreprenor în Agricultura 4.0 este la a patra serie. Acum, obiectivul Centrului de Inovare și Formare este „formarea tinerilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadershipul la nivel de ferme și conducerea ecosistemelor agricole, implicarea pro-activă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural”.

Am vorbit cu mulți dintre cei care au absolvit programele respective și pot spune că am întâlnit și români fericiți că au mers la școală. Însă la o școală diferită de cea clasică, o școală care, cum mi-a zis o tânără, a determinat-o să se întoarcă acasă la țară și să se ocupe de afacerea agricolă a familiei. Ce să vezi, a învățat să gestioneze ferma așa încât să nu mai aibă pierderi, a învățat arta negocierii și comunicării, aducând un suflu nou și multe alte beneficii fermei și familiei.

Într-un context agricol marcat de schimbări tehnologice, economice, climatice, care se întâmplă cu rapiditate, fermierii au nevoie de sprijin pentru a se adapta. Prin Centrul de Inovare și Formare, fermierii au acces la educație și resurse moderne pentru a face față cu succes tuturor provocărilor.

Ar fi bine ca guvernanții să pună umărul la sprijinirea tuturor inițiativelor mediului privat. Cine știe, poate într-un viitor nu prea îndepărtat.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Cine-i de vină? Toți!

Fermierii, mai săraci și discriminați de o legislație șchioapă

Alba-neagra cu banii europeni

Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), provine dintr-o familie de fermieri din județul Brăila, de la Tufești. Absolvent al USAMV București, a lucrat o vreme în ferma familiei, după care timp de zece ani a condus Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Brăila, iar în ultimii trei ani îl găsim în conducerea MADR. În luna decembrie, Sorin Moise împlinește 44 de ani și se mândrește cu faptul că de 25 de ani activează în sectorul agricol, punând la socoteală și facultatea, când a participat la stagii de practică și și-a ajutat familia în afacerea agricolă. Cu secretarul de stat Sorin Moise am abordat provocările și oportunitățile din agricultură, dar și din spațiul rural.

Reporter: Ultimii ani nu au fost ușori pentru agricultură, iar anul acesta a început cu protestele fermierilor, a continuat cu seceta cruntă şi cuţitul a cam ajuns la os, sacul s-a cam golit. Fermierii au nevoie de investiţii şi de sprijin pentru a relua ciclul de producție. Aţi luat nişte măsuri urgente la nivel de minister, împreună cu colegii dvs. Care sunt acestea?

Sorin Moise: Au fost adoptate trei acte normative foarte importante și toate sunt cumva legate de seceta din acest an. O să încep cu primul, în care discutăm de despăgubirile pentru secetă, discutăm de 1.000 lei pe hectar pentru fermierii care au grad de afectare de peste 30% calamitate pe cultură. Banii vor ajunge în conturile fermierilor cel mai probabil până în 10 noiembrie. Menționez că banii există în bugetul Ministerului Agriculturii, au fost alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului.

Al doilea act normativ la fel de important este cel referitor la amânarea datoriilor fermierilor, atât către bănci, cât şi către furnizorii de inputuri agricole, până în vara anului viitor. Cei care au un proces-verbal de calamitate cu minimum 30% pot să beneficieze de prevederile acestei ordonanţe şi să-şi amâne ratele. Acum nu ştiu dacă e bine sau nu, pentru că nu ne garantează nimeni că anul viitor va fi unul bun, adică nu ne-am dori ca anul viitor, dacă ne confruntăm din nou cu seceta, să le mai punem o povară amânând această rată. Sunt sigur că fermierii noştri au fost tot timpul conştienţi de ce se întâmplă şi că sunt nişte oameni foarte serioşi. Dacă au avut posibilitatea să plătească cât au putut, au plătit. Dar noi am venit cu acest act normativ ca să nu se creeze abuzuri asupra lor, să nu vină cu dobânzi penalizatoare, cu executări silite pe utilaje, deci e un instrument de protecţie pentru fermieri.

Şi ultimul act normativ este o regândire a programului „Creditul fermierului”, unde venim cu suplimentarea garanţiei de stat de la 80% la 100%, deci fermierul nu mai trebuie să pună absolut nimic garanţie. De asemenea, ROBOR-ul este susţinut de Ministerul Agriculturii. Deci au o rată foarte mică şi cam atât pică în sarcina lor de plată. Foarte important este că acum, „Creditul fermierului” vine şi cu posibilitatea plăţii ratelor la creditele neperformante, pentru că în trecut fermierii nu puteau să plătească din aceste credite ratele către alte credite. Acum le oferim această posibilitate, să plătească ratele către credite neperformante, ceea ce este foarte important. Adică, dacă au un credit cu dobândă de 12%, plătesc din creditul actual ratele acolo şi rămân cu rate la un credit cu dobândă de 3% sau cât va fi dobânda aici.

Încă o veste bună, fermierii s-au obişnuit cu ea, din 16 octombrie APIA a început plata avansurilor, astfel încât ne dorim ca până la 1 decembrie toţi banii de care discutăm acum să fie cumva la dispoziţia fermierilor. Pentru că e foarte important ca ei să-şi termine ce au de plată, anul financiar, să nu treacă cu datorii din anul acesta în anul viitor. Cam astea sunt măsurile de care s-a ocupat în ultimul timp Ministerul Agriculturii şi trebuie să mulţumim Guvernului că a fost alături de noi şi am găsit înţelegere, pentru că aproape în fiecare săptămână ministrul Agriculturii era la primul ministru cu mâna întinsă să mai ceară nişte bani.

„Agricultura nu poate fi făcută fără oameni, fără tineri, iar din păcate principala problemă pe care o are Europa, şi chiar pe plan mondial am putea spune că există această problemă, este depopularea spaţiului rural.”

