strategii agricole - REVISTA FERMIERULUI

Pentru că răspunsul e mai simplu, încep cu ce nu lipsește. Agricultura și satul românesc au, în mare parte, oameni harnici, care muncesc și-și investesc banii  pentru a dezvolta afacerile agricole și spațiul rural. Implicit, acești oameni contribuie la bunul mers al economiei naționale. Totuși, agricultura și satul românesc sunt invizibile pentru conducătorii țării, de mai bine de 30 de ani!

Și... ajung la lipsuri. Atât pentru agricultură, cât și pentru satul românesc, n-a existat și nu există o strategie. Nici pe termen scurt și nici pe termen mediu ori pe termen lung. Însă ca să faci strategii trebuie să-ți propui niște obiective. Tot caut în memorie și-mi amintesc doar obiectivele pe care și le propun politicienii în fiecare campanie electorală. Trec alegerile, obiectivele sunt uitate, la fel agricultura, la fel satul, nu mai există nici fermierul, nici țăranul, după ce ei, politicienii, se văd cu frâiele țării în mâini.

Haos. Ăsta nu lipsește. Circulă de mult timp acest banc: „- Ce este haosul?, întreabă un ascultător la Radio Erevan. – Nu dăm răspunsuri la întrebări din agricultură.”

Întregul sector agroalimentar românesc este caracterizat de haos. De ce? Pentru că îi lipsește legislația adecvată, pentru că legile sunt făcute pe genunchi, ceea ce duce la schimbarea lor de la o lună la alta. Or, se fac legi pentru care nu se mai dau norme de aplicare în veci, se fac așa, pentru a închide „gurile rele”. În aceeași situație este și spațiul rural, care, să nu uităm, înseamnă vreo 70% din teritoriul României. Și-mi vin acum în cap legile care vizează terenurile agricole, produsele românești în supermarketuri, camerele agricole, fondul mutual.

Oare, clasa politică are o imagine reală a agriculturii și a satului românesc? Nu, că dacă avea ochi pentru aceste bogății ale țării altfel ar fi arătat ele în 2021.

Finanțarea lipsește cu desăvârșire. Unii poate veți râde și-mi veți zice că agricultura și satul primesc bani. Așa e, de la statul român primesc, firimituri, nu bani. Că banii adevărați vin de la Bruxelles, iar la ăștia nu ajunge chiar toată lumea și nu sunt pentru toate nevoile. De unele necesități statul nostru ar trebui să aibă grijă, nu Europa, cea care se ocupă și de obiectivele noastre, că noi n-avem la conducerea țării oameni cu viziune, ci doar cu interese proprii.

Revin la strategie. Dacă o ai, atunci ajungi și la finanțare. Ar trebui să fie simplu, dar la noi e complicat pentru că există, din păcate asta nu lipsește, nepăsare. În „România lucrului bine făcut” e foarte multă nepăsare, „merge și așa”, „lasă-mă să te las”.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, o formă fără fond. Iar pe actualul șef al acestui minister nici nu știu cum să-l caracterizez. O fac zilnic agricultorii. Și nu-i face cinste, din păcate...

Adrian Oros s-a lăudat anul trecut, 2020 – un an de care nimeni nu vrea să-și mai amintească, cum ziceam, s-a lăudat cu miliardele de euro pe care le va da agricultorilor, satului, prin PNRR, planul acela național de redresare și reziliență făcut și el pe genunchi, că dacă era gândit nu ne-ar fi fost refuzat de mai-marii Comunității Europene. Atunci, ministrul era în campanie electorală. A trecut, au câștigat ai lui, s-au dus și banii.

Șeful Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui să se bată pentru fiecare bănuț pe care să-l aducă în domeniul de care răspunde în guvern, pentru fiecare act normativ de care sectorul pe care-l dirijează are nevoie, pentru tot ce ține de agricultură și dezvoltarea rurală. Ar trebui, așa arată normalitatea. Adrian Oros, în schimb, are grijă de partid și de propria imagine. Se îmbracă-n ie și se plimbă prin ferme. Lasă impresia, inclusiv la întâlnirile cu organizațiile profesionale, că a înțeles problemele, care continuă să rămână probleme. Între timp mai apar altele. Despăgubirile, irigațiile și multe altele au rămas la stadiul de promisiuni. Ca exemplu, nu a fost în stare să-și convingă colegii de guvern să aprobe în timp util ajutorul de minimis pentru legume în spații protejate, astfel încât să intre la subvenție mai multe legume. Asemenea exemple pot continua. Părerea mea e că îi place fotoliul de ministru și atât. Și nu e singurul căruia-i place un fotoliu de demnitar.

Am rămas fără banii din PNRR, ce se întâmplă cu Planul Național Strategic? Și pe la Bruxelles se plimbă Oros. Ați văzut creionat de dumnealui ceva privind noua Politică Agricolă Comună?

Planul Național Strategic pentru implementarea Politicii Agricole Comune 2021-2027 este prioritatea numărul unu pentru sectorul agroalimentar din România. Ministrul Adrian Oros trebuie să se așeze cu adevărat la masa discuțiilor cu organizațiile profesionale, să asculte, să învețe, să-și pună oamenii la treabă și țină seama de propunerile, nevoile, de tot ce au de zis cei care vin din teren, de la firul ierbii și coada vacii, că și datorită lor este unde este.

Dacă nu se poate concentra pe Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, atunci poate ar trebui să lase locul altcuiva. Ceea ce le recomand tuturor politicienilor care nu pricep că este în joc securitatea alimentară a românilor și lumea satului românesc.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au semnat joi, 15 aprilie 2021, un protocol privind susținerea temelor de interes major pentru fermierii producători de cartof din România și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea unui Plan Național Strategic al Cartofului, cu elemente specifice naționale, care să contribuie la susținerea sectorului. Semnatarii protocolului, din partea Clubului Fermierilor Români: Nicușor Șerban - președinte, Laszlo Becsek - vicepreședinte, Florian Ciolacu - director exectiv, iar din partea Federației Naționale „Cartoful” din România: Romulus Oprea - președinte, Cleonic Sucaciu - vicepreședinte, Ioan Moroianu - director executiv.

Cele două organizații urmăresc promovarea în comun a unor obiective, programe, proiecte și acțiuni către autoritățile guvernamentale și legislative din România și structurile specializate ale Comisiei Europene și Parlamentului European cu responsabilități în domeniile de interes (agricultură, mediu, cercetare, inovație și tehnologie).

Scopul acestei alianțe îl reprezintă promovarea și determinarea unor programe de alocare financiară de fonduri nerambursabile în domenii eligibile și de interes comun, mai ales din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Noua Politică Agricolă Comună (PAC), susținerea alocării în continuare către cartof a măsurilor de sprijin cuplat în noul exercițiu financiar european 2023-2027 și promovarea acordării unui ajutor de minimis pentru producătorii fiscalizați de cartof pentru consum din România, în scopul creșterii competitivității acestora cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul acordului de colaborare se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții Clubului și a Federației, care va acționa pentru identificarea și elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sectorului cartofului la nivel național prin măsuri de finanțare și proiecte în cadrul Planului Național Strategic. Propunerile stabilite de comun acord în cadrul grupului de lucru vor fi transmise și promovate către autorități în cadrul reuniunilor oficiale ale Grupurilor de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic.

Cele două organizații vor face demersuri comune pentru susținerea sprijinului cuplat în cuantumul notificat către fermierii producători de cartofi pentru sămânță și timpuriu pentru industrializare pe baza cererilor actuale și viitoare, construcția mai multor depozite specializate, care să ajute fermierii să-și poată depozita producția de cartofi, implementarea Planului Strategic al Cartofului, crearea de branduri locale și naționale în sector‚ precum și implementarea unor eco-scheme aplicabile cartofului (cum ar fi refacerea humusului din sol).

Nicușor Șerban, președinte Clubul Fermierilor Români: „Alianța Clubului Fermierilor Români cu Federația Națională „Cartoful” din România este una strategică pentru dezvoltarea sectorului de cartof. Semnarea protocolului cu Federația reprezintă pentru Club prima relație de colaborare cu o asociație a fermierilor din România. Urmărim ca împreună cu Federația Națională „Cartoful” să susținem și să promovăm cât mai bine interesele fermierilor producători de cartof în fața autorităților, pentru ca acestea să înțeleagă cât mai bine ce se întâmplă în acest domeniu, cum se desfășoară activitatea și ce nevoi are acest sector pentru a se dezvolta. Scopul nostru este să sprijinim fermierii să le meargă mai bine, iar poporul român să mănânce cât mai multă hrană sănătoasă produsă în România. Mulțumim Federației pentru încrederea acordată, suntem conștienți că semnarea acestui protocol reprezintă hotărârea celor două organizații de a colabora și acționa împreună pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a țării”.

Romulus Oprea, președinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Suntem onorați să colaborăm cu Clubul Fermierilor Români și apreciem susținerea acordată Federației de către Club în cadrul consultărilor care au avut loc până acum și a demersurilor comune la minister. Acest parteneriat este important pentru ambele organizații pentru că ne va oferi forță și vizibilitate care, sperăm, va genera rezultate pentru producătorii de cartof. Avem în față provocări și consider că le putem face față, apreciez eficiența Clubului în a organiza aceste întâlniri cu factorul politic și susținerea punctelor de vedere ale fermierilor. Este momentul să avem o voce unitară și văd în semnarea acestui protocol un prim pas pozitiv, care vine în sprijinul fermierilor pe care îi reprezentăm”.

Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români: „Mă bucur foarte mult că am ajuns în acest moment, ca oficial, cele două asociații să aibă un document pe baza căruia să lucreze împreună. Consider că este important ca această cultură să fie reprezentantă în cadrul Clubului, iar parteneriatul lansat cu Federația Națională „Cartoful”, care reprezintă toți producătorii de cartof din țară, va acționa în interesul acestor fermieri, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Împreună cu Federația, care are experiență și expertiză în acest domeniu, urmărim să rezolvăm problemele specifice, să propunem și să facem demersurile necesare pentru adoptarea și implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a sectorului cartofului, care are un potențial foarte mare să susțină consumul intern al României”.

Cleonic Sucaciu, vicepreședinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Este un moment important pentru noi, producătorii, care ne menținem în continuare ca o forță prin Federația Națională „Cartoful” din România. Participăm la o acțiune necesară pentru a putea ieși în evidență în fața factorului politic (Ministerul Agriculturii, Guvern) și dorim să fim ascultați în continuare, inclusiv de Uniunea Europeană, care trebuie să afle care sunt problemele punctuale ale României în domeniul cartofului. Trebuie să eliminăm deficiențele cu care se confruntă acest sector în țara noastră. Apreciem sprijinul deosebit și implicarea Clubului, căruia îi mulțumim pe această cale. Ne bucurăm că avem acest protocol în baza căruia vom acționa împreună, pentru rezolvarea problemelor specifice sectorului, în beneficiul producătorilor de cartof”.

Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români: „Clubul Fermierilor Români are membri în toate asociațiile și federațiile agricole și vrea să aducă împreună cât mai mulți fermieri pentru a colabora și acționa în interesul lor, fără ca acest lucru să afecteze sau să interfereze cu statutul fermierilor în cadrul acestor asociații. Apreciem alianța cu Federația Națională «Cartoful» și avem încredere că, împreună, cele două organizații vor avea un parteneriat care va asigura dialogul cu reprezentanții autorităților responsabile pentru agricultură, va pune la dispoziția acestora argumente, studii de caz și analize de impact privind probleme specifice sectorului cartofului, în scopul promovării și  susținerii unor programe sau măsuri de finanțare prin fonduri naționale sau europene. Avem în vedere elaborarea, promovarea și desfășurarea de proiecte și programe care susțin dezvoltarea sectorului cartofului, prin adresarea unor teme conexe precum: creșterea capacității antreprenoriale, întărirea capacității de management, creșterea rezilienței și a capacității de management a riscului în fermele producătoare de cartofi, adaptarea continuă a prevederilor legale și fiscale, precum și creșterea capacității tehnologice de Agricultură 4.0”.

Ioan Moroianu, director executiv Federația Națională „Cartoful” din România: „Apreciem parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români, pe care îl formalizăm astăzi prin semnarea acestui protocol de colaborare. Considerăm că această alianță va contribui la continuarea demersurilor făcute de Federație pentru susținerea intereselor fermierilor producători de cartof din țara noastră. Avem în vedere susținerea reciprocă a acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cartofului în ceea ce privește cercetarea, producția și valorificarea acesteia. Elaborarea și implementarea unei strategii naționale va crește nivelul de atractivitate a sectorului cartofului pentru potențiali investitori naționali și străini”.

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Clubul Fermierilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Despre Federația Națională „Cartoful” din România

Federația Națională „Cartoful” din România este prima Federație din țară, înființată în anul 1991 de către fermieri și cercetători de la INCDCSZ Brașov cu stațiunile de cercetare aferente. Membrii federației sunt fermieri producători de cartof din toată țara, atât din zona tradițională de producere a cartofului, cât și din zonele de producere a cartofului extratimpuriu, timpuriu și de vară, procesatori de cartof și comercianți.

Federația Națională „Cartoful” din România reprezintă procentual 100% din producătorii de cartof pentru sămânță, 90% din producătorii de cartof pentru industrializare și 55% din producătorii de cartof pentru consum înregistrați la APIA. De asemenea, 60% din furnizorii de cartof către rețelele de magazine sunt membri ai Federației.

Federația Națională „Cartoful” reprezintă interesele membrilor săi, fiind un partener activ al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în elaborarea strategiilor și politicilor dedicate sectorului cartofului.

Obiectivul principal al Federației îl reprezintă salvarea cartofului în România, cultură aflată în evident declin în ultimii ani, prin creșterea competitivității, eficienței și profitabilității sectorului și contribuția la securitatea alimentară a țării, pentru a asigura din producția proprie necesarul de consum intern al acestui aliment de bază.

https://potato.ro/fncr

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

banner bkt

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Bizon Profesional Agromedia 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista