stocuri - REVISTA FERMIERULUI

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, anunță că va participa la manifestul fermierilor și cooperativelor organizat de Grupul de la Visegrad extins. Manifestația se va desfășura la Bruxelles, pe 23 mai 2023, între orele 11:00 și 13:00, în zona Schuman. Vor fi prezenți 200 de participanți din șase țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia), iar 50 vor fi din partea României.

„Protestul este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor și cooperativelor din țările vecine Ucrainei în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de acest conflict armat. Comerțul internațional cu mărfuri agroalimentare cu Ucraina a fost liberalizat pentru încă un an. Compensația plătită unor țări este cu mult sub nivelul necesar. Nu toate țările din Europa Centrală și de Est afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina sunt compensate. Subliniem sprijinul nostru pentru Ucraina, poporul ucrainean și fermierii ucraineni. Sperăm să se încheie rapid conflictul militar neprovocat de Ucraina și susținem acordarea de ajutor Ucrainei, dar un astfel de ajutor nu trebuie să pericliteze viabilitatea și competitivitatea fermierilor din Uniunea Europeană sau să conducă la lichidarea acestora”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Situația este gravă. „Ca urmare a unor eșecuri de facto a așa-numitelor culoare de solidaritate, fermierii din țările noastre se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă a cererii de cereale și semințe oleaginoase din cauza unui exces al ofertei față de cerere. Stocurile sunt la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, iar următoarea recoltă începe în două luni și există o posibilitate reală să nu avem cui să vindem și să nu fie loc de depozitare pentru cerealele și semințele oleaginoase din recolta viitoare.”

Culoarele de solidaritate nu funcționează. „Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâu, porumb și soia, chiar dacă acestea erau destinate țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene. Pentru a ajuta Ucraina să își exporte producția agricolă și să hrănească țările dependente de importuri, Comisia a introdus așa-numitele coridoare de solidaritate, dar acestea au fost abuzate de intermediari oportuniști pentru a se îmbogăți ușor și rapid.”

Piața îi dezamăgește pe fermieri. „Europa Centrală și de Est este inundată de producția ucraineană. Prin urmare, fermierii vor căuta alternative de depozitare sau alte opțiuni de comercializare, cu prețul unor condiții comerciale mai proaste. Într-un termen atât de scurt, nu există nicio posibilitate reală de a crește capacitatea de depozitare, cel puțin nu fără a compromite parametrii de calitate ai producției și, în principal, capacitatea acesteia de a rezista la mucegai și dăunători. Această situație poate avea cel mai mare impact, în special asupra fermierilor mai mici.”

Fermierii nu sunt cauza inflației în Europa. „Prețul grâului este determinat de piețele mondiale, urmând logica echilibrului dintre cerere și ofertă. Fermierii nu au provocat și nici nu au exploatat în mod intenționat situația pieței anul trecut, deoarece ei nu pot influența prețul final la destinația finală a produsului lor și în acest moment nu pot influența nici situația pieței.”

Nici fermierii ucraineni nu au beneficii. „O mare parte din grâul ucrainean și alte produse agricole nu au ajuns în țările cu o dependență ridicată de importurile de alimente, ci pe piața europeană, fără a îndeplini parametrii de calitate stricți și fără a fi cultivate cu același respect pentru mediu pe care Uniunea Europeană îl cere agricultorilor. Având în vedere că produsele agricole de bază sunt importate în Uniunea Europeană nu de către fermieri, ci de către comercianți, această preluare parțială a piețelor noastre nu este nici măcar în beneficiul fermierilor ucraineni (cei pe care ar trebui să-i ajute culoarele de solidaritate), care primesc doar o fracțiune din prețul real.”

Consumatorii sunt în pericol. „Considerăm că este o problemă majoră faptul că, odată ce mărfurile trec granița în Ucraina, acestea trec pe piața unică liberă a UE și este foarte dificil să distingem destinația lor finală. Nici măcar statisticile oficiale nu pot să reflecte realitatea, deoarece există speculații cu privire la reambalarea mărfurilor sau amestecarea deliberată a grâului ucrainean și a altor cereale cu producția locală, pentru a respecta parametrii de calitate și a reduce riscul de a depista alimente nesănătoase în lanțul alimentar.”