Eforturi pentru popularea zonelor rurale

Reporter: Proveniți din mediul rural, cunoașteți problemele satului românesc...

Sorin Moise: Când vorbim de agricultură și de spațiul rural ar trebui să plecăm în primul rând de la resursa umană. Agricultura nu poate fi făcută fără oameni, fără tineri, iar din păcate principala problemă pe care o are Europa, şi chiar pe plan mondial am putea spune că există această problemă, este depopularea spaţiului rural. Pentru că din ce în ce mai mulţi tineri sunt atraşi de mirajul urban, fără să poată să explice efectiv care sunt beneficiile mutatului într-o zonă urbană. În spaţiul rural, ştim cu toţii, sunt mult mai multe beneficii. Discutăm aici de sănătate, de partea financiară, dar, într-adevăr, locuitul într-un spaţiu rural înseamnă şi multă muncă. Iar din păcate, din ce în ce mai mulţi tineri preferă un stil de viaţă mai liniştit, mai lejer şi tocmai aici intervine rolul nostru, al autorităţilor, care trebuie să-i convingem, să-i educăm, să stăm de vorbă cu ei, să-i convingem să meargă în instituţiile în care să putem să-i pregătim, stagii de practică, cursuri la Direcţiile Agricole şi şcoli de specializare în liceele agricole şi în universităţile de specialitate, ca să revină în spaţiul rural.

Reporter: Problema este că statul investește 20 – 25 de ani într-un om, până îşi termină studiile, inclusiv cele superioare, şi aici în ţară nu reuşim să-i oferim un salariu, un loc de muncă decent, şi atunci el pleacă în străinătate. Ba mai mult decât atât, există această goană după oameni bine pregătiţi din partea companiilor din ţările europene.

Sorin Moise: Globalizarea încet-încet cuprinde şi România. Pe de o parte avem oameni, de la forţă de muncă brută până la specialişti de cel mai înalt nivel, care pleacă din domeniul agricol din România şi muncesc în alte ţări. În acelaşi timp, în România vedem c-au început să vină muncitori din toate ţările lumii, ţări care livrează forţă de muncă în Europa. Chiar recent vorbeam cu un prieten din Brăila, are o fermă de ovine, şi care-mi spunea că i-au venit șase muncitori cred că din Sri Lanka, şi spunea că-i are de vreo lună, a început să se înţeleagă cu ei.

Reporter: E o soluţie, dar oare e de viitor? Cum vedeţi popularea satului românesc sau fixarea forţei de muncă în locul de naştere sau măcar într-un areal mai restrâns?

Sorin Moise: Ministerul Agriculturii alocă resurse importante financiare pentru instalarea tinerilor fermieri în spaţiul rural. Deja am avut o măsură care s-a închis, fondurile au fost epuizate, discutăm de o alocare financiară de 210 milioane de euro, undeva la suma maximă pe proiect de 70.000 de euro doar pentru tinerii fermieri, sută la sută finanţare europeană. Nu trebuia să pună niciun ban, dacă era eligibil.

În afară de această măsură dedicată exclusiv tinerilor fermieri, şi în celelalte măsuri tinerii fermieri sunt prioritizaţi prin prisma punctajului. Dacă exploataţia este deţinută de un tânăr fermier sau dacă din exploataţie face parte şi un tânăr, el primeşte un punctaj suplimentar.

Revin la zona de învăţământ. Avem măsura prin PNRR, prin care fiecare liceu agricol din România va primi o finanţare tocmai pentru a-şi adapta curricula şi toate materiile la nevoile actuale, adică curricula va fi făcută de Ministerul Educaţiei, dar în parteneriat cu universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară din România şi vor fi adaptate, spunem noi, nevoilor zonale şi regionale, pentru că aţi văzut că în funcţie de zonă nu sunt aceleaşi nevoi. Poate e o zonă în care predomină sectorul zootehnic, creşterea de bovine, ovine, vacă de carne, vacă de lapte, în zonă la mine la Brăila cu preponderenţă sunt de interes studiile agricole şi agronomice pentru că acolo producem foarte multe cereale, avem zone cu specific pe pomicultură, pe viticultură, deci trebuie cumva să ne adaptăm, să nu mai creăm o materie universal valabilă în toată ţara.

„Agricultura nu mai poate fi făcută la fel ca înainte. Este un moment zero, este un moment în care dacă nu înţelegem că trebuie să ne valorificăm producţia şi să aducem valoare adăugată în fermele noastre, e posibil să închidem afacerile.”

Nevoile unesc agricultorii

Reporter: Vorbim despre dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc, vorbim despre fixarea locului de muncă şi mai ales de crearea de locuri de muncă, de realizarea de afaceri care să crească numărul locurilor de muncă, ați amintit de zonare și știm foarte bine că zona montană este una cu totul specială. Ce măsuri există sau aveți în vedere pentru dezvoltarea zonei montane?

Sorin Moise: Zona montană a avut tot timpul alocări separate, pentru că a fost o cerinţă specială din partea asociaţiilor de profil din zonele respective. Și pe bună dreptate, pentru că ştim cu toţii, viaţa la munte e frumoasă dar nu e uşoară, mai ales în contextul în care vedem că sunt tot felul de provocări, atât din cauza animalelor sălbatice, cât şi din cauza faptului că trebuie efectiv să stai să munceşti în vârful muntelui şi câteodată eşti rupt de realitate. Tocmai de aceea am considerat necesară alocarea separată pentru zona montană, unde beneficiari pot fi doar cetăţenii care locuiesc în acele zone, tinerii.

Făcând o analiză simplă, ne dăm seama că cele mai puternice agriculturi din Uniunea Europeană sunt cele care au cea mai mare valoare adăugată pe hectar, şi discutăm de Italia, Olanda, Spania, Franţa, de unde nu pleacă niciun bob de grâu ca materie primă brută sau niciun litru de lapte sau niciun kilogram de carne. Totul e procesat, făcut în aşa fel încât să aducă cât mai multă valoare adăugată fermierului respectiv. Ţinând cont şi plecând de la aceste considerente, alocările pe care le-am făcut pentru zona de procesare în acest an au fost din fonduri europene, o măsură de 210 milioane de euro şi ne-a surprins interesul foarte mare pe care l-au avut fermierii noştri pe această măsură, pentru că la această alocare am avut proiecte depuse de 1,1 miliarde de euro, deci de cinci ori mai multe proiecte depuse. Încercăm să suplimentăm sumele, pentru ca să putem să oferim bani pentru toate proiectele care au fost eligibile pe această măsură de procesare, am cerut deja un acord Comisiei Europene pentru a realoca din anumite scheme sau măsuri care considerăm noi că nu sunt de un aşa mare interes pentru fermieri.

Trebuie să fim realişti, în contextul în care în ultimii patru-cinci ani am avut o serie de provocări, agricultura nu mai poate fi făcută la fel ca înainte. Este un moment zero, este un moment în care dacă nu înţelegem că trebuie să ne valorificăm producţia şi să aducem valoare adăugată în fermele noastre, e posibil să închidem afacerile.

Reporter: Aminteaţi țări din UE unde trebuie să punctăm că există o tradiţie în ceea ce înseamnă asociere, cooperative agricole. Din păcate, la noi asocierea de orice fel nu prea funcționează. În acele ţări pe care le-ați menționat sunt cooperative care funcţionează de 40, 50, 60 de ani sau chiar mai mult, şi care au o dezvoltare continuă.

Sorin Moise: Dacă ne uităm la istorie ne dăm seama că şi pe ei tot nevoile i-au unit, i-au făcut la momentul respectiv, acum 50-60 de ani, să pună bazele acestor cooperative. Cred că aceşti ani prin care am trecut, din cauza crizelor succesive care au venit, din cauza secetei şi schimbărilor climatice, cumva fermierii noştri au devenit din ce în ce mai uniţi. Am avut la minister discuţii, în ultimii trei ani şi în ultimul an mai ales, cu asociaţii de fermieri şi-i văd pe toţi că au început să vorbească aceeaşi limbă. Adică au început să devină mai uniţi, să aibă acelaşi interes, ceea ce e foarte important. Pentru că şi pentru noi, ca autoritate, una e să-ţi vină zece asociaţii care solicită acelaşi lucru, alta e să-ţi vină zece asociaţii care să solicite zece soluţii diferite pentru zece probleme diferite. Eu am un exemplu foarte bun, şi revin la mine la Brăila, avem acolo Braicoop, o cooperativă agricolă destul de mare, care acum înţeleg că au şi un proiect european pe care să-l implementeze în perioada următoare, văd că fermierii sunt uniţi, că lucrează foarte bine, şi încet-încet se leagă şi prietenii între ei, îşi dau sfaturi, consultanţă, cei are au experienţă mai mare îi ajută pe cei tineri şi până la urmă cred că asta e cheia şi soluţia într-o cooperativă. Ministerul Agriculturii trebuie să vină şi el cu o finanţare, cu facilităţi fiscale pentru cooperative, cu care am şi venit, cu punctaje suplimentare sau cu facilităţi în accesarea măsurilor, dar şi în interiorul lor cooperativele trebuie să-şi gestioneze foarte bine problemele, astfel încât să-şi atragă noi membri şi să aibă un punct comun de dialog cu Ministerul Agriculturii.

Perdele forestiere pentru combaterea schimbărilor climatice

Reporter: Aţi menționat schimbările climatice. Iată că de mai bine de trei ani avem parte de secetă, lucru neplăcut pentru ceea ce înseamnă supravieţuirea agricultorilor care nu au parte de irigaţii sau de a putea să intervină atunci când este nevoie, astfel încât cultura să supravieţuiască şi să producă măcar atât cât s-a investit în ea. Anul acesta, în 2024, trebuie să recunoaştem că cei care şi-au scos cheltuiala sunt fericiţi.

Sorin Moise: De trei ani de când sunt în MADR am participat în numele ministerului la foarte multe conferinţe, prin Washington, în Dubai, în Paris, în Berlin, în foarte multe zone de interes. Vreau să vă spun că în toate zonele în care am participat, principalele două probleme acestea erau: prima – depopularea spaţiului rural, şi a doua – schimbările climatice, care devin din ce în ce mai agresive peste tot mapamondul. Deci nu e ţară care să nu se plângă, se plângeau olandezii acum doi ani de secetă. Vă daţi seama?! Şi ei spuneau că e secetă că plouă o dată la trei-patru zile! Trebuie să ne canalizăm eforturile concentrat, pentru că noi oricum avem nişte alocări financiare pentru combaterea schimbărilor climatice, şi principala măsură pe care ministerul o are este dezvoltarea sistemului de irigaţii prin Programul naţional de irigaţii, cu o valoare de 1,8 miliarde de euro pentru următorii ani, sume din bugetul naţional, deci aici discutăm de infrastructura principală de irigaţii, şi în completare venim cu banii din fonduri europene, PNS din acestă perioadă, 400 milioane de euro pentru refacerea infrastructurii secundare de irigaţii şi 100 milioane euro pentru înfiinţarea sistemelor de irigaţii la nivel de fermă. În zonele în care ANIF-ul nu a avut OUAI-uri constituite sau nu a avut reţea constituită, acolo mai sunt fermieri cu surse de apă în vecinătate unde vor să-şi facă şi ei un sistem să poată să irige 50-100 de hectare care le-ar fi de mare folos în această perioadă.

În ferma familiei mele, de câţiva ani se folosește irigatul prin picurare. Nu pot spune că este o soluţie ideală, dar este o soluţie care ne-a ajutat să trecem peste aceşti ani grei.

Reporter: Dar care necesită o investiţie foarte mare pe hectar.

Sorin Moise: În fiecare an, dar discutam cu nişte vecini şi mă întrebau: nu e scump? Şi le-am zis: e scump, dar când văd porumbul că e verde cel puţin sunt sănătos la cap. În momentul în care vezi că ţi se usucă porumbul pe câmp, nu mai ai absolut nimic. Şi nu doar porumbul, ci toate culturile. Deci despre asta discutăm. Ca să poţi să mergi mai departe, trebuie să fii sănătos, iar schimbările astea climatice cel mai tare ne afectează integritatea psihică.

„E clar că aceste schimbări climatice vin destul de agresiv peste noi, şi dacă nu vom lua măsuri, vom suporta consecinţele cu toţii.”

În continuare, alte măsuri pe care ministerul le-a luat pentru a combate schimbările climatice, avem prinsă în PNS o măsură în valoare de 12 milioane de euro, cu 200.000 euro pe proiect, pentru înfiinţare de perdele forestiere la nivel de fermă. Este o măsură tot cu sută la sută finanţare europeană, adică fermierul nu trebuie să pună nimic, urmează probabil să apară în perioada următoare.

Avem şi măsura de la Mediu din PNRR, acea măsură de împădurire prin care România şi-a luat un angajament să împădurească câteva mii de hectare, iar aici noi am sfătuit tot timpul fermierii care au terenuri degradate sau pe care nu le pot iriga şi ştiu că au producţii foarte mici în ultimii ani să facă această împădurire, mai ales dacă sunt terenuri în proprietatea lor sau pe care au contracte de arendă sau de concesiune pe o perioadă mai mare de 20 de ani. În toată această perioadă fermierul va primi o pierdere de venit de la Ministerul Agriculturii, subvenţia, dar şi o subvenţie specială de la Ministerul Mediului, în total ar fi undeva la 600 de euro pe hectar, dacă nu mă înşel, plus costurile iniţiale cu înfiinţarea pădurii, care sunt decontate de Ministerul Mediului. Deci este o măsură binevenită, mai ales pentru zona de sud extrem al României, de sud-est, zonele cele mai afectate de seceta din ultimii trei-patru ani.

Am văzut în ultimii ani furtuni de nisip în zona Bărăganului, la mine în Brăila. Eu am văzut în Ialomiţa, Brăila, am plecat într-o după-amiază de vară de la Brăila spre Ialomiţa, furtuni de nisip. N-am văzut în viaţa mea aşa ceva! E clar că aceste schimbări climatice vin destul de agresiv peste noi, şi dacă nu vom lua măsuri, vom suporta consecinţele cu toţii.

„Green Deal nu a fost adaptat la nevoile pe care le au fermierii astăzi, pentru că fermierii astăzi, în toată Europa, sunt îndatoraţi. Pot să las teren pârloagă dacă-mi dai 500 de euro pe hectar. Trebuie găsit un echilibru.”

Reporter: Să vorbim, scurt, de ambițiile, strategiile Bruxellesului referitoare la mediu și climă. 

Sorin Moise: Este clar că setul de măsuri pe care l-a propus Comisia Europeană a fost pe baza unor analize făcute şi verificând ce s-a întâmplat în ultimii 10-20 de ani cu clima din Europa. E clar că nişte beneficii, cel mai probabil pe termen lung, vor fi, dacă am aplica Green Deal-ul exact aşa cum îl dorește Bruxellesul.

Din păcate, acest Green Deal nu a fost adaptat la nevoile pe care le au fermierii astăzi, pentru că fermierii astăzi, în toată Europa, sunt îndatoraţi, au credite şi trebuie să-şi plătească ratele la bancă. Pe ei nu-i interesează să lase terenul pârloagă sau un an să pună o cultură şi alt an altă cultură. Pe ei îi interesează în continuare să-şi optimizeze producţiile, ca să poată să obţină un venit mare şi să-şi plătească datoriile. Că dacă n-ar avea presiunea datoriilor, eu nu cred că ar fi atât de disperaţi aceşti fermieri. E clar că sunt îndatoraţi, au probleme, au făcut investiţii, tot noi i-am stimulat să facă şi aceste investiţii, aşa încât ori Comisia Europeană trebuie să facă ceva, şi deja a început să facă, adică s-o lase mai uşor cu ambiţiile legate de climă şi de mediu, ori trebuie să vină suplimentar cu alte sume de bani. Adică, pot să las teren pârloagă dacă-mi dai 500 de euro pe hectar. Şi atunci n-am nicio problemă, eu nu cred că e fermier în România care să nu vrea, în contextul în care am avut secetă în ultimii patru-cinci ani, să nu lase 100 de hectare pârloagă şi să ia 500 de euro pe hectar. Dar nu poate să lase pârloagă şi să ia 100 de euro, pentru că nu poate face nimic cu acei bani. Aici trebuie să găsim un echilibru şi un punct comun. Aceste probleme noi le-am transmis de anul trecut prin vocea miniştrilor care ne-au reprezentat la Bruxelles, prin vocea secretarilor de stat, şi le-am spus tot timpul că ambiţiile sunt prea mari, că fermierii nu mai fac faţă, dar a fost nevoie de protestele din iarnă ca să ne ia şi pe noi cineva în serios, pe noi ca ţară, pentru că acolo ridicam aceste probleme, dar părea că suntem singurii din UE care avem aceste probleme, deoarece colegii omologi ai noştri din alte ţări, niciunul nu ridica acest subiect.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: România solicită extinderea Cadrului Temporar de Criză și Tranziție și creșterea plafonului de ajutor 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 16 octombrie 2024, în prima zi de debut a Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 35.530.415,19 euro, reprezentând avans pentru un număr de 50.137 fermieri.

Campania de plăți în avans se derulează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2024, perioadă în care APIA va face plăți  în valoare de 1,2 miliarde euro pentru un număr de peste 700.000 de fermieri eligibili.

Reamintim că, statele membre pot acorda plăți în avans pentru intervențiile din Planul strategic PAC 2023-2027 la nivelul procentelor de 70% în ceea ce priveşte cuantumul intervențiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% din cuantumul intervențiilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2024. Plăţile pentru măsurile finanțate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 decembrie 2023.

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2024

CITEȘTE ȘI: Avansul pentru plățile directe, din 16 octombrie. S-au stabilit cuantumurile pe hectar și pe animal

Despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, aprobate

Problemele crescătorilor de vaci cu lapte

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că plata avansului pentru plățile directe va începe din 16 octombrie 2024. În acest sens, MADR a publicat în transparență decizională pe site-ul instituției proiectul de Ordin pentru aprobarea în anul 2024 a realocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe finanțate din FEGA, din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027.

„Prin demararea plăților de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la data stabilită, MADR își propune să asigure astfel capitalul financiar necesar pentru a permite beneficiarilor să-și elaboreze propriul plan de afaceri și program de dezvoltare pe termen scurt, în condiții de predictibilitate a nivelului sumelor pe care urmează să le primească”, transmite MADR.

Nivelul avansului este prevăzut la 70% din cuantumul plății, urmând a fi acordat pentru următoarele intervenții aferente plăților directe din Planul strategic PAC 2023 – 2027:

• PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS);

• PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS);

• PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;

• PD-04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil;

• PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale);

• PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști;

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte;

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit - carne de vită;

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte;

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine.

Cuantumul maxim planificat per hectar în cazul PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) este de 98,80 euro/ha, pentru PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști, subvenția e de 102,60 euro/ha, iar în cazul PD-04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil nivelul este stabilit la 69,76 euro/ha, prin redistribuirea fondurilor rămase disponibile în cadrul PD-05 și PD-06.

În cazul intervențiilor PD-01, PD-02 și PD-03, valoarea cuantumului per hectar la care se raportează nivelul avansului ia în calcul raportarea alocării financiare disponibile la suprafețele solicitate pentru plată în anul 2024, rezultând un cuantum maxim de 96,39 euro/ha pentru PD-01, 52,34 euro/ha pentru PD-02 și 42,47 euro/ha pentru PD-03.

Totodată, proiectul de ordin vizează aprobarea procentului maxim al avansului și cuantumul per cap animal la care se raportează acesta, pentru sprijinul cuplat din sectorul zootehnic. Astfel, cuantumurile maxime propuse sunt de 296,12 euro/cap în cazul PD-21, 190,82 euro/cap pentru PD-22, 160 euro/cap pentru PD-23, respectiv 12,54 euro/cap în cazul PD-24.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/9282-proiect-ordin-cuantum-avansuri.html.

CITEȘTE ȘI: „Creditul fermierului”, pentru plata restanțelor la furnizorii de inputuri, bănci și IFN-uri

Datoriile și executările se suspendă pe întregul lanț fermieri – distribuitori – producători/furnizori

Despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, aprobate

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) amintește fermierilor care au solicitat Sprijinul Complementar pentru Venit pentru Tinerii Fermieri CIS-YF (Intervenţia PD-03) că pot depune documentele care fac dovada formării sau a deținerii competențelor adecvate în domeniul agricol/agronomic până la 30 septembrie 2024, inclusiv.

Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri – Intervenția PD-03, reprezintă o plată anuală care se acordă tinerilor fermieri eligibili pentru plata BISS (Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității), cu vârsta de maximum 40 de ani în anul de cerere, instalați pentru prima dată ca șef al exploatației, pentru primele 50 de hectare eligibile determinate și care se acordă pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.

Tinerii fermieri sunt persoanele fizice care fac dovada formării sau a deţinerii competenţelor adecvate în domeniul agricol/agronomic conform art. 33, alin. 2 din Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările  și completările ulterioare, cu unul dintre următoarele documente:

a) diplomă/certificat pentru dovedirea absolvirii a cel puţin un curs de iniţiere în domeniul agronomic acreditat, eliberată/eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare (conform Ordonanţei Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), sau de către Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă sau DAJ;

b) diplomă/certificat/adeverinţă pentru dovedirea absolvirii unei forme de învăţământ agronomic, respectiv şcoală profesională, liceu, facultate, cursuri postuniversitare, doctorale etc.;

c) certificat de competenţe profesionale pentru dovedirea deţinerii de competenţe profesionale în domeniul agronomic, eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare, conform Ordonanţei Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau certificat de competenţe profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, eliberat de un centru de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, conform Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) document eliberat de un angajator situat pe teritoriul naţional sau al altui stat pentru dovedirea experienţei practice în activitatea agricolă de cel puţin 12 luni acumulată în ultimii 10 ani în cadrul unei exploataţii agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce populația globală continuă să crească, importanța agriculturii durabile în asigurarea securității alimentare nu poate fi subestimată, iar una dintre provocările cu care se confruntă industria este implicarea generațiilor viitoare în agricultură. Viitorul agriculturii, și implicit al securității alimentare globale, depinde de percepția asupra agriculturii ca o opțiune de carieră atractivă pentru tinerii de astăzi.

În mod tradițional, agricultura era văzută ca o industrie ce necesită un volum de muncă intens¹, adesea rezervată celor care provin din mediul rural sau au un istoric în familie. În pragul unei revoluții digitale, această percepție se schimbă rapid, iar inovațiile și tehnologia transformă agricultura, făcând-o mai eficientă și mai atractivă pentru tineri, inclusiv pentru cei care poate nu ar fi considerat o carieră în acest sector. 

