Premierul PSD-ist, Sorin Grindeanu, a ținut să-i mai explice încă o dată ministrului Agriculturii, Petre Daea, ținta de absorbție a fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale (bani pe care programul de guvernare al actualului cabinet, de altfel, se și bazează), și i-a amintit acestuia de targetul de accesare pe anul în curs - 3,5 miliarde de euro pentru anul în curs, ținând să felicite APIA pentru munca depusă.

Aflat într-o vizită oficială la sediul MADR, Grindeanu a precizat, printre altele, că are încredere în ministerul de resort că va putea să obțină acest deziderat, în condițiile în care, mai spune el, absorbția plăților directe „a început extraordinar de bine”.

În plus, în viziunea lui Grindeanu, unele dintre modalitățile de accesare mai rapidă a banilor europeni destinați dezvoltării rurale sunt și „debirocratizarea”, „simplificarea”, respectiv „plimbatul actelor”, aspecte menționate și ele de șeful Executivului de la București în vizita sa „în ograda” lui Petre Daea.

„La zi, astăzi, am vrut să văd cum stăm cu ceea ce domnul ministru și-a asumat, și anume plata către fermieri, plăți directe, un record. Suntem undeva în jur de 2,2 miliarde de euro. Aproape 900.000 de fermieri și-au primit banii. Iată că din 5,2 miliarde pe care noi ni le-am asumat a fi absorbite în anul 2017, 2,2 miliarde au venit până la încheierea primului trimestru, din plățile directe pe care le-au făcut către fermieri. Vreau să-i felicit, și nu vreau să trec peste, pe lucrătorii de la APIA, angajații de acolo, pentru ceea ce au făcut în aceste zile, pentru ceea ce au de făcut în continuare. A fost o muncă pe care erau obișnuiți s-o facă într-un interval mult mai lung. De data aceasta, lucrurile s-au întâmplat mai repede. (...) Am discutat despre cum absorbim iarăși o sumă extrem de importantă, iar ținta este foarte sus – pe AFIR, pe fonduri europene – undeva în jur de 1,6-1,7 miliarde de euro, anul acesta. Rugămintea mea, care nu este a mea, ci am preluat-o din teritoriu și pe care domnul ministru o știe foarte bine, e legată de a se apleca mai mult asupra debirocratizării, a se simplifica foarte mult... sigur, să fie transparent, că ne dorim în continuare, dar a simplifica foarte mult birocrația și tot ceea ce ține de plimbatul actelor. Pe noi ne interesează ca în acest an, pe fonduri europene, în total la Ministerul Agriculturii, mă refer și la subvenții, și pe lucrurile care țin de AFIR, să ne ducem la undeva în jur de 3,5 miliarde (n.r. - de euro), în jurul acestei sume, ceea ce este o țintă pe care sunt convins că MADR poate s-o atingă, mai ales că a început extraordinar de bine”, a afirmat Sorin Grindeanu la ieșirea din Ministerul Agriculturii.

Pe lângă plățile europene, Daea și Grindeanu au mai discutat de avansurile din subvențiile aferente campaniei de depunere a cererilor pentru anul 2018 (cu termen limită de aducere a actelor la APIA 15 mai 2017), precum și de programul guvernamental tomate și sere și despre sistemul antigrindină.

„Ne dorim ca toamna acestui an să înceapă cu niște termene foarte clare, iar avansurile să poată fi date începând de la sfârșitul (...) toamnei acestui an”, a adăugat Sorin Grindeanu. „De asemenea, am avut discuții legate de un program care s-a dovedit până la ora asta și pe care noi l-am lansat, un program de succes, cel legat de tomate. Sunt peste 6.500 de cereri depuse la Ministerul Agriculturii. Este un lucru îmbucurător și care arată că acest program pe care noi l-am gândit ca măsură în programul de guvernare este un succes. (...) Totodată, (n.r. - Petre Daea) mi-a prezentat, și voi vedea săptămâna viitoare la fața locului, sistemul care știu că-i este drag domnului ministru, pentru că a început să lucreze la el din mandatul de secretar de stat și ministru, în 2004, și anume Sistemul Național Antigrindină, extrem de important pentru fermieri și pentru agricultori”.

Marți, 12 aprilie 2017, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informa că la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în anul 2017, un număr de 453.369 cereri, pentru o suprafaţă de 2.157.767,45 hectare.

Județele în care s-a realizat cel mai mare procent de depunere de către fermieri a cererilor unice de plată  sunt următoarele: Vrancea – 58,24 %, Giurgiu – 58,10 %, Dâmbovița – 57,70 %, Prahova – 56,57 % și Neamț – 55,46 %. În schimb, procente mai scăzute se înregistrează în următoarele județe : Constanța – 37,82 %,  Tulcea – 39,00 %, Ialomița – 41,76 %, Brăila 42,22 % și Sibiu 43,77%.

„Facem un apel către toți potențialii beneficiari ai sprijinului financiar aferent Campaniei 2017, să respecte programările realizate de angajații APIA în vederea depunerii cererilor de plată la sediile APIA județene/locale, având în vedere că acestea se pot depune până la data de 15 mai 2017, în conformitate cu art. 1 lit. a) din Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 18/03.02.2017 privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură.

Respectarea programărilor conduce la fluidizarea fluxului de lucru, evitarea apariției aglomerației și a întârzierilor în depunerea cererilor, precum și la diminuarea timpului necesar fiecărui fermier la completarea și depunerea cererii unice de plată.

În eventualitatea în care programarea inițială nu a putut fi respectată, îi rugăm pe această cale, pe cei care să află în această situație, să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA”, precizau oficialii MADR în comunicat.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pe de altă parte, în ceea ce privește sprijinul acordat sectorului tomate în sere, ultimele cifre oficiale provenite de la MADR sunt din data de 4 aprilie 2017. La acea dată, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.

Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.

„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 tone tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, aminteau specialiștii Ministerului Agriculturii.

Cu privire la Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), ultimele date disponibile relevă faptul că acesta a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Doar aproximativ 40.000 de beneficiari de plăți directe (circa 4,4 la sută din total) ar urma să nu-și încaseze subvențiile până la data de 31 martie 2017, a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului (www.revistafermierului.ro) secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, și asta ca urmare a mai multor factori, cum sunt absența documentației și a justificărilor specifice la dosare, dar și a supracontroalelor la care unii dintre fermieri sunt supuși ș.a.

În plus de asta, în cadrul unui amplu interviu LIVE postat pe pagina de Facebook a publicației, el a ținut să-i taxeze pe cei care comentează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu-și face treaba corespunzător și că ar întârzia plățile către fermieri.

El cataloghează drept răutăcioase afirmațiile acelor lideri ai fermierilor (printre care și Nicolae Sitaru de la LAPAR, cu care am abordat acest aspect separat), conform cărora actuala șefie a MADR nu va fi în stare să gestioneze plata integrală a subvențiilor către producătorii români din sectorul agrozootehnic și dă ca exemplu 2016, an în care plățile directe s-au întârziat chiar și cu opt luni față de perioada actuală.

Totodată, în interviu, el explică pe larg circuitul banilor din subvenții „din pixul funcționarilor și până în conturile fermierilor”, precum și de ce anume reprezentanții fermierilor nu vor avea de la bun început loc în grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

El îi roagă însă pe fermieri să acorde o mare atenție chestionarelor Comisiei Europene (CE), în baza cărora își pot creiona viitorul în agricultura europeană, și le cere inclusiv copii după aceste documente, astfel încât viitoarea politică legislativă a MADR să fie structurată în concordanță cu nevoile producătorilor români.

Subiectul existenței cadastrului general, ca necesitate absolută în contextul plăților pe fermă care vor intra în vigoare în 2020, a fost și el pus pe masa secretarului de stat, iar răspunsul a fost pe măsură. În plus, s-a vorbit de asigurarea venitului anual al fermierilor, aspect intens discutat la Bruxelles în această perioadă și care implică aspecte inclusiv din noile direcții de schimbare a PAC.

De asemenea, pentru că tocmai a avut loc nu de mult un Comitet de Monitorizare a PNDR, cu Potor s-a discutat inclusiv despre dorința ACEBOP de repunere a cuantumurilor pe subpachete (în cazul plăților pe bunăstare), dar și despre sumele puse la dispoziția fermierilor după 15 martie a.c. din realocări și altele.

Toate acestea și multe altele, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Marți, 28 martie 2017, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că pe listele de plată se aflau 825.168 de fermieri, adică o pondere de 91,5% din totalul de 901.335 de beneficiari. „Este o situație fără precedent”, menționa acesta într-o intervenție televizată. Potrivit afirmațiilor sale, suma autorizată la plată era la data respectivă în cuantum de 1.791.020.204 euro. Și totuși, foarte mulți beneficiari de subvenții se plâng în continuare de lipsa banilor în conturi. Unii lideri ai producătorilor agricoli spun chiar că nu vă veți încadra în termenul-limită de 31 martie 2017. Cum comentați?

Alexandru Potor: Estimăm că până la finalul lunii martie 2017 vor rămâne în jur de 40.000 de beneficiari de plăți europene (circa 4,4 la sută) care nu vor putea fi plătiți din motive obiective. Este și cazul celor care sunt cuprinși în scheme de sprijin și care trebuie să pună la dispoziție documente și justificări după data de 31 martie 2017. Nu-i poți lua în calcul ca fiind plătiți și să le promiți că-i plătești, dacă ei nu au adus documentele respective.

Apoi, există anumite eșantioane stabilite în conformitate cu regulamentul european în ceea ce privește supracontrolul. Iarăși, într-un număr limitat – poate în jur de 10.000 de fermieri din total – vor fi afectați de o asemenea situație. Bineînțeles, și ei vor fi plătiți foarte rapid. Noi facem eforturi consistente, în așa fel încât toată lumea să-și primească banii.

Prin urmare, văd ca fiind un pic răutăcioasă afirmația celor care vehiculează informații de genul acesta pe social media, în condițiile în care s-a făcut un efort administrativ enorm din partea celor de la APIA pentru a plăti sume foarte importante până la 31 martie a.c.

Liderii organizațiilor profesionale au rolul de a prelua nemulțumirile membrilor, dar haideți să vedem care este realitatea. Dacă 95% dintre fermieri au fost finanțați, și-au primit banii pentru plățile care li se cuvin, nu putem spune că restul reprezintă o situație generalizată. Am participat acum două zile la o reuniune (n.r. - conferința - „Legume în spații protejate” din data de 27 martie 2017), invitat fiind de reprezentanții unei organizații interprofesionale, iar fermierii aflați în sală insistau cu aceeași întrebare: „Când vom primi banii?”. Este vorba de o anumită schemă de finanțare. Eu le-am răspuns cu o altă întrebare: „Când ați primit anul trecut banii?” și tot eu le-am răspuns: „În noiembrie!”. Hai s-o luăm pe degete atunci: aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie și noiembrie; opt luni! Noi ne propunem ca pentru 96 la sută (cât vor fi, până la urmă, în afara acelora care sunt blocați din motive obiective, unele care nu țin de noi) să facem plata până la 31 martie 2017. Oare o fi bine așa? „E bine!”, a fost răspunsul majoritar.

În altă ordine de idei, până la data de 28 martie 2017 aveam centralizate deja 33 de procente din totalul cererilor aferente campaniei 2017, primite și procesate de APIA. Astfel, din 901.335 de cereri, 299.605 erau deja recepționate în vederea pregătirii noii campanii. Pe noi ne preocupă și ce se întâmplă după ce terminăm cu plățile la 31 martie 2017.

Apoi, în aceeași cheie, probabil că vor apărea și alți contestatari, poate unii care își vor dori avansurile rapid. Vreau să fim pregătiți până atunci. Aș vrea ca până la sfârșitul lunii aprilie să ne apropiem de 95 la sută, poate, cu Campania 2017. Sperăm ca până la 15 mai a.c. să nu mai existe nicio cerere nedepusă, dacă vrem cu adevărat să avem banii plătiți la timp, să avem controalele făcute atunci când trebuie, nu pe parcursul iernii.

R.F.: Restul de 30.000-40.000 de fermieri care urmează să-și primească banii după supracontroale, din totalul celor 901.335, din ceea ce cunoașteți, sunt fermieri de nivel mic, mediu sau mare?

A.P.: Eu cred că sunt amestecați.

R.F.: Discuția veche era că fermierii mari rămân mereu la urmă din cauza complexității dosarelor, controalelor, riscurilor de fraudă etc.

A.P.: Nu. Dacă ar fi fermierii mari la urmă, n-am putea ajunge până la acest moment la plăți de jumătate de miliard de euro, adică aproximativ 22.500.000.000.000 lei vechi, în doar șapte zile! Rapoartele de selecție ale acestor fermieri care ajung în partea aceasta de supracontrol, conform regulamentelor, sunt bazate pe principii aleatorii. Dacă au fost și probleme istorice, iarăși au reprezentat un factor de risc. În felul acesta s-au creionat eșantioanele.

R.F.: Să explicăm încă o dată, dacă mai era nevoie, care este circuitul subvențiilor, din pixul funcționarilor, să spunem așa, și până în conturile fermierilor. Este un mecanism complicat pe care chiar dacă unii fermieri îl cunosc, de dragul criticii, se fac că nu-l cunosc.

A.P.: Pe partea de plăți care pleacă direct de la APIA, hai să spunem SAPS, acestea se formează din alimentarea cu sume din conturile Ministerului Finanțelor Publice în cele ale agenției de plăți. Este o procedură care durează, un transfer. Apoi, se face autorizarea în sistem a plăților. Sunt înregistrați fermierii, dar efectiv autorizarea la plată presupune rularea unor proceduri prin sistemul informatic al APIA, unele care nu sunt tocmai ușoare. Și asta, deoarece regulamentul european presupune certificarea și auditarea unui sistem de management informatic al APIA, care presupune rularea acelor proceduri. După rularea acestora, trebuie trecut la transferul banilor către Trezorerii, iar de acolo aceștia ajung în băncile comerciale într-un alt interval de timp. Este un circuit financiar, iar noi vrem să ne asigurăm că acest circuit financiar nu este întârziat de noi, cel puțin nu la nivel instituțional.

Pe măsurile de mediu și climă care sunt delegate de la AFIR la APIA, circuitul este cu încă o verigă mai complicat, că mai intră și AFIR în discuție.

R.F.: Să discutăm puțin de grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC), organizat de ministerul de resort. Șefii organizațiilor de fermieri spun că nu sunt reprezentați în acest grup, fapt confirmat chiar printr-un comunicat de presă al instituției în cadrul căreia activați. Întrebat de această situație, Petre Daea a spus că se va negocia cu producătorii români din sectorul agrozootehnic, în urma rezoluțiilor puse la punct de membrii actuali ai grupului în cauză. Este în regulă abordarea?

A.P.: Cred că ministrul a dat un răspuns corect. Însuși domnia sa a făcut un efort uriaș. În data de 24 martie a.c., ministrul Agriculturii a condus discuții foarte extinse, în care au fost și reprezentanții fermierilor. Noi, în bucătăria internă a ministerului, am mai desfășurat câteva runde de discuții pentru a ne calibra poziția, pentru a încerca să nu plecăm de la o masă descoperită, iar atunci când ne întâlnim cu reprezentanții sectorului, să procesăm corect informațiile pe care să le transmitem la Bruxelles.

Expresia celor care sunt nemulțumiți și un pic cârcotași că nu sunt consultați – mie mi se pare un lucru un pic exagerat.

Însă, una dintre solicitările pe care le-am adresat producătorilor din sectorul agrozootehnic (chiar atunci când ați intrat dumneavoastră la mine în birou, semnam un document) se referă la dorința și solicitarea MADR ca fermierii, împreună cu reprezentanții lor, să completeze niște chestionare care au fost puse la dispoziția noastră de către CE, chestionare care vor fundamenta poziția României pe subiect. Îi invit pe această cale pe reprezentanții sectoarelor, cu care colaborăm foarte bine, să facă demersul acesta. Altfel, România nu va fi reprezentată cu pozițiile efective ale fermierilor. Aștept cu nerăbdare să văd un număr foarte mare de chestionare completate, provenite din partea acestor organizații reprezentative, chestionare care să arate poziția fermierilor. În felul acesta putem coagula, pe de-o parte, dintr-un punct de vedere tehnic al Ministerului Agriculturii, o poziție, iar pe de altă parte, un grup de idei care provin din partea fermierilor, a stakeholderilor din agricultură și dezvoltare rurală, în așa fel încât să ne prezentăm cu un pachet de propuneri care să reprezinte voința României pentru perioada viitoare.

R.F.: Spuneți că aceste chestionare vor fi deosebit de importante în ceea ce privește această viitoare modernizare a PAC?

A.P.: Ele fundamentează ceea ce spunem cu viu grai; se regăsesc pe portalul Comisiei Europene. În adresa pe care am transmis-o reprezentanților sectoarelor este postat link-ul respectiv. Inclusiv în comunicatele de presă MADR sunt postate aceste link-uri. Rugămintea mea este ca reprezentanții să ne aducă și nouă o copie a setului de chestionare pe care dânșii încearcă să le popularizeze și să le implementeze cu oameni din teritoriu. Altfel, nu vom avea o cunoștință asupra a ceea ce își doresc fermierii, a ceea ce își doresc reprezentanții sectorului de dezvoltare rurală. Trebuie să avem și noi o viziune comună. Bineînțeles, diversele sectoare din minister, din agenții, din universități,vor da un punct de vedere, dar este foarte important să vedem ce spun fermierii.

R.F.: Există un orizont de timp pentru finalizarea acestui demers?

A.P.: Data de 2 mai 2017 este momentul în care se închide la nivel european acest exercițiu incipient. Nu este singurul demers care se face, legat de proiecția viitoarei PAC, nu. Este un început. Practic, este o simulare, un exercițiu să vedem care sunt primele rezultate încă din anul 2017; mai avem 2018, 2019, până 2020 când se întâmplă toată chestiunea aceasta. Este foarte important ca noi, românii, să dăm un feedback consistent. Mă bazez foarte mult pe reprezentanții sectoarelor în ceea ce privește antrenarea fermierilor, ca ei să-și spună punctul de vedere față de ce înseamnă viitoarea PAC și ceea ce urmează să se întâmple acolo.

R.F.: Dacă lucrurile urmează să meargă în direcția dorită de Guvernul Grindeanu, anul 2020 vă va prinde la putere, alături de ministrul Petre Daea. În acel an, urmează să demareze și plata pe fermă, un subiect destul de delicat, ținând cont de faptul că avem în continuare o mare problemă, și anume lipsa cadastrului general. S-a discutat la nivel de Minister al Dezvoltării acest aspect? Ce ne vom face în absența cadastrului general?

A.P.: Subiectul cadastrului general este unul foarte important. Din punctul meu de vedere, el are legătură și cu întrebarea anterioară, vizavi de PAC. Poate că fermierii din România ar trebui să aibă o poziție specială, să exprime acest lucru în chestionare și punctul lor de vedere vizavi de posibilitatea și fezabilitatea plăților viitoare, într-un sistem atât de precis, cum este cel care este prevăzut din existența unui cadastru generalizat. Altfel spus, poate ar trebui să ne luăm niște măsuri de siguranță. Poate, ar fi bine ca și din partea fermierilor să avem o poziție în care să vedem și solicitarea lor. Dacă – Doamne-Ferește – se întâmplă să n-avem cadastrul generalizat în timp util, hai să găsim o soluție alternativă. E bine să avem una cât mai aplicată și încă din timp.

Am văzut, din experiența anterioară, că și în relația cu Comisia Europeană, dacă ai argumente, dacă demonstrezi că ai făcut demersuri, dar din motive obiective anumite lucruri nu s-au întâmplat, ai sorți de izbândă.

Poate că fermierii și reprezentanții sectorului ar trebui să ridice această problemă pe care noi s-o avem înregistrată în tot procesul acesta de consultare, ca un semnal de alarmă către CE, prin care se spune ce se întâmplă... dacă nu se întâmplă chestiunea asta legată de cadastru. Ar fi bine s-o avem acum, nu în 2020, în momentul în care ar fi foarte abruptă justificarea către CE.

R.F.: Să vorbim puțin de conceptul asigurării venitului anual al fermierului, unul intens vehiculat la Bruxelles. Specificăm că nu vom intra în detalii cu privire la redefinirea fermierului activ, pentru că am înțeles că sunt demersuri în plină desfășurare și nu doriți devoalarea acestora, deocamdată. Există vreo viziune, vreo discuție în acest moment la nivelul MADR cu privire la venitul anual al fermierului?

A.P.: Din păcate, noi ne confruntăm cu o dificultate de implementare a Măsurii 17 din PNDR, cea legată de asigurarea riscurilor, crearea fondurilor mutuale ș.a.m.d. care, în ansamblul acesta mai larg, ar conduce la asigurarea veniturilor fermierilor la nivel de exploatație, anual etc.

Din păcate, această măsură care are o alocare financiară foarte importantă – aproximativ 200 de milioane de euro –, nu și-a găsit o soluționare de a fi pusă în practică. S-a creat și un grup de lucru la nivelul ministerului, unul care urmărește să propună niște soluții pentru deblocarea măsurii în cauză și tot acest concept al asigurării veniturilor fermierilor. S-au purtat și se poartă în continuare discuții pe varianta cea mai bună pe care am putea să mergem. Mai exact, ne gândim fie să așteptăm – și aceasta este o discuție în urma căreia va trebui să vedem ce feedback vom avea – eventual crearea unui fond mutual și toată procedura asta birocratică, una care ar putea să dureze și care ar putea să ducă spre sfârșitul perioadei sau să utilizăm prevederile din regulamentul european. Acestea permit asigurarea parțială a primelor pe care le plătesc fermierii către asigurători, pentru despăgubiri față de anumite fenomene distructive care le afectează veniturile anuale. Asta este partea de discuție pe care o avem noi la nivelul MADR.

În același timp, pe ceea ce înseamnă proiecția viitoare a noii PAC, impactează și chestiunea asta legată de asigurarea venitului anual pentru fermieri. În mod particular, România are o situație mai deosebită, în sensul că statisticile spun că țara noastră deține o treime din toate fermele europene. Partea bună din asta – caracteristica de a avea multe exploatații agricole și zootehnice ține de natura noastră, felul în care ne dezvoltăm noi. Și asta nu trebuie să fie neapărat un factor negativ. Pe de altă parte, reprezintă și o soluție de dezvoltare a societății. Nu trebuie neapărat să importăm numai modele, așa cum vedem în altă parte. Poate că modelul nostru este bun în felul lui. Nu vom merge însă spre exacerbarea limitelor, să avem chiar o explozie de împărțire a fermelor și a micromanagementului pe două hectare, dar undeva trebuie să se echilibreze un sistem.

În contextul acesta, al fragmentării foarte mari a exploatațiilor, iarăși, asigurarea venitului anual are deja cu totul altă amploare sau o altă conotație decât ceea ce vedem la nivel european. Acolo, având un număr mai mic de fermieri, este deja dezvoltată o plasă de siguranță a formelor asociative, care și ele intervin la un moment dat pe piață și reglează sistemul.

Tabloul după 15 martie 2017 arată așa: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani FEADR puși la dispoziția fermierilor

Revista Fermierului: La conferința „Legume în spații protejate”, un consultant pe fonduri europene afirma că ar fi mai bine ca lansarea măsurilor PNDR în 2017 să se facă mai târziu de luna aprilie. Ar fi indicat, în condițiile în care AFIR a cam șomat în 2016?

Alexandru Potor: Am în față un document care rezumă toate sesiunile lunare de depunere de proiecte din anul 2016. Să vă dau un exemplu: pe subMăsura 4.1 au fost opt sesiuni de depunere lunară, cu tot cu raportul de selecție final. Au început în aprilie, iunie, iulie, august, septembrie ș.a.m.d. Din opt, inclusiv cu finalul, când am venit eu în cabinet, doar două sesiuni erau finalizate, șase nu. Iau invers; subMăsura 4.2. Din nouă sesiuni, inclusiv cu finalul, trei erau finalizate; în 21 noiembrie 2016 era a treia din nouă, iar șase nu. Pe subMăsura 6.1, tot din opt sesiuni lunare, doar două erau finalizate, atunci când am venit eu. Din acest motiv i-am chemat și pe cei de la AFIR, și pe cei de la Autoritatea de Management și împreună am spus: „Fraților! Până la sfârșitul lunii aprilie, noi trebuie să terminăm tot ceea ce nu s-a realizat într-un an de zile”. În prezent, aducem la zi proiecte de miliarde de euro din sistem, pe care, din păcate, beneficiarii nu au putut să le acceseze și nu au putut să le utilizeze.

Ca fapt divers, au fost sesiuni cu câte 600 de contestații care au fost eliminate în doar 10 zile. S-a lucrat cu focul sub cazan.

În plus, pe subMăsura 4.1, în opt sesiuni, au fost disponibili 329 de milioane de euro numai pe o măsură. Iată, vorbim de câteva sute de milioane de euro, mai mult de un miliard de euro care au fost blocați. Eu zic că pe aceștia îi vom rezolva și nu vor fi probleme. Acesta ar fi un dosar complicat.

Al doilea dosar complicat. În comitetul de monitorizare pe care tocmai l-am terminat în 15 martie, am zis: e mai bine să așteptăm până spre 2020 cu punerea la dispoziție a banilor către fermieri sau este mai bine să dăm drumul banilor ACUM și vedem ce anume economii se fac în sistem (din achiziții, din dezangajarea unor proiecte)?

În urma consultării producătorilor agricoli și a beneficiarilor publici, a reieșit că ar fi indicat să punem la dispoziție 120% pentru contractare din banii destinați beneficiarilor publici, la nivel general (intră și categoria entităților care depun ca ONG-uri, instituții de cult, care toate depun în interes public). Și asta deoarece, de cele mai multe ori, acestea prevăd construcții-montaj. În momentul în care noi îi punem acum la dispoziție, va fi procedura de selecție (nu repetăm nenorocirea din urmă, că a durat un an de zile ca să facem două sesiuni lunare), dar terminăm rapid. După ce îi selectăm, ei trebuie să facă achiziții. După ce fac achiziții, trebuie să treacă la implementare. La implementare mai poate fi o problemă. Mai este necesară o schimbare de soluție tehnică. Aici vorbim de tehnicități inginerești. Nu poți lucra iarna – din noiembrie și până în martie nu prea îți permite Inspectoratul de Stat în Construcții. Sunt niște timpi morți. De aceea, dăm drumul banilor în așa fel încât ei să intre în sistem, proiectele să fie selectate și totul să fie dus la bun sfârșit.

Apoi, vor fi puse la dispoziție 85 de procente din fondurile FEADR în cazul beneficiarilor privați. Și logica a fost – ar putea fi prins cineva pe picior greșit. Hai să mai lăsăm o sumă și pentru perioada următoare, încă 15 la sută, la care se vor adăuga economii (gen dezangajări) pe care să le putem repune în sistem. Și, în final, 100 la sută pentru proiectele cu sprijin forfetar, unde a fost o cerere foarte mare.

Practic, acesta este tabloul după 15 martie 2017: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani puși la dispoziția fermierilor.

Și să vă răspund direct la întrebare – acel consultant a spus că ar fi bine să nu ne grăbim, dar pe de altă parte este o presiune uriașă din spate care ne spune să ne grăbim pentru că se dorește accesarea banilor. Atunci, ce facem? Temporizăm și riscăm să dezangajăm miliardul de euro sau punem banii pe masă și mergem mai departe?

În comitetul de monitorizare din 15 martie 2017 s-a aprobat în unanimitate, fără niciun vot împotrivă și fără nicio abținere, o alocare financiară de aproximativ 1,8 miliarde de euro, sprijin european și național. La acești 1,8 miliarde de euro se vor adăuga contribuțiile private pentru că în această sumă – undeva la 700 de milioane de euro – sunt pentru beneficiari publici și mai mult de 1,1 miliarde de euro sunt pentru beneficiari privați (ajutor public și național). La cele 1,1 miliarde se vor adăuga și contribuțiile privaților. În total, estimăm că vom avea un total de proiecte de aproximativ 2,5 miliarde de euro, proiecte pentru investițiile de dezvoltare rurală, aprobate într-un singur comitet de monitorizare.

R.F.: Ați mizat și pe Programul LEADER? Pe sprijinirea GAL-urilor? Au fost prezenți la Comitetul de Monitorizare al PNDR și reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală?

A.P.: GAL-urile au o anvelopă financiară de aproximativ 550 de milioane de euro disponibili pentru finanțarea strategiilor de dezvoltare locală, strategii care reprezintă mănunchiuri de subproiecte la nivel local. De aici, eu sper să văd în jur de 14.000 de proiecte.

Săptămâna trecută, a fost aprobat Ghidul subMăsurii 19.2 care, din punct de vedere formal, este documentul care deschide posibilitatea GAL-urilor de a lansa strategiile proprii și a primi proiecte pe acestea.

Sunt 236 de GAL-uri la nivel național care acoperă mai mult de 93 la sută din suprafața totală a țării. Practic, și linia aceasta de finanțare a fost deschisă, cu toate că ea nu a făcut obiectul unei discuții directe în acest comitet de monitorizare, pentru că acolo lucrurile erau clare: GAL-urile erau selectate, anvelopa era cunoscută. Singura problemă era în curtea ministerului doar, pe partea de ghid al măsurii 19.2, pe care am rezolvat-o.

R.F.: Printr-un comunicat de presă, cei de la ACEBOP solicită repunerea cuantumurilor pe subpachete, ca în anii anteriori. Vorbim de măsurile de bunăstare la porc și pasăre. Ați primit solicitarea lor?

A.P.: Problema legată de bunăstarea animalelor a fost una foarte sensibilă. Face obiectul unuia dintre multele dosare aflate pe biroul meu. Am putea vorbi, iarăși, o zi întreagă despre istoria și saga acestor fonduri dedicate măsurii de bunăstare a animalelor, fosta măsură 215, așa cum este măsura 14 codificată astăzi PNDR.

Problema cea mai mare a fost că Regulamentul 640 a fost un pic confuz, acela legat de stabilirea sancțiunilor. De fapt, asta a fost marea problemă pe care au avut-o beneficiarii acestui tip de sprijin.  (...) Regulamentul 640 lasă loc de interpretare, nu înseamnă că nu este bun. Ar putea fi interpretat și altfel dintr-o anumită perspectivă. Și, atunci, s-a luat decizia unei clarificări, lucru care a fost explicat public și de către comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, în așa fel încât să nu mai apară aceste probleme legate de plățile pe bunăstarea animalelor, nici pe partea de porc și nici pe partea de păsări.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte atenți la niște restricții pe care și regulamentul european, și fișa măsurii le impun.

Producătorii agricoli care utilizează terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru pachetele de agromediu şi climă (M.10), în zonele afectate de constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13), dar şi cei care utilizează terenuri aflate în conversie sau terenuri certificate în agricultura ecologică (M.11) pot solicita APIA, începând de la 1 martie, plăţile compensatorii de dezvoltare rurală prin cererea unică de plată.

Potrivit unui comunicat comunicat de presă al MADR, alocările acestor măsuri depăşesc 2,9 miliarde euro.

În 2017, ministerul de resort a adus unele modificări care să facă măsurile de mediu şi climă mai atractive pentru fermieri, dar şi să simplifice (acolo unde a fost posibil) implementarea angajamentelor. Concret, vorbim de majorarea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.10 pentru unele dintre pachetele aplicabile pe pajişti permanente (creştere cu circa 50 euro/ha/an faţă de anii precendenţi pentru pachetele 1, 3.1 şi 6), creșterea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.13 cu 5-11 euro/ha/an în funcţie de tipul de zonă afectată de constrângeri naturale, cât și eliminarea sau simplificarea unor condiţii (de eligibilitate şi de bază) care trebuiau respectate în cadrul angajamentelor M.10 şi M.11.

Cererile unice de plată pentru aceste măsuri se pot depune până la jumătatea lunii mai la centrele judeţene şi centrale locale ale APIA.

Cei care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) ar putea fi sunați direct de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și întrebați de acesta dacă subvențiile au ajuns la ei în timp util, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Informația nu a stârnit deocamdată nicio reacție mai consistentă (măcar) din partea presei specializate, în condițiile în care lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, i se pare totul cusut cu ață albă, o dovadă în plus, spune bosul fermierilor, că Daea ar putea fi dezinformat.

Am încercat să lămurim problema chiar cu ministrul de resort, însă șeful MADR nu a răspuns apelului telefonic, probabil ocupat cu transportul prin țară al unor colegi din presa agricolă, chiar cu mașina instituției. Nici „generalul” instituției subordonate de peste drum – APIA – nu a fost de găsit la telefon. Încercările noastre de a obține un punct de vedere vizavi de această informație inedită s-au afundat când inclusiv Alexandru Potor, secretarul de stat însărcinat cu problemele legate de agențiile de plăți, nu a dat curs demersului nostru jurnalistic.

Revenind la documentul de presă, o noutate în peisajul politic autohton (excepție făcând, bineînțeles, perioada de campanie electorală), prin intermediul acestuia, ministrul Petre Daea îi anunță pe fermieri, marți, 7 martie 2017, că trei zile mai târziu - în data de 10 martie 2017 – ar urma să înceapă plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic, „conform calendarului stabilit”. Și asta în condițiile în care, anul trecut, guvernul tehnocrat plătea acești bani în august 2016, nu în martie.

„Pentru a se asigura că fondurile ajung la beneficiari, conform calendarului stabilit, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se informează personal, în mod aleator, contactând telefonic fermierii care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii”, se afirmă în comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii. „Din discuțiile purtate astăzi, 7 martie a.c., cu fermierii îndreptățiți să primească aceste subvenții, i s-a confirmat faptul că sumele au început deja să intre în conturile beneficiarilor, cu trei zile înainte de data stabilită inițial. Facem precizarea că anul trecut (2016) acești bani au fost plătiți abia în luna august. Un exemplu în acest sens este un fermier din județul Brăila, care într-o discuție telefonică din cursul acestei dimineți cu ministrul Petre Daea, i-a comunicat că la ora 11.00 avea deja sumele transferate în cont”.

Menținând aceeași notă, avântul proletar al ministrului Daea a putut fi observat inclusiv în ședința de Guvern din data de 2 martie 2017. Faptul că se încurcă în detalii, chiar dacă, probabil, vrea să rezolve mult, a fost taxat inclusiv de către premierul Grindeanu. De această dată nu a mai fost vorba de neclarități, ci de un demers interpretabil în condițiile în care a fost diseminat către presă fără detalii suplimentare.

Sorin Grindeanu: Vă mulțumesc. Ultimul subiect pe care vreau să îl subliniez astăzi este unul legat de agricultură, dle ministru Daea, și anume de luna martie, o lună extrem de importantă, o lună în care trebuie să dăm subvențiile. Și eu nu mă îndoiesc că, pe finalul acestei luni, 31 martie, mare parte, o parte covârșitoare a subvențiilor care trebuie date către agricultori vor fi plătite aceste subvenții. Și cred că este o premieră, dar poate îmi spuneți dvs mai multe.

Petre Daea: Dle prim-ministru, primul obiectiv al programului de guvernare în agricultură este și rămâne acordarea la timp a subvențiilor pentru fermieri. După cum știți, am elaborat și aprobat toate actele normative necesare. Am înscris în bugetul Ministerului Agriculturii suma necesară pentru acordarea tuturor subvențiilor pentru fermieri. Ne-am organizat eliminând rămânerile în urmă privind controlul în teren. Am operaționalizat sistemul de prelucrare și procesare a datelor, am transferat la timp sumele de la Ministerul Finanțelor în contul APIA, printr-o colaborare perfectă între cele două ministere, Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor. Așa se face că pentru prima dată în România acordăm subvențiile începând cu data de 23 februarie anul acesta. Vă pot informa cu cifre exacte că, pentru 681.000 de fermieri, la această dată s-au procesat acte pentru 481.814 fermieri, ceea ce reprezintă 71%, cu o sumă totală de 48.138.374 de milioane euro. După cum afirmați dvs şi după cum există în sarcina ministerului, ca și grafic de derulare a subvențiilor, în data de 10 martie încep și subvențiile pentru zootehnie. Dle prim-ministru, anul trecut aceste subvenții s-au dat în iunie - iulie. Anul acesta fermierii iau banii când lucrările se execută în câmp. Este un respect al nostru față de efortul fermierilor și este un angajament politic pe care ni l-am asumat și pe care ni-l ducem la îndeplinire. Vreau să vă informez, dle prim-ministru, că pregătim anul de plată 2017, pentru că în agricultură anii agricoli nu se suprapun cu anii calendaristici, motiv pentru care am luat toate măsurile organizatorice, măsurile tehnice, de raționalizare a efortului uman, în așa fel încât în data de 1 martie au început depunerile de cereri, iar astăzi, la această oră, prin datele pe care noi le procesăm, în România s-au depus 6.020 de cereri, față de 2.490 cereri anul trecut, toată ziua. Până diseară mai este, sistemul lucrează, oamenii sunt la datorie, procesează cererile, într-un deplin respect față de fermierii români.

Sorin Grindeanu: Dle ministru, la 31 martie ce se întâmplă?

Petre Daea: Dle prim-ministru pentru mine ziua este exactă, sarcina de asemenea. Sper ca în 31 martie să avem numai situații neclare privind legătura între sistem, sistemul de aplicare, și situațiile concrete pentru fermierii din România.

Sorin Grindeanu: Adică lucruri puține.

Petre Daea: Foarte puține.

Sorin Grindeanu: Dacă sistemul lucrează așa cum ați spus dvs, mă aștept să fie foarte puține.

Petre Daea: Așa consider și eu și asigur Guvernul României că în acest proces de plată de verificare sunt o serie întreagă de calcule, pentru că România, agricultura țării românești, distribuie 89 de forme de sprijin. Este o muncă extraordinară, cu o aplicație bine pusă la punct, și când am spus că în sistem pot apărea unele sincope m-am gândit la capacitatea de exprimare a sistemului electronic pe care noi l-am pregătit, și nu am nicio îndoială că el nu ne va răspunde vizavi de interesul pe care îl avem și noi și Guvernul României. Avem toți banii, dle prim-ministru. Ne-ați pus banii în buget, este păcat să nu îi dăm la timp.

„Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... ”

Un veșnic combatant al politicilor „mestecate” la palatul din strada Carol I, nr. 2-4, bosul LAPAR, Laurențiu Baciu, a declarat pentru Revista Fermierului că i se pare ciudat demersul de a-i suna pe fermieri și a-i întreba dacă și-au încasat banii pe subvenții, dar mai ales laudele, în condițiile în care producătorii îl sună constant pe liderul Ligii și i se plâng că nu primesc subvenția.

El consideră că Daea ar putea fi dus de nas de subalterni și recunoaște că nici el nu a primit sprijinul financiar mult așteptat de toți agricultorii.

Totodată el denunță anumite manevre de culise. Acestea s-au concretizat nu demult prin îndemnul ministerial la adresa sa de a-i suna pe unii „producători agricoli” care jură că au banii deja în conturi. Bineînțeles, numerele de telefon erau deja pregătite.

„Pe mine care mă sună, toți plâng că (...) nu le intră banii (...); parcă-s eu ministru (...). Ministrul mi-a zis că le-a dat drumul (n.r. - banilor pentru subvenții). Mi-a dat într-o zi doi inși la telefon ca să confirme c-au primit banii. (...) Mi-au dat două numere de telefon, iar eu când am vorbit cu ei parcă erau trași la indigo în declarații. Când i-am întrebat ce suprafețe eu, amândoi au spus că nu știu... «Cred că vreo 11 hectare», a răspuns unul. Și celălalt a spus la fel, că nu știe ce suprafață are... «Cred că vreo 7 hectare». Am impresia că a fost cacealma. M-a indus ministrul în eroare. După aceea n-am mai găsit niciunul care să spună că da, a primit banii. Același Petre Daea mi-a mai spus: «Mamă ce bucuros sunt. Am reușit astăzi de mi-au intrat banii pentru subvenții». Parcă îi dăduse de două săptămâni! Ți-au intrat banii abia azi de la Finanțe?, mă gândeam. Sunt lucruri care se bat cap în cap. Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... (...) Mie nu mi-au intrat banii. Am văzut că au dat celor mici”, a precizat bosul LAPAR.

De Mărțișor, cu ocazia evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, la doar trei ore distanță de lansarea Campaniei 2017 de depunere a cererii unice de plată a subvențiilor, bosul APIA, Adrian Pintea, afirma că fermierii au respectat programările și invitațiile APIA, de aceea nu mai puțin de 1.700 de cereri erauînchise la nivel național.

„Profitând de data de 1 martie, dată la care APIA lansează campania de primire a cererilor aferente anului 2017, pot să vă spun că până la ora actuală, fiind doar trei ore de când s-a deschis această campanie, fermierii au înţeles mesajul nostru şi anume au respectat acele programări şi invitaţii, iar în cele trei ore deja avem peste 1.700 de cereri închise la nivel naţional. Fac un apel către toţi fermierii pentru a respecta acele programări astfel încât perioada 1 martie - 15 mai să fie perioada în care noi primim toate aceste cereri”, a precizat Adrian Pintea la evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, citat de Agerpres.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 pentru toate schemele de plată şi măsurile de sprijin din sectorul vegetal şi zootehnic a debutat miercuri, 1 martie, şi se va finaliza la 15 mai 2017, perioadă în care nu se aplică penalităţi.

Anul acesta, finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se va face numai în centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea documentului.

Potrivit datelor APIA, disponibile la data de 7 martie 2017, din cei 114.000 de beneficiari eligibili, la data de 7 martie 2017, banii „au plecat” spre 64.616 fermieri, în sumă de 35.277.495 euro.

Vicepreședintele LAPAR, Gheorghe Albu, cere actualei conduceri a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ca agricultorii să nu mai fie încurcați prin acte normative greu de implementat, în ceea ce privește acordarea plăților directe de către APIA.

Într-o declarație de presă recentă, unul dintre vicepreședinții LAPAR, fost secretar de stat MADR, Gheorghe Albu, cere actualei conduceri a ministerului de resort, în frunte cu Petre Daea, să nu mai emită acte normative care, prin aplicarea lor, îngreunează accesul fermierilor la plățile directe.

Mai exact, el solicită o simplificare a procedurilor de acordare a subvențiilor.

„Dintotdeauna, noi ne-am dorit ca Ministerul Agriculturii să nu ne încurce. Tot timpul ne-a încurcat prin acte normative. Și aici mă refer la subvențiile de la APIA. Atâtea scheme de plată încât, credeți-mă, eu, care am mai și lucrat pe acolo, prin minister, am și o pregătire profesională, și de abia mă descurc să fac o declarație la APIA. Având în vedere că sunt cel puțin 81 de scheme de sprijin în agricultură pe care nici nu le mai țin minte, nici nu știm de unde să le mai luăm”, a afirmat Albu. „Cerem o oarecare simplificare a procedurilor de acordare a subvențiilor, concomitent cu înăsprirea sancțiunilor, acolo unde există neseriozitate”.

Ca soluții de simplificare, fermierul constănțean propune reducerea numărului de documente care trebuie depuse la APIA de către producătorii agricoli la unul, dar și solicitarea de subvenții prin intermediul reprezentanților formelor asociative din care fermierii ar trebui să facă parte, astfel încât să se diminueze cozile interminabile de la agenție.

„De multe ori ni se cer atât de multe acte care pot fi completate printr-o singură declarație pe proprie răspundere a celui care solicită schema de sprijin, iar în momentul în care el este la control și acea declarație nu corespunde realității, atunci și sancțiunea să fie pe măsură. În felul acesta se mai degajează sistemul birocratic”, a mai adăugat fostul secretar de stat MADR. „Văd atâția funcționari la APIA, atâtea tone de hârtie, atâția oameni care stau la coadă pe holurile agenției de plăți... (...). Întâlnim atât de mulți funcționari la APIA, în așa fel încât nici nu mai știi la cine să te duci, ce să ceri. Tocmai de aceea este bună și acea organizare în teritoriu. Dacă am fi organizați, am putea cere formele de subvenție prin aceste forme asociative, în așa fel încât să nu se mai ducă un milion de fermieri la coadă la agenția de plăți, ci să se ducă numai acele forme asociative, în numele acelor membri pe care îi are forma asociativă respectivă.

Închipuiți-vă ce înseamnă un milion de producători agricoli puși pe drumuri, un milion de producători agricoli cu diferite pregătiri profesionale și, tocmai de aceea, de multe ori se blochează sistemul de acordare a subvențiilor. Este bine să fie simplificată cât mai mult această formă, în așa fel încât să fie mai ușor permisivă sau să fie mai permisivă accesarea fondurilor și a subvențiilor și, în același timp, să zicem cei care încalcă legea, atunci să răspundă pe măsura greșelilor sau pe măsura falsurilor pe care ei le prezintă pentru a lua fonduri de la bugetul național sau de la Uniunea Europeană”.

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, s-a modificat şi completat prin Ordinul nr. 234/2016.

Ministrul propus pentru portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a promis miercuri, 4 ianuarie 2017, înainte, dar și după avizul favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor (validat de altfel cu 23 de voturi pentru şi 11 împotrivă) trei lucruri importante, plata la timp a subvențiilor (promisiune făcută și de șeful său, Liviu Dragnea), fără a intra în detalii dacă va modifica sau nu OMADR 619/2015!

Cu un discurs filosofic în ceea ce privește subvențiile, însă totodată într-un stil pur militarist, Daea a spus că va îndeplini ceea ce i-a încredințat partidul, și anume misiunea de a pune în aplicare un program aprobat de poporul român şi aşteptat de fermieri!

„Categoric da, vom plăti la timp subvenţiile. Eu nu vin cu intenţii. Eu vin să pun în aplicare un program aprobat de poporul român şi aşteptat de fermieri, altminteri nu avem ce discuta. Eu nu am venit aici pentru a-mi completa CV-ul şi nu este cazul. Nu am venit pentru ambiţii personale sau orgolii. Am o singură misiune: să îmi îndeplinesc ceea ce mi-a încredinţat partidul, o misiune pe care fermierii o aşteaptă. Misiunea se încredinţează şi nu se cere, ea se duce la îndeplinire la timp şi fără echivoc”, a afirmat viitorul șef al Ministerului Agriculturii. „Programul de guvernare pe agricultură este un program cu obiective, cu termene de execuţie, de punere în funcţiune, dar şi cu surse de finanţare. (...). Prima măsură stabilită este să acordăm la timp subvenţiile pentru agricultori şi vă spun acest lucru ca om care are simţul realităţii.(...) Agricultura Ţării Româneşti nu are nevoie de formalism, ea trebuie să se desfăşoare într-un ritm pe care îl cunoaşteţi, iar natura ne jugulează orice întârziere şi ne taxează pe măsură ce aceste întârzieri le menţinem. Acordarea la timp a subvenţiilor este extrem de necesară şi de aceea luăm toate măsurile, tehnic şi organizatoric ca acest lucru să se întâmple la timp”.

În cadrul conferinței de presă pe care președintele PSD, Liviu Dragnea, a avut-o la sediul partidului în seara de joi, 15 decembrie 2016, acesta a prezentat calendarul de guvernare care conține informații inclusiv despre programul pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, calendar care va fi urmărit îndeaproape de un grup de specialiști stabiliți de la nivelul partidului și care va urmări realizarea tuturor angajamentelor.

Poate cea mai importantă promisiune de care neapărat va trebui să se țină pesedistul este cea legată însă de plata subvențiilor. Dragnea s-a angajat ca prima tranșă a plăților să intre în conturile fermierilor de la 1 martie 2017, iar cea de-a doua din 1 august, anul viitor.

Conform promisiunilor făcute în fața a milioane de votanți, de la 1 martie 2017, TVA aferentă achizițiilor de materii prime pentru agricultură va fi de zero la sută.

Totodată, începând 1 iunie 2017, cultivatorii de tomate vor primi 3.000 de euro pe mia de metri pătrați de solarii, iar crescătorii de animale până la 10.000 de euro pe 200 de capete.

„Calendarul de guvernare – De la 1 martie 2017 vor intra în vigoare unele măsuri. TVA 0 (...) pentru materiile prime din agricultură. (...) Tot la 1 martie, plata subvențiilor în agricultură. (...) De la 1 aprilie 2017, demararea procedurilor necesare pentru realizarea programului de achiziționare a 3.000 de ambulanțe pentru fiecare sat din România. De la 1 mai va începe programul mare, care se va întinde pe mulți ani, de împădurire. Avem în plan ca în jumătatea de an practic care va rămâne, să împădurim minimum 5.000 ha. De la 1 iunie, demararea programelor ce vizează subvenționarea producției de tomate cu 3.000 de euro pe an, 1.000 de metri pătrați de solarii și, de asemenea, subvenționarea cu creșterea animalelor cu 10.000 de euro pe an a 200 de capete. Demararea implementării sistemelor antigrindină, proiect ce se va derula pe o perioadă de doi sau trei ani de zile. De la 1 iulie se va înființa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. Tot de la 1 iulie, demararea programului privind irigarea a 1,3 milioane hectare, reprezentând 40 de amenajări. 1 august – a doua plată a subvențiilor pentru agricultură”, a afirmat președintele PSD.

În plus, începând de săptămâna viitoare, va fi creionat un grup de specialiști PSD care vor avea în sarcină monitorizarea îndeplinirii acestui calendar. Grupul va întocmi rapoarte lunare de privind eficiența actului de guvernare, urmând, dacă va fi cazul, să propună noi foi de parcurs, prin propuneri de îmbunătățire.

„În ceea ce privește monitorizarea activității Guvernului, programul nostru de guvernare a fost un program votat politic și prezentat de către PSD în această campanie. Din acest motiv, Guvernul va fi monitorizat în permanență de către un grup de specialiști pe care i-am stabilit de la nivelul partidului, care va urmări realizarea tuturor angajamentelor făcute în timpul campaniei electorale, la termenele și în condițiile prevăzute în program. De asemenea, această echipă de monitorizare va face lunar rapoarte privind eficiența actului de guvernare și, dacă va fi cazul, va face și propuneri pentru îmbunătățirea acestui act, propuneri de orice natură”, a adăugat liderul social-democraților.

28 octombrie 2016: „Patru ani sunt suficienți pentru cadastrare, dacă cine e la guvernare, înțelege că poate crește valoarea economiei doar prin acel sistem de cadastrare”

La conferința de lansare a programului pentru agricultură, eveniment care a avut loc în data de 28 octombrie a.c., întrebat fiind dacă până la implementarea sistemului de plată pe fermă (anul 2020 plus doi), cadastrul va fi gata, Dragnea a replicat că patru ani sunt suficienți, cu condiția să fie reintrodusă descentralizarea achizițiilor pentru serviciile de cadastru și să fie prioritizate operațiunile de măsurători și intabulare a terenurilor agricole.

„Garanția că se implementează (...)? Vă dau doar două argumente: în primul rând vor avea prioritate terenurile agricole, pentru că discutăm, pe de-o parte, de terenuri agricole, pe de altă parte de suprafețele din intravilan ca și terenuri și a treia componentă – imobilul, efectiv, clădiri. Prin această descentralizare totală, având sursele, iertați-mă – patru ani sunt suficienți. Asta dacă cine e la guvernare, înțelege că poate crește valoarea economiei doar prin acel sistem de cadastrare”, a conchis șeful PSD.

Una dintre facilitățile PSD propuse în programul său pentru agricultură „Sprijinirea Fermierilor Români”, lansat astăzi, 28 octombrie 2016, este și cadastrarea tuturor terenurilor agricole până în 2020, de către stat.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF ar trebui să beneficieze de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.

Fermierii români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de întabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Conform prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, nici unul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.

Litrul de lapte ar trebui să fie plătit cu 1,7 lei (sau 40 de eurocenți), astfel încât producătorii să poată trece de nivelul de „breakeven” pe centru de cost, a afirmat Liviu Bălănici, șeful Panifcom, adăugând că nu cunoaște vreun fermier care să fie mulțumit de prețul laptelui materie-primă livrat către multinaționalele care colectează în prezent din România.

Nu mai devreme de anul 2014, Bălănici obținea 1,87 lei pe litrul de lapte, preț care îi permitea să facă investiții în ferma sa mixtă (cultură mare, creșterea porcinelor și bovinelor, respectiv panificație).

„În ceea ce privește producția de lapte, ne situăm în prezent la un nivel de 36-37 de litri pe cap de animal. Lucrăm cu LaDorna momentan, cu Lactalis și livrăm zilnic în jur de 20.000 de litri de lapte”, a declarat Liviu Bălănici, administratorul Panifcom Iași în cadrul Progressive Tour HolsteinRO - „Vezi pentru a te convinge”. „Nu cred că este mulțumit cineva de colaborarea cu multinaționalele care colectează și procesează lapte. Am avut doi ani în care prețurile au fost sub nivelul de breakeven. Chiar am pierdut bani, cu toate că am făcut producții mari și nici nu cred că vom câștiga bani în continuare. Și asta din cauză că peste 80 la sută din piață este ocupată de multinaționale și noi n-o să reușim niciodată să obținem prețuri bune. Cred că 1,7 lei litrul de lapte ar fi însă un preț corect. Acum doi ani am avut acest preț pe piață. Cu tot cu recalculat grăsimea, ajungeam până la 1,87 lei pe litrul de lapte materie-primă. Atunci era o perioadă când puteam face investiții în fermă”.

El a mărturisit însă că, în ultimul an, cu ajutorul subvențiilor europene și de la bugetul de stat a reușit să acopere o mare parte din pierderi.

„Dacă nu erau subvențiile la nivelul acesta, ușor-ușor trebuia să renunțăm la activitate. Am avut 248 de vaci eligibile la plată. Suntem cu 600 de animale la nivelul anului 2013 pentru acea subvenție națională. Cred că este incorectă data istorică și cine muncește ar trebui să primească subvențiile, nu alții care nu mai au vaci în curte”, a adăugat Bălănici.

Și pentru că tot venise vorba de costuri, el a precizat că are în continuare o mare problemă cu diferența de kilometri de la port și până în ferma sa, situată la doar nouă kilometri de frontiera cu Republica Moldova.

„Tot ce aducem din port ne costă aproape 30 de euro, iar tot ce ducem la port ne costă încă 30 de euro. În alte state, de exemplu în Germania, am văzut făcută această diferență. Toate terenurile bonitate primeau subvenții în funcție de calitatea terenului și distanța față de livrare. Acesta este un cost pentru noi, în Moldova”, a precizat șeful Panifcom.

În plus, Liviu Bălănici a declarat că în fabrica sa de pâine utilizează și făină cumpărată, în condițiile în care, în anul agricol anterior, din cele 3.500 ha, 1.200 de hectare fuseseră însămânțate cu grâu.

„Deținem o exploatație agricolă în sistem integrat: lucrăm o suprafață de 4.000 ha de teren arabil, din care 10 la sută se află în proprietate, creștem 4.500 de porcine și 1.300 de bovine (din care 560 de vaci la muls) și avem și o firmă de panificație care produce 1.000 de tone de pâine pe lună. Distribuim produse de panificație la nivel regional momentan, focusați mai mult pe orașul Iași, dar livrăm și în județele alăturate. Pentru fabrica de pâine cumpărăm făină și din altă parte. Avem însă și o moară și procesăm tot ce înseamnă grâul pe care îl producem noi. Anul trecut am avut însămânțate 1.200 ha cu grâu. Nu în ultimul rând, stăm bine la forța de muncă de nivel calificat, stăm însă mai rău la forța de muncă necalificată”, a conchis el.

Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai progresive ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

Pentru că ferma Agroindaf din Afumați, județul Ilfov, a generat producții chiar și de 5.000 kg de porumb boabe la hectar într-un an secetos cum a fost 2016, administratorul acesteia, Claudiu Davițoiu, nu a avut curaj să se înscrie la plata compensațiilor pentru culturile calamitate, în condițiile în care alți colegi de-ai săi din împrejurimi au făcut-o fără nicio jenă.

Într-o discuție cu presa, el și-a exprimat nedumerirea cum el a reușit producții relativ bune pentru România, iar alții apropiați ca distanță de exploatația sa nu, aceștia din urmă înscriindu-se ulterior pe listele de așteptare pentru de minimis-ul acordat culturilor calamitate.

„Anul agricol care s-a încheiat, a fost unul bun pentru noi. Dacă aveam și un pic de apă în vară pentru porumb... Dar și așa, suntem mulțumiți cu producția pe care am realizat-o”, a spus Claudiu Davițoiu. „Alții, s-au înscris la calamități. Mie mi-a fost rușine. Cum? Eu am făcut producție, iar celălalt nu a făcut; e ceva dubios”.

Chiar dacă fermierul ilfovean a înregistrat întârzieri la plata subvenției, atât pe suprafață, dar în special la cea pe cap de animal (inclusiv 15 animale eligibile în minus), el se mulțumește că și-a încasat banii până la urmă.

„Am avut întârzieri la subvenții anul acesta, ca toată lumea. Bine că le-am luat până la urmă. Plățile cele mai întârziate au fost la animale, dar a fost bine, le-am luat. La animale, din 250 de capete care trebuiau să fie eligibile, au fost 235; am avut și câteva probleme. În anul de cerere 2017 nu mai știm cât vom lua pe cap de animal. Ar fi bine să fie la fel cum a fost anul acesta”.

Davițoiu a explicat că nu vinde niciun gram din producția sa de cereale de anul acesta și că își hrănește animalele cu silozul obținut în sezonul agricol 2015-2016 abia începând cu 1 ianuarie 2017.

Deținătorul Conacului Stolnicului Cantacuzino din localitatea Afumaţi a avut ca cifră norocoasă 5.000, în condițiile în care aceasta este cantitatea obținută atât la porumb, cât și la grâu și triticale.

„De pe cele 200 ha însămânțate cu porumb am obținut vreo 5.000 de kilograme de boabe la hectar, în condițiile în care a fost secetă, iar de pe celelalte 150 ha am obținut porumb siloz. La grâu am reușit să obțin tot 5.000 de kilograme la hectar, de pe o suprafață de 100 ha și tot 5.000 kg/ha de pe încă 200 ha cu triticale (folosesc cu preponderență triticalele în hrana animalelor)”, a afirmat fermierul. „Nu vând nimic din producție, pentru că eu îmi pregătesc siloz, să am până la 1 ianuarie a fiecărui an. Eu, deocamdată, dau hrană animalelor din producția veche. De la 1 ianuarie 2017 voi oferi hrană animalelor din producția de anul acesta. Întotdeauna vreau să am rezervă”.

Prezent și el la dezbaterea „Preşedintele României în dialog cu agricultorii” care a avut loc în prima zi a IndAgra 2016, la finele acesteia, Davițoiu s-a declarat mulțumit de felul cum a fost organizat evenimentul, dar că nu are încredere deloc că se va schimba ceva în urma acestei întâlniri.

„Întrebările au fost exact la obiect, cam ce ne doare în agricultura noastră. Răspunsurile au fost ca de fiecare dată: vom face, dar nu știm când. De fiecare dată când ne-am întâlnit cu reprezentanții statului, întotdeauna ne-au promis. Mai greu să realizeze ce ne-au promis în toate întâlnirile. Ce ni s-a promis în ultimii ani, în cea mai mare parte nu s-a realizat. Am rămas cu același subvenții, am rămas fără irigații, am rămas cu subvențiile impozitate, dobânzi mari”, a precizat producătorul agricol la sfârșitul conferinței, catalogată de gurile rele ca fiind un simulacru ieftin, cu un scenariu pregătit de dinainte. „Sincer să fiu, nu mă aștept să se schimbe ceva după întâlnirea cu președintele. Guvernul se știe cât mai durează, președintele nu știu câtă putere are să intervină în agricultură, așa că nu mă aștept la mari realizări”.

Istoria se repetă pentru Davițoiu

În urmă cu trei luni, la Conacul Stolnicului Cantacuzino, aflat în proprietatea lui Davițoiu, LAPAR şi Asociaţia Producătorilor de  Cereale şi Plante Tehnice Ilfov se întâlneau cu premierul Dacian Julien Cioloș şi cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a discuta punctual problemele stringente ale agriculturii româneşti.

La eveniment au fost prezenți producători agricoli cu renume, în frunte cu Laurențiu Baciu, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicușor Șerban, președintele Asociației Holstein.ro, Arnaud Perrein, preşedintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine Romovis, dar și reprezentanţi ai autorităţilor, fostul secretar de stat din Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, ex-directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Nicolae Horumbă şi directorul general al Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) Dan Eugen Popescu.

Printre subiectele discutate atunci (izbitor de asemănătoare cu cele de la întâlnirea cu Klaus Werner Iohannis) amintim: vânzarea terenurilor agricole, problema secetei care a compromis culturile agricole, întârzierea acordării subvențiilor pentru agricultorii din România, pagubele produse de animalele sălbatice, dar şi altele.

Față de evenimentul din vară, atunci când ziariștii sosiţi la eveniment nu au avut acces în sala în care fermierii au discutat cu premierul și cu ministrul Agriculturii, fiindu-le permise doar câteva minute la începutul întâlnirii, de această dată, la întrunirea cu președintele, presei i-a fost permisă intrarea.

Începând de luni, 1 noiembrie 2016, cea mai nouă soluție IT dedicată managementului performant al fermelor permite producătorilor agricoli interesați (și nu numai) o „joacă” de-a subvenția, cât se poate de reală, printr-un simulator gratuit, online.

În urma experienței de 10 ani a SIVECO în implementarea sistemelor în agricultură, recunoscută de altfel chiar de către Gabriel Lospa, director e Agriculture al companiei (a se vedea istoricul contractual al companiei cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA), o echipă de 10 specialiști a creat Inovagria, o soluție IT dedicată managementului performant al fermelor.

În cadrul secțiunii softului pentru subvenții (Inovagria este în sine o soluție IT modulară), fermierii interesați pot încerca gratuit să simuleze pe site (www.inovagria.ro) care le este subvenția.

„Pe site există simulatorul de subvenții, pus de noi la dispoziția fermierilor în mod gratuit (parte a softului pentru subvenții). Fiecare fermier poate încerca gratuit să simuleze pe site care îi este subvenția. Pe simulatorul de subvenții, noi am pornit de la câteva elemente importante care li se întâmplă fermierilor. Simulatorul este doar o parte a modulului de subvenție și este gratuit, iar gratuitatea probabil că va rămâne. Vrem să îmbunătățim această activitate”, a spus oficialul companiei în cadrul unei conferințe de presă.

Varianta mult mai complexă, contra cost, pornește de la 200 de euro/abonamentul anual (ferme mici), activitatea desfășurându-se în cloud și poate ajunge la câteva mii de euro pentru exploatațiile mari, care au sisteme informative dedicate, in-house.

„Sistemul poate fi instalat pe calculatorul propriu al fermierului, dar asta depinde foarte mult de mărimea firmei. Un fermier care are 20.000 – 30.000 ha, evident că are nevoie de mult mai multe lucruri pe care trebuie să le urmărească. Are nevoie să facă și integrări directe și cu sistem de tip ERP. Pentru afaceri mai mici, fermierul poate lucra însă în cloud.

Ca și prețuri, ca ordin de mărime, posibilitatea este de achiziționare de licențe perpetue sau de abonament lunar/anual. Pentru o fermă de 200-300 ha, prețul unui abonament anual pornește de la câteva sute de euro (200-300), iar totul este configurabil în funcție de modulele, pachetele care se achiziționează. Evident, tarifele pot să crească mai mult în funcție de aria de business acoperită, procesele pe care este nevoie să le acopere, de numărul de utilizatori; totul este configurabil. (...) Poate să ajungă și la câteva mii de euro pentru partea de abonament lunar”, a mai adăugat Lospa.

„Nu segmentăm această piață. Inovagria se adresează fiecărei categorii de fermieri”

Prezentă la eveniment, Cristina Șerban, director adjunct eAgriculture, SIVECO, a precizat că noua soluție soft a fost concepută pornind de la nevoile reale și imediate ale fermierilor, precum și că se adresează fiecărei categorii de fermieri.

„Nu segmentăm această piață. Noi considerăm că avem funcționalități în aplicație care pot să ajungă să fie de interes pentru fiecare categorie de fermieri, indiferent de dimensiunea afacerii pe care o conduc”, a afirmat Șerban. „Ne adresăm fermierilor care doresc să fie mai informați, să cunoască mai multe lucruri despre subvențiile pe care le pot solicita, despre schemele de plată pentru care sunt eligibili, fermierilor care doresc să depună mult mai ușor cererea de subvenție și să nu mai fie acest lucru o povară sau o corvoadă pentru ei”.

Oficialul companiei a explicat că Inovagria este în sine un soft modular format din mai mult componente integrate.

Softul pentru subvenții, primul pe lista sa, îi ajută pe fermierii să își pregătească documentele pentru depunerea cererilor unice.

„Unul dintre cele mai importante module ale acestei aplicații îl constituie softul pentru subvenții care îi ajută pe fermierii să își pregătească documentele pentru depunerea cererilor unice, îi ajută să își dea seama pe ce scheme pot să aplice de la un al la altul și în funcție de istoricul culturilor lor. Încercăm să le reducem drumurile pe care le pot face pentru că îi pregătim de acasă, pentru completarea și depunerea cererii unice de subvenție”, a precizat oficialul SIVECO.

Cel de-al doilea modul prezentat de Cristina Șerban a fost softul pentru lucrări agricole, secțiune prin intermediul căreia fermierii pot să dețină controlul fiecărei activități din exploatație.

„Un alt modul al aplicației se adresează lucrărilor agricole dintr-o fermă – softul pentru lucrări agricole. Cu ajutorul aplicației, fermierii pot să dețină controlul fiecărei activități. Aceasta le ușurează procesul de decizie cu privire la culturile pe care trebuie să le înființeze, la terenurile pe care urmează să le folosească și obțin informații în timp real cu privire la productivitatea pe care ei o înregistrează”, a adăugat Șerban.

Ea a vorbit și de softul pentru contractele de arendă, secțiune cu ajutorul căreia fermierii pot capta date despre contractele de arendă, își pot salva documentele-suport, documentele justificative care stau la baza încheierii contractelor de arendă. Și lista nu se oprește aici.

„(...) Modulul care vizează gestionarea contractelor de arendă – soft pentru contractele de arendă. Este cunoscut faptul că fermierii nu lucrează exclusiv terenurile agricole pe care le dețin în proprietate, ci și suprafețe pe care le iau în arendă. În funcție de dimensiunea fermelor, această activitate de gestionare a contractelor de arendă poate să fie mai împovărătoare sau mai puțin.

Noi le punem la dispoziție această aplicație, cu ajutorul căreia fermierii pot capta date despre contractele de arendă, își pot salva documentele-suport, documentele justificative care stau la baza încheierii contractelor de arendă. De asemenea, ei își pot urmări cu foarte mare ușurință plățile de arendă, nivelele de arendă, indiferent că vorbim de plăți de arendă în natură sau în bani, aplicația le dă posibilitatea să aibă acces la prognoze, la previziuni cu privire la plățile pe care să le facă, astfel încât nimic să nu-i ia prin surprindere.

Totodată, contractele de arendă sunt purtătoare ale unor obligații fiscale. Ajutăm fermierii prin Inovagria să-și completeze declarațiile care se depun la autoritățile fiscale, celebra Declarație 112, cu impozitele aferente plăților care decurg din contractele de arendă”, a precizat directorul adjunct eAgriculture a SIVECO.

Nu în ultimul rând, Șerban a vorbit de softul pentru hărți. Potrivit afirmațiilor sale, în momentul în care producătorii agricoli se pregătesc pentru solicitarea subvențiilor, aceștia trebuie să încarce în softul pus la dispoziție de APIA - IPA Online - hărțile cu terenurile pe care le dețin.

„Aplicația noastră le permite fermierilor să-și descarce, să-și preia din IPA Online terenurile pe care le-au declarat în anii trecuți, să le modifice și să le aducă în concordanță cu anul curent, cu culturile curente și să le încarce din nou în aplicația IPA Online”, a conchis ea.

Departamentul eAgriculture din cadrul SIVECO România a lansat marți, 1 noiembrie 2016, Inovagria, cea mai nouă soluție IT dedicată managementului performant al fermelor.

Aplicația cuprinde următoarele componente: Subvenții, Terenuri Agricole, Contracte de arendă, Lucrări Agricole, Monitorizare GPS, Hărți, Mobile, Rotația Culturilor, Normative, Fertilizări, Silozuri.

Noul instrument va fi prezentată publicului larg în cadrul târgului IndAgra, care se desfășoară în perioada 2-6 noiembrie la Romexpo. Fermierii pot discuta cu echipa care a dezvoltat-o în fiecare zi a târgului, în cadrul standului nr. 55 din Pavilionul C6.

SIVECO România este singura firmă românească de software care furnizează servicii informatice direct către organisme ale Comisiei Europene.

Compania s-a specializat în execuția de proiecte informatice complexe şi de mare amploare pentru educație, sănătate, agricultură, instituții vamale, organizații europene, firme private, instituții publice.

De-a lungul celor peste 24 de ani de existență, compania a fost recompensată cu peste 200 de premii interne şi internaționale.

Întrebat fiind cum vede decizia din 18 iulie 2016 a comisarului pentru agricultură Phil Hogan de a susține acordarea a 500 de milioane de euro sectoarelor aflate în criză, din care 150 milioane euro pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte materie primă, șeful APRIL, Dorin Cojocaru, a replicat că în laboratoarele de la Bruxelles s-a gândit această strategie pentru a oferi un debușeu de piață stocurilor de lapte praf.

„Stocurile de lapte praf sunt foarte mari, iar la nivelul Europei de Vest de aceea au fost create aceste pachete de reducere a producției (n.r. - de lapte materie primă), pentru ca, mai devreme sau mai târziu, aceste stocuri (...) să aibă un debușeu. Și asta va fi la primăvară (n.r. - anului 2017)”, a afirmat Cojocaru într-un interviu acordat publicației noastre cu ocazia conferinței „Reducem risipa alimentară. Prețuim hrana!”, eveniment care a avut loc în ziua deschiderii Pack Expo 2016.

El a vorbit despre degringolada care persistă de ani buni în sectorul românesc al producției de lapte materie primă, unul fără viziune pe termen lung în opinia sa. Cojocaru a afirmat nu o dată că este nevoie ca producătorii să anticipeze piața cu cel puțin șase luni înainte, propunerea nerealizată încă – Observatorul Laptelui – fiind o soluție de redresare.

Nu în ultimul rând, șeful APRIL a spus că prețul laptelui materie primă este în creștere în această perioadă, însă că România nu poate suplini cererea internă și nici pe cea externă (Italia, Bulgaria), în condițiile în care sfaturile sale de achiziție de juninci nu a fost ascultat.

El se teme că acest pachet de susținere voluntară a diminuării producției de lapte va revigora piața neagră din România, una care ar putea atinge chiar și 50% din cea fiscalizată.

Pe lângă alte multe alte aspecte discutate, Cojocaru a vorbit și despre sectorul de procesare a laptelui, pe care de altfel îl și reprezintă. El spune că în România nu sunt decât circa 40 de unități de procesare care plătesc materia primă la timp fermierilor, în condițiile în care brânzeturile importate, reambalate, ia amploare la raft.

Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, prin statutul său, este o organizație democratică, deschisă tuturor societăților comerciale care acționează în domeniul lactatelor, indiferent de mărime. Obiectivul principal al asociației îl reprezintă desfășurarea de activități profesionale, tehnice și economice în interesul comun al tuturor membrilor.

Revista Fermierului: În 18 iulie 2016, Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a prezentat un pachet pentru sectorul laptelui aflat în criză - lăsând flexibilitate statelor membre UE pentru a distribui ajutorul şi către alte sectoare. Suma de 500 milioane de euro a fost împărţită în două, după cum urmează – 350 milioane de euro pentru a redresa problemele din sector şi 150 milioane pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte. S-a simțit ceva în sectorul laptelui din România după decizia de la Bruxelles?

Dorin Cojocaru: Cu reducerea producției? Pachetul acela reprezintă o aberație pentru România. Țara noastră nu a depășit niciodată cota de lapte în istoria ei. Ăștia fac acum la nivelul de Europă de Vest tot felul de pachete ca să susțină producția din Franța, Germania, Olanda și din țările nordice. La noi, cum să reduci producția, când noi nu găsim lapte de trei luni de zile? Tot dau mesaje... Prețul a crescut.

Nu avem o statistică a mediei prețului pe țară pentru că eu vreau să vorbesc pe datele MADR. Pot spune însă că laptele spot (mereu afirm că dă tonul pieței) în Europa de Est a ajuns 0,41-0,46 euro, sub 100.000 de germeni, sub 400.000 de celule somatice; prețul depinde de locație. Problema este alta: stocurile de lapte praf sunt foarte mari, iar la nivelul Europei de Vest de aceea au fost create aceste pachete de reducere a producției, pentru că, mai devreme sau mai târziu, stocurile de lapte praf trebuie să aibă un debușeu. Și asta va fi la primăvară.

Eu mă aștept ca prețul să fie ridicat acum, o lună, două, trei, poate fi un demers speculativ al Europei Occidentale. Depinde foarte mult ce se întâmplă în China și în Noua Zeelandă. Ca să aplici o lege sau niște măsuri ale Europei, specifice producției din Franța și Germania, să faci asta în România, adică eu îți dau ție o subvenție ca să nu mai produci lapte. Păi ce fac? Pun cep ugerului vacii? Robinet? Îi spun: «Ai dat atât, de aici încolo nu mai dai!».

În Germania dacă vaca este abatorizată, fermierul primește bani în schimb. La noi ce va fi? În documente va scădea producția și va crește piața neagră. Ca exemplu: un fermier cu bovine a căror lactație este de 7.000 de litri va vinde pe factură 50% din total, iar restul la negru. Ce facem? Mărim piața neagră? Este oare acesta rolul nostru? Trebuie să avem un punct de vedere la Bruxelles, să spunem că măsurile pe care Comisia Europeană (CE) le-a propus sunt specifice Germaniei și Franței. Noi avem ceva aparte, altă structură, altă politică, noi mergem pe dezvoltare, nu pe restricționare. În plus, noi suntem întotdeauna cu 5-10 pași în urma lor.

Ceea ce ei vor să facă acum prin aceste măsuri, noi trebuia să facem în primăvara lui 2016. Reduceam puțin producția de lapte prin reducerea dezvoltării și dezvoltăm vaca de carne. Noi nu avem nici vacă de carne, nici vacă de lapte și aplicăm niște măsuri restrictive pe o piață care suferă de lapte.

R.F.: În felul în care prezentați situația, mă gândesc că fermele de producție a laptelui ar trebui să întâmpine probleme în perioada următoare. Așa va fi?

D.C.: Acum, cu ultimele subvenții mărite, eu cred că ar trebui să se dezvolte. Asta tot spun – fermierul trebuie să anticipeze piața cu șase luni înainte. De aceea tot solicitam Observatorul Laptelui. Eu cu cine am stat de vorbă, le-am spus din mai 2016: «Cumpărați juninci». Mi s-a răspuns: «Ești nebun»? Uite acum, când prețul laptelui este în creștere, acesta nu se găsește, a început școala, trebuie refăcute producțiile de lapte școlar, se caută și la export, avem cereri și din Italia, și din Bulgaria.

Dacă nu ai un Consiliu al Laptelui cu oameni deștepți, care să prevadă piața cu cinci-șase luni înainte, nu ai cum să faci o planificare de producție. Viitorul Europei pe alimentație este să faci planificare, astfel încât să anticipezi fluctuații, speculații, să nu ai pierderi.

R.F.: Ce ne oprește să punem bazele acestui Consiliu?

D.C.: O echipă de manageri, la nivelul Ministerului Agriculturii.

R.F.: Câte unități de procesare a laptelui au mai rămas pe piață până la acest moment?

D.C.: Oficial, înregistrate sunt cam 183. Funcționale, să spunem cam 120, dar cărora aș avea curajul să le dau laptele că îl plătesc, circa 40. În România să procesează circa 100.000 de tone de lapte, adică aproximativ un milion de tone de lapte pe an. În Polonia, numai o singură fabrică procesează dublu cât procesăm noi la nivel național.

Problema noastră este că a crescut foarte mult comerțul intracomunitar cu produse finite, cu brânzeturi. Acestea au depășit 51% prezență. Pe raft găsești foarte multe „branduri românești”, dar ele sunt doar reambalate. Aici ar trebui ca ANSVSA să se implice, și am tot cerut asta și în Comisia de Agricultură: să schimbe forma de autorizare. Cine procesează, adică e cumpărător, și vinde produs finit pe piață, ar trebui să aibă ștampilă ovală, iar cine doar cumpără și reambalează să i se dea o altă formă a ștampilei. În plus, să fie altă formă de autorizare. I-am văzut pe unii care și-au luat autorizație pentru procesare, au procesat șase luni, după care au trecut la reambalare de doi ani. E plină Centura Bucureștiului de astfel de depozite.

R.F.: Dacă pe zona de procesare lucrurile funcționează (cu sincopele menționate, oarecum inerente), pe zona de producție de lapte care este situația?

D.C.: Problema numărul 1 sau 0 în colectarea laptelui în România este infrastructura. Costurile de transport, colectare și analiză sunt foarte mari. Nu este atractivă pentru că ai costuri de ambalare, cu siguranța alimentară, cu transportul, foarte multe costuri încât material primă ajunge să nu mai reprezinte 60-70%. Asta este ceva patologic pentru industria laptelui în România. Pe nimeni nu interesază însă această industrie. Observ că cele mai multe conferințe sunt pentru fermieri, cele mai multe întâlniri sunt cu fermierii, iar cine dă valoare adăugată și valorifică materia primă a României, nu ne interesează.