Camioanele supraîncărcate care vin din Ucraina distrug infrastructura. „Numărul camioanelor încărcate cu produse primare procesate (ulei, făină, mălai, zahăr) a crescut și este nevoie de contingente în toate statele membre pentru a ține situația sub control și pentru a nu duce la distrugerea industriilor din țările din Europa de Est. Infrastructura din țările limitrofe este incapabilă să facă față acestui aflux masiv de produse agricole provenite din Ucraina, deoarece aceasta abia poate asigura nevoile propriilor țări. Dacă nu se iau măsuri, va exista un blocaj total în următoarea campanie. Astfel, o mulțime de cantități recoltate vor fi lăsate și puse direct pe câmp sau nu vor fi recoltate deloc, deoarece nu există transport și nici spațiu de depozitare disponibil.”

 

Ce solicită fermierii europeni

 

Fermierii și cooperativele din Europa Centrală și de Est, care participă la protestul din 23 mai 2023 la Bruxelles, au următoarele revendicări:

Cerințe principale

  • Restabilirea taxelor vamale și contingentelor la produsele agricole și alimentare ucrainene;

  • Extinderea listei de produse reglementate de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele și legumele, precum și prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană;

  • Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel nu poate exista o situație clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantități suplimentare și antedatate. În cazul în care, după 5 iunie, interdicția de import în cele 5 țări este ridicată, fermierii solicită extinderea împărțirii riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească și să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina, direct proporțional cu mărimea țării și a populației sale, astfel încât să poată fi în continuare ajutată Ucraina și să nu fie aduse țările din Europa de Est în blocaj logistic, fermierii în faliment și colaps;

  • Extinderea listei țărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe piețele proprii cu Cehia;

  • Extinderea listei țărilor eligibile pentru pachete de compensare, inclusiv Rezerva de criză cu Cehia;

  • Crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală și de Est, deosebit de afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina, finanțat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune;

  • Să se permită statelor membre din Europa Centrală și de Est să aplice ajutor național în conformitate cu deciziile guvernelor lor;

  • Creșterea finanțării pentru construirea rutelor de transport, a infrastructurii de transport și a porturilor care să permită tranzitul eficient al produselor agricole și alimentare din Ucraina către porturile din Marea Baltică și Marea Neagră;

  • Să se acorde sprijin financiar și de personal pentru serviciile fitosanitare naționale care examinează produsele agricole importate;

  • Consolidarea mecanismelor de control a transportului pe culoarele de solidaritate și calității produselor transportate;

  • Asigurarea răspunsurilor mai rapide din partea autorităților Uniunii Europene la situația economică actuală din sectorul agricol;

  • Atingerea obiectivelor PAC fără reducerea competitivității producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE – Reciprocitate.

Cerințe secundare

  • Verificarea ipotezelor din cadrul Green Deal și evaluarea impactului Directivei privind emisiile industriale și a Regulamentului privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare asupra producției agricole (SUR);

  • Retragerea propunerilor cuprinse în Legea refacerii naturii, a căror implementare ar duce la eliminarea multor operațiuni de creștere a animalelor;

  • Introducerea NGT(tehnici de ameliorare moderne) în același pachet cu SUR și implementarea SUR numai după ce avem alternative și opțiuni eficiente și eficace;

  • Sprijinirea îmbunătățirii habitatului, asigurarea densităților de populație la suprafață și asigurarea protecției populației;

  • Asigurarea urgentă a convergenței plăților pe suprafață la nivelul UE.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Asociația Națională a Producătorilor de Cereale (NGPA) din Bulgaria și Forumul Fermierilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) anunță acțiuni de protest în zilele de 29, 30 și 31 martie 2023 în Bulgaria la punctele de frontieră cu România din orașele Vidin, Ruse, Silistra și Kardam, respectiv pe 7 aprilie 2023 în România, la diferite puncte de frontieră, Portul Constanța și București.

Protestul fermierilor români și bulgari este generat de: „deteriorarea semnificativă a competitivității producătorilor agricoli bulgari și români, ca urmare a liberalizării comerțului cu bunuri agricole cu Ucraina; situația problematică din sectorul agricol - fermierii se confruntă cu amenințarea reală a falimentului în masă, incapacității să plătească chirii și datorii semnificative între companii; lipsa activității obișnuite de piață din partea comercianților pentru achiziționarea de cereale și plante oleaginoase bulgare și românești; faptul că prețurile de piață din ultimele luni ale tuturor cerealelor și semințelor oleaginoase cultivate în masă nu acoperă costurile suportate pentru producerea lor; depozitele producătorilor de cereale pline de produse agricole cu aproape două luni înainte de recoltă, din cauza blocării pieței locale prin importul intensiv de cereale și oleaginoase din Ucraina și a imposibilității de a realiza producția de cereale și oleaginoase din Bulgaria și România; precum și bugetul extrem de redus al măsurii de sprijin de urgență elaborate pentru sectoarele cerealelor și oleaginoaselor din Bulgaria, Polonia și România, care nu va acoperi nici măcar parțial pierderile agricultorilor”.

Fermierii solicită, ca în cazul Bulgariei și României să nu se prelungească efectul Regulamentului (UE) 2022/870 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind importul scutit de taxe vamale a mărfurilor de origine agricolă din Ucraina. Suspendarea tarifelor de import și a barierelor în comerțul cu Ucraina a fost un angajament comun al UE, dar efectele sale sunt suportate în mod disproporționat de statele membre apropiate de Ucraina.

„În ceea ce privește situația critică de pe piețele noastre de cereale, reprezentanții organizațiilor agricole din Bulgaria și România solicită insistent Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru a exclude cele două țări afectate din Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind liberalizarea temporară a schimburilor comerciale care completează concesiile comerciale aplicabile produselor ucrainene în cadrul Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte”, transmit reprezentanții organizațiilor profesionale ale fermierilor români și bulgari.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru implementarea unei platforme de baze de date, actualizată periodic, dedicată centralizării stocurilor de produse agroalimentare deținute de producători, depozitari, procesatori și comercianți, pentru a avea o imagine completă și complexă asupra cantităților de produse agroalimentare disponibile la nivel național. Actul normativ se află pe circuitul de avizare interministerială.

„România are suficiente stocuri de alimente și produce suficient pentru asigurarea consumului intern al populației,  însă în contextul global actual, trebuie să fim pregătiți pentru orice fel de scenariu. Există deja o presiune pe piețele internaționale cu privire la comerțul cu alimente, cauzată de conflictul militar ruso-ucrainean, suprapus pe efectele pandemiei și criza din energie și gaze naturale. O monitorizare centralizată a cantităților de produse agricole și alimentare disponibile este esențială pentru reducerea riscurilor care pot apărea în domeniul securității alimentare și ne va permite să acționăm eficient cu politici publice țintite, dacă situația o va impune”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

Actul normativ prevede gestionarea centralizată de către MADR a datelor disponibile în prezent la diferite instituții publice și private, prin intermediul unei platforme online, pe baza raportărilor realizate lunar de către producătorii agricoli, depozitarii, procesatorii și comercianții care își desfășoară activitatea pe teritoriul României în domeniul agriculturii și industriei alimentare.

Evidența stocurilor va fi raportată până pe data de 15 ale fiecărei luni pentru datele valabile pentru ultima zi a lunii precedente și se aplică pentru următoarele categorii de produse:

  • legume-fructe;
  • cereale şi produse pe bază de cereale;
  • semințe de oleaginoase şi produse pe bază de oleaginoase;
  • leguminoase furajere;
  • semințe certificate: cereale, orez, oleaginoase și proteaginoase;
  • carne şi produse din carne, cu termen de valabilitate mai mare de 10 zile, inclusiv conserve din carne şi mixte;
  • lapte şi produse din lapte;
  • produse de morărit şi panificație;
  • produse prelucrate, procesate, conservate din legume-fructe;
  • grăsimi şi uleiuri;
  • apă, inclusiv apă minerală naturală, apă de izvor şi toate celelalte ape îmbuteliate sau ambalate;
  • orez;
  • plante aromatice, sare şi condimente;
  • ceaiuri;
  • zahăr;
  • miere;
  • drojdie.

Nu au obligația raportării comercianții care dețin suprafețe de comercializare mai mici de 400 de metri pătrați, comercianții ambulanți, comercianții care desfășoară activități de alimentație publică sau care desfășoară activități de comercializare în zone publice.

De asemenea, obligația raportării nu se aplică producătorilor care dețin în stoc, în ultima zi a lunii, cantități de până la:

  • 10.000 kg - legume, inclusiv cartofi;
  • 10.000 kg – fructe;
  • 25.000 kg – cereale;
  • 20.000 kg - seminţe de oleaginoase;
  • 10.000 kg - leguminoase furajere;
  • 300 kg - plante aromatice;
  • 50 kg – miere.

Datele introduse vor avea caracter confidențial, iar verificarea corectitudinii informațiilor introduse va fi realizată de către persoane împuternicite de către MADR și MFP, conform competențelor legale.

Metodologia de raportare, colectare, centralizare și prelucrare a datelor privind stocurile, precum și operaționalizarea platformei vor fi stabilite prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Astăzi, 11 noiembrie 2020, Clubul Fermierilor Români a publicat un raport de piață special dedicat WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates), raport de piață al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii, care conține informații despre producția, consumul și stocurile la nivel mondial pentru grâu, porumb și soia. Reamintim că, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist, Casa de Trading a Fermierilor realizează săptămânal rapoarte privind piața cerealelor.

GRÂU

Producția la nivel mondial scade cu 700.000 de tone față de luna octombrie 2020, dar crește față de anul trecut cu 7,44 milioane tone.

Consumul la nivel mondial crește cu 1,65 milioane tone față de luna octombrie, în timp ce față de anul trecut, avem un consum sporit cu 4,38 milioane tone.

Stocurile la nivel mondial scad cu un milion de tone față de luna octombrie, însă comparativ cu anul trecut avem un plus de 19,69 milioane tone.

Se prognozează că grâul va avea corecții pozitive în următoarea perioadă, însă nu spectaculoase. „Trendul este în creștere datorită cererii constante la nivel global (consumul) și a următorilor doi factori: în lume, grâul este recoltat cu două excepții care au, totuși, prognoza lor de recoltă (Argentina și Australia) și, deci, se cunosc valorile finale de stocuri și cererea rămâne constantă din cauza secetei care a afectat destinațiile tradiționale, Nordul Africii și Orientul Mijlociu, iar marii exportatori din bazinul Mării Negre ar putea suferi politici protecționiste pentru a limita exporturile”, precizează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Producția scade cu 14,19 milioane de tone față de octombrie 2020, aspect generat de două cauze: Ucraina, cu un minus de 8 milioane de tone, și SUA, care au scăzut productivitatea la hectar. „Agregând și UE, cu un milion tone lipsă, ajungem la această diferență uriașă de la lună la lună. Cu toate acestea, diferența la nivel global este pozitivă față de anul trecut, cu un plus de 28,44 milioane tone”, a specificat analistul.

Consumul scade cu 6 milioane tone la nivel global, compensând parțial scăderea de producție la nivel mondial. Comparativ cu anul trecut, consumul este în creștere cu 23,86 milioane de tone.

Stocurile scad la nivel mondial cu 9 milioane tone, ca rezultat direct al scăderii producției și compensate cu scăderea consumului. Comparativ cu anul trecut, nivelul lor este în scădere cu 11,9 milioane tone.

Porumbul va menține trendul crescător, susțin specialiștii. „Cererea Chinei se concretizează și, cu siguranță, va atinge un nivel de 26 milioane tone importuri în acest an. Atragem atenția că această cerere nu este spot doar din cauza diminuării producției naționale de porumb a Chinei, a cărei cultură a suferit din cauza taifunurilor care au săvârșit importante pagube. Ea se va repeta în anul următor și în anii ce vor veni la niveluri de cel puțin 30 de milioane de tone. Țările care vor suplini sunt rezervoarele tradiționale (Ucraina și SUA), dar și cele care vor agrea acorduri de compatibilitate în ceea ce privește siguranța hranei”, spune Cezar Gheorghe.

SOIA BOABE

Producția la nivel mondial scade cu 5,83 milioane tone față de luna octombrie, dar crește cu 25,95 milioane tone comparativ cu anul trecut.

Consumul scade ușor cu 1,56 milioane tone față de luna octombrie, dar crește față de anul trecut cu 15,16 milioane tone.

Stocurile scad față de luna trecută cu 2,18 milioane tone și față de anul trecut cu 8,82 milioane tone.

Apetitul insațiabil al Chinei devine principalul factor de creștere și suport al prețului boabelor de soia, apreciază analistul. „Traiectoria ascendentă a boabelor influențează în mod direct prețul sub-produsului numit ulei de soia, care, la rândul său, are impact asupra complexului uleiurilor vegetale în termeni de creștere. Potențialul se va menține cu siguranță în viitor și nu ar fi un exemplu rău de urmat în piața locală românească de a acorda o mai mare importanță culturii de soia și procesării boabelor pentru zootehnia românească”.

Pentru raportul complet, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-special-11-noiembrie-2020/

Publicat în Eveniment
Miercuri, 13 Martie 2019 12:53

Așa se explică prețul mare al cartofilor!

Într-o emisiune televizată, difuzată de TVR 1, marți, 12 martie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a explicat telespectatorilor că majorarea preţului la cartofi este generată de costurile cu depozitarea înregistrate de fermieri în timpul iernii.

„Preţul cartofilor a avut cea mai mare creştere, dar este firesc peste iarnă. Sunt lucruri de înţeles. Acest cartof nu-l scoatem azi din sol, l-am scos anul trecut. Vedeţi, cartoful s-a obţinut anul trecut. Eu spun că este explicabilă această creştere, pentru că ei cheltuiesc în timpul iernii cu depozitarea, îi ţin la o temperatură unde să nu pornească vegetaţia şi această tehnologie, acest procedeu şi mod de păstrare este însoţit de costuri”, a fost explicația șefului ministerului de resort cu privire la scumpirea cartofilor cu 21% de la începutul acestui an.

După un an 2018 dificil pe fondul condițiilor agrometeorologice dificile, prețurile au explodat (1,7 lei/kg la poarta fermei), în condițiile în care, în urmă cu doar doi ani, prețul ajunsese la 40 de bani pe kilogram.

În contextul în care, în toamna anului trecut, cultivatorii români de cartof și-au vândut producția în supermarketuri la promoții cu 80-90 de bani pe kilogram, în prezent, când prețul la poarta fermei aproape că s-a dublat, au ajuns sa nu mai aibă stocuri.

Statisticile specializate spun că suprafețele cultivate cu cartof în România sunt tot mai mici de la an la an, ba chiar în scădere semnificativă în ultimul deceniu - 33.246 ha în 2018, față de 54.000 ha în 2013.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) relevă că prețurile cartofului au continuat să se majoreze în februarie 2019, acestea urcând cu 9,98% faţă de ianuarie şi cu 21% față de decembrie 2018.

În general, prețurile mărfurilor alimentare au cunoscut un reviriment de 1,27 la sută în februarie faţă de luna precedentă şi de 2,59% față de ultima lună a anului trecut.

Prețurile de consum au crescut cu 0,79% în februarie 2019, comparativ cu luna anterioară, în timp ce rata anuală a inflației a urcat la 3,83%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 4,46%, a mărfurilor nealimentare cu 3,74% și al serviciilor cu 3,08%, relevă statistica INS, dată publicității marți, 12 martie 2019.

Publicat în România Agricolă

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista