suprafata agricola - REVISTA FERMIERULUI

Fără o strategie, nimic nu funcționează. În agricultură se vorbește de sustenabilitate, randamente, profitabilitate, durabilitate. Cuvinte mari, însă neacoperite de fapte.

Cum ajungem la realitatea unor asemenea caracteristici fără să avem o strategie? Merge agricultura României fără strategie? Pare că da, poticnit, dar „merge și așa”.  

Ca în fiecare an, din 16 octombrie trebuia ca Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) să înceapă plata avansurilor către fermieri pentru anul de cerere 2023. La final de octombrie încă nu se făcuse vreo plată. Și nici nu avea cum, chiar dacă APIA și Ministerul Agriculturii anunțaseră pe 16, respectiv 17 octombrie 2023 că se începe plata subvențiilor în avans. Abia pe data de 23 octombrie s-a publicat, în Monitorul Oficial nr. 956, actul normativ emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la regimul subvențiilor aferente Campaniei de plată în avans, respectiv Ordinul 447/2023 pentru aprobarea în anul 2023 a relocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe decuplate finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă din cadrul Planului strategic PAC 2023 – 2027.

Pe 17 octombrie, MADR a postat pe pagina sa de internet în consultare publică actul normativ care reglementează avansurile, iar timp de zece zile toți cei interesați puteau să-și spună părerea. Ce s-a întâmplat practic? S-a mimat dezbaterea publică. Cum am spus mai sus, deja pe 23 octombrie, deci în mai puțin de zece zile, s-a aprobat în Guvern legislația necesară acordării avansurilor.

Cine urmărește pagina de internet a Ministerului Agriculturii poate remarca faptul că nu e prima dată când se postează acte normative în transparență decizională, pentru zece zile, și după una-două-cinci zile actul respectiv este aprobat în ședință de Guvern. Unde-i transparența? Unde-i dezbaterea? De ochii lumii ne facem că muncim.

Iar când IA (inteligența artificială) ia locul omului, probabil, prin diverse „artificii” (a se citi interese), posibilitatea ca lucrurile să o ia razna crește. O astfel de situație „razna” e legată tot de subvenții, fără de care pot rămâne mulți fermieri. De ce? Pentru că, în urma controalelor satelitare nu li se recunosc culturile declarate în cererea unică de plată. Mulți fermieri sunt în situația în care, de pildă, pe câmp au grâu, porumb, floarea-soarelui, iar satelitul IA susține altceva, că în loc de grâu e mazăre sau în loc de pășune e livadă, sau că soia e porumb, iar rapița e muștar.

Și minunea vine de la însăși autoritatea supremă în subvenționarea agriculturii, APIA, care le recomandă fermierilor să-și schimbe declarațiile și să… MINTĂ! Dacă nu vor, n-au decât să meargă în instanță. Deși poate părea o soluție, modificarea cererii unice și declararea în fals este în defavoarea fermierilor, deoarece vor avea probleme cu decontarea asigurărilor de cultură pe submăsura 17.1; vor avea probleme fiscale, generate de înregistrarea în contabilitate a unor inputuri pentru alte culturi etc. Ascunderea situațiilor din teren nu este o soluție viabilă pentru fermier și totuși autoritățile statului o recomandă. Cine va deconta în viitor? Fermierul și noi, populația. Va răspunde autoritatea, politicianul? Trecutul ne arată răspunsul. NU!

Alte „minuni” ne oferă și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), care lansează măsuri, ghiduri și după câteva ore sau zile sunt retrase. Sau vine cu niște termene că nici n-ai timp să te dezmeticești ca să ceri finanțare. Recent, a publicat pe pagina sa de internet Ghidul Solicitantului pentru obținerea finanțării acordate prin Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice realizate din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare. Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 9 - 23 noiembrie 2023. Două săptămâni! Eu râd. Voi?

România, a opta minune a lumii, de (ne)povestit.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

Pe 9 decembrie 2021, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a participat la ședința Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români, în care au fost prezentate bilanțul pentru 2021 și planul de acțiuni pentru 2022. În aceeași zi, ministrul s-a întâlnit cu fermierii participanți la programele „Antreprenor în Agricultura 4.0” și „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulate de Club în scopul pregătirii fermierilor pentru ridicarea nivelului de competențe manageriale și profesionale ale acestora, dezvoltarea propriilor afaceri agricole și creșterea competitivității și profitabilității fermelor din România.

Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, a precizat că asociația are reprezentare națională și capacitatea de promovare a intereselor fermierilor pentru asigurarea competitivității și rezilienței fermelor. Organizația se concentrează pe serviciile de consultanță care creează valoarea adăugată pentru fermieri, precum managementul riscului în ferme (asigurări agricole), valorificarea producției agricole (comerț cu cereale) și optimizarea investiției în tehnologizarea fermelor (consultanță utilaje agricole). „Clubul continuă să dezvolte programele de pregătire profesională și activitățile de reprezentare și informare-comunicare pentru fermieri, și vizează pe termen mediu-lung să devină un think tank specializat pe agricultură și să ofere input relevant, strategic pentru Guvern și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a spus Florian Ciolacu.

Dan Hurduc, președintele în exercițiu, a evidențiat implicarea activă, susținută a Clubului în elaborarea PNS prin participarea la grupurile de lucru de la nivelul MADR și a organizării grupurilor de lucru regionale pentru consultarea fermierilor în elaborarea propunerilor de eco-scheme. „Clubul a transmis în noiembrie o propunere fundamentată de eco-scheme către MADR, pentru preluare în PNS, propunere care ține cont de specificul regiunilor agricole din țara noastră și factorii limitativi pentru producția agricolă (apa, calitatea solurilor și schimbările climatice)”, a arătat Dan Hurduc.

Laszlo Becsek, care va prelua mandatul de președinte al Clubului începând cu 1 ianuarie 2022, a menționat că sunt necesare mai multe programe pentru dezvoltarea sectoarelor din agricultură, implementarea Strategiei integrate la nivel național privind gestionarea apei pentru agricultură (propunere lansată de Club privind finanțarea refacerii și modernizării sistemelor de irigații). „Fermierii au nevoie ca Ministerul Agriculturii să elaboreze planuri pe mai mulți ani pentru predictibilitatea și stabilitatea afacerilor agricole și identificarea soluțiilor optime de dezvoltare pentru fermele din România”, a evidențiat Laszlo Becsek.

Adrian Chesnoiu a apreciat implicarea Clubului Fermierilor Români și rezultatele obținute până acum în avantajul fermierilor, considerând că propunerile mediului asociativ trebuie să se regăsească în politicile și programele ministerului și a anunțat că PNS se va finaliza până la sfârșitul lunii decembrie 2021. Ministrul consideră că mecanismele pentru investiții trebuie să fie legate de performanță, care să vizeze acoperirea deficitului de balanță comercială, politicile publice trebuie adaptate pentru a răspunde acestei nevoi, iar raportarea trebuie făcută ținând cont de specificitatea domeniilor din agricultură.

Șeful MADR a abordat câteva subiecte de interes major pentru fermieri, precum: identificarea soluțiilor pentru finanțarea irigațiilor; lansarea unor programe și politici pentru atragerea tinerilor în agricultură și ridicarea gradului de cunoștințe și specializare a forței de muncă active în acest domeniu; necesitatea unor politici și programe aliniate la nevoile fermierilor, care să vizeze creșterea competitivității la nivel european a agricultorilor din țara noastră; dezvoltarea activităților de procesare a materiei prime; posibilitatea și necesitatea ca România să deschidă piețe noi externe; subvențiile pentru anumite culturi și inputuri; debirocratizarea și cooperarea inter-ministerială pentru eficientizarea interacțiunilor cu fermierii; implementarea și extinderea soluțiilor de digitalizare a instituțiilor responsabile pentru agricultură, pentru a veni în sprijinul fermierilor; reglementări necesare privind inputurile pentru agricultură (utilizare fertilizanți, acces la pesticide). „Este necesară punerea în prim-plan a competitivității afacerilor agricole, rezultatele și viabilitatea afacerilor agricole trebuie să fie în centrul programelor de finanțare a investițiilor, raportarea să fie făcută la modele multiperformanță, cu accent pe competențe, pregătirea și disponibilitatea forței de muncă specializată în agricultură”, a afirmat Adrian Chesnoiu.

Antreprenor în Agricultura 4.0

Clubul Fermierilor Români a marcat prima săptămână de cursuri din programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care se adresează fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, și a adus laolaltă 21 de participanți provenind din toate regiunile țării.

Ministrul Agriculturii a salutat inițiativa organizării programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”, exprimându-și încrederea că fermierii antreprenori reprezintă parteneri alături de care autoritățile din România pot perfecționa și armoniza politicile publice, într-o abordare pragmatică și eficientă. În timpul întâlnirii dintre Adrian Chesnoiu și fermierii antreprenori au fost dezbătute subiecte precum viabilitatea sistemelor de irigații, situația subvențiilor pentru grâu și îngrășământ, recomandările Uniunii Europene privind reducerea utilizării de fertilizanți în agricultură, dar și reglementarea accesului la pesticide.

„Suntem onorați să îl avem alături de noi pe ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu la debutul acestui program și salutăm interesul manifestat de domnia sa cu privire la inițiativele Clubului Fermierilor Români. Programul este unul dintre proiectele importante ale asociației noastre, misiunea noastră fiind aceea de a susține creșterea competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afaceri agricole în România – și, implicit, creșterea performanței lor”, a declarat Dan Hurduc, președinte Clubul Fermierilor Români.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” își propune să sprijine fermierii antreprenori să își creeze un plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole și pune la dispoziția acestora studii de caz aplicate, concomitent cu oferirea unui set de instrumente de management care să le ofere posibilitatea de a-și alinia propriile afaceri la tendințele actuale din agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Programul de perfecționare managerială se desfășoară în perioada decembrie 2021 – februarie 2022.

„Programul se aliniază obiectivelor pe care Ministerul Agriculturii le conturează în ceea ce privește dezvoltarea și digitalizarea acestui sector și, de aceea, propunerea noastră este de a conecta în permanență afacerile cu comunitatea decidentă politică și administrativă. Sunt convins că în urma acestui program, fermierii vor pleca cu o încredere mai mare în posibilitatea lor de a performa și de atinge indicatorii de performanță pe care i-au stabilit pentru afacerile lor”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Tinerii, resursa de care România are nevoie

Ministrul Agriculturii a interacționat și cu tinerii fermieri participanți la programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizat de Clubul Fermierilor Români și aflat la a treia ediție anul acesta.  

Adrian Chesnoiu a subliniat faptul că ar dori ca la nivelul ministerului pe care îl conduce să fie abordate direcțiile identificate de tinerii antreprenori pentru dezvoltarea agriculturii din România, astfel încât împreună cu aceștia să fie găsite acele soluții care pot transforma riscurile în oportunități în agricultură. În opinia ministrului, tinerii au puterea de a schimba percepția asupra agriculturii, și de aceea este nevoie ca ei să fie la curent cu direcțiile și schimbările trasate la nivel global, astfel încât să poată asigura o mai bună reprezentare la nivel european și determina schimbarea. Ministrul Agriculturii a salutat tinerii fermieri din Republica Moldova și a îndemnat participanții din program să facă schimb de idei și bune practici pentru valorificarea oportunităților și potențialului agriculturii din cele două țări, pentru a consolida puntea de legătură dintre cele două țări.

„Tinerii sunt resursa de care România are nevoie, în condițiile în care forța de muncă din agricultură este îmbătrânită”, a spus Adrian Chesnoiu. Printre subiectele discutate cu fermierii participanți la programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” s-au numărat problema forței de muncă din fermele zootehnice, condițiile trasate în cadrul programelor de finanțare, respectiv problema actualizării prețurilor și necesitatea diversificării producției agricole din România. În încheiere, ministrul și-a exprimat încrederea că tinerii înțeleg mecanismele care conduc spre schimbare la nivel global și se vor implica activ în această schimbare.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” are ca scop pregătirea generațiilor viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. Seria 2021-2022 a programului numără 60 de participanți provenind atât din România, cât și din Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

În perioada 18 octombrie – 8 noiembrie 2021, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2021, suma de 1,10 miliarde de euro, pentru un număr de 697.603 de fermieri, reprezentând 90,54% din numărul total al fermierilor eligibili pentru acest tip de plată.

Situația plăților autorizate de către fiecare Centru județean al APIA se regăsește mai jos.

1

2

În ceeea ce privește Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, speciile ovine și caprinepână la această dată, APIA a autorizat la plată un număr de 10.220 de fermieri, reprezentând 61,38% din fermierii care au solicitat sprijin în Campania 2021, iar suma autorizată este în valoare de 31,71 milioane de euro.

Situația plăților autorizate de către fiecare Centru județean al APIA pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine se regăsește mai jos, în tabel.

3

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,8683 lei pentru un euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Peste 500 de fermieri au participat la „Sfatul Grânarilor – Sărbătoarea Florii Însorite”, prima ediție a celui mai mare eveniment agricol din zona Moldovei, care a avut loc pe 14 septembrie 2021, în județul Iași, la Podu Iloaiei, pe o platformă agricolă pusă la dispoziție de Grupul de firme Panifcom. Evenimentul, o adevărată expoziție în aer liber dedicată florii-soarelui, a fost organizat de Agrisol România în parteneriat cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași.

242006105 4614508685250735 1609309126572540599 n

În această zi frumoasă de toamnă, agricultorii care au ajuns la „Sărbătoarea Florii Însorite” s-au bucurat de revederea în câmp. Dornici de discuții, de schimb de experiență, cum se spune, fermierii au avut posibilitatea să se informeze, să afle noutăți, să interacționeze cu furnizorii de input-uri prezenți cu standuri. Totodată, un plus al evenimentului l-au constituit demonstrațiile practice cu utilaje agricole. La final a avut loc o dezbatere în cadrul căreia s-au abordat teme actuale, de interes, cum ar fi Green Deal și Farm to Fork.

242136151 4614511048583832 8400527516747280003 n

242107543 4614513235250280 6462649639073724128 n

242071120 4614508821917388 6846740916604367211 n

241843013 4614517318583205 2617798355685403582 n

242067469 4614515648583372 7798420773737696404 n  

Toți fermierii care au stat până la finalul evenimentului au primit cadou din partea Agrisol un bidon de 5 litri de Inspire – un concentrat de nutrienți care se aplică pe semințe de orice cultură (rapiță, grâu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, soia, în legumicultură etc.) înainte de a fi semănate.

De asemenea, fermierii au fost informați despre lansarea Programului „Bunăstarea”, ce permite acestora, într-un an cu rezultate bune, să dea la schimb pe îngrășăminte un pic din producția lor la un preț mult mai mare decât cel ce se oferă în bani.

20210914 120855

Agrisol este brandul de îngrășăminte al Romchim Protect Bacău, companie românească 100%. Divizia Agrisol, susțin reprezentanții Romchim Protect, s-a dezvoltat în ultimii doi ani prin crearea de produse adaptate nevoilor și posibilităților financiare ale fermierilor.

„Agrisol România a recomandat la înființarea platformei de floarea-soarelui de la Podu Iloaiei aplicarea a două produse, respectiv Cereal Max și Azosulf, rezultatele pe care le-au obținut companiile producătoare de sămânță atestând faptul că ceea ce recomandăm noi este ceea ce trebuie. Fermierul care are acest teren în exploatare l-a preluat acum un an, cu un agrofond redus. Din păcate, tehnica nu a permis ca semănatul să se facă în perioada tocmai optimă, ci ceva mai tărziu. Când s-a făcut recoltarea, pe 11 septembrie a.c., anticipam un rezultat câștigător de 2,7 – 2,8 tone/ha. Aici avem o tehnologie cu 150 kg de Cereal Max la hectar și 100 de kg de Azosulf plus două tratamente foliare, astfel încât cultura să ajungă la o producție peste așteptări”, a spus consultantul de business Agrisol România, Marius Gîrbea. El a punctat că Agrisol înseamnă curaj, asumare, un pic de nebunie, materie primă de foarte bună calitate și oameni smart. „Agrisol mai înseamnă aproape 50 de oameni care lucrează în fabrică, în două schimburi, înseamnă foarte multă pasiune și o promisiune pe care o facem fermierilor, aceea că de la noi vor avea întotdeauna doar calitate”, a precizat Marius Gîrbea.

20210914 121050

Partener platformă agricolă: Grupul de firme Panifcom

Producători semințe: Ciproma SEM, Corteva Agriscience, Syngenta România, Donau Saat România, Expert Agribusiness - Semințe și pesticide - Fundulea, INCDA Fundulea, KWS România, Lidea România, Maisadour Semences România, Nuseed România

Expozanți: Agritehnica, Agro-Est Muntenia, BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Cronos, Campion Broker Galați-Cristina Bogoiu, Dicor Land - Utilaje Agricole, Green Expert, IPSO Agricultură, Prutul SA

20210914 121013

Foto: Mihai Cracană (Botoșani) și Revista Fermierului

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Vineri, 27 Noiembrie 2020 12:38

Hrana, esența calității cărnii de vită

Am stat de vorbă cu fermierul Alexandru Baciu, printre vaci, în adăpostul construit anul trecut, spre toamnă, cu fonduri proprii, pentru că de cele europene, veți vedea în continuare, zice că s-a lecuit. Veți putea citi aici câteva dintre opiniile sale cu privire la creșterea taurinelor pentru producția de carne, la subvenții, asocierea producătorilor agricoli, viitoarele strategii europene, valorificarea producției agricole. Alexandru Baciu are, în județul Călărași, comuna Grădiștea, sat Cunești, o fermă mixtă – circa 3.000 ha de teren agricol și aproximativ 1.200 bovine. Totodată, sub brandul „Ferma Baciu”, fermierul călărășean, ajutat de fiul său – George, valorifică în propriile magazine produsele obținute în fermă.

Hrana pe care o oferă animalelor degaja un miros așa de frumos, că aproape mi se făcuse poftă, de aceea am și început dialogul cu această temă, hrana. Alexandru Baciu o consideră esențială, determinantă (au fost cuvintele lui) pentru a obține o carne de vită de calitate. Silozul reprezintă hrana de bază în fermă, silozul de porumb. „Are calități deosebite, porumbul a fost la irigat, a fost luat în timp optim, amestecat cu paie și ceva lucernă, concentrate. Dacă nu mănâncă o hrană de calitate în adăpost, pășunile, cel puțin din România, nu satisfac în totalitate necesitățile unui animal de carne. Cine spune că face animalul numai pe pășune și are nu știu ce calități e poveste, e pentru PR sau pentru reclamă. Dacă nu-i dai furaj concentrat, dacă nu-i dai lucernă, dacă nu-i dai siloz..., pe pășune... Care-s calitățile pășunilor din România? Pășunile din România sunt ținute numai pentru subvenție, de către unii...”

Și așa cum îi pasă cu ce își hrănește animalele, la fel se îngrijește și de un adăpost bun. Zice, argumentând observația pe care am făcut-o despre înălțimea acestuia ca fiind mai mare decât celelalte mai vechi, mai precis de 8,5 m la coamă, că vitele au nevoie de foarte mult aer „«Doctorul» unei ferme de vaci le reprezintă aerul și viteza vântului. Am ajuns la concluzia, având experiența celor făcute pe fonduri europene, volumul de aer nu este suficient de mare să asigure confortul animalelor.” Iată dovada că experiența contează, te ajută să vezi ce merge și ce nu. Ca și faptul că te costă mai mult și ai mai multă bătaie de cap dacă folosești fondurile europene, care, după opinia sa, nu sunt atât de avantajoase. „În himera asta cu fondurile europene, vreau să vă spun că ne amăgim prin faptul că, într-adevăr primim 50%, dar acel 50%, când tragi linia, de fapt nu mai este 50%. Eu am și renunțat să mai fac proiect pe fonduri europene, am făcut unul, când am tras linia în loc să luăm 50% am luat 32%. Atâta a rămas, din hârtii, contabilicește, atât a rămas, și diferența a trebuit s-o punem noi. Și atunci când ne-am extins, și am considerat că mai trebuie să construim un adăpost, am luat decizia să-l construim din surse proprii, în sensul că să cumpărăm toate materialele de construcții din România și am făcut totul în regie proprie, cu personalul propriu, și a ieșit un adăpost destul de ok, din toate punctele de vedere, al confortului pentru animale, îndeplinim toate condițiile de bunăstare”. În acest moment și-a adus aminte că s-ar cuveni ca în următorul PNS să se acorde un bonus pentru bunăstare și pentru crescătorii de vaci, după care a continuat cu prețul mare plătit la construcția primelor adăposturi. „A fost și foarte scump, foarte, foarte scump, fiindcă este o politică acum, a tuturor firmelor care livrează echipamente pe fonduri europene, să-și pună un adaos în preț mai mare, că, vezi Doamne, sunt pe fonduri europene. Dau un exemplu: sandvișul pentru acoperiș l-am luat pe fonduri europene cu 35 euro mp, c-a venit din Italia sau din Franța sau din Germania, iar pe ăsta pe care l-am luat din România l-am luat cu 13 euro mp., Culmea, făcut de aceeași firmă, dar în România, cu muncitori de la noi, cu taxe plătite aici etc. Acest adăpost a costat jumătate din prețul celuilalt grajd pe care l-am făcut pe fonduri, ăla m-a costat 575.000 de euro, iar ăsta m-a costat undeva la 210.000 – 215.000 euro. Adică acea contribuție pe care o aveam și la un proiect cu finanțare europeană. Am scăpat, și de birocrație, și de dureri de cap, și de „uite sandvișul – nu e sandvișul”, că nu e cu trei cute, că e cu cinci cute...”.

Am găsit la ferma lui Alexandru Baciu o rasă pe care nu am mai văzut-o prin alte ferme. Aveam să aflu că este o rasă de taurine pentru producția de carne, care se cheamă Aubrac, este o rasă franțuzească, care în Franța este consumată drept carne de lux, deoarece nu are culoarea roșie la sacrificare, specifică vacilor de carne, ci bate spre alb. Se pare că francezii o consideră carne albă, fiind foarte apreciată în restaurante și în măcelării. „Carnea care provine de la această rasă, este net superioară tuturor raselor de carne care mi-au trecut mie în acești ani prin grajduri și prin abator, în sensul că rata de randament, care este foarte importantă la abatorizare, este foarte mare. Are un volum mare de carne în detrimentul oaselor. Oasele sunt în cantitate foarte mică, randamentul pleacă de la 60% în sus, ceea ce pentru un abator este foarte bine. Eu nu am rasa respectivă ca matcă, cumpăr tăurașii, după ce se înțarcă, de la un coleg fermier din Sibiu, Ciprian Gherghel, de la Bruiu, are o matcă de 400 de capete numai din această rasă, paradoxul este că a crescut vaci de lapte-carne și a renunțat la ele pentru această rasă, care este mult mai prolifică; este o rasă semisălbatică, ne chinuim să strângem tăurașii de pe pășune, de prin pădure. Cam la 6 luni îi înțarcă, în jur de 200-250 kg. Sunt chiar foarte, foarte mulțumit.” Este mulțumit și pentru că poate să își țină standardul de calitate foarte sus. „Noi având și abatorul propriu, și magazine, și un mic restaurant, suntem interesați să oferim constant aceeași calitate. De aia nici nu fac achiziții de animale de la alte ferme, fiindcă gustul cărnii de vită este dat esențial de hrana pe care o consumă.”

„N-ar trebui să primim nimic de la stat”

Chiar dacă cei mai mulți îl cunoaștem pe Alexandru Baciu ca pe un fermier specializat pe zootehnie nu trebuie să uităm că deține și exploatează și teren agricol pentru a-și produce necesarul de furaje. De aici și perspectiva înțelegătoare pe care o are vizavi de cei care administrează ferme cu profil exclusiv vegetal. Opiniile lui fiind ale cuiva care trece solidar prin aceeași situație, în ciuda faptului că pentru el problema nu este atât de gravă.

Situația creată de secetă, dezastrul financiar prin care trec fermierii, care nu primesc un ajutor real de la stat, îl irită foarte mult: „Toți colegii mei care au și zootehnie să înțeleagă că zootehnia nu se poate dezvolta fără vegetal. Dacă nu pot să însămânțez în toamnă, nici grâu, nici orz, în primăvară n-o să am ce să dau, nici la porc, nici la pasăre, nici la vacă. Unul dintre colegii noștri și-a făcut el calculul că lui, dacă-i dă 80% și îi mai dă și 20%, el e mulțumit, îi ajunge. Îi ajunge lui, dar celorlalți colegi nu le ajunge! De ce? Eu am spus așa: am vândut laptele? L-am vândut. Cu preț mai mic, e adevărat, dar l-am vândut. Am vândut carnea? Tot așa. M-am chinuit, dar am vândut, am încasat niște bani. Dar cel care n-a avut ce să recolteze? Nimic a recoltat, nimic a vândut! De unde-și plătește salariații, de unde-și plătește ratele la bănci, leasingurile și ce o mai avea? Normal, dacă ar trebui să plătim cu aceeași monedă statului, ar trebui: „Bă, statule, n-am recoltat nimic, nici nu-ți plătesc nimic! Cum nici tu nu vrei să ai grijă de mine, că sunt cetățeanul tău, până la urmă, nu sunt al Bangladesh-ului, ai grijă de mine, că sunt contribuabilul tău, tu, stat, de pe umerii mei trăiești, din taxele și impozitele pe care le plătesc eu!”. Într-un alt context al discuției, aparent s-a contrazis, susținea că, din contră, statul nici n-ar trebui să îi ajute cu ceva, în mod concret, pretinzând o contribuție organizațională, un cadru legislativ: „Eu îmi plătesc taxele lună de lună, în condițiile în care de la stat nu prea primim nimic. De fapt, nici n-ar trebui, dacă am fi o societate normală, n-ar trebui să primim nimic de la stat. Statul ar trebui să ne creeze pârghiile necesare să ne desfășurăm activitatea în mod civilizat și eficient. Adică, atunci când tragi linia, să nu câștigi 300%, dar măcar acolo, în loc de un leu să ai unu virgulă unu, și atunci ar fi OK.”

Un alt aspect care îl deranjează, legat de modul cum abordează cei care decid în agricultura României, este disputa creată artificial între fermieri. „Eu am spus, și ați văzut că e în piață disputa asta între mici, mari, că-i mic, că-i mare. În primul rând, că este o treabă artificială, impusă de funcționarii statului, au pus în antagonism micul fermier cu «latifundiarii» cum le spune lor să ne zică, în condițiile în care el, stat, nu a definit ferma din România. Tipul fermei. Se pune problema că toată lumea trebuie să primească – sunt de acord, dar să vedem ambele părți ale monedei: cât încasează statul de pe urma tuturor agricultorilor, la buget? Că una este să plătești impozit pe venit și să ai salariați și toată nebunia, și una e să plătești impozit pe normă, pe persoană fizică – n-am nimic cu persoanele fizice, dar spuneți-mi și mie unde în Europa are o mie de hectare pe persoană fizică și încasează subvenție ca ăla care are societate cu o mie de angajați? Sunt persoane fizice în România care au 8.000 de hectare de pășune! Păi să vă fac eu calculul: 8.000 de hectare de pășune montană ori 300 sau 400 de euro, că-i zonă defavorizată, câți bani încasează pe persoană fizică? Și plătește pe normă de venit? Vi se pare corect? Mie nu mi se pare corect.”

Neseriozitate, neîncredere, neasociere

Își dorește să înființeze o asociație în zona sa, pentru a putea să-și desfacă marfa mai eficient, să poată să aibă un statut mai bun în negocierea cu supermarketurile. „Deși la mine afacerea este integrată cap-coadă, am magazinele mele, am abatorul meu, aș putea să zic: eu sunt mulțumit că am desfacerea asigurată, dar nu, n-am renunțat și încă cochetez cu ideea de a ne strânge mai mulți fermieri într-o cooperativă, într-un... ceva prin care să vindem în comun. Fiindcă, dacă suntem mai mulți pe filieră – unul face lapte, unul face carne, unul face roșii... – problema noastră cea mai mare este să găsim un lanț de magazine românești, mie nu-mi trebuie să fac eu șaptezeci de mii de magazine ale mele, că e o bătaie de cap în plus, dar dacă am găsi la capătul celălalt tot așa organizat un lanț de magazine românești care să ne primească cu marfa și să ducem și noi marfă de calitate, nu bălării, atunci ar fi un model de urmat.” Asta, pentru că pune preț pe seriozitate în relațiile de afaceri și crede că se pierde foarte mult atunci când aceasta lipsește, mai ales într-o asociere. Pentru că sunt mai mulți cei care sunt reprezentați într-o relație cu un lanț de magazine. „Faci contract cu ăla cu magazinele și-i spui: nu mai lua din Italia mere sau vinete, că-ți aduc eu, de la data de la data de, și când vine la tine «unde-s vinetele?», «Le-am vândut la marginea șoselei, că mi-a dat ăla un preț mai bun» și am băgat eu banii la teșcherea... deci să fim serioși. De nu suntem serioși, nu se va face nimic, să știți!”

De fapt această chestiune, a seriozității, este, în opinia sa, una din cauzele eșecului asocierii în general în România. Zice că oamenii au, pe de o parte, tentația de a nu fi cinstiți până la capăt și, pe de altă parte, ca o consecință a primeia, că nu au încredere. „Numărul mic de forme asociative vine din neîncrederea care există între noi, vine din egoismul pe care-l avem în noi, din faptul că toată lumea zice «lasă să facă Rancu, că dacă face Rancu poate mă lipesc și eu de el». Dar nu vine niciunul cu inițiativă să spună: «Eu fac pui – dau un exemplu –, tu ce faci?, roșii; celălalt ce faci?, brânză... Bun: brânza, puii și cu roșiile, găsim o formă să le vindem în comun?». Eu zic că am găsi. [...] Eu aș zice că mie nu-mi mai trebuie să mă unesc cu nimeni, dar eu chiar acum am un proiect la care lucrez și mental, și pe hârtie, să strâng câțiva colegi de aici din județ, să facem, chiar să înființăm o cooperativă din asta. Am zis prima dată să o înființăm și în paralel am și discuții cu niște lanțuri de magazine să vedem dacă putem să intrăm, să găsim seriozitate. Pentru că și la lanțul de magazine este o problemă, că el vinde oul meu, vinde laptele meu și este esențial să-mi dea și banul, că dacă aștept 60 de zile n-am făcut nicio afacere, că putem să ne cooperativizăm în 70.000 de cooperative, că înseamnă o decapitalizare a mea și o capitalizare a comerciantului, adică el rulează banii mei 45-50-60 de zile și când mi-i dă mie pe marfă, valoarea nu mai e... de aia vă spun de seriozitate, că trebuie să avem seriozitate. [...] Dacă am fi oameni, să nu ne mai gândim că ce-ar fi să ne șmecherim unul pe altul, ci să spunem că suntem cinci în ciorba asta, fiecare când semnăm acolo că facem cooperativa, dar semnătura poate de multe ori nu contează că ai dat-o pe o foaie de hârtie, semnătura din cap este cea mai importantă și cuvântul pe care-l ai, că dacă facem o cooperativă și eu produc carne de vită nu mă duc peste ăla cu lapte să mă bag peste el, el să-și facă, fiecare să-și facă în dreptul lui.”  

Puterea asociaților vine din finanțare

El consideră mai grav decât asta faptul că federațiile de asociații nu sunt capabile să facă ceva pentru fermieri. Asta, pentru că membrii din asociații nu sunt dispuși să susțină financiar organizația. „Dacă te-ai înscris într-o formă asociativă și vrei să beneficiezi de niște avantaje, trebuie să plătești și o cotizație, pe care noi nu o plătim.”

O problemă pe care o consideră gravă și crede că este o consecință a acestei lipse de finanțare este neputința de a transmite către Bruxelles dorințele lor. Zice că se rupe undeva comunicarea. Că ei transmit către minister ce își doresc, aduc și documentație pentru asta, ca argumente, dar acolo nu mai ajunge. Îl doare că nu pot merge ei, fermierii, prin reprezentanți direcți, acolo. „România, după cum bine știți, nu este prezentă cu nicio formă asociativă la Comisia Europeană la Bruxelles, fiindcă – ne întoarcem la cotizație: suntem nu știu câte asociații profesionale. Ca să fim prezenți, cum sunt polonezii, cehii, italienii, austriecii, nemții la masă, trebuie să contribui cu ceva!”

Nu își dorește să meargă el personal, nu consideră că ar fi de folos să fie reprezentați de unul dintre ei, ci să angajeze pe cineva foarte competent, care să aibă abilități de comunicare și să înțeleagă și agronomia, și economia, și dreptul. „Să meargă cu lecția învățată, cu toate documentele de la A la Z împreună cu funcționarul de la Ministerul Agriculturii. Și dacă vede că ăla o ia pe arătură, să-l tragă de mânecă să-i spună: nu‑i așa.”

Crede că ar fi mai bine dacă această contribuție ar fi obligatorie, impusă prin lege: „Măi, frate, încasezi bani de la stat, dă și ceva la o formă asociativă. Prin stat. Benevol nu va face nimeni, că vorba aia, românească, fă-i ceva românului care se duce de bună voie să plătească, aiurea. Și la urmă vine și mă trage pe mine la răspundere, sau pe tine, și zice: «Măi, n-ați făcut nimic sau nu faceți nimic!». Păi să gândim invers: ce ai făcut tu pentru asociația aia, ca să facă și ea ceva pentru tine?”.

I-am sugerat că poate schimbarea de generație ar produce și o schimbare de mentalitate, el zice că nu. Doar că legislația ar trebui să fie mai clară, mai coerentă și mai vizionară. „Generațiile care vin după noi cam iau năravurile noastre. Nu e nevoie de schimbarea generațiilor. Ar trebui făcut un cadru legislativ simplu, coerent, nu stufos, nu să vii, după ce ai dat o lege de 10 pagini, cu norme metodologice de aplicare de 500 de pagini, de nu mai înțelege nimeni, că până ajungi să citești ultimul alineat, deja primele alineate din norme nu mai au aplicabilitate. Aceste forme asociative – dacă ne referim la formele lucrative, de producție, nu profesionale – ar trebui făcute să coalizeze numai oamenii care nu gândesc pentru ziua de astăzi, care gândesc pentru ziua care va fi peste 10 ani. [...] Ce bine ar fi dacă am avea politici pe 20 de ani pe care le-ar respecta orice guvern, care ar veni și ar spune: ce dacă au dat-o ceilalți, e lege și atunci o respect!”

Și tot despre contribuția financiară, pe care ar vedea-o, de asemenea, obligatorie, ca și cea pentru asociație, mi-a vorbit și în contextul în care am amintit de camerele agricole. „Nu poţi vorbi în România de camere agricole, că nu ai două chestiuni absolut esenţiale, vitale: nu ai partea de finanţare prevăzută, nu scrie nicăieri cum se va face finanţarea camerelor agricole şi nu scrie pe undeva cum se va face înscrierea în aceste camere agricole. Trebuia să scrii tu, legiuitor: o facem voluntar sau obligatoriu, şi atunci era o treabă. Şi dacă scriai voluntar, era cine vrea, şi obligatoriu însemna că-i băgam pe toţi în camerele agricole. Iar partea de finanţare – cum e în Franţa, vă dau un exemplu, am auzit la colegi, eu n-am fost, dar în Franţa este aşa: 45% din impozitul pe terenul agricol pe care-l plătesc fermierii şi proprietarii de terenuri se duc la camerele agricole. La noi se duce la primării. Ce fac primăriile cu aceşti bani? Era o sursă de finanţare. Eu voiam să pună 50% din impozitul pe teren să se ducă către camerele agricole. Şi atunci ne duceam la altă Mărie, cu altă pălărie. Aveam bani pentru fondul de secetă, aveam pentru un fond de inundaţii – că se strâng bani mulţi! 9 milioane ori cât este impozitul pe teren... aduni... se strângeau suficient încât seceta sau o calamitate – o grindină nu este pe areale foarte mari, este zonală, şi atunci putea să-i despăgubească pe fermieri. Acum, dacă aveam camere agricole şi aveau putere financiară, nu trebuia să ne ducem la guvern să cerem un miliard pentru secetă, erau aici. Dar şi așa, ne întoarcem la cine va administra? Că e bătălie mare... cine ar fi administrat aceste camere agricole?”

Uniunea Europeană și noi

Îi e teamă că în noul Program Național Strategic se va întâmpla ca și în vechiul PNDR, nu se va ține cont de doleanțele asociațiilor profesionale și vor rămâne banii tot necheltuiți. „Păi au fost măsuri care n-au avut nicio consonanță cu realitatea economică! Am făcut fabrici de lapte unde n-aveam vacă de lapte, am făcut abatoare unde n-aveam vacă de carne. Iar dacă nu vii cu niște măsuri adecvate, ne paște pericolul non-agricolilor. Eu le spun non-agricoli celor care, deși n-au nimic de-a face cu agricultura, se gândesc că vin niște bani de la Uniunea Europeană, «moca», și zic: dar de ce să nu fac și la Popăuți, în vârf de deal, o fabrică de lapte? Dar n-ai nici măcar pădure de jur-împrejur, darămite vacă!”

Noua viziune pe care o are conducerea Uniunii Europene despre evoluția agriculturii pe termen lung, exprimată în Pactul Verde European, îl îngrijorează foarte mult. Și nu pentru că nu ar vrea să se împlinească obiectivele Comisiei Europene pentru o lume mai curată, mai ecologică, ci pentru că se cere reducerea procentuală a substanțelor, în condițiile în care nu plecăm de la aceeași valoare. Iar aici crede că ar trebui să intervină statul nostru, ca membru al Uniunii. „Eu nu sunt împotriva Uniunii, chiar sunt ferm convins că accederea României la UE ne-a adus foarte multe, dar, dacă luăm Carta Uniunii Europene şi ne uităm acolo, sunt nişte capitole de care România nu prea uzează, de exemplu Comisia Europeană lasă la latitudinea statului membru... Păi, mă, statule membru, dacă UE îţi lasă ţie la latitudine să iei nişte măsuri, ia nişte măsuri favorabile ţie şi du-te şi susţine-le! Spune-le de ce nu poţi să faci înverzirea cum vor ei, spune de ce tu nu poţi să foloseşti doar atâtea substanţe fiindcă tu eşti sub norma UE, suntem cu 0,700 g şi ei sunt cu 2 kg, spune că asolamentul, rotaţia culturilor se face în România de pe timpul lui Șișești! Asta trebuie să spună guvernul!”

E foarte interesantă observația sa în chestiunea asolamentelor versus monocultură. Uniunea solicită practicarea asolamentului în condițiile în care în urma unui studiu recent realizat într-una dintre țările mai vechi ale uniunii s-a constatat că practicarea monoculturii de porumb este bună. Fapt evidențiat și de practica fermierilor americani care fac o singură cultură de generații. Este bună la ei pentru că au folosit vreme îndelungată glifosatul. „Păi toată Europa care nu mai vrea acum glifosat l-a folosit la greu şi au terenurile supercurate, noi îl folosim de câţiva ani şi tocmai noi nu putem să-l mai folosim, unde rezerva de buruieni este fantastică, numai dacă ne referim în Lunca Dunării, terenurile care provin din desecări au rezervă de buruieni fantastică, şi renunţi la glifosat care nu s-a dovedit ştiinţific că este cancerigen, cum spun anumite ONG-uri, n-a murit nimeni de la glifosat, n-am găsit reziduuri în plante, şi nici albine care să moară în România de la glifosat şi nici de la neonicotinoide!”

Calitate versus ambalaj

Ceea ce am observat în dialogul cu Alexandru Baciu este frecvența cu care folosește cuvântul calitate, este un fel de laitmotiv al său. Crede că aceasta este, de multe ori, cea care face diferența, deși i se pare că peste ea mai mare impresie face ambalajul, care, la noi, nu prea e grozav. „Și dacă am găsit rețeaua de magazine – întrucât cea mai importantă este desfacerea, în România, nu producția –, măria-sa cumpărătorul, cum îmi place mie să spun, când vine la raft, marfa trebuie să-i încânte ochiul. Că știi de ce nu se vând mărfurile românești? Fiindcă nu avem întotdeauna un ambalaj corespunzător, fiindcă marfa, ca atare, nu întotdeauna îți încântă ochiul, spre deosebire de cele care vin de afară, frumos ambalate, etichetate... deși gustul și calitatea lor lasă de dorit, că acolo sunt 3-4 ciururi: pe ciurul unu rămâne marfa de cea mai bună calitate, pe al doilea mai puțin, iar pe ultimul ciur e marfa care vine în România, asta să știe consumatorii!” Cu siguranță că ne dorim să nu fie așa, adică să nu fim victimele a ceea ce se numește dublu standard, dar oricum ar fi, îndemnul cu care s-a încheiat dialogul nostru este unul mai presus de orice presupunere, este un apel la responsabilitate. „Asta vreau să vă mai spun: politica noastră așa este, de respect față de consumator 300% și întotdeauna am încheiat spunând că mărfurile puse de mine și, în general, de mulți dintre colegii mei sunt de foarte bună calitate. Consumatorul român să nu se ferească sau să nu ocolească un magazin unde vede produse românești, pentru că dacă alege să cumpere produse românești, ne ajută și pe noi, fermierii, iar banii rămân la noi în țară. Deci să aibă încredere să consume produse românești!” Subscriu și eu și sper că și dumneavoastră. 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a fost extras eșantionul de control pentru Campania 2020, aferent schemelor de plată pe suprafață, măsurilor de dezvoltare rurală, schemelor de ajutor din sectorul zootehnic și ecocondiționalitate din cererea unică de plată.

Eșantionul de control extras din baza de date APIA conține un număr total de 56.493 de fermieri, pentru care se vor verifica respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

  • Pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 12.427 de fermieri;
  • Pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 39.988 de fermieri;
  • Pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 4.078 de fermieri.

Suprafața totală controlată este de 1.576.877 ha, respectiv:

  • Pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 994.965 ha;
  • Pentru controlul pe teren prin metoda teledetecție – 581.912 ha.

Eșantionul de control aferent Campaniei 2020 este mai mic cu un număr de 13.771 de fermieri față de Campania 2019.

În conformitate cu Ordinul nr.175/23.06.2020, pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordinul  ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 66/2020 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, APIA are obligația ca în perioada 1 iulie – 15 octombrie 2020 să efectueze controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

Publicat în Știri

Ieri, 15 iunie, s-a încheiat Campania de depunere fără penalități a cererilor unice de plată aferentă anului 2020. Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) precizează că, în conformitate cu prevederile comunitare și naționale în vigoare, Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile și după data de 15 iunie 2020, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

În perioada 2 martie - 15 iunie 2020 au fost depuse 826.964 de cereri unice de plată, pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare. Potrivit APIA, față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 17.307 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 170.206 ha, ceea ce demonstrează că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.

Derulată în condițiile atipice impuse de pandemia generată de noul coronavirus, Campania 2020 de primire a cererilor unice de plată a debutat pe 2 martie, iar în intervalul 6 aprilie - 15 iunie s-a desfășurat exclusiv în mediul online. „Încă o dată APIA a demonstrat că este o instituție modernă, adaptată noilor tehnologii și că profesionalismul, forța și unitatea echipei sunt cheia succesului, chiar și în circumstanțe fără precedent fiind capabilă să se adapteze unor dificultăți administrative excepționale. De asemenea, fermierii români au demonstrat că sunt conectați la tehnologia actuală, care reprezintă viitorul unei agriculturi moderne”, a punctat Adrian Pintea, director general Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Publicat în Știri

Cu îndrăzneala specifică tinereții, frații Țone au ales să întreprindă și să producă în vremuri dificile de nevoi și de consum. Au început cu magazine alimentare și au ajuns astăzi să exploateze câteva mii de hectare lângă București, administrând cu succes una dintre cele mai dinamice ferme din zonă. Deși anii au trecut, fermitatea cu care abordează lucrurile s-a întărit, iar maturitatea administrării afacerii le-a creat o imagine-etalon în rândul fermierilor. Recent, am vizitat ferma fraților Adrian și Dorel Țone, Bangkok 84 Impex SRL, unde am fost primiți de Adrian, care și-a făcut timp să stea la povești cu noi, pentru a-l cunoaște și dumneavoastră. Și, cine știe, poate vă inspiră în propriile afaceri.

Adrian Țone: „În 2008, am hotărât că agricultura este afacerea care ne va deschide mai multe oportunități și ne va crea mai multă valoare adăugată. A fost momentul în care am investit în utilaje performante. De atunci, am început să stau zi de zi pe câmp.”

Reporter: De unde vine numele societății, Bangkok 84 Impex, are vreo legătură cu Thailanda?

Adrian Țone: Sunt asociat împreună cu fratele meu – Dorel Țone – la această firmă din 1994, de când am început să facem afaceri. Fratele meu a fost fotbalist de performanță, iar în anul 1984 a avut cea mai mare realizare. A fost cu naționala de tineret a României în capitala Thailandei la un turneu de pregătire, unde a ajuns până în finală. Aceasta a rămas cea mai frumoasă amintire ca sportiv și de aceea se numește Bangkok 84. Totul a început cu deschiderea unei rețele de patru magazine alimentare în București, unde am avut în jur de 70 - 80 de angajați. În anul 2001, ni s-a oferit o oportunitate de a lucra un teren agricol. Astăzi eu am 50 de ani, fratele meu are 56 și lucrăm terenuri în județele Ilfov și Giurgiu, la sfârșitul anului 2019, având aproximativ 3.000 de hectare.

Reporter: Care este structura culturilor?

Adrian Țone: Nu sunt foarte multe schimbări de la an la an, noi suntem producători. Lucrăm cu sămânță autohtonă, cum ar fi sămânță de grâu, porumb și floarea-soarelui. Cultivăm grâu pe circa 1.000 ha, rapiță pe aproximativ 1.000 ha, floarea-soarelui pe 500 ha și porumb pe 500 ha. Sunt ani în care mai cultivăm mazăre sau soia, dar cam acestea sunt principalele culturi. Avem și utilaje pentru loturi semincere, mașini de castrat, instalații de irigat, avem un pivot care ne deservește 1.500 ha și un tambur pe care îl folosim mai rar, din cauza lipsei de personal.

Reporter: Cum ați ajuns de la magazine alimentare la agricultură?

Adrian Țone: Aș numi-o conjunctură. Am cunoscut pe cineva care avea sămânță de floarea-soarelui de vânzare și nu avea putere s-o distribuie. Sămânța avea un preț foarte bun la acea vreme. Deja știam că marile lanțuri de magazine de retail (n.r., hipermarketuri) vor veni în România și micile magazine vor rezista mai greu și am început să ne orientăm spre distribuție de sămânță de floarea-soarelui în paralel cu magazinele alimentare. În România nu veniseră încă marii producători de sămânță. Apoi, într-un timp foarte scurt am reușit s-o livrăm, iar în toamna aceluiași an, când ne-am dus să ne încasăm, banii am constatat că oamenii nu prea au bani lichizi și nu au ce face cu marfa. În momentul acela, ne-am gândit ca în loc să ne luăm banii de la fermierii respectivi, să vindem marfa. Pe atunci, floarea-soarelui nu se dădea la export, nu erau acești mari traderi de acum și ne-am hotărât să ducem floarea-soarelui la fabrica de ulei. Acolo am fost bine primiți, dar ne-au spus că nu putem fi plătiți cu bani, ci în ulei. Ne-am mulțumit să luăm uleiul să-l vindem la distribuitori și s-a creat un lanț. De la sămânța de floarea-soarelui am ajuns să vindem uleiul către angrosiști. Acest proces s-a derulat timp de doi-trei ani, până în anul 2001.

Observând că afacerea merge, am vândut și șrot de floarea-soarelui, chiar și la export. Am văzut că se creează un mediu de afaceri mai mare, am luat în arendă la început 600 de hectare în comuna Vidra, satul Sintești. După care, am continuat și cu magazinele, și cu agricultura, dar trebuie să recunosc că nu am avut rezultate deosebite pentru că rețeaua de magazine ne ocupa foarte mult timp. În 2008, am hotărât că agricultura este afacerea care ne va deschide mai multe oportunități și ne va crea mai multă valoare adăugată. Atunci, eu am renunțat să mai conduc magazinele, am angajat pe altcineva acolo și am ales agricultura. A fost momentul în care am investit în utilaje performante, aveam deja două combine Case IH cumpărate la mâna a doua. De atunci, am început să stau zi de zi pe câmp.

Reporter: Cum vă descurcați cu forța de muncă?

Adrian Țone: Ne descurcăm foarte greu, dar nu cu disperare, cum se întâmplă în alte părți, pentru că obișnuim să ne fidelizăm angajații. În fermă, încă din anul 2001 lucrează în continuare cam 70% din totalul angajaților. Nu e ușor, dar deja s-a format o echipă, o familie. Pentru a motiva oamenii, mai ales pe cei care vin de la 80 km de București, am pus la dispoziție două mașini de transport persoane. Bineînțeles că pe lângă acest beneficiu am acordat un salariu adecvat și o implicare administrativă totală.

Adrian Țone: „Dorim să ne dezvoltăm mai mult pe verticală și mai puțin pe orizontală, unde deja avem o suprafață mare. Vrem să creștem producția pe suprafață, să construim instalații de irigat, silozuri de stocat produse etc.”

Tractorul pe șenile Quadtrac 500, vis îndeplinit

Reporter: Cu ce utilaje ați început să exploatați suprafața agricolă?

Adrian Țone: La început, am folosit tractoarele românești U650. Apoi, am cumpărat în 2001 un tractor ZTS și o combină Case International 1680, care la momentul respectiv avea zece ani vechime. În 2008, când am crescut de la 600 la 1.200 ha, am luat alte terenuri care nu erau lucrate, erau pârloage, ne-am făcut noi cunoștințe și alte contracte de arendă. Tot în 2008, am ajuns în Belgia și am cumpărat un tractor Case IH 7250, pe care îl am și acum. La vremea respectivă, avea 4.900 de ore de funcționare, iar acum are 18.000 și merge foarte, foarte bine. Pot să spun că este tractorul care ne-a crescut, care ne-a dezvoltat.

Reporter: Tractorul Case IH l-ați luat în anul 2008, înainte ca Titan Machinery să intre pe piața din România.

Adrian Țone: Da, exact. Efectuam mentenanța și achiziționam piese de la Slobozia, piesele veneau foarte greu. Erau momente când pentru utilaje, fiind foarte vechi, mă duceam și de două ori pe zi la Slobozia după piese, cel puțin pentru combinele vechi. Așteptam foarte mult să vină piesele, deoarece afacerea cu utilaje agricole nu era dezvoltată ca acum. Apoi a apărut pe piața noastră de utilaje Titan Machinery România. Datorită primei colaborări a Titan Machinery cu Agricover, o firmă căreia o să-i mulțumim toată viața, a început parteneriatul cu utilaje noi între firma noastră și Titan Machinery și a fost momentul în care ni s-au deschis alte oportunități. După ce am luat o combină în 2011, imediat am mai luat un tractor de 140 CP și două tractorașe mici de 95 CP și 105 CP pentru lucrări ușoare. În 2012, am început să luăm tractoarele pe care atunci le consideram mari. Astăzi avem patru combine mari și două combine vechi Case International pe care nu le-am vândut și nici nu intenționăm, pentru că sunt un izvor nesecat de piese de schimb. De asemenea, avem zece tractoare Case IH, dintre care două sunt luate la mâna a doua în primii ani (2008-2009), este vorba de Case IH 7250 PRO, căruia pot să-i spun Regele, pentru că așa a rămas pentru totdeauna, și MX285, care și-a făcut și el treaba.

Reporter: De ce „Regele”?

Adrian Țone: Îi spun Regele pentru că este tractorul care m-a propulsat. Este tractorul pe care l-am exploatat zi și noapte, fie în campania de semănat, fie în campania de pregătit terenul. A fost tractorul care a tras, nu s-a stricat. Dovada e că l-am cumpărat acum doisprezece ani și încă funcționează impecabil. Are o vechime totală de douăzeci și unu de ani. Mențiunea este că i-am schimbat o singură dată motorul, pe care l-am comandat de la Titan Machinery România și pe care mi l-au livrat în 36 de ore. A fost vorba de un motor reman (n.r., remanufacturat în uzinele CNH). Marți, la ora patru după-amiaza, i-am sunat că mi s-a stricat motorul la tractor. Atunci l-au încărcat de la fabrică și joi dimineața la ora opt l-am găsit pe șofer în curte, mă aștepta cu motorul sigilat, iar la prânz tractorul cu motorul nou era deja pe câmp.

Reporter: Sunteți unul dintre primii clienți mari ai companiei Titan Machinery.

Adrian Țone: Colaborarea cu Titan Machinery România a început în anul 2011, făcând cunoștință la Târgul RomAgroTec de la Șindrilița. În 2012, am fost la sediul companiei pentru a comanda piese la combină. La acea dată, aveam niște cărți vechi ale combinelor și pentru a face necesarul de piese pentru combine îmi lua vreo 48 de ore, timp în care stăteam cu băieții și ne chinuiam. La început, am privit cu scepticism distribuția pieselor de schimb. După zece zile de la plasarea comenzii, am confirmat că mi-au venit toate piesele. Am început cu piese de schimb și am continuat cu utilaje, servicii de mentenanță și servicii pentru agricultura de precizie. Pot să spun că m-am dezvoltat odată cu Titan Machinery România. Astăzi am ajuns să am în curte 17 utilaje Case IH și utilaje tractate achiziționate de la Titan Machinery.

Reporter: Cum a reușit această tehnică să vă atragă atenția și să deveniți un fan?

Adrian Țone: La început, când am venit la sediul Titan Machinery să comandăm piese, am văzut un tractor foarte mare, cu șenile, cu drapelul SUA vopsit pe el (Quadtrac). Am rămas șocat și am făcut o poză cu el, pentru că așa ceva nu văzusem nici în filme. Atunci am făcut o postare pe facebook care se găsește și acum în care am scris că acesta este visul meu. După cinci ani, visul a devenit realitate, beneficiind de tractorul Case IH Quadtrac 500 (n.r., achiziție în anul 2017). Am început să achiziționez tractoare Case IH, interesându-mă și convingându-mă că acestea sunt făcute pentru terenurile grele, foarte bogate în nutrienți. Terenurile noastre sunt exact cum sunt terenurile din marea parte a SUA, a Rusiei, a Ucrainei, din Argentina și Brazilia, unde numai tractoarele mari și grele pot lucra optimizat. Tractoarele americane, față de tractoarele europene, au marele avantaj că sunt grele, au șasiul mare, se mulează bine pe sol și noi avem nevoie de mare putere. Nu poți compara un teren din Ialomița, de exemplu, cu un teren din Germania, unde ai nevoie de un tractor mai puțin puternic. 

Reporter: De ce ați ales combinele Axial-Flow?

Adrian Țone: În 2001, când a trebuit să recoltăm floarea-soarelui de pe cele 600 ha și discutând cu profesioniștii din acea perioadă, am tras concluzia că trebuie să luăm o combină care nu sparge boabele, pentru că dacă luam o combină românească cu căișori, prin batere boabele se puteau sparge sau fisura. Singura combină cu flux axial la vremea respectivă era Case IH. Am plătit 30.000 de dolari pe acea combină la mâna a doua. Când am început să lucrăm cu ea, am adus și alte combine să ne ajute la recoltare, având posibilitatea să le comparăm, rezultatele fiind net favorabile rotorului cu flux axial. 

Reporter: Din punctul de vedere al service-ului, cum este colaborarea?

Adrian Țone: Am avut o relație foarte bună, pentru că eram puțini clienți Titan Machinery, la început. În definitiv, am fost mulțumiți și suntem în continuare. Evident că este loc și de mai bine, dar fiabilitatea utilajelor Case IH, pentru cei care știu să le folosească, este enormă. Eu nu am avut nevoie foarte mult de atelierul de reparații, pentru că nu am avut probleme cu utilajele. Am stat și am studiat, am discutat cu specialiștii în tehnologia Case IH și am înțeles cum stau lucrurile adoptând inclusiv sistemul de lucru din Statele Unite și sistemul No - Tillage. Astfel, înțelegând sistemele agriculturii de precizie integrate pe tractoare, am redus foarte mult defecțiunile. Însă, în momentul când au apărut defecțiuni, am apelat la specialiștii service-ului, aceștia răspunzând cu promptitudine.

Reporter: Cum descrieți relația pe care o aveți cu reprezentanții Titan Machinery locali?

Adrian Țone: Pentru fiecare am o poveste. Dacă vorbim de Adrian (n.r., Adrian Dinu – manager de zonă Titan Machinery), a lucrat cu brandul Case IH înainte să vină Titan Machinery în România. E un băiat muncitor, este foarte implicat în ceea ce face, iar de-a lungul celor 14 ani de când lucrează în comerțul cu utilaje s-a remarcat în piață prin profesionalism și corectitudine. Apoi, Octavian (n.r., Octavian Matei – manager GPS Titan Machinery) pentru mine este doctorul în materie de automatizare, de gardă în permanență. Îmi răspunde la orice oră și remediem problemele apărute, de multe ori fără ca el sa fie în tractor, pe câmp.

Adrian Țone: „Ne dorim să mai achiziționăm un tractor șenilat, pentru că acesta este viitorul. Dacă aș putea să-mi pun șenile și la mașina mea, ar fi senzațional!”

Orice trecere în plus pe teren duce la compactarea solului și micșorarea producției

Reporter: Ce planuri de viitor aveți?

Adrian Țone: În perspectivă, dorim să ne dezvoltăm mai mult pe verticală și mai puțin pe orizontală, unde deja avem o suprafață mare. Altfel spus, urmărim să creștem producția pe suprafață, să construim instalații de irigat, silozuri de stocat produse etc. Ne dorim să mai achiziționăm un tractor șenilat, pentru că acesta este viitorul. Îmi pare rău că nu toate combinele și tractoarele sunt pe șenile. Dacă aș putea să-mi pun șenile și la mașina mea, ar fi senzațional!

Reporter: Ce recomandări aveți pentru colegii dumneavoastră care doresc să-și dezvolte ferma și producțiile?

Adrian Țone: În opinia mea, ar trebui să aibă grijă cu ce utilaje lucrează, să nu mai lucreze agresiv pământul, să încerce să lucreze numai și numai pe verticală, să încerce pe cât posibil să renunțe la plug, să folosească tractoare cu putere mare, chiar dacă costul de achiziționare și de întreținere este mai mare, dar din mare poți să faci mic, nu și invers. Apoi, să încerce să facă cât mai puține treceri pe suprafața de teren, să discute cu vânzătorul de utilaje, cu inginerii agronomi, pentru că orice trecere în plus pe teren contribuie la compactarea solului și, în definitiv, la micșorarea producției pe acele zone.

Articol scris de BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Cu un design nou și elegant, seria de combine de cereale C7000 exprimă supremația tehnologică a mărcii Deutz-Fahr, o garanție a performanțelor excelente de treier și a calității superioare a boabelor și paielor, ca urmare a unei experiențe de peste o sută de ani de evoluție constantă în realizarea sistemelor de recoltare. C7000 se descurcă excelent în condiții provocatoare și asigură productivitate remarcabilă și calitate a treierului chiar în cele mai dificile condiții de cultură și teren.

Combinele Deutz-Fahr sunt concepute pentru a răspunde așteptărilor fermierului de la o combină convențională: performanță, fiabilitate, ușurința de operare și reglare în timpul lucrului, un nivel ridicat de confort, vizibilitate asupra tuturor zonelor cheie, atât în față cât și în lateral, productivitate și calitate a boabelor recoltate, verificare și întreținere zilnică minime.

Noul stil al combinelor Deutz-Fahr, studiat și realizat în cunoscutele studiouri Giugiaro, la care gustul, confortul, funcționalitatea, performanța, flexibilitatea, fiabilitatea și controlul costurilor de operare sunt cuvintele de ordine, cele care au creat stilul inconfundabil al autoturismelor Lamborghini, creează o atracție estetică imediată și dă formă tehnologiei.

Noua cabină este foarte spațioasă, are un stil plăcut, cu linii rotunjite, cu geamuri curbate și cu suprafața vitrată foarte generoasă, asigurând confort și vizibilitate optimă operatorului, care beneficiind și de computerul și întreaga aparatură de bord poate urmări perfect funcționarea întregii mașini.

Scara pivotantă, cu poziție reglabilă în funcție de dimensiunile anvelopelor, asigură accesul operatorului în cabină ușor și în siguranță, iar pentru protejarea ei în timpul transportului, se rotește spre fața roții.

Un număr mare de lumini de lucru: pe acoperișul cabinei, sub platformă sau în spatele mașinii, asigură lumina necesară pentru lucrul până seara târziu, iar luminile pentru întreținere, în casa sitelor, pe tubul de descărcare și în compartimentul motorului ușurează intervențiile operatorului. De asemenea, sunt disponibile trei camere care monitorizează diferite zone de jur împrejurul combinei. Cea din spatele combinei, montată pe coșul de paie, urmărește zona din spatele combinei, o alta, tot în spate ușurează cuplarea și decuplarea căruciorului de transport al hederului, iar o altă cameră, montată pe partea stângă a combinei, monitorizează descărcarea în remorcă a boabelor din buncăr. Acestea asigură o vizibilitate excelentă a zonei de lucru, productivitate mare și siguranță în exploatare și totul se vede pe ecranul din cabină.

Cabina este montată pe silentblocuri pentru reducerea zgomotelor și vibrațiilor. Materialele din care sunt realizate toate elementele de interior sunt inovative și de cea mai bună calitate asigurând un mediu de lucru plăcut și atrăgător. Este spațioasă și are o vizibilitate excelentă spre față și lateral, operatorul putând urmări cu ușurință toată lățimea hederului.

Scaunul cu suspensie pneumatică are o serie de reglaje pentru a se adapta la nevoile fiecărui operator, la greutatea și statura acestuia, iar scaunul pentru pasager oferă confort și spațiu suficient.

Un sistem de aer condiționat și încălzire performant, cu patru filtre - câte două pe fiecare parte - ușor de verificat, curățat sau înlocuit de pe platforma cabinei asigură o ventilație perfectă în orice colț al cabinei și împreună cu nivelul redus de zgomot și preechiparea pentru radio și cu geanta frigorifică de 21 de litri în care se pot păstra la rece mâncarea și băuturile răcoritoare pentru întreaga zi de lucru, fac mai suportabile orele petrecute de operator în spatele volanului, asigurând un mediu de lucru plăcut.

Consola de comenzi încorporează toate comenzile și monitoarele principale, este proiectată pentru a nu obtura vizibilitatea în partea dreaptă a hederului. Maneta multifuncțională „Commander” asigură operarea funcțiilor principale prin simpla atingere a unui buton, iar pe monitor se pot efectua reglajele necesare și se pot vizualiza parametrii de lucru și de transport.

Deutz-Fahr produce patru serii de combine, cu 5 și 6 scuturători, cu motoare de la 175 CP până la 381 CP. Seria C7000 de combine Deutz-Fahr cuprinde mai multe modele: C7205, C7205 TS (cu turboseparator) și C7205 TSB (balance, cu orizontalizare pentru pante) cu 5 scuturatori, cu buncăr de boabe de 8500 litri, cu motor Mercedes Benz OM936 de 7,7 litri, Tier V, cu puterea de 313 CP și C7206, C7206 TS, C7206 TSB cu 6 scuturători, cu buncăr de boabe de 9500 litri, cu același motor, dar cu puteri de 353 CP. Aceeași combină este disponibilă și în versiunea C7206 TS/TSB Extra Power, la care, electronic, motorul furnizează un supliment de putere pentru descărcarea din mers a boabelor din buncăr, în acest caz puterea ajungând la 381 CP. Pe lângă reducerea nivelului de poluare, tehnologia cu EGR (recircularea gazelor), SCR (reducere catalitică selectivă, cu AdBlue) și DPF (filtru de particule) contribuie la reducerea consumului de combustibil. Sistemul de rabatere al sitei rotative, condensatorul sistemului de aer condiționat și radiatorul de ulei hidraulic asigură acces facil pentru întreținerea de rutină. De asemenea, compresorul de aer, standard, furnizează aer cu presiune la prizele rapide pentru cuplarea pistolului cu aer pentru curățarea de praf a radiatoarelor, filtrelor, a compartimentului motorului și a altor componente ale mașinii. Motoarele au 4 supape pe cilindru, iar injectoarele montate central au 6 orificii care dispersează uniform combustibilul atomizat pentru creșterea semnificativă a eficienței combustiei.

Este disponibilă o gamă largă de tipuri și lățimi de hedere de păioase de la 4,2 la 9 m, atât clasice, cât și cu extensia mesei de tăiere și cu cuțite verticale, cu următoarele caracteristici principale:

  • Melcul cu diametru mare și degete excamotabile pe toată lățimea, montate în spirală, care asigură transportul unui volum mare de material;
  • Sistem de tăiere „Schumacher II” care asigură o tăiere fermă, cu lame de cuțit cu șuruburi pentru înlocuire rapidă și ușoară;
  • Sistem planetar de acționare a cuțitului, care asigură o mișcare liniară cu 1.220 curse pe minut;
  • Rabator cu reglarea automată a turației în funcție de viteza de lucru, permițând operatorului să se concentreze asupra materialului care intră în combină;
  • Ridicătoare de plante, foarte practice în special la culturi căzute;
  • Cuplarea rapidă a hederului cu sistem cuplă multiplă;
  • Hederele Varicrop, cu extensie hidraulică, sunt prevăzute pe ambele părți cu despicătoare de lan cu cuțite verticale cu acționare hidraulică, cuțitul din stânga putând fi cuplat/decuplat separat din cabină.

Elevatorul central, care reprezintă canalul de alimentare al combinei, garantează că materialul tăiat va fi tratat cu grijă și în fluxul normal spre sistemul de treier, fiind transportat pe toată lățimea elevatorului central de transportorul cu racleți montat pe 3 lanțuri ranforsate. Un reversor electric puternic reversează atât elevatorul, cât și hederul, eliminând orice supraîncărcare a combinei. Mașina standard este dotată cu 3 cilindri hidraulici de ridicare, iar pentru hedere mai mari de 7,5 m este disponibil și al patrulea cilindru. Pentru o tăiere mai precisă există posibilitatea de reglare mecanică sau hidraulică a unghiului de tăiere a cuțitului în funcție de configurația terenului și de cultura de recoltat și funcția de Auto-Control, care compensează înclinarea laterală a hederului, asigurând 4 setări: înălțimea de tăiere, presiunea pe sol, modul de copiere (autoflotare și flotare laterală, care asigură controlul înălțimii miriștei și floatarea laterală a hederului) și poziția de transport.

Sistemul de treier, separare și curățare asigură o recoltare fără compromis, și garantează performanțe de top pentru orice tip de cultură, urmărind întotdeauna calitatea ridicată a boabelor și a paielor.

Calitatea boabelor este realizată cu ajutorul componentelor testate Deutz-Fahr, ca planul oscilant cu două trepte, turboventilatorul, sitele în cascadă, cu suprafața mare și sistemul de retur dublu pe ambele părți ale combinei. Toate aceste caracteristici fac din seria C7000 mașina perfectă pentru orice condiții de lucru.

Bătătorul, cu diametrul de 600 mm, are 8 bare zimțate și turație variabilă continuu cu comandă electrică între 420 și 1250 rpm, iar cu un reductor de turație poate ajunge la min. 210 rpm. Lățimea bătătorului este la combinele cu 5 scuturători de 1270 mm, iar la cele cu 6 scuturători 1521 mm.

Contrabătătorul înfășoară bătătorul pe 121grade, având 15 bare cu distanța standard de 14 mm. Specific la Deutz-Fahr este contrabătătorul din trei segmente, care, pe lângă posibilitatea de conversie rapidă a combinei în timpul sezonului de recoltare, permite și o personalizare a sistemului de treier și separare. De fapt, grație acestei soluții, utilizatorul poate alege distanțele cele mai potrivite între sârmele diferitelor segmente în funcție de condițiile de recoltare, de exemplu, la culturi foarte uscate se pot folosi segmente cu distanța de 11,14 și 22 mm, iar la culturi umede, 14,14 și 22 mm. Astfel, operatorul poate accentua efectul de batere la intrarea în bătător și separarea la ieșire, reducând încărcarea scuturătorilor și cantitatea de paie scurte care ajung pe site.

Această soluție asigură o separare eficientă de peste 90% pe bătător, garantând productivitate și calitate ridicate. Reglarea distanței între bătător și contrabătător se face electric, independent atât în fața cât și în spate, dând o infinitate de posibilități în funcție de cultura și de condițiile specifice de recoltare.

La varianta cu 6 scuturători, suprafața de batere este de 1,13 mp.

Înainte de contrabătător se află o trapă pentru pietre, care reține pietrele protejând sistemele interne ale combinei. Pentru culturi aristate și greu de treierat sunt montate sub contrabătător cu balamale, cu acționare din exterior, niște plăci de grohăire, care fac contrabătătorul mai agresiv.

Masa de material este împinsă spre spate cu ajutorul unui postbătător, a cărui turație este sincronizată cu turația bătătorului, soluție foarte utilă pentru evitarea spargerii boabelor.

Separarea

La modelele TS, sistemul de treier/separare este îmbunătățit cu un al treilea cilindru numit turboseparator, montat după postbătător chiar înainte de scuturători, deasupra unui grătar, unde se mai treieră anumite spice rămase și începe separarea forțată a boabelor. Acesta mărește capacitatea de lucru a combinei cu aproximativ 20%, astfel că mașina poate fi folosită cu performanțe ridicate chiar în condiții dificile, la recolte abundente sau infestate cu buruieni verzi.

Turboseparatorul are diametrul de 590 mm și 10 bare dințate și se poate regla în 5 poziții diferite de la 25 la 65 mm față de grătarul său, mai mult sau mai puțin agresiv sau chiar scos din funcțiune, dacă este necesar și are două turații: 775 sau 410 rpm. Suprafața de separare forțată 0,81 mp. Pentru porumb, dinții sunt ranforsați cu niște plăci călite pe fiecare dinte.

Separarea continuă pe cele 5 sau 6 scuturători cu lungimea de 4,4 m, cu 5, respectiv, 4 trepte, montați pe lagăre cu rulmenți fără întreținere, suprafața totală de separare fiind 7,3, respectiv 8,8 mp.

Scuturătorii deschiși asigură o separare precisă în orice circumstanțe și la produse umede cât și la culturi infestate cu buruieni verzi. Planul special de retur de sub scuturători dirijează boabele spre planul oscilant, chiar la volume mari. Separatoarele înalte evită supraîncărcarea pe lateral, chiar când se lucrează pe pante. Structura, înclinarea și mișcarea lor, care vin dintr-o bogată experiență în câmp, asigură o separare precisă, împingând numai paiele spre spatele combinei, fără pierderi de boabe. Montarea pe rulmenți a scuturătorilor permite operare silențioasă, creșterea fiabilității și reducerea pierderilor de putere la minimum. La capătul scuturătorilor este montat senzorul de pierderi, care alertează operatorul pentru orice pierderi de boabe care pot apărea.

Curățarea

Pentru urmărirea și reglarea sitelor, casa sitelor este prevăzută cu sistem de iluminare.

Precurățarea: la capătul planului oscilant se află o sită cu cascadă dublă, cu rol de precurățare înaintea sitelor principale. Aceasta reține majoritatea paielor și pleava de pe planul oscilant și lasă boabele să cadă prin site, asigurând o curățare eficientă încă de la planul oscilant. Presita adaugă o capacitate suplimentara de curățare, extrăgând aproximativ o treime din boabe. 

Curățarea propriu-zisă se face pe sita superioară și sita inferioară. Suprafața totală de curățare este de 5,28 mp la C7205, respectiv 6,32 mp la C7206.

Un ventilator tip turbină de mare performanță, cu diametrul de 440 mm și cu 44 de pale aspiră aer pe toată lățimea și sulfă aerul controlat cu ajutorul unor deflectoare sub toată suprafața sitelor, de unde boabele curate sunt transferate în buncăr. Debitul de aer se reglează electric din cabină în funcție de condițiile de lucru. Turația ventilatorului este reglabilă între 480 și 980 rpm.

Sistemul de retur de spice netreierate

O alta caracteristică specifică combinelor Deutz-Fahr este sistemul de retur cu două elevatoare de o parte și de alta a combinei: materialul rămas netreierat este procesat cu ajutorul unor lame de fricțiune pe ambele părți ale mașinii și boabele sunt trimise complet separate pe planul oscilant, evitând supraîncărcarea sistemului de treier. O idee genială care îmbunătățește performanțele combinei și eficiența sistemului de treier și reduce pierderile. Nu doar extrem de productiv, dar și avansat din punct de vedere tehnologic, sistemul este dotat cu senzori care monitorizează activitatea și intervin pentru a asigura siguranța operațiunii și previn apariția unor evenimente neașteptate.

Buncărul de boabe

Volum mare, golire rapidă, verificare rapidă a mostrelor de boabe recoltate, chiar la îndemâna operatorului. Două geamuri în cabina în spatele scaunului operatorului permit verificarea permanentă a calității și a gradului de curățare a boabelor ajunse în buncăr.

Capacitatea buncărului de boabe cu extensie rabatabilă este de 8.500 dm3 la C7205 și  9.500 dm3 la C7206. Capac metalic, rabatabil și indicator vizual și acustic de buncăr 70% și 100% plin.

Tubul de descărcare de 5 m, se rotește hidraulic 110 grade, este suficient de lung pentru a permite descărcarea din mers, fără ca tractorul să se lovească de heder și asigură vizibilitate bună operatorului pentru descărcarea în remorcă; pentru hedere mai mari de 7,2 m este disponibil tub de descărcare de 6 m. Viteza de descărcare 90 l/s.

Tocătorul de paie

Este cu reglare manuală a lățimii de împrăștiere; adaptor pentru tocat porumb (cuțite întărite de 5 mm și placă protecție a scuturătorilor, impotriva proiectării cocenilor pe scuturători). Tocătorul are 48 de cuțite zimțate la modelele cu 5 scuturători și 60 la cele cu 6 scuturători, aranjate pe 4 rânduri, care se rotesc cu o turație de 3.600 rpm la păioase și de 1.800 rpm la porumb. Cuplarea tocătorului se face direct prin acționarea levierului din spate stânga combinei, care poziționează placa din coșul de paie pentru tocare sau lăsarea în brazdă a paielor.

Roțile

Combina este dotata cu roți mari, cu anvelope late: față (de tracțiune): 800/65R32 și spate (de direcție) 500/60R22.5, pentru a reduce compactarea solului. Opțional, există posibilitatea echipării cu șenile din cauciuc, cu amprentă la sol mai mare decat roțile, asigurând o presiune mai redusă pe sol, deci o compactare mai redusă, fiind ideale în special în condiții de umiditate mai mare a solului.

Transmisia hidrostatică, cu pompă hidraulică montată direct pe motor, lucrează în combinație cu o cutie de viteze cu 4 trepte care pot fi selectate cu levierul din cabină. Prin simpla mișcare înainte sau înapoi a manetei multifuncționale se reglează viteza de deplasare pentru a se adapta condițiilor specifice ale culturii sau ale terenului.

Întrețineri zilnice

Toate punctele de gresare sunt vizibil marcate și grupate în locuri ușor accesibile, de o parte și de alta a mașinii. Planul oscilant este realizat din segmente usor demontabile pentru curățare prin fața combinei, fără a fi necesară demontarea elevatorului central. Când se trece de la o cultură la alta, când se lucrează la umiditate mai mare și în orice situații care necesită curățare frecvența, operatorul poate aduce combina în stare de eficiență completă în doar câteva minute.

Placa de acces la elevatorul central este demontabilă, pentru a permite verificarea și întreținerea lanțurilor cu racleți.

Toate cablajele și releele sunt grupate într-un panou pe partea dreaptă a cabinei, făcând mai ușoară intervenția.

Modelul Balance

Pentru operare pe terenuri înclinate și cu contur neregulat a fost realizat sistemul Balance. Acesta reacționează la condițiile de teren și menține sistemele de lucru ale combinei în poziție orizontală. Parametrii de corecție sunt: 20% lateral și 6% față-spate. Avantaje: păstrarea performanțelor combinei și pe terenuri în pantă; Stabilitate optimă; Confort îmbunătățit pentru operator.

Motive pentru care merită să achiziționezi o combină Deutz Fahr:

  • Modele și configurații pentru orice tip de fermă și pentru orice tip de cultură;
  • Simple și fiabile;
  • Raport calitate-preț excelent;
  • Garanție extinsă (3 ani sau 1.000 de ore);
  • Calitate foarte bună a boabelor;
  • Procent foarte mic de pierderi;
  • Cel mai bun consum de combustibil din clasa sa;
  • Combină confortabilă cu comenzi ergonomice și intuitive;
  • Realizare ușoară a regaljelor și gresare centralizată;
  • Intervale mari de întreținere tehnică;
  • Opțiuni incluse în configurația standard;
  • Suportul unei echipe aproape de fermieri;
  • Service specializat și piese de shimb disponibile pe stoc la cea mai apropiată filială NHR Agropartners;
  • Setări și punere în funcțiune cu specialiști NHR Agropartners și ai producătorului;
  • La nevoie și în anumite condiții se oferă combină la schimb;
  • Condiții de finanțare atractive și personalizate;
  • Eligibile și pentru achiziție pe programe cu fonduri europene;
  • Training pentru operatori și înainte de fiecare sezon;
  • Valoare bună la revânzare.

DR. ING. FLORIN NEACȘU, NHR AGROPARTNERS

Publicat în Tehnica agricola

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început, din 25 martie 2020, efectuarea plăților aferente Măsurii M215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este 8.283.571,50 euro, respectiv 38.630.435,70 lei, pentru un număr de 48 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie. Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăților compensatorii aferente Măsurii M215 - Plăți privind bunăstarea animalelor pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor se realizează în conformitate cu Fișa Măsurii M215 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR2014 –2020).

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista