Dr. ing. Otilia Cotuna, șef lucrări Facultatea de Agricultură din cadrul USV „Regele Mihai I” din Timișoara - Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, anunță că, în anul 2024, monitorizarea dăunătorilor periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) continuă într-un nou parteneriat între Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și compania FMC Agro Operational Romania, în cadrul programului Arc farm intelligence.

„Mulțumesc FMC România pentru încrederea acordată, cât și pentru extraordinara colaborare care a început în anul 2020. Continuăm împreună, în aceeași formație, dar în altă locație. Timp de patru ani, monitorizarea dăunătorilor Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis s-a realizat în parteneriat cu SCDA Lovrin (unde eu am activat cu jumătate de normă până în anul 2023, luna iunie). A fost un parteneriat extraordinar, iar rezultatele obținute pot fi utilizate cu succes pentru stabilirea momentelor optime de combatere a celor doi dăunători. În curând, concluziile desprinse în urma a patru ani de monitorizare le vom aduce în fața dumneavoastră”, a spus dr. ing. Otilia Cotuna.

Prin urmare, al cincilea an de monitorizare continuă la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara. În acest an, capcanele vor fi amplasate în loturile de porumb ale Stațiunii Didactice a USVT către sfârșitul lunii mai.

„Un nou început, care sper să fie un succes așa cum a fost și în ceilalți ani de parteneriat cu FMC, o companie implicată în cercetarea agricolă românească. Un atu important al acestei companii este faptul că rezultatele obținute în urma monitorizării sunt puse la dispoziția fermierilor în mod gratuit prin intermediul aplicației Arc farm intelligence, care s-a dovedit în timp că este de un real succes”, a adăugat dr. ing. Otilia Cotuna.

În cei patru ani de parteneriat, sistemul de monitorizare a fost perfectat în așa fel încât, rezultatele obținute să se coreleze cu cele din teren. „Multe tipuri de capcane au fost testate în acești ani. În urma testelor au fost selectate tipurile de capcane la care rezultatele au fost foarte bune. La unele modele s-a renunțat deoarece rezultatele nu au fost cele scontate. Le recomand fermierilor să stea aproape de USVT și FMC Agro Operational România în perioada următoare”, a încheiat dr. ing. Otilia Cotuna.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aducem în atenția fermierilor informații importante despre fungul Erysiphe cruciferarum care produce făinarea cruciferelor. Acest fung a fost prezent în zona de vest a României și în toamna 2023. De fapt, a și iernat în aceste culturi.

Condițiile climatice din acest început de primăvară sunt favorabile dezvoltării patogenului Erysiphe cruciferarum, care este prezent de două săptămâni în culturile de rapiță. Informațiile din materialul de față pot ajuta fermierii să prevină infecțiile sau să intervină la momentul optim.

Importanța economică a fungului, simptome și daune

La nivel mondial, în zonele unde se cultivă intensiv rapița, pe fondul rotațiilor scurte și a condițiilor climatice în schimbare, Erysiphe cruciferarum este considerat un patogen cu importanță economică ridicată [Runno - Paurson et al., 2021]. În România, patogenul apare sporadic și rareori au fost raportate pierderi în producție.

Simptome produse de Erysiphe cruciferarum pe frunze de rapiță, martie 2024

Fungul Erysiphe cruciferarum produce pagube în producție în anii în care au loc infecții la nivelul silicvelor și frunzele bolnave cad de pe plante. De regulă, cele mai severe infecții apar atunci când vremea este umedă (umiditatea relativă între 50 - 95%), iar temperaturile sunt cuprinse între 15 - 20⁰C. În astfel de condiții climatice, organele atacate sunt acoperite de un miceliu dens, alb, pulverulent, făinos. O astfel de situație s-a înregistrat în județul Timiș în anul 2019, când făinarea a cuprins toate organele plantei, inclusiv silicvele, producând daune semnificative. Însă, de cele mai multe ori, făinarea nu este dăunătoare rapiței.

Simptomele tipice pot fi recunoscute foarte ușor, deoarece la suprafața organelor atacate apar colonii miceliene de culoare albă, difuze. Miceliile albe pot fi observate pe ambele părți ale frunzelor, de jur împrejurul tulpinilor, lăstarilor, silicvelor. Primele simptome apar pe frunzele bătrâne. Frunzele acoperite de micelii se vor usca. În cazurile grave, frunzele cad la sol (defoliere prematură). Defolierea prematură duce la pierderi în producție.

Micelii albe pe frunză de rapiță. Foto realizată la sfârșit de februarie 2024 

Plantele de rapiță trebuie controlate pe întreaga perioadă de vegetație, mai ales în primăverile umede. Pe măsură ce patogenul se dezvoltă, miceliile albe sau așa numitele pete pâsloase devin mai dense. Aspectul făinos (prăfos sau pulverulent) apare atunci când miceliul sporulează. Față de alte făinări unde sporii (conidiile) sunt înlănțuiți, la Erysiphe cruciferarum conidiile nu sunt înlănțuite [Docea & Severin, 1990]. Pe măsură ce petele păsloase îmbătrânesc, capătă culoare cenușie și pot fi observate corpurile fructifere numite cleistotecii. Infecțiile primare sunt realizate de către ascosporii din ascele protejate de cleistotecie. Infecțiile secundare sunt făcute de către conidii.

La hibrizii toleranți sau rezistenți poate fi observată o reacție de apărare (am observat și eu acest aspect). La acești hibrizi, miceliile (pete pâsloase) sunt de dimensiuni mai mici și au culoare cenușie albicioasă. Sub micelii, țesuturile au culoare negricioasă [Koike et al., 2007].

Micelii albe pe pețiol, martie 2024

Biologia și epidemiologia patogenului

Este important ca fermierii să cunoască măcar câteva aspecte despre biologia și condițiile climatice preferate de acest patogen, astfel încât vor putea preveni din timp instalarea infecțiilor.

Erysiphe cruciferarum este un parazit obligatoriu, supraviețuind peste anotimpul rece pe resturile vegetale sau în sol sub formă de cleistotecii cu asce și ascospori. De asemenea, poate ierna și pe culturile de rapiță de toamnă, cât și pe samulastră (sub formă de micelii) [Koike et al., 2007]. Când condițiile de mediu sunt favorabile (temperaturi de 15 - 25⁰C) cleistoteciile eliberează ascele care conțin ascospori, aceștia fiind responsabili de realizarea infecțiilor primare. Cu ajutorul vântului ei ajung pe suprafața țesuturilor vegetale, germinează și produc infecția. După realizarea infecțiilor primare, în miceliile albe, difuze care apar la suprafața organelor atacate se vor forma conidiile responsabile de realizarea infecțiilor secundare repetate. La sfârșitul perioadei de vegetație în pâsla miceliană se vor forma cleistoteciile, formă sub care fungul iernează [Schwartz & Gent, 2004].

Martie 2024

Infecțiile pot fi severe atunci când temperaturile sunt cuprinse în intervalul 22-27°C, iar umiditatea relativă este scăzută în timpul zilei și ridicată în timpul nopții.

Erysiphe cruciferarum infectează buruienile (gama de plante gazdă este largă) trecând cu ușurință pe plantele cultivate. De aceea, culturile nu trebuie să fie îmburuienate.

Managementul integrat al făinării rapiței

Metodele profilactice sunt foarte importante în strategiile de combatere.

Fermierii ar trebui să fie atenți la următoarele măsuri:

• Respectarea rotației - rotația de trei ani este indicată;

• Eliminarea plantelor gazdă (ar trebui să prevină apariția bolii);

• Cultivarea de hibrizi rezistenți;

• Evitarea stresului cauzat de secetă;

• Adunarea resturilor vegetale (în cazul unor infecții severe);

• Fertilizarea echilibrată;

• Executarea arăturilor adânci de toamnă în anii când infecțiile au fost masive [Docea & Severin, 1990].

Martie 2024

Metodele chimice sunt predominante, din păcate. Tratamentele chimice se impun, mai ales atunci când infecțiile apar când silicvele sunt formate. În primăverile răcoroase și umede se recomandă efectuarea unui tratament preventiv.

Fungicidele omologate în România pentru combaterea acestui patogen sunt pe bază de: Tebuconazol; Protioconazol (se aplică preventiv, la apariția primelor simptome); Boscalid + metconazol (după APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.2.2).

Respectați dozele, momentele optime de aplicare și timpii de pauză (care sunt destul de mari, între 35 - 56 zile).

Metode biologice

Combaterea acestui patogen cu ajutorul agenților biologici este de interes în prezent. Biofungicidul pe bază de Ampelomyces quisqualis (AQ10), o ciupercă antagonistă, poate fi utilizat cu succes în combaterea făinării rapiței. AQ10 se aplică ca tratament preventiv, nu curativ. AQ10 trebuie amestecat cu un ulei mineral sau cu un surfactant siliconic. Se recomandă ca tratamentele să fie făcute dimineața devreme sau seara târziu, iar plantele să fie acoperite complet de soluție. Această recomandare este valabilă pentru toți agenții biologici utilizați în combaterea bolilor și dăunătorilor. Momentul aplicării este foarte important deoarece de el depinde eficacitatea tratamentelor [Schwartz & Gent, 2015].

Martie 2024

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca anunță punerea în vânzare, la magazinele sale, a produselor certificate Bio din lapte de vacă provenite de la Stațiunea Didactică Experimentală „Ferma Cojocna”.

Certificarea Bio a fost obținută pentru lapte integral pasteurizat, sana, telemea, caș proaspăt și brânză burduf. „În urma certificării Bio pentru animale și culturi agricole, din 2020, am dorit ca produsele obținute din cultivarea cerealelor, respectiv cele obținute din creșterea animalelor, să primească plus valoare. Dacă inițial am primit certificarea ca produs ecologic doar pentru cereale, alături de carne și lapte crud de vacă/oaie, următorul pas a fost în direcția prelucrării acestor materii prime. În acest sens, am autorizat fabrica de procesare lapte într-un Centru independent de prelucrare lapte. Ținta a fost ca din produsul lapte crud certificat să obținem în urma prelucrării produse derivate cu o mare valoare biologică și nutrițională”, a declarat directorul Stațiunii Cojocna, dr. Doru Pop.

Cele cinci produse din lapte de vacă certificate Bio pot fi găsite la magazinele universității, în campus și la cel de la Stațiunea de Cercetări Horticole (SCH), iar prețurile de vânzare sunt: lapte de vacă - 6 lei/litru, sana - 5 lei/500 gr, telemea - 18 lei/500 gr, caș - 45 lei/kg și brânză burduf - 45 lei/kg.

„Punerea în vânzarea a produselor lactate Bio reprezintă rezultatul unui proces amplu de restructurare, reconversie și regândire a paradigmei USAMV Cluj-Napoca. În ultimii patru ani, efortul nostru s-a îndreptat înspre a implementa practicile de mediu pentru a ne alinia cu standardele necesare producerii de alimente sănătoase, care să contribuie pozitiv la sănătatea comunității clujene. Am țintit o alternativă sănătoasă a produselor lactate care se găsesc acum în comerț. Mai mult, în afară de faptul că sunt ecologice, sana și laptele produse în ferma Cojocna nu sunt degresate, păstrându-se valorile nutriționale intrinseci”, a precizat directorul general administrativ al USAMV Cluj-Napoca, ec. dr. Lucian Naș.

Pentru o suprafață de circa 500 de hectare de culturi agricole (grâu, porumb, floarea-soarelui, plante furajere), USAMV Cluj-Napoca a realizat, începând cu anul 2017, toate procedurile pentru reconversia acestora la agricultură ecologică (494,68 ha), iar recent a obținut certificarea acestor culturi ca produse organice. Alte 174,05 hectare se află în al treilea an de conversie (pomi fructiferi), cu proceduri în curs de obținere a certificării ecologice.

În ceea ce privește animalele deținute în cadrul Stațiunii Cojocna, s-a obținut certificarea de produse ecologice pentru toate bovinele și ovinele (284 bovine și 522 ovine). De asemenea, din cele peste o sută de tone recoltate în 2020, universitatea intenționează să scoată pe piață un alt produs obținut din culturile agricole, respectiv uleiul din floarea-soarelui BIO, presat la rece.

Foto: USAMV Cluj-Napoca

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a achiziționat plantația de viță-de-vie de la Apoldu de Sus, din județul Sibiu, domeniul viticol fiind redenumit Apoldia Maior.

Plantația se întinde pe 65 de hectare, producând din anul 2010 și din butașii de viță-de-vie aduși din Italia, de la Cooperativa Agricolă Vitis Rauscedo.

Domeniul viticol se află la 28 de kilometri de Sibiu, în drumul spre Sebeș, în comuna Apoldu de Sus, și produce anual aproximativ 250.000 de litri de vin. Strugurii sunt vinificați la Domeniul Ciumbrud din județul Alba, cramă cu care universitatea are contract. Terenul pe care este cultivată vița-de-vie se află la o altitudine de 446-485 de metri față de nivelul mării, cu orientare sudică și sol roșcat de pădure.

La Stațiunea Viticolă Apoldia Maior sunt cultivate următoarele soiuri de struguri pentru vin: Sauvignon Blanc, Traminer Aromatico, Riesling Italian, Pinot Grigio, Muscat Ottonel. De asemenea, pe o suprafață de trei hectare se întinde viță-de-vie veche cu soiurile Iordana și Chasselas.

„Ferma vitivinicolă situată în sudul Transilvaniei este o bună oportunitate pentru cercetare științifică și practică a studenților, iar pe de altă parte va asigura producția de struguri și de vin pentru comercializare sub marca proprie a USAMV Cluj-Napoca, fiind obținut astfel un pilon de finanțare a activității științifice și didactice din universitate”, precizează un comunicat al universității.

Pe 3 octombrie 2020, la Plantația Viticolă Apoldia Maior va avea loc „Ziua Recoltei”, eveniment care va include și culesul viei. Și-a anunțat prezența ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Foto: Plantația Viticolă Apoldia Maior