2021 a fost un an cu semne bune în plantația Domeniile Ostrov, unde producțiile la strugurii pentru vin s-au ridicat la nivelul așteptărilor, iar vinurile create cu măiestrie pe malul Dunării au obținut medalii importante în cadrul concursurilor de specialitate.

„Pentru noi, 2021 a fost un an bun. Ne bucurăm că vinurile pe care noi le producem sunt tot mai apreciate de consumatori, dar și pentru că obțin recunoaștere în cadrul concursurilor de specialitate. Medaliile pe care le-am obținut în acest an reprezintă aprecierea muncii noastre, a întregii echipe și vreau să îi felicit pe toți pentru devotamentul de care dau dovadă în tot ceea ce înseamnă cultura viței-de-vie și producerea vinului. Felicitări și mulțumiri speciale se cuvin și somelierului Daniel Zottu, precum și oenologului chilian Miguel Garcia, care au reușit să creeze gama Legio, o gamă de vinuri excepțională. Cele două vinuri Legio, unul roșu și unul alb, sunt cupaje extraordinare care au primit în acest an medalia de aur la celebrul concurs de vinuri Gilbert & Gaillard. Totodată, și vinuri din gamele Naiada și Ritual au fost medaliate pe parcursul acestui an. De aceea spunem că pomul de Crăciun Domeniile Ostrov este împodobit cu globuri speciale, cu irizații aurii și argintii, adică medaliile obținute de vinurile noastre în cadrul concursurilor de specialitate. Crăciunul este un motiv de sărbătoare pentru noi toți, la fel cum o sărbătoare este și recunoașterea calității unui vin prin obținerea unei medalii. Așa că, de ce să nu avem dublu motiv de sărbătoare și să nu punem medalii în loc de globuri în bradul de Crăciun al Domeniilor Ostrov? Vreau să urez Crăciun Fericit tuturor iubitorilor de vin Domeniile Ostrov și să îi asigur că și în următorul an vom depune toate eforturile necesare pentru a-i surprinde cu vinuri de excepție”, a declarat Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Având în vedere apropiatele sărbători de iarnă, puteți alege să puneți pe masă vinuri de Ostrov medaliate la diverse concursuri internaționale.

Medalii obținute de vinurile Domeniile Ostrov, în 2021

Legio Grand Cuvée Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot – Medalia de aur în cadrul competiției Gilbert & Gaillard - Franța;

Legio Grand Cuvée Sauvignon Blanc și Chardonnay - Medalia de aur în cadrul competiției Gilbert & Gaillard - Franța;

Ritual Cabernet Sauvignon și Fetească Neagră – Medalia de aur în cadrul concursului VINARIUM International Wine Contest - București;

Naiada Sauvignon Blanc – Medalia de aur în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Chardonnay – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Fetească Neagră – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Cabernet Sauvignon – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition – Skopje.

Foto: Domeniile Ostrov

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Iubitorii și vinul premium își dau întâlnire pe Calea Victoriei din București, timp de două zile, pe 9 și 10 octombrie, la salonul de vinuri și turism viticol ReVino Bucharest Wine Show 2021. Evenimentul este găzduit de Hotel Novotel.

„ReVino Bucharest Wine Show 2021 este dedicat celor care apreciază vinurile de calitate și caută excelență în produsele și serviciile oferite de crame. Expozanții vor prezenta vinuri premium pentru publicul larg și specializat. Indiferent care sunt preferințele, suntem siguri că avem un vin potrivit pentru toate gusturile”, ne-a spus organizatorul salonului de vinuri și turism viticol, Alina Iancu, fondator și director general CrameRomania.ro și Revino.ro.

Iubitorii de vinuri și profesioniștii au posibilitatea să deguste vinuri de la crame locale și nu numai, să descopere zonele viticole ale țării noastre, dar și să-și plănuiască vizite la crame.

La ReVino Bucharest Wine Show 2021 participă 33 de expozanți care vor prezenta vinuri premium pentru publicul larg și specializat.

Programul de vizitare în cele două zile de weekend, sâmbătă 9 octombrie și duminică 10 octombrie, este în intervalul 11.00 - 20.00.

Accesul va fi permis tuturor deținătorilor de bilete care pot oferi dovada imunității (certificat de vaccinare, test PCR sau rapid, dovada vindecării de COVID-19 în ultimele 180 de zile).

Biletele se pot achiziționa online https://wineshow.revino.ro/tickets/ sau la intrarea la eveniment (bilet online: 60 lei/zi, bilet la intrare: 70 lei/zi).

Conceptul Revino a fost creat de Alina Iancu, care descoperă vinurile românești de mai bine de 11 ani. Această pasiune a purtat-o în toate regiunile viticole ale României. A vizitat peste o sută de crame autohtone, dar și altele din țări cu tradiție în domeniu. A realizat o hartă viticolă bilingvă, un film de promovare despre vin și gastronomie și s-a specializat în turism viticol la noi în țară și în organizarea de evenimente cu brânzeturi și vinuri. Realizează proiecte complete de promovare a vinului românesc, de la evenimente de profil, comunicare și până la producție foto.

Pentru mai multe detalii, accesați pagina de internet a evenimentului: https://wineshow.revino.ro/

2020 a fost un an cu totul neașteptat, un an care a adus nenumărate provocări, incertitudini, dar și schimbări majore pentru companii, pentru organizații, dar mai ales pentru oameni. În luna decembrie, producătorul de vinuri Jidvei lansează o campanie de comunicare prin care lasă câteva dintre vinurile celor mai reprezentative game să se transforme în adevărate personaje care spun povestea din spatele celor 20 de ani de muncă, investiții și inovație. O campanie care îmbină tehnici video ultramoderne, cu emoție și curaj, accentuând importanța efortului continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

La finalul unui an dificil, Grupul Jidvei privește, ca de fiecare dată, partea plină a paharului: 2020 a fost un an al reevaluărilor, al schimbărilor de perspectivă, al reinventării și al preocupării permanente de a merge mai departe. „În primăvară, după o evaluare cât se poate de obiectivă a posibilelor implicații și consecințe ale pandemiei, după o analiză temeinică a pieței și a resurselor de care dispunem, am căutat soluții pentru a optimiza activitatea noastră și pentru a reduce cât mai mult riscurile generate de noul context. Și am continuat să comunicăm cu publicul nostru, considerând că acum, mai mult ca oricând, avem datoria de a ne aduce contribuția la o scară mai largă, care să depășească granițele sectorului vitivinicol. Pentru noi, „Primul loc e doar primul pas” este mai mult decât mesajul unei campanii, este un crez care vorbește despre cine suntem și despre ce suntem dispuși să facem dincolo de clasamente sau cote de piață. Am văzut și vedem oamenii și România pe primul loc, iar în vremuri ca acestea, empatia, solidaritatea, responsabilitatea și grija vor face mereu diferența”, a declarat ing. Claudiu Necșulescu, președintele Grupului Jidvei.

Campania lansată în decembrie cuprinde trei spoturi care caută să inspire, campania fiind realizată în parteneriat cu Moosai, companie care a propus și dezvoltat conceptul noii campanii Jidvei. „Progresăm de la o toamnă la alta și de la un vin la altul, și am vrut să vorbim despre ceea ce face acest lucru posibil: o echipă minunată și terroir-ul unic al Podgoriei Târnave. Acest cupaj irepetabil dă vinurilor Jidvei o specificitate clădită pe know-how, experiență și răbdare”, a adăugat Claudiu Necșulescu. 

Lucian Pațareniuc, Co-founder & Creative Moosai, completează: „Noul concept de comunicare continuă organic linia pe care am clădit-o alături de Jidvei încă din 2019. „Primul loc e doar primul pas” a adus în fața oamenilor filosofia brandului, iar acum ne concentrăm pe produs, pe care îl expunem direct și simplu. „Adevărul Jidvei” l-am regăsit în interiorul companiei și cuprinde valori puternice de care avem nevoie mai mult ca oricând. Acestea se traduc exact în calitatea produselor care ajung la raft. De aceea, pentru a reda cât mai fidel acest adevăr, în spoturi am pus accentul doar pe produsele Jidvei. Spectacolul pe care îl vedeți este creat exclusiv de vinul liniștit, de spumantul și de vinarsul Jidvei. Am lăsat acești trei actori să-și interpreteze monologurile în maniera proprie pentru ca publicul să descopere frumusețea acestui brand solid, o frumusețe palpabilă, vizibilă, care se regăsește în fiecare sticlă”.

Vinurile, în prim-plan

Pentru Jidvei, ultimii 20 de ani au însemnat investiții majore direcționate către tehnologizare, modernizare, restructurarea plantațiilor de viță-de-vie și înființarea de plantații noi. „Toate acestea s-au concretizat în perfecționarea procesului de vinificație, ceea ce asigură o calitate superioară vinurilor noastre. Începând cu 2018, am considerat firesc ca o parte din buget să fie direcționată pentru a dezvolta o comunicare mai consistentă, atât în zona corporate, cât și în zona de produs. Continuăm acțiunile de comunicare cu o campanie care aduce în prim-plan vinurile Jidvei, pentru că acestea vorbesc cel mai bine despre cine suntem acum. Conceptul actualei campanii a pornit de la proverbul latin „In vino veritas”, pe care am încercat să îl traducem în limbajul nostru: ce este adevărul pentru noi, care este adevărul despre noi - ce facem și cum facem, care sunt performanțele noastre și către ce tindem. Prin întreaga noastră activitate, dorim să punem România pe harta viticulturii și vinificației la nivel mondial, un obiectiv ambițios pe care îl îndeplinim pas cu pas pentru că avem curajul, experiența și pasiunea necesare pentru a ajunge acolo. Acesta este adevărul”, a punctat Ana Necșulescu, Marketing Manager Jidvei.

De-a lungul celor peste 20 de ani, specialiștii Jidvei au creat game diverse de vinuri în care fiecare consumator să își poată regăsi preferințele. Prin intermediul actualei campanii sunt aduse în fața publicului câteva dintre vinurile desăvârșite de-a lungul timpului cu pasiune, dedicare și multă creativitate.

Vinul liniștit este un produs care surprinde foarte bine terroir-ul Podgoriei Târnave, fiecare vin ales vorbește despre legătura dintre vița-de-vie, pământul roditor și priceperea specialiștilor de la Jidvei. Gamele Grigorescu, Nec Plus Ultra și Tezaur cuprind vinuri pline de prospețime, care pun în valoare aciditatea specifică Târnavelor.

Jidvei susține că este cel mai vechi producător de vinuri spumante obținute prin metoda tradițională din România și se mândrește să ducă mai departe această tradiție de peste 60 de ani. Produsele din gama Spumant Jidvei sunt fermentate, limpezite și livrate în aceeași sticlă în care are loc a doua fermentare, ceea ce le conferă perlajul caracteristic. „Dorim să încurajăm consumul de vin spumant în România pentru a răsplăti așa cum se cuvine munca asiduă de peste an necesară obținerii acestuia”, spune Ana Necșulescu, adăugând că gama Vinars Jidvei vorbește despre o tradiție de secole a Transilvaniei - producerea distilatului de vin de către viticultorii sași. „Ducem mai departe cu respect această tradiție, iar azi Jidvei este cel mai mare producător de vinars cu Indicație Geografică din România”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pandemia generată de COVID-19 pune în dificultate producătorii mici și mijlocii de vin din România. O întreagă industrie, în care s-au investit sute de milioane de euro, mulți bani provenind din programul de reconversie în viticultură, riscă să rămână pe butuci.

Crama Aramic exploatează 46 de hectare de viță-de-vie tânără, plantată prin programul de reconversie pe dealurile Silagiului, în vestul țării, la Buziaș, județul Timiș. Pandemia anulează practic și evenimentele finalului de an, astfel că perspectiva este una de-a dreptul sumbră pentru producătorii de vin.

Falimentul industriei HoReCa a făcut ca vânzările de vin să scadă la jumătate în acest an, ne-a spus Adam Crăciunescu, proprietarul Cramei Aramic. „Avem peste 50% pierderi în acest an. Până acum, am reușit să ne organizăm în așa fel încât să depășim acest moment dificil. Am apelat și la un credit invest, pe care l-am primit  și sperăm să închidem acest an deasupra liniei de plutire. Chiar dacă vinul nevândut se poate păstra și vinde eventual mai târziu, tot ai nevoie de bani lichizi ca să funcționezi”, precizează Adam Crăciunescu.

Pandemia îi determină pe podgoreni să-și regândească politica de piață, o misiune dificilă însă, în condițiile în care piața internă a devenit una extrem de concurențială și pretențioasă. Blocarea exporturilor de vin spre China a făcut misiunea cu atât mai dificilă. Sunt vizate magazinele specializate în vânzarea de vinuri, lanțurile de supermarketuri, dar și magazinele de cartier care funcționează sub brand propriu.

Magazinele specializate și online-ul țin cramele pe linia de plutire

Aramic a deschis deja al doilea magazin în Timișoara, în care vinde cele opt sortimente de vin pe care le produce. „Avem multe colaborări cu magazinele specializate în vânzări de vinuri din România. În Timișoara colaborăm cu șase magazine, dar vindem în sistemul ăsta și în București, Brașov sau Cluj. Este o strategie, pentru că dacă în momentul de față clienții noștri nu pot bea o sticlă de vin la restaurant, atunci o pot găsi în magazinele noastre și o pot bea acasă. Din acest punct de vedere, vânzările în acest sistem au crescut simțitor față de anul trecut”, punctează proprietarul Cramei Aramic.

Pe un trend crescător se situează vânzările online, tactică de piață adoptată și de o altă cramă din podgoria Silagiului, Dealul Dorului. „Să lansăm un magazin online era cea mai logică mișcare în condițiile actuale. Ne adresăm celor care nu percep cina fără un pahar de vin. Le garantăm produse de cea mai bună calitate. Suntem producători locali și punem mare accent pe calitatea vinului. Limităm producția de struguri, încă din iarnă, de la tăierea viței-de-vie, iar mai târziu prin tăiere în verde, astfel încât să obținem strict cantitatea de care avem nevoie pentru o calitate superioară a vinului. Doar cramele care într-adevăr vor să obțină calitate fac această limitare și ne bucurăm că noi putem oferi un vin pentru cele mai rafinate gusturi”, a specificat Doru Husarciuc, proprietarul Cramei Dealul Dorului, din Timiș.

Și în cazul Cramei Dealul Dorului, urmele lăsate de pandemie în volumul de vânzări sunt extrem de adânci, după cum spune Doru Husarciuc: „Perioada verii și începutul de toamnă, de obicei, aduceau o activitate de nedescris în cramă. Eram solicitați la numeroase festivaluri, livram către China, distribuitorii ne cereau stocuri mari de vin pentru a le livra, acum suntem șocați de această liniște. Este dificil să reziști în asemenea condiții, mai ales că activitatea restaurantelor a fost restrânsă și mai mult decât era. Cea mai importantă pierdere este a pieței asiatice, despre care nu știm dacă vor mai fi reluate legăturile comerciale”.

Singura consolare pe care o au proprietarii de vie de la Silagiu este calitatea deosebită pe care o va avea vinul produs în anul 2020. Nu va fi o producție în cantități mari, dar va fi de foarte bună calitate, crede Adam Crăciunescu: „Calitatea strugurilor din acest an a fost foarte bună, dar producțiile vor fi foarte mici, întrucât în perioada înfloririi viei au fost ploile acelea reci, în luna mai, ceea ce a făcut ca polenizarea să nu se realizeze în totalitate, rezultând un număr de boabe mai mic pe ciorchine. Nici dezvoltarea ulterioară a boabelor nu a fost pe măsura așteptărilor și nu au fost la fel de suculente ca în alți ani, ceea ce a făcut ca greutatea specifică a ciorchinilor să fie anul acesta mai mică cu 20%. În schimb, eu zic că în acest an vom avea o calitate de excepție și vom avea vinuri foarte bune pe piață în 2021, din producția lui 2020”.

Cele două crame timișene produc în medie câte 120.000 de sticle de vin pe an, o producție de vinuri care, din păcate, va rămâne pe stoc în așteptarea unor vremuri mai bune.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Crama Aramic

Crama transilvăneană Villa Vinèa anunță lansarea Argilla, primul vin superpremium din portofoliul său, un asamblaj din trei soiuri de struguri, dintre care două românești - Fetească Regală și Fetească Albă - și unul internațional - Sauvignon Blanc. Argilla 2016 este realizat în ediție limitată, de 284 sticle magnum.

Numele vinului vine de la solul argilos, specific Văii Târnavei Mici, o zonă al cărei terroir este cel mai bine cotat din România, conform regulamentelor europene, susțin reprezentanții cramei din județul Mureș.

Argilla 2016 este maturat 18 luni în butoaie de stejar, ușor arse pe interior, de unde își extrage taninii fini și aromele specifice învechirii și fermentației malolactice. Ulterior, vinul este lăsat să se dezvolte încă 24 de luni în sticle magnum, ceea ce contribuie la finisarea aromelor și îi asigură un grad ridicat de complexitate și un nivel de calitate spectaculos.

„Pentru noi, Argilla este adevărata expresie a terroirului transilvănean, un vin superpremium, care a pornit de la cel mai premiat vin al nostru. Practic, cupajul de Fetească Regală și Fetească Albă ce stă la baza Diamant Selection a fost sprijinit, adăugându-i-se Sauvignon Blanc, un soi caracterizat prin aciditate discretă, prospețime, rotunjime și corpolență. Pentru mine, acest vin demonstrează că, atunci când sunt îngrijite cu atenție și puse în evidență, soiurile locale pot atinge performanțe deosebite”, arată vinificatorul cramei Villa Vinèa - Misi Dénes. El a adăugat că, Argilla 2016 este un vin gastronomic, cu un nas de fructe galbene, coapte - caise, mere golden, flori de struguri, flori de câmp, vanilie etc -, un gust elegant, complex, echilibrat, caracterizat de prospețimea discretă și un postgust lung, catifelat. Poate fi asociat foarte bine cu preparate pe bază de pui, cum sunt pulpele de pui cu sos de smântână, pește sau paste cu ciuperci, trufe și parmezan.

Singura etichetă de vin românesc sablată, creată în parteneriat cu Manufactura de Brânză

Fiecare sticlă dintre cele 284 de Argilla 2016 este o mostră a artizanatului transilvănean, întrucât a fost realizată manual, alături de producătorii locali de la Manufactura de Brânză, care au sablat etichetele și au vopsit logoul manual. În plus, capișonul de ceară a fost și el realizat de către echipa Villa Vinèa, în satul Mica, din județul Mureș.

„Există o colaborare frumoasă, de peste doi ani, între crama noastră și prietenii de la Manufactura de Brânză, alături de care obișnuim să organizăm constant degustări de vinuri. Fiindcă afacerile noastre sunt situate aproape, la doar 20 de kilometri una de cealaltă, am avut ocazia să ne cunoaștem mai bine și să descoperim pasiunea domnului Istvan Varga, proprietarul Manufacturii de Brânză, pentru sablatul artistic. Când i-am povestit despre vin și l-am degustat împreună a fost atât de impresionat de calitatea și aromele sale, încât și-a dorit să fie parte din acest proiect și, astfel, am reușit să creăm împreună singura etichetă de vin românesc sablată, accentuând, astfel, nota de unicitate și caracterul artistic, al Argillei”, povestește Mircea Matei, director general Villa Vinèa.

Argilla 2016 poate fi achiziționat de la cramă, la prețul de 250 lei (TVA inclus). Totodată, noul vin va fi inclus în portofoliul unui număr limitat de vinoteci și localuri premium din țară.

Crama Villa Vinèa a fost fondată în 2004, în Valea Târnavelