sprijin financiar - REVISTA FERMIERULUI

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a extras eșantionul de control pentru Campania 2024, aferent schemelor de plată pe suprafață, măsurilor de dezvoltare rurală, schemelor de ajutor din sectorul zootehnic și condiționalitate din cererea de plată.

Eșantionul de control extras din baza de date APIA conține un număr total de 13.160 fermieri și o suprafață totală controlată de 795.003,69 ha, pentru care se vor verifica respectarea normelor de condiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

  • Pentru controlul pe teren aferent schemelor de ajutor din sectorul vegetal – 7.912 fermieri;

  • Pentru controlul pe teren aferent schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 5.356 fermieri;

  • Pentru controlul pe teren privind condiționalitatea – 1.314 fermieri.

Eșantionul de control aferent Campaniei 2024 este mai mic cu un număr de 3.128 de fermieri față de Campania 2023.

În conformitate cu Procedura operațională de control clasic pe teren aplicabilă în Campania 2024, APIA are obligația ca până la data de 11 octombrie 2024 să realizeze controlul la fața locului pentru cererile de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va face, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

În cazul în care fermierii refuză efectuarea controlului pe teren de către inspectorii APIA, cererea de plată va fi respinsă de la plată. „Instituția noastră se bazează pe cooperarea și sprijinul fermierilor pentru ca această activitate să se desfășoare în mod corespunzător”, transmite APIA.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Până la 31 iulie 2024, inclusiv, apicultorii pot depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) cererile de plată şi documentele doveditoare pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2024 din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat.

Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2024 este de 12.163.260 euro, din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, de la bugetul de stat. Pentru plăţile anului 2024 cursul de schimb este stabilit la valoarea de 4,9756 lei.

APIA va face plata sprijinului financiar după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul la fața locului, centralizarea sumelor eligibile în vederea încadrării în cuantumul unitar planificat și plafonul alocat pentru fiecare intervenţie accesată conform PS PAC 2023-2027 și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.

Cheltuielile aferente intervenţiilor apicole se realizează de către solicitanţi în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, inclusiv, a anului de cerere.

Solicitanţii trebuie să depună o singură cerere de plată la Centrele APIA, direct sau prin intermediul persoanei împuternicite notarial/reprezentantul legal, însoţită de documentele justificative. Formularele cererilor de plată pot fi printate accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2024/. Totodată, APIA pune la dispoziţia beneficiarilor formularistica şi documentaţia necesare implementării intervenţiilor aferente sectorului apicol.

Solicitanții care au făcut achiziții de produse/servicii înainte de publicarea în M.O.F 538 din 10.06.2024 a O.M.A.D.R. nr.228/2024, trebuie să respecte condițiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului „Sprijin financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul planului strategic PAC 2023-2027” ISA-PS 2023, ediția I, care poate fi consultat accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2023/.

Important, se păstrează și se arhivează toate documentele care au legătură cu intervențiile aferente sectorului apicol 2023-2027 pe o perioadă de cel puțin cinci ani de la întocmirea acestora.

 

Intervențiile în sectorul apicol pentru care se pot depune cereri de plată în anul 2024

 

A. Intervenții apicole pentru formele asociative

1. Intervenţia IS-A-02 „Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole”, din care: Intervenția IS A-02-01 „Promovarea apiculturii și a produselor apicole”.

2. Intervenţia IS-A-03 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni”, compusă din:

 - Intervenția IS A-03-01 „Achiziţia de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali”;

 - Intervenția IS A-03-02 „Achiziţia de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii”.

B. Intervenții apicole pentru apicultori

1. Intervenția IS-A-04 „Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, din care achiziţie de produse medicinale veterinare”, din care: Intervenţia IS-A 04-01 „Achiziţionarea de produse medicinale veterinare pentru tratarea varoozei și nosemozei”.

2. Intervenția IS-A-05 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru raţionalizarea transhumanţei”, compusă din:

 - Intervenția IS A-05-01 „Achiziţionarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral”;

 - Intervenția IS A-05-02 „Achiziţionarea de accesorii apicole”;

 - Intervenția IS A-05-03 „Achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie”;

 - Intervenția IS A-05-04 „Achiziționarea de vehicule tractabile, respectiv remorci apicole, precum și echipamente de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral”.

3. Intervenţia IS-A-06 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea

albinelor”, compusă din:

 - Intervenția IS A-06-01 „Achiziţionarea mătci și/sau familii de albine”;

 - Intervenția IS A-06-02 „achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

4. Intervenţia IS-A-07 „Acţiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivităţii, precum şi a substanţelor cu potenţial toxic pentru albine”, din care: Intervenţia IS A-07-01 „Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Începând cu 17 iunie și până pe 13 septembrie 2024, inclusiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește cereri de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024, aferentă Intervenției DR-07 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2020. Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, solicitantul trebuie să depună cerere de finanțare la APIA. Cererea se depune online pe site-ul www.apia.org.ro, în aplicația electronică DR-07, se tipărește, se semnează și se depune/transmite împreună cu documentele aferente. În cazuri excepționale, cererea de finanțare se poate depune/transmite  doar pe suport de hârtie împreună cu documentele aferente. Cererile semnate, scanate și transmise la APIA prin email/alt mijloc de telecomunicații trebuie semnate și în original de către solicitant până la finalizarea etapei de evaluare a cererilor de finanțare.

Înainte de completarea și depunerea cererilor de finanțare, beneficiarii trebuie să întocmească dosarele tehnice aferente angajamentelor. După întocmirea dosarelor tehnice, acestea sunt depuse la Gărzile Forestiere în vederea verificării și emiterii avizelor prin care se constată îndeplinirea condițiilor de accesare a Intervenției DR-07.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de cinci ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat. Anume:

  • Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

  • Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha.

Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pentru a fi eligibili în cadrul schemei de ajutor de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească mai multe cerințe, printre care:

  • Să dețină amenajament silvic în vigoare pe toată suprafața din angajament;

  • Să deţină contract de administrare sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru întreaga suprafață din angajament;

  • Să participe în cadrul angajamentului cu toată suprafața de teren forestier deținută într-o unitate de producție și/sau protecție (conform amenajamentului silvic);

  • Să delimiteze o zonă de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței pentru care se încheie un angajament, în cadrul căreia nu se vor efectua tăieri de masă lemnoasă pe întreaga perioadă a angajamentului, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului (pe suprafața din afara zonei de liniște, beneficiarul are dreptul să efectueze lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeaşi unitate amenajistică, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului);

  • Să contracteze şi să efectueze lucrări de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat, până la platforma primară, pe suprafața parcursă cu rărituri care face obiectul angajamentului pentru pachetul 2;

  • Să respecte normele privind condiționalitatea pe toate terenurile agricole aparținând exploatației agricole și pe toată perioada angajamentului, în cazul în care dețin și suprafețe agricole.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce clarificări cu privire la Eco-schema PD-27: Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.

Potrivit Ordinului ANSVSA nr.102/03.06.2024 de modificare și completare a Ordinului ANSVA 208/2022, care a fost publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 520 în data de 04.06.2024 (pag.14-15), condiția obținerii unui cod de pășune pentru fermierii care vor să acceseze schema de sprijin PD-27 rămâne obligatorie, însă acest cod poate fi obținut și după închiderea cererii de plată la APIA.

APIA îi îndeamnă pe fermieri să își închidă cererile până în data de 7 iunie 2024, după care să meargă la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) de care aparțin pentru a obține codul de pășune, iar ulterior să îl depună la responsabilul de cerere de la Centrul județean sau local APIA.

Codul de pășune este solicitat tuturor fermierilor care dețin animale și doresc să beneficieze de sprijin prin Eco-schema PD-27, el fiind necesar în momentul în care animalele vor fi controlate de inspectorii APIA.

Totodată, potrivit Ordinul ANSVSA nr.102/03.06.2024, la art.I, alin.2 este descrisă „exploatația de tip pășune – loc acoperit cu vegetație ierboasă perenă, destinat hrănirii animalelor, care este deținut sau cu privire la care există dreptul de folosință al unei persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condițiile legii, înregistrată în SNIIA, unde pasc bovinele, ovinele și caprinele, temporar/sezonier, în perioadele calde din an; în cazul asociațiilor, composesoratelor, obștilor și al altor forme de organizare ce nu fac obiectul înregistrării la registrul comerțului, documentul ce atestă înregistrarea la registrul comerțului se înlocuiește cu certificatul de grefă emis de judecătoriile unde au fost înregistrate/certificatul de înregistrare de la administrația fiscală sau cu alte documente prevăzute de legislația în vigoare, în baza cărora își desfășoară activitatea”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În ședința de Guvern din 16 mai 2024 s-a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, s-a alocat suma de 1.000.000.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru menținerea nivelului sprijinului unitar de 100 euro pe hectar, respectiv 100 euro pe UVM (sectoarele suin și avicol), precum și pentru implementarea PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțate din FEADR.

„Pe fondul consecințelor economice suferite ca urmare a conflictului din Ucraina și a protestelor organizate în luna februarie 2024 de către reprezentanții tuturor sectoarelor din domeniul agriculturii și industriei alimentare, MADR a elaborat și a supus aprobării Guvernului o serie de acte normative ce vizează acordarea unor ajutoare de stat sub formă de granturi domeniilor cele mai afectate, respectiv creșterea suinelor și păsărilor, precum și sectorului vegetal primar (în cuantum de 100 euro/ha, respectiv 100 euro/UVM). Având în vedere că numărul estimat al beneficiarilor schemelor de ajutor de stat din momentul elaborării și fundamentării actelor normative a fost depășit de numărul de cereri de sprijin financiar depuse, a fost necesară suplimentarea prevederilor bugetare alocate acestor ajutoare de stat cu suma de 454.000.000 lei”, transmite Ministeul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Totodată, MADR gestionează alocarea financiară a României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020, cât și pentru perioada de programare 2021-2027. În vederea implementării în bune condiții a PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțat din FEADR, în sensul încheierii contractelor de finanțare și efectuării plăților în cadrul angajamentelor legale către beneficiarii măsurilor de investiții gestionate de către AFIR și a celor de agromediu și climă gestionate de APIA, este necesară suplimentarea bugetului MADR cu suma de 546.000.000 lei, reprezentând componenta de cofinanțare de la bugetul de stat a sumei de aproximativ 1,15 miliarde de euro, fond extern nerambursabil FEADR, ce urmează a se plăti până la finele trimestrului 2 al anului 2024.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, solicitările fermierilor din România privind prioritățile pentru agricultură, precum și propunerile de măsuri privind tranzitul și importurile produselor agricole din Ucraina.

Cu ocazia vizitei oficiale în România a comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, în perioada 13-14 mai 2024, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, a transmis oficialului Comisiei Europene o scrisoare prin care semnalează o serie de subiecte importante pentru agricultura românească, respectiv o serie de probleme pentru care trebuie adoptate urgent și implementate rapid cele mai potrivite soluții pentru fermieri, care să țină cont de realitățile din ferme. 

 

Simplificarea PAC

 

Politica Agricolă Comună este definită ca un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și cetățenii săi, care pune în centru zonele rurale, fermierii și fermele agricole, activitățile agricole care asigură materia primă și produsele necesare asigurării siguranței alimentare la nivelul UE și nu numai.

„În aceste condiții, suntem de părere că este extrem de important să fie reanalizate acele prevederi care nu (mai) corespund realităților din ferme, schimbărilor climatice, specificului agricol al fiecărui stat membru și adoptarea unor flexibilități în ceea ce privește obligațiile de mediu și climă impuse de noua Politică Agricolă Comună. În mod special, considerăm că trebuie găsit un compromis între politica de mediu și agricultură. Fermierii din toată Uniunea Europeană au nevoie de simplificarea PAC și condiționalitățile pliate pe specificitățile fiecărei țări”, arată AAC.

De asemenea, pentru Politica Agricolă Comună post 2027 este nevoie de un buget substanțial mărit față de actuala programare, de la 0,4% la 1% din PIB-ul Uniunii Europene, iar pentru Ucraina ar trebui să se constituie un fond separat și complementar bugetului alocat agriculturii UE. „Solicităm mărirea bugetului pentru agricultură până la 1% din PIB-ul UE pentru ca fermierii să poată implementa constrângerile care li se impun prin măsurile legislative foarte exigente, care au ca rezultat creșterea substanțială a costurilor de producție și impactul asupra prețurilor către consumatorii finali prin tranzitarea și importul produselor agricole din țările terțe sau în curs de aderare către statele membre UE.”

 

Ecoscheme și condiționalități

 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită revizuirea prevederilor pentru GAEC 6, 7 și 8 începând cu anul 2024 până în 2027 (actualul cadru financiar UE) care să țină cont de realitățile din teren și condițiile specifice fiecărei țări din Uniunea Europeană.

„În fiecare an facem demersuri pentru a obține derogări de la prevederile în vigoare, în condițiile în care poate ar fi mai eficient să revizuim și să modificăm aceste prevederi, pentru a se potrivi mai bine agriculturii din fiecare stat membru UE. Pe 23 noiembrie 2023 am transmis în atenția comisarului Janusz Wojciechowski un document de poziție în care prezentam argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind adoptarea derogărilor pentru PAC în anul 2024.”

 

Pentru zece ani, derogare la neonicotinoide

 

AAC solicită modificarea Regulamentelor europene 783, 784 și 785/ 2018, care să fie completate cu excepția de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul sămânță pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în regiunile în care de la natură se înregistrează depășiri ale Pragului Economic de Dăunare (PED) ale dăunătorilor de sol. Excepția poate fi limitată la o perioadă de zece ani, după modelul glifosat, timp în care industria poate găsi un înlocuitor. „Este important pentru fermierii din România să poată folosi în continuare cele trei substanțe neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) care nu au încă înlocuitori cu aceeași eficacitate și eficiență economică.”

Studiile și cercetările realizate în ultimii ani în România de către instituțiile de cercetare abilitate demonstrează că:

  • România se află într-o situație unică din cauza nivelului extrem de ridicat de proliferare a dăunătorilor din anumite regiuni ale țării, peste Pragul Economic de Dăunare (PED), care necesită aplicarea substanțelor de tip neonicotinoid, care reprezintă singura metodă eficientă de prevenire și tratament împotriva acestor dăunători;

  • Utilizate responsabil, conform recomandărilor producătorilor, nu există un impact negativ asupra sănătății oamenilor, animalelor sau biodiversității din sol având în vedere că neonicotinoidele se aplică semințelor și nu plantelor în creștere, sunt absorbite și metabolizate/consumate de plante până la momentul recoltării.

Aceste cercetări efectuate în România se alătură studiilor realizate de EFSA în 2015 și 2018 la cererea Comisiei Europene, cu privire la efectele toxice ale neonicotinoidelor asupra albinelor.

„Deciziile UE de interzicere a folosirii neonicotinoidelor în culturi au fost adoptate în baza principiului precauției și nu pentru că studiile ar fi demonstrat un impact negativ real, major asupra oamenilor, animalelor, insectelor și mediului înconjurător. Reamintim că neonicotinoidele sunt folosite în cultura mare, în legumicultură și pomicultură pentru a controla un spectru foarte mare de dăunători, precum și în domeniul veterinar. Atașat scrisorii adresate comisarului european pentru Agricultură am transmis documentul de poziție al Alianței trimis autorităților din România în luna aprilie 2024, privind aplicarea neonicotinoidelor în România, cercetările derulate în ultimii ani, rezultatele acestor studii și argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind acordarea derogării în cazul României pe o perioadă de zece ani pentru aplicarea acestor substanțe la tratamentul semințelor pentru culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță. Ca abordare generală, considerăm că fermierii au nevoie de furnizarea de soluții alternative eficiente înainte de interzicerea substanțelor autorizate care asigură controlul bolilor și dăunătorilor, fără a afecta economia și prețurile agricole. Ecosistemele agricole au nevoie de protecție fito-sanitară, iar pesticidele au același rol ca și medicamentele la oameni”, precizează AAC.

 

Piețele agricole ale UE, puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina

 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare readuce în atenția autorităților europene și naționale măsurile care trebuie adoptate în regim de urgență pentru a combate și preveni falimentul a circa un milion (35%) de exploatații agricole din România, dacă prețurile la produsele agricole vor rămâne la nivelul scăzut actual, ținând cont de prețurile mari la inputuri, constrângerile legislative impuse de la nivel european și avalanșei de produse agricole din Ucraina direct sau Moldova, care au intrat oficial și neoficial în țara noastră și care au creat condiții concurențiale neloiale producătorilor și produselor autohtone. Efortul este în prezent distribuit inechitabil printre cetățenii UE, cu sectorul agricol suportând o povară disproporționată și nesustenabilă.

„Realitatea este că piețele agricole ale UE sunt puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina. Susținem în continuare să existe sprijin pentru Ucraina doar dacă se iau toate măsurile care se impun pentru a proteja și a nu distruge fermele românești, europene și pentru a respecta condițiile de reciprocitate existente în piața unică. Pe fondul  protestelor fermierilor din întreaga Uniune Europeană și nemulțumirea generală din comunitatea agricolă, ne exprimăm temerea că dacă soluțiile adoptate nu vor fi  suficient de eficiente pentru a ajuta fermierii afectați, nemulțumirea va continua să crească, iar susținerea pentru Ucraina va scădea în general. Acest lucru ar trebui evitat cu orice preț, mai ales în preajma alegerilor europene.”

 

Măsuri solicitate în regim de urgență

 

  1. Completarea listei produselor sensibile din acordul de liber schimb cu Ucraina cu grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiță și produse derivate din acestea, cu intrare în vigoare începând cu 1 iunie 2024.

  2. Introducerea unor praguri de import pentru orice marfă agricolă supusă liberalizării comerciale, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii 2021 și 2022, cu o perioadă de activare mai scurtă de zece zile (în loc de 21 de zile). Raportarea acestor praguri la anii 2021, 2022 și 2023 nu va furniza suficientă ușurare, deoarece impactul importurilor din ultimii doi ani a depășit deja toate așteptările și a cauzat multe probleme fermierilor noștri.

  3. Acceptarea și susținerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană doar după ce își va îndeplini obligațiile pe toate capitolele, sectoarele și va respecta condițiile impuse pentru statele membre UE, la nivelul producției agricole și condiții de reciprocitate pentru produsele importate.

  4. Respectarea legilor și legislației în vigoare pentru produsele agricole care intră în România ca tranzit /import din Ucraina sau Moldova, respectarea tonajului maxim permis în România și punerea de sigilii electronice pe toate produsele agricole non-UE. S-a constatat că sunt vămi, începând cu cea de la Siret, Oancea, în care nu se cântăreau deloc cantitățile intrate în ultimii doi ani, ele neexistând practic în evidențele oficiale și ducând, astfel, către o statistică denaturată prezentată oficial.

  5. Montarea de cântare mobile în punctele vamale unde nu funcționează cântarele, suplimentarea comenzii de sigilii electronice urmărite prin GPS, corelată cu numărul de mijloace de transport (autoutilitare, camioane, vagoane, etc), aplicarea corectă a acestora și urmărirea în timp real pentru a ne asigura că se respectă legislația și nu se mai continuă cu acest tratament preferențial care creează prejudicii majore economice României, care nu au fost și nu vor putea fi acoperite sau compensate niciodată pe deplin, care distrug și duc către insolvență a unei părți importante a producătorilor agricoli din România, forțând preluarea fermelor de către creditori și fondurile de investiții străine.

  6. Asigurarea transparenței informațiilor privind toate cantitățile de produse agricole intrate în România prin tranzit și import, pe fiecare punct vamal și port, care specifică cine este vânzătorul, importatorul, transportatorul, numărul avizului de însoțire a mărfii, numărul avizului pentru cântar și analize, traseul mărfii, dacă sunt mai multe puncte de descărcare și perioada estimată de ajungere la destinația finală prin publicarea zilnică pentru ziua anterioară pe site-ul Autorității Vamale Române, pentru ca orice parte interesată să aibă acces neîngrădit.

  7. Investiții în refacerea integrală a infrastructurii feroviare din România. Căile Ferate Române asigură o parte din tranzitul cerealelor din Ucraina pe teritoriul țării noastre. Starea acestora este una precară, iar suprasarcina determinată de intensificarea transportului cerealelor ucrainene nu face decât să accentueze problemele curente și să accelereze degradarea infrastructurii existente dacă nu se vor realiza urgent investiții de reabilitare a rețelei feroviare.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă deschiderea pentru continuarea dialogului pe temele semnalate cu autoritățile naționale și europene, pentru consultări în vederea identificării unor măsuri imediate, viabile pentru sprijinirea fermierilor și asigurarea rezilienței sectorului agricol din România și din Uniunea Europeană pe termen mediu-lung.”

Scrisoarea adresată comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a fost trimisă spre informare către Ursula Von Der Leyen - președinte Comisia Europeană; Valdis Dombrovskis - vicepreședinte Comisia Europeană; Klaus Iohannis - președintele României; Marcel Ciolacu - premierul României; Florin-Ionuț Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Luminița-Teodora Odobescu - ministrul Afacerilor Externe; Ștefan-Radu Oprea - ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; Mara Roman - Șef Secția Politice Reprezentanța Comisiei Europene în România; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE secția Agricultură, Păduri și Pescuit; Marcel Simion Mutescu - președinte Autoritatea Vamală Română.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Clubul Viticultorilor Români solicită sprijinul autorităților din țara noastră pentru demararea de urgență a măsurii de distilare de criză, din fonduri europene. Situația economică actuală este dificilă, generând creșterea costurilor pentru producția agricolă și prelucrarea vinului la nivel național, mai ales datorită inflației prețurilor la îngrășăminte, energie și sticle. Concomitent, inflația globală a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor și a exacerbat tendința generală de scădere a consumului de vin din ultimii ani.

Având în vedere dificultățile cu care se confruntă sectorul vitivinicol, este nevoie urgentă de măsura de distilare a vinului în situaţii de criză. Potrivit Clubului Viticultorilor Români, sprijinul financiar pentru această măsură poate fi acordat din fonduri europene - fie din sumele alocate României pentru sectorul vitivinicol, fie din rezerva agricolă de criză de la Uniunea Europeană.

În prezent, producătorii de vin din țara noastră se confruntă cu următoarele probleme:

  • Producția de vin a crescut în 2023 față de anul precedent cu 15%, când stocurile erau deja ridicate;

  • Scădere globală a cererii și a vânzărilor de vinuri;

  • Capacitate redusă de comercializare a produselor și amortizarea investițiilor;

  • Schimbările climatice defavorabile viticulturii în România și perspectivele de accentuare în anii următori;

  • Schimbarea modelelor de consum de vin românesc în rândul cumpărătorilor din țara noastră;

  • Inițiativele de subvenționare a producătorilor din Franța, Italia și Spania, date fiind provocările similare pe care le confruntă.

Solicitarea Clubului Viticultorilor Români vine în condițiile în care producătorii din Franța, Spania și Italia, care se confruntă cu probleme similare, au solicitat recent sprijin de la Comisia Europeană care s-a arătat deschisă pentru dialog, în vederea identificării de soluții pentru reducerea urgentă a stocurilor.

„Prin instituirea acestei măsuri temporare, Clubul Viticultorilor Români vizează deblocarea pieței vitivinicole și acordarea unui sprijin producătorilor, grav afectați de lipsa lichidităților financiare, pe criterii și la un nivel similar cu practicile existente în alte state membre ale Uniunii Europene”, precizează Radu Ghițoiu, director executiv al Clubului Viticultorilor Români.

**********

Clubul Viticultorilor Români este o organizație profesională recent înființată care are ca obiectiv sprijinirea intereselor antreprenorilor din sectorul vitivinicol, cu scopul de a promova politici și reglementări echitabile în domeniu.
Are nouă membri fondatori, iar producătorii din Clubul Viticultorilor au de la 5 până la 350 de hectare cu viță-de-vie.
Președintele în exercițiu al Clubului Viticultorilor Români este cunoscutul oenolog și proprietar de cramă în Dealu Mare, Aurelia Vișinescu.
De menționat că, președinția noii organizații a sectorului vitivinicol este rotativă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Joi, 4 aprilie 2024, Guvernul a adoptat Hotărârea privind aprobarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi Mangalița pentru anul 2024.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis este de un milion de lei şi se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Valoarea sprijinului este de 2.000 lei/scroafă/an, mai mare comparativ cu anul 2023, când a fost de 1.200 lei/scroafă/an.

Cuantumul total al schemelor de ajutor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente.

Beneficiarii schemei de ajutor de minimis pot fi crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorii agricoli PFA, II și IF; producătorii agricoli societăţi agricole; producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a beneficia de sprijin, crescătorii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • Să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar;

  • Să deţină scroafe din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în Registrul genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în BND;

  • Să deţină registrul exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 39 din Norma sanitar-veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;

  • Să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minimum 4 produși/an/scroafă, la o greutate de minimum 8 kg/cap;

  • Să identifice și să înregistreze produșii prevăzuţi la lit. d), potrivit Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor și renilor aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;

  • Să mențină numărul de scroafe cu care s-a înscris în Program, inclusiv prin procedura de înlocuire cuprinsă în actul normativ, până la data de 29 noiembrie 2024, inclusiv.

Cererile de înscriere în Program se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) începând cu ziua următoare intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până la data de 30 iunie 2024, inclusiv.

Documente care trebuie să însoțească cererea de înscriere în program:

a) Certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului /a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz al/a solicitantului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după caz;

b) Document din care rezultă că exploatația figurează înregistrată în BND, cu animalele identificate și înregistrate în Sistemul Național de  Identificare și Înregistrare a Animalelor, eliberat de operatorul Sistemului naţional de identificare;

c) Documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, în copie, după caz;

d) Adeverintă eliberată de asociația acreditată de Agenția Națională pentru Zootehnie pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei, vizată de Oficiul Județean de Zootehnie, prin care se confirmă înscrierea scroafelor/scrofițelor în  registrul genealogic al rasei, în secțiunea principală, detaliată pe crotalii;

e) Registrul exploatației completat la zi din care rezultă numărul de scroafe înscrise în Registrul Genealogic al rasei, în secțiunea principală, deținute, în copie;

f) Dovadă cont activ de disponibilități bancă/trezorerie.

Cererile de plată şi documentele justificative se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până cel târziu la data de 29 noiembrie 2024, inclusiv.

Cererea de plată trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) Facturile/rapoartele fiscale de închidere zilnică din care rezultă datele de identificare ale cumpărătorului și numărul de animale comercializate;

b) Avizul de însoțire din care rezultă numărul de produși comercializați /greutatea pe cap  de animal comercializat și adresa exploatației cumpărătorului;

c) Documentul de mișcare animale vii reglementat de legislația sanitar - veterinară  în vigoare;

d) Certificatul sanitar - veterinar  pentru produșii comercializați.

e) Registrul de monte și fătări din care rezultă produșii livrați spre comercializare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Au trecut de ceva timp sărbătorile de iarnă și nu mai este chiar foarte mult până la cele pascale, iar de fiecare dată în astfel de momente românul, care prin ADN-ul său este gurmand și degustător din fire, va intra în febra cumpărăturilor, iar la loc de cinste se vor dori ca de fiecare dată produsele tradiționale.

Ce sunt produsele tradiționale la noi, oare cum sunt pe la alții (iar ca exemplificare rămân la dragostea mea, agricultura franceză) și poate ce ar mai trebui să facem și noi la nivel instituțional ca să putem dezvolta acest sector. Este subiectul acestui articol.

Ideea acestui material mi-a venit după o muncă de documentare pe care o făceam pentru un alt subiect și unde am urmărit un mic video despre un producător francez de sămânță de fasole uscată, care cultiva o varietate  numită ,,Lingot du Nord”. 

Dar această experiență, coroborată cu alte experiențe vizuale, mi-a adus în fața ochilor un tablou arhicunoscut pe la noi, în care toți miniștrii sau politicienii care au sau doresc o legătură cu agricultura sau mediul rural, mai mult pentru ei decât pentru fermieri, vin și se pozează în diferitele târguri de produse agricole tradiționale, în timp ce înfulecă un cârnat sau o pastramă și perorează despre importanța tradițiilor și a produselor tradiționale, dar totul fiind doar un spectacol ieftin în esență și rezultate. De ce spun asta?

Păi să revenim la povestea începută și unde, pe scurt, este vorba despre această varietate de fasole uscată numită ,,Lingot du Nord”, care tradițional se cultivă de prin 1850 în zona de nord a Franței, pe raza a circa 35-40 de comune, iar tehnologia de cultură se face după reguli stricte și clare, cuprinse într-un caiet de sarcini detaliat despre ce ai și nu ai voie să faci, înregistrat, aprobat și controlat de către ministerul agriculturii francez și autorităților subordonate.

Bine, bine, astfel de produse au mai apărut și la noi, dar înainte să le comparăm, să continuăm un pic derularea acestei povești cu micul nostru fermier francez care cultivă câteva hectare din această varietate de fasole, tehnologia fiind cuprinsă în caietul de sarcini al culturii care, printre altele, are și rolul să mențină cât mai multe din particularitățile și tradițiile zonei. 

De exemplu, la recoltat plantele sunt tăiate în brazdă, iar după aceea acestea sunt strânse și puse pe mai multe stative de lemn amplasate în câmp, fiind foarte asemănătoare cu căpițele de fân din zona montană la noi. În aceste condiții, vrejurile de fasole se usucă lent pe baza curenților de aer, iar apariția ploilor nu duce la deprecierea producției deoarece, în această formă de depozitare, apa se scurge foarte rapid. 

După ajungerea la umiditatea de păstrare, vrejurile de fasole se batozează la staționar, iar apoi boabele sunt selectate grosier  printr-un tarar, iar la final pentru spărtură, dar și corpuri străine de dimensiunea boabelor sunt selectate la masă, manual de către fermier și familia acestuia în timpul iernii. 

Sigur, cooperativa  unde este membru și acest fermier este dotată cu un color sorter care poate face rapid și eficient această lucrare de sortare, dar înseamnă costuri pentru fermier, care preferă în aceste condiții în perioada de iarnă, când nu mai sunt lucrări la câmp, să ia câte un sac de fasole și să îl selecteze manual la masă, în condițiile în care produce maximum câteva tone din acest produs, așa cum se făcea și la noi în timpul CAP-ului, când familiile membrilor cooperatori primeau normă acasă un număr de saci de fasole pentru selectat.

Această alegere manuală a fasolei la masă este și un prilej de socializare pentru membrii familiei, care din păcate în epoca această modernă își pierde din importanță în favoarea ,,discuțiilor academice” pe internet cu inteligența artificială și cu rețelele de socializare, dar este și o sursă importantă de bani, deoarece în cazul acestor ferme mici, orice ban câștigat în plus sau economisit este foarte important pentru fermierul respectiv.

Producția finală a micului nostru fermier (care lucrează în total cca 30 ha), în cazul nostru fasolea boabe obținută pe 2-5 ha, este predată la cooperativă sau asociație, unde este ambalată final în pungulițe de 500 gr și se aplică eticheta de produs cu indicație geografică protejată (IGP), dar și eticheta roșie și pleacă spre supermarketuri și magazine la vânzare.

Turiștii care vizitează zona iau contact cu anumite lucrări tradiționale pe care au ocazia să le mai vadă și pe viu, cum ar fi greblatul și așezatul manual al vrejurilor în căpițe, apoi toate aceste activități sunt preluate și promovate de către asociații, cooperative, autorități locale sau naționale, ca parte din strategia de dezvoltare a turismului, a gastronomiei, dar și de ,,îndoctrinare pozitivă” a populației cu rolul nu important, ci extrem de important al fermierilor și al sectoarelor agroalimentare în care activează.

Or, în acest caz al varietății de fasole ,,Lingot du Nord”, câteva zeci de comune, cu câteva sute de ferme și cu câteva mii de oameni (fermierii și familiile lor) depind aproape în exclusivitate de această poveste care trebuie să continue, dacă se dorește a continua și existența lor ca breaslă și comunitate locală.

Dar ce fac autoritățile în astfel de cazuri? În primul rând, am amintit mai sus de existența unei etichete roșii, care a fost introdusă de autorități în Franța și reprezintă garanția respectării de către producători a unor cerințe de calitate peste cele standard și legate și de condițiile de sol, dar aspecte care sunt și controlate, nu doar declarate, în baza unui caiet de sarcini depus la Institutul național de origine si calitate (INAO).

La rândul lor, autoritățile naționale și locale promovează această etichetă roșie care astfel a devenit extrem de importantă în percepția beneficiarilor finali care vor să cumpere produsul cu caracteristicile și tehnicile de producție promise.

Astfel, cine merge și vizitează Franța va vedea că dacă i se spune că anumite produse de carne sunt afumate în turnuri cu cetină de brad, așa este și în realitate, dacă i se spune că brânza este produsă cu lapte produs în aceea regiune, așa se întâmplă, fiindcă orice scandal datorat abaterii de la aceste reguli de fier vor duce la distrugerea credibilității din partea consumatorului, ceea ce pentru ei ar însemna sfârșitul dur și dureros al afacerii.

Un alt exemplu de dezvoltare a produselor tradiționale franceze este în regiunea orașului Toulouse, unde din fasole se prepară celebrul ,,cassoulet”, o mâncare de fasole scăzută cu diferite tipuri de carne, ceva asemănător cu iahnia noastră de fasole.

Acest fel de mâncare este peste tot, în borcane, în cutii metalice, la magazine, la tarabe pe stradă sau în restaurantele cele mai luxoase, deoarece este o tradiție promovată peste tot și la cel mai înalt nivel. 

În acea regiune, dacă spui că ești președintele confreriei specialiștilor în cassoulet, este cu mult mai important decât dacă spui că ești ministru în guvernul francez, deoarece importanța socială și economică a tradițiilor este mult mai importantă pentru comunitățile locale și regionale. 

Un turist vine în acea zonă pentru a vizita obiectivele turistice, dar și pentru a cunoaște gastronomia și vinotecile locale.

Astfel, în Franța, dar și în Germania, Spania, Italia sau Belgia, au înțeles că sectoarele agroalimentar și cel turistic funcționează împreună și este singurul drum al unei dezvoltări sustenabile, iar de aceea lucrurile se întrepătrund în baza unor strategii stabilite de toți actorii filierei, unde cuvântul are sens, unde toți își respectă obligațiile asumate și nu fac rabat de la ele, dar totul bazat pe o legislație clară pentru toată lumea.

În acest sens, și populația are un mare rol, iar educația este primul lucru avut în vedere și de producători și comercianți, dar și de autorități sau asociații, și aici putem să ne gândim la un lucru banal la prima vedere, respectiv un francez foarte rar va comanda roșii sau salată iarna, fiindcă știe că nu sunt produse în Franța, deci va cere salată verde sau amestecuri ,,verzi”, gen salată, rucola, spanac etc.

Cum este cetățeanul român care face revelionul la Poiana Brașov și care este în stare să alerge prin zăpadă ospătarul dacă nu îi aduce o salată de roșii și castraveți la ceafa lui de porc cu cartofi prăjiți? Are el, consumatorul, vreo problemă în legătură cu gândul la fermierul pe care ar vrea să îl sprijine cumpărându-i marfa? Sau în câte restaurante românești găsiți salată de sfeclă roșie, de ridiche neagră, de rădăcinoase sau de ceapă roșie, asta în timpul iernii, când producția de legume proaspete în România nu este posibilă în mare măsură?

Or, în România, în puține zone chiar poți cunoaște cu adevărat gastronomia regiunii, și aici nu vorbesc de un târg și un restaurant, ci discut de o normalitate și o cultură a produselor respective care să fie întâlnită la tot pasul. 

Mă bufnește râsul când văd câte un influencer mai flămânduț și mai sărac cu duhul, care pentru un pachet de crenvurști și un baton de salam spune și ce crede și mai ales ce nu crede, dar care promovează, vezi Doamne, produse tradiționale de la făbricuțe de mezeluri care ar produce așa ceva. Nu zău, asta înseamnă tradițional?

Astfel vezi etichetă pentru cârnați făcuți la bardă și se vând cu sutele de kilograme la magazine sau târguri, dar în realitate sunt făcuți la mașini de tocat cu cuțite și site speciale, dar nicidecum de un măcelar cu bardă, aspect care înseamnă și ar trebui să însemne tradiție.

Asta nu înțelegem noi, că de exemplu acești cârnați ar trebui să fie specifici unei regiuni și unei tehnici de producție, unde la poarta unor gospodării să fie ori un mic magazin să vândă pentru acasă, ori un mic local care să încingă grătarul și să frigă pentru oaspeți acele preparate, în timp ce poate pe un geamlâc să se vadă cum cineva taie la bardă carnea de cârnați.

În alte situații, vezi fel de fel de cârnați, tobă, caltaboși, toate în mațe de plastic, iar dacă faci o observație ești apostrofat că ești dobitoc, în condițiile în care ți-ai permis să arăți că tradițional înseamnă mațe de animal, altfel produsul este exact ca acela de la magazin.

Nu mai vorbesc de produsele afumate, dar unde în mare măsură procesul nu este cel tradițional, ci se cumpără afumători industriale și efectul este cel cunoscut, dar aici de multe ori vina este și a autorităților, fiindcă nu se adaptează legile de PSI și sănătate publică la astfel de situații, astfel încât să existe o flexibilitate privitor la condițiile impuse. Nu se poate dacă afumarea se făcea cu lemn de fag, acum să spui că din motive de PSI îi trebuie afumătoare sigură la incendiu, adică metalică și cu afișaj numeric. Păi unde mai este talentul de afumător al omului, care ar trebui să facă diferența? De aceea între produsele afumate de multe ori  nu mai există diferențe de gust și calitate, fiindcă toate afumătorile au același program instalat și fac exact același lucru, în aceleași condiții.

Mă uit prin aceste târguri zise tradiționale cum peste tot vezi același cașcaval care se găsește și prin supermarketuri sau același cotlet, sau ce mai vă trece prin cap, și te întrebi dacă asta nu arată că ori cei care produc nu au înțeles existența revoluției industriale, ori nu au cunoștință despre semnificația cuvântului tradițional, ceea ce la cum mai merge școala azi nu este greu de înțeles ori sunt niște impostori care vând doar iluzii. 

În lumina celor vândute la târguri, chiar crezi că orice fabrică de mezeluri produce doar produse tradiționale, dar tradițional pot fi rețeta, tehnica de producere a produsului, tehnica de producere a materiei prime, sau amestecuri între acestea, doar că trebuie precizat foarte clar ce este și dacă este tradițional, dar de multe ori tradițională este doar eticheta.

Turistul din vestul Europei sau din orice altă regiune a lumii vine pentru această percepție și crede în ceea ce vede, iar tu pentru ce îi ceri în plus trebuie să îi îndeplinești visul și povestea, iar autoritatea ar trebui să aibă grijă ca povestea să fie mereu adevărată, în timp ce la noi avem parte de un ,,bullying” între cel care vrea normalitatea de afară și cel care îi oferă ,,realitatea de la noi”.

Ce turism rural să dezvolți în aceste condiții și cum să îi protejezi pe cei cu adevărat serioși de toți impostorii, care în afară de câștig și de dorința de a compromite tradiționalul nu vor altceva, lucru permis cu binecuvântarea și sprijinul autorităților, prin lipsa atât a unei legislații simple de aplicat, cât și a autorităților decise să implementeze.

Pentru a se face ordine și în acest domeniu, ca în multe altele, ar trebui să avem specialiști în cadrul ministerelor de resort care să înțeleagă fenomenul, dar din păcate lipsesc cu desăvârșire și mă uit deja cu compasiune la cei care chiar cred în prostia lor că se pricep la ceva, doar prin faptul că au fost numiți pe funcții și iau salariul aferent, dar nu sunt în stare să facă nimic din ce ar trebui, iar aici nu sunt de vină doar miniștrii, ci mai ales căpușele de lângă ei, sub care nici iarba nu crește.

O strategie serioasă, pusă în aplicare fără a se ceda la birocrația sistemului, ar fi o șansă pentru salvarea multor zone și gospodării rurale, doar că după atâția zeci de ani de capitalism pot spune fără teama de a greși că nimeni nu își dorește acest lucru. Și uite așa degeaba avem regiuni frumoase, tradiții minunate, gastronomie spectaculoasă, dacă totul este pe mâna unor autorități publice analfabete funcțional și a unor antreprenori care nu au legătură cu tradiția, ci doar o compromit prin lăcomie și ipocrizie, iar în aceste condiții cei care chiar ar trebui să trăiască din aceste activități se uită cum le dispare șansa la un viitor acolo unde ar fi vrut să trăiască.

În rest, numai de bine.

stefan gheorghita

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Gânduri de fermier

În perioada 25 – 27 martie 2024, o delegație a Clubului Fermierilor Români, formată din membri ai Consiliului Director, ai Consiliului Național de Coordonare și 30 de tineri fermieri - absolvenți ai programelor de formare desfășurate de Club, a fost la Bruxelles pentru discuții cu decidenți europeni, cu scopul de a definitiva viitorul agriculturii europene, cu propuneri de simplificare și flexibilizare a Politicii Agricole Comune actuale. De asemenea, a fost prezentată situația economică dificilă a fermierilor din țara noastră, generată de războiul din Ucraina.

deelegati cfro 1

Pe 25 martie, reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură. S-au discutat prinicipalele probleme cu care se confruntă fermierii români în adoptarea PAC, precum și propunerile Clubului de modificare a actelor normative care se află pe agenda Comisiei Europene în această perioadă:

  • Simplificarea PAC și regândirea sistemului de subvenții. Clubul Fermierilor Români prin aceste propuneri urmărește instituirea unui cadru mai simplificat, flexibil și adaptabil, care să stimuleze dezvoltarea durabilă a agriculturii europene și să consolideze securitatea alimentară și coeziunea socială în cadrul Uniunii Europene.

  • Contribuție la Dialogul strategic pentru dezvoltarea noilor politici. - Clubul Fermierilor Români a elaborat un document de reflecție privind obiectivele, principiile și măsurile vizând abordarea integrată a dezvoltării pe termen lung a agriculturii românești, ca parte a unei arhitecturi de politici și capacități europene, regândite în raport cu provocările majore actuale și oportunitățile excepționale ale unei Politici Agricole Comune.

  • Impactul crizei economice asupra stabilității financiare a fermierilor români.

  • Demersurile necesare punerii unei baze pentru Centrul de Excelență European Tineri Lideri pentru Agricultură. Clubul Fermierilor Români consideră studiul de caz oferit de programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” un model de bună practică europeană și propune extrapolarea conceptului la nivel european, prin crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri pentru Agricultură. Centrul European de Excelență are ca principal rol formarea tinerilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și conducerea ecosistemelor agricole, implicarea pro-activă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural.

Tot pe data de 25 martie a avut loc o recepție unde au participat diplomați și membri ai instituțiilor europene, organizată de Clubul Fermierilor Români împreună cu Reprezentanța României pe lângă Uniunea Europeană.

delegatie cfro 5

Pe 26 martie, delegația Clubului a participat la Forum for the Future of Agriculture, cea mai mare conferință din domeniul agriculturii din Europa, organizată de ELO (European Landowners’ Organization), asociație europeană la care Clubul Fermierilor este afiliat. Participarea delegației Clubului Fermierilor Români la acest eveniment este o oportunitate de a-și face cunoscute ideile și de a-și împărtăși experiența cu liderii din domeniul agriculturii din întreaga Europă. Este al treilea an în care Clubul participă la conferință, contribuind astfel la regândirea strategică a sistemului agroalimentar.

„Ne reafirmăm angajamentul de a promova un model românesc de agricultură performantă, care să valorifice specificul național în contextul geopolitic actual ne exprimăm disponibilitatea de a colabora cu toți factorii de decizie interesați pentru identificarea și implementarea de soluții eficiente în vederea protejării intereselor fermierilor români și a competitivității afacerilor agricole autohtone”, transmite Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Click pentru a vedea în detaliu problemele și propunerile Clubului Fermierilor Români dezbătute la Bruxelles și transmise inclusiv printr-o scrisoare comisarului european pentru Agricultură. 

delegatie cfro 2

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 21

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista