Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că luni, 2 martie 2020, demarează Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020. Cererile Unice de Plată se vor depune la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2020. Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Din data de 16 mai până la finalul lunii pot fi făcute modificări în cererile unice de plată, fără ca producătorii agricoli să fie penalizați.
România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:
- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic;
- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 Agro-mediu şi climă, Măsura 11 Agricultura ecologică, Măsura 13 Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020);
- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.
În Campania 2020, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic. Același principiu se aplică și pentru crescătorii de animale, care vor completa Cererea Unică de Plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.
Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ajutoarelor naţionale, fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare. În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA și la Centrele județene/locale APIA.
Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte documentele privind utilizarea terenului conform art. 5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificări și completări. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.
Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilorde sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2020, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor. Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a demarat, pe 12 februarie, Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată în anul 2020, sub sloganul „APIA: din nou la drum alături de fermierii români! Depune Cererea Unică de Plată în perioada 2 martie –15 mai 2020!”
Luni, 10 februarie 2020, Ministerul Agriculturii a publicat pe pagina sa de internet proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia. Cetățenii, agricultorii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Valoarea ajutorului de minimis care se acordă beneficiarilor este de maximum 14.248,8 lei/ha, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/ha, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, fără a depăși valoarea maximă de 20.000 euro/trei exerciții financiare/beneficiar.
Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 însumează maximum 7.500 mii lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de maximum 1.579,080 mii de euro și se asigură din bugetul pe anul 2020.
În situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depășirea sumei maxime prevăzute pentru acest sprijin, valoarea subvenției care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.
În anul de cerere 2020, valorificarea producției de usturoi se face în perioada 1 iulie - 20 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producției se depun la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București până la data de 27 noiembrie.
Solicitanții subvenției pentru usturoi trebuie să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi la data depunerii cererii. De asemenea, cultivatorii trebuie să dețină un registru în care să fie ținută evidența tratamentelor cu produse de protecție a plantelor aplicate culturii. Totodată, la depunerea cererii pentru subvenție se depune și o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află terenul utilizat în anul de cerere din care să rezulte suprafețele cultivate cu usturoi.
Pe parcursul perioadei de vegetație a culturilor de usturoi, direcțiile pentru agricultură efectuează inspecții în teren și verifică permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii subvenției.
Ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre nu se acordă solicitanților a căror suprafață cultivată cu usturoi este obținută prin divizarea unei suprafețe cultivate cu usturoi existentă în anul de cerere, indiferent de modalitatea de transfer a suprafeței, cu excepția succesiunilor și a contractelor de vânzare înregistrate în registrul agricol.
În cazul în care se constată încălcarea prevederilor prezentei hotărâri de către solicitanți, inclusiv prin depunerea la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București a unor documente justificative neconforme cu realitatea, aceștia nu beneficiază de schema de ajutor de minimis.
Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), progresele în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării de pesticide în UE sunt limitate. Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, iar stimulentele care ar trebui să încurajeze fermierii să adopte metode alternative rămân slabe. De asemenea, Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de pesticide, arată ECA.
Prin raportul special 05/2020, intitulat „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”, Curtea de Conturi Europeană a evaluat dacă acțiunile Uniunii Europene în acest domeniu al PPP au avut succes.
Produsele de protecție a plantelor (PPP) sunt utilizate pentru a proteja culturile împotriva dăunătorilor și a bolilor. PPP includ insecticidele, fungicidele și erbicidele, care pot crea presiuni asupra mediului și pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană. Începând din 1991, UE dispune de norme comune privind autorizarea și utilizarea acestor produse. În 2009 a fost adoptată Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor.
Mai multe state membre nu au transpus la timp directiva în dreptul național și, în 2012, au fost lansate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări. Pe lângă aceasta, Comisia Europeană nu verificase în mod corespunzător caracterul complet sau corectitudinea transpunerii, a constatat ECA. De exemplu, nu toate statele membre au transpus în dreptul național cerințele care prevedeau aplicarea de către fermieri a gestionării integrate a dăunătorilor. Curtea recunoaște însă că, începând din 2016, CE a luat măsuri mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.
Odată cu directiva, gestionarea integrată a dăunătorilor a devenit obligatorie pentru fermieri. Această abordare înseamnă că se poate recurge la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Nu există însă criterii clare sau cerințe specifice care să faciliteze asigurarea aplicării și evaluarea conformității.
În paralel, a fost creată categoria „produselor de protecție a plantelor cu risc redus”.
Or, până în prezent, nu au fost puse la dispoziție pentru utilizare decât 16 din 487 de substanțe (3%), ceea ce nu este suficient, afirmă Curtea de Conturi Europeană.
Corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din PAC
S-a observat, totodată, că există puține stimulente care să încurajeze fermierii să își reducă dependența de pesticide. ECA subliniază în special că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor nu este o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul PAC. „Comisia Europeană nu a fost în măsură până acum să reducă în mod semnificativ riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri și nici să controleze aceste riscuri. Noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată”, a declarat Samo Jereb, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de raport.
ECA a observat că statisticile publicate de Comisia Europeană (Eurostat) cu privire la substanțele active și la utilizarea lor nu erau suficient de detaliate pentru a prezenta utilitate. Datele transmise de statele membre nu erau nici ele suficient de armonizate sau de actualizate.
Unele state membre au definit indicatorii naționali pentru măsurarea riscurilor și a impactului, dar aceștia nu sunt comparabili în ansamblul UE. Încercările inițiale ale CE de a defini astfel de indicatori la nivelul UE au eșuat din cauza lipsei datelor relevante. Primii doi indicatori de risc la nivelul Uniunii Europene au fost introduși abia în noiembrie 2019, la zece ani de la adoptarea directivei, dar niciunul nu lua în considerare modul, locul și momentul utilizării pesticidelor.
Prin urmare, Comisiei Europene îi lipsesc, în continuare, dovezi solide pe baza cărora să poată evalua dacă directiva a îndeplinit obiectivul UE de a asigura o utilizare durabilă a pesticidelor, conchide ECA.
Întrucât Comisia Europeană evaluează în prezent legislația din domeniul protecției plantelor, Curtea de Conturi Europeană recomandă:
- Să se verifice gestionarea integrată a dăunătorilor la nivelul exploatațiilor;
- Să se permită corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din cadrul viitoarei PAC;
- Să se îmbunătățească statisticile cu privire la produsele de protecție a plantelor;
- Să se definească indicatori de risc mai buni.
Curtea de Conturi Europeană a publicat în 2019 rapoarte speciale care au abordat teme conexe, în special politica UE în materie de siguranță alimentară și sistemul de control al UE pentru produsele ecologice. Pentru 2020 este preconizată publicarea unui raport special referitor la biodiversitatea în agricultură și a unui raport special privind polenizatorii.
ECA prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează ECA în aceste rapoarte sunt puse în practică.
Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html