Studii recente arată că instrumentele digitale joacă un rol crucial în depășirea barierelor care anterior descurajau mulți studenți să urmeze o carieră în agricultură^1,2. Tehnologii precum analiza datelor, inteligența artificială (AI) și software-ul avansat de management agricol au transformat agricultura într-o industrie bazată pe date³. Pentru studenții pasionați de tehnologie, inginerie și știința datelor, aceste instrumente oferă o oportunitate de a-și folosi abilitățile constructiv, contribuind la sustenabilitatea globală și inovația în agricultură. 

Conform politicilor Comisiei Europene⁴, digitalizarea sectorului agricol european are potențialul de a revoluționa industria, sporind eficiența, sustenabilitatea și competitivitatea, deoarece tehnologiile de vârf pot oferi un sprijin inestimabil pentru afacerile agricole. Această transformare este esențială pentru viitor, deoarece tehnologiile de ultimă generație oferă un sprijin inestimabil afacerilor din agricultură. Cu toate acestea, pentru a face digitalizarea incluzivă și accesibilă, este esențial ca factorii de decizie politică, liderii din industrie și furnizorii de tehnologie să colaboreze strâns pentru a promova beneficiile agriculturii digitale și pentru a echipa noua generație de fermieri cu pregătirea, resursele și stimulentele necesare pentru a îmbrățișa aceste tehnologii. 

Motivarea noii generații de lideri agricoli

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, este dedicată îmbunătățirii vieții celor care produc și a celor care consumă, asigurând progresul pentru generațiile viitoare. Angajamentul companiei modelează viitorul agriculturii prin integrarea tehnologiilor avansate în agricultură și motivarea noii generații de lideri agricoli. De pildă, în România, prin platforme precum Granular™ Link, o aplicație mobilă cuprinzătoare care integrează perfect expertiza agricolă cu tehnologia avansată, se oferă un instrument prin care fermierii au acces la informații digitale și cunoștințe, dând recomandări inteligente pentru culturi, alerte privind starea culturilor și avertismente despre boli. 

Noile generații de fermieri din prezent experimentează o transformare majoră în agricultură prin adoptarea instrumentelor digitale care simplifică operațiunile lor. Tehnologii precum cartografierea aplicațiilor cu rată variabilă au devenit esențiale, permițând utilizarea eficientă a semințelor și a îngrășămintelor, ceea ce reduce risipa și crește producțiile. Din acest motiv, soluții precum Granular™ Link se remarcă prin oferirea de monitorizare detaliată a culturilor prin imagini satelitare de înaltă rezoluție. Această abordare bazată pe date nu doar că împuternicește fermierii să ia decizii informate, dar și îmbunătățește productivitatea culturilor, cultivând un sentiment de încredere în gestionarea fermelor. 

Cosmin Iancu, în vârstă de 26 de ani, fermier și manager Picmar Prod - județul Ilfov:  „Ca tânăr fermier dintr-o nouă generație care a crescut cu dispozitive și tehnologii, văd soluțiile digitale ca pe instrumente esențiale pentru agricultura de astăzi. Ele îmi permit să monitorizez cu precizie fiecare aspect din cadrul fermei mele, de la sănătatea culturilor până la condițiile solului, totul în timp real, și mă simt împuternicit să iau decizii bazate pe date care îmbunătățesc eficiența practicilor agricole, fără a afecta mediul. Spre deosebire de metodele tradiționale, agricultura digitală mi-a oferit în ultimii ani un nivel de control, precizie și informații care pur și simplu nu erau posibile înainte. Căutam tehnologii de ultimă generație și, de exemplu, Granular™ Link a fost o schimbare majoră în simplificarea operațiunilor și maximizarea producțiilor. Am instalat aplicația și am fost impresionat deoarece am avut oportunitatea de a crea hărți pentru însămânțarea și fertilizarea variabilă a culturilor noastre de porumb, și floarea-soarelui, datorită funcțiilor avansate pe care le-am accesat în contul meu de fermier.”

Dincolo de managementul fermei, tinerii pot avea acces la instrumente mai largi de gestionare a sustenabilității, iar Corteva susține tehnicile de agricultură de precizie care îi ajută să îmbunătățească sănătatea solului și să optimizeze gestionarea apei, conservând în final apa și îmbunătățind calitatea acesteia, în special în regiunile care se confruntă cu deficit de apă. Spre exemplu, harta Agro Meteo oferă date în timp real despre precipitații și condițiile solului prin intermediul stațiilor meteo, împuternicind fermierii să ia decizii precise și specifice locației. 

Prin furnizarea de date și informații în timp real, Corteva ajută la transformarea agriculturii într-o opțiune accesibilă și atractivă pentru tineri. Valorificarea instrumentelor și resurselor de ultimă generație nu doar că îmbunătățește managementul fermei, dar aceste soluții reprezintă și instrumente care le permit tinerilor să vadă agricultura ca un domeniu în care își pot demonstra abilitățile, pot face o diferență și pot construi un viitor sustenabil.

Articol de: JEAN IONESCU, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru perioada de programare financiară 2023 – 2027 din cadrul Planului Strategic, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a încheiat primele 104 contracte de finanțare, cu o valoare totală de peste 26 milioane de euro.

Din totalul de 104 contracte, șase sunt încheiate pentru finanțare prin DR-27 „Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă”, având o valoare cumulată de peste cinci milioane de euro (5.551.528 euro).

Pe linia de finanțare DR-28 „Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural”, au fost încheiate în această primă etapă 16 contracte, în valoare totală de peste 15 milioane de euro (15.045.471 euro).

În ceea ce privește linia de finanțare DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, au fost semnate 82 de contracte de finanțare, având o valoare totală de 5.740.000 euro.

„Suntem încântați că am trecut și de etapa de contractare a acestor prime proiecte de investiții, care reflectă angajamentul nostru ferm de a sprijini dezvoltarea rurală și agricolă în România. Astfel, putem deschide și etapa de plată a cererilor de finanțare pentru implementarea în bune condiții a proiectelor. Prin aceste investiții, nu doar că îmbunătățim infrastructura și condițiile de viață din mediul rural, dar și încurajăm tinerii să se implice activ în agricultură, contribuind astfel la revitalizarea acestui sector vital”, declară George Chiriță, director general AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii, prin organizațiile profesionale, au trimis o scrisoare deschisă asociațiilor producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de tehnică agricolă, în care solicită evitarea practicilor din trecut prin care odată cu lansarea anumitor măsuri sau programe de finanțare a utilajelor agricole au crescut prețurile tractoarelor și mașinilor agricole.

„Furnizorii fie au crescut prețurile aproape de suma care era acordată ca finanțare, fie au crescut prețurile cu 20-30% dacă ne raportăm la diferențele de prețuri între leasing-ul direct de fermier și prețurile oferite prin diferite programe, inclusiv în Baza de Date a Prețurilor de Referință de la AFIR. De asemenea, adresăm solicitarea de a fi analizate prețurile de leasing și alinierea acestora la prețurile utilajelor din țările din vestul Uniunii Europene (de exemplu, Germania). Considerăm că este nevoie de un efort din partea tuturor părților implicate ca prețurile de achiziție să fie cât mai mici posibil prin aceste programe de finanțare, diminuate către prețul de achiziție la leasing în măsura în care este posibil, pentru a sprijini fermierii să traverseze această perioadă grea și să existe o colaborare reciproc avantajoasă pe termen scurt, pentru ca aceste parteneriate între fermieri și producătorii și distribuitorii de utilaje să continue în bune condiții pe termen mediu și lung. Sperăm că veți înțelege situațiile semnalate și veți acționa în consecință pentru a sprijini fermierii pentru continuarea activităților agricole și accesarea în condiții rezonabile a programelor de finanțare pentru achiziționarea utilajelor agricole”, se precizează în scrisoarea deschisă adresată producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de utilaje agricole.

Organizațiile semnatare ale scrisorii deschise semnalează următoarele aspecte:

1. Minimum 35% dintre fermieri riscă să intre în insolvență și ulterior în faliment la sfârșitul acestui an. Acest scenariu sumbru este cauzat de o serie de factori cumulativi, printre care: creșterea exagerată a prețurilor inputurilor agricole, prăbușirea prețurilor produselor agricole, seceta pedologică severă, arșița atmosferică și eventuale investiții care să le aducă un plus trebuie analizate și realizate cu mare atenție;

2. Extinderea programului RABLA pentru tractoare agricole – Guvernul a aprobat pentru acest program un buget de 100 de milioane de euro, prin care circa 5.000 de fermieri mici și medii vor putea obține câte 20.000 euro pentru a înlocui utilajele vechi şi poluante cu care lucrează în prezent. Fermierii susțin existența unor informații din piață că tractoarele care costau până recent în jur de 35.000 euro vor avea un preț majorat în mod nejustificat la 55.000 euro, plafonul maximal pentru program, făcând astfel accesul fermierilor la acest sprijin să fie unul limitat și mult restrâns, cu un număr redus de beneficiari;

3. Lansarea și derularea în 2024 a programelor aferente sM 4.1.1 - Investiții în exploatații agricole, DR 12 - Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați și DR 13 - Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal, reprezintă oportunități de finanțare pentru fermierii care doresc să achiziționeze utilaje agricole pentru activitățile din ferme.

Scrisoarea deschisă este semnată de conducerile Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Asociației Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli – FRULEG RO, Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin – UNCST BOVICOOP, Asociației Naționale a Cooperativelor Agroalimentare din România – COOP RO, Alianței pentru Agricultură și Cooperare – AAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Bugetul aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost suplimentat cu 20,84 milioane euro, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, un număr de 484 de proiecte eligibile fără finanțare ale tinerilor fermieri din zona montană și non montană vor beneficia de finanțare.

Prin aprobarea rapoartelor de selecție suplimentare au fost selectați pentru finanțare, din Lista proiectelor eligibile fără finanțare aferente sM 6.1 sesiunea 01/2021, un număr de 90 tineri fermieri din zona montană, proiectele având o valoare publică totală de 4.110.000 euro și 394 de tineri fermieri din zona non-montană, având o valoare publică totală de 16.720.000 euro.

În anul 2021, accesarea fondurilor nerambursabile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” s-a bucurat de un interes major din partea tinerilor. Având în vedere fondurile insuficiente și numărul proiectelor eligibile care au rămas nefinanțate, Autoritatea de Management a inițiat modificarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în vederea suplimentării alocării aferente submăsurii 6.1. Prin urmare, în urma aprobării versiunii 18.1 a PNDR prin Decizia C(2024) 2940 din 26 aprilie 2024, bugetul aferent submăsurii 6.1 a fost suplimentat cu valoarea de 20,84  milioane euro.

În perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va notifica solicitanții selectați pentru finanțare, conform Rapoartelor de selecție suplimentare publicate pe pagina de internet a agenției, în vederea încheierii contractelor de finanțare.

AFIR precizează că perioada maximă de implementare a planurilor de afaceri este 30 septembrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La finalul anului 2023, Grupul Agricover a înregistrat o valoare brută de 2,91 miliarde lei credite și avansuri acordate clienților în sold și 1,85 miliarde lei venituri din vânzarea de inputuri agricole (semințe certificate, produse de protecție a culturilor, produse de nutriție a culturilor și combustibili).

Anul trecut, Agricover a depășit pragul de 10.000 de clienți deserviți de Grup, la sfârșitul lunii decembrie numărul acestora fiind mai mare cu 5,3% față de decembrie 2022.

Grupul a continuat investițiile în compania de tehnologie specializată, lansând la finalul anului o nouă versiune a aplicației proprii, CROP360, dedicată administrării digitale a fermelor și a început distribuirea și comercializarea de soluții tech destinate agriculturii de precizie, pentru a susține pe toate planurile transformările accelerate necesare în administrarea fermelor.

**********

• 10.475 fermieri clienți unici la 31 decembrie 2023

• 2,91 miliarde lei valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate clienților Agricover Credit IFN la finalul anului 2023, în creștere cu 2,35% față de anul anterior

• 1,85 miliarde lei venituri totale pentru Agricover Distribution SA

• 44,19 milioane lei profit net consolidat la nivel de Grup

• 0,024 lei rezultatul consolidat pe acțiune în 2023

• 2,3 milioane lei investiții în programe de dezvoltare a fermierilor și tinerilor fermieri

**********

„Am reușit să obținem rezultate solide, în condițiile unui an complicat. 2023 a fost unul dintre cei mai dificili ani din istoria recentă și a fost dominat de incertitudini. Fermierii s-au confruntat cu un declin al productivității din cauza secetei, cu creșterea costurilor pentru înființarea culturilor și scăderea prețurilor de vânzare. Strategia noastră, centrată pe nevoile fermierilor, a constat în adaptarea soluțiilor financiare la noile condiții ale pieței și în asigurarea accesibilității inputurilor necesare ciclului agricol”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

Agricover Credit IFN a înregistrat o valoare brută a creditelor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2023 de 2,91 miliarde lei, cu 2,35% mai mare decât la 31 decembrie 2022. Agricover Credit IFN a generat o marjă netă a dobânzii de 8,17% în 2023, cu aproape 125 de puncte de bază mai mare decât marja netă a dobânzii generată în 2022, iar rata creditelor neperformante a fost de 3,87% la data de 31 decembrie 2023, sub media pieței locale pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor (4,09% la 30 septembrie 2023, pe baza Raportului privind stabilitatea financiară din decembrie 2023, publicat de BNR). Profitul înainte de impozit a fost de 91,1 milioane lei, în creștere cu 20,17% față de 2022.

Agricover Distribution a continuat să-și consolideze baza de clienți, numărul de fermieri deserviți pe parcursul anului ajungând la 9.100, cu aproape 4% mai mult decât în 2022. Veniturile din vânzarea de inputuri agricole au fost de 1,85 miliarde lei, în scădere cu 27,3% față de 2022, în concordanță cu scăderea prețurilor la produsele de tip „hard commodity” (îngrășăminte și combustibil), dar și ca urmare a reducerii cantităților achiziționate de fermieri în condițiile dificile ale anului.

În contextul unui an 2022 marcat de instabilitate și de perturbări majore ale lanțurilor de logistică la nivel mondial, Agricover Distribution a operat cu un nivel mai ridicat al stocurilor, pentru a asigura fermierilor acces la tratamentele de care au avut nevoie. Ajustarea rapidă a prețurilor pe piețele mondiale, din prima jumătate a lui 2023, a avut un impact asupra rezultatelor societății, o parte a stocurilor achiziționate în 2022 fiind vândute în 2023 la noul preț al pieței. Societatea și-a îmbunătățit semnificativ rezultatele în a doua jumătate a anului, când a obținut un EBITDA de 37,6 milioane lei, față de un EBITDA negativ de 31,2 milioane lei înregistrat în prima jumătate a aceluiași an.

În ansamblu, în perioada 2021-2023, afectată de întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare și/sau instabilitate geopolitică, când societatea a operat niveluri de stocuri mai mari decât anterior, Agricover Distribution a obținut un EBITDA cumulat de 127,3 milioane lei și un profit net cumulat de 56,6 milioane lei, incluzând aici și rezultatul anului 2023.

La nivel de Grup, Agricover și-a consolidat pozițiile de piață, atât în piața de finanțare pentru agricultură, cât și în cea de distribuție de inputuri agricole, profitul brut la nivel de Grup a fost de 61,1 milioane lei, rezultatele Agricover Distribution fiind parțial compensate de performanța excelentă a Agricover Credit IFN.

Grupul a investit anul trecut 2,3 milioane lei în proiecte de educație, dedicate fermierilor și tinerilor fermieri, consecvent misiunii asumate de a sprijini procesul de conectare cu agricultura viitorului. Garantarea siguranței alimentare pe termen lung presupune o atenție sporită la presiunile la care sunt supuși fermierii, inclusiv la nevoia imperativă de tehnologizare continuă sau schimbul de generații, având în vedere faptul că vârsta medie a fermierilor români este de peste 58 de ani.

Pentru anul 2024, Grupul și-a planificat o creștere profitabilă, urmărind să ofere unui număr cât mai mare de fermieri combinații sinergetice de produse pentru agricultură sustenabilă, soluții digitale și soluții de finanțare pentru a accelera adoptarea progresului tehnologic în vederea maximizării randamentelor și a îmbunătățirii profitabilității fermelor.

Având în vedere performanța financiară robustă, susținută încă de la înființarea sa în anul 2000, începând cu anul 2024 Agricover intenționează să-și modifice politica de a nu distribui dividende, vizând adoptarea unei rate de distribuire („dividend payout ratio”) de 30% din profitul operațiunilor consolidate după asigurarea necesarului de finanțare a creșterii operațiunilor Grupului și respectarea angajamentelor asumate față de finanțatori, la propunerea Consiliului de Administrație.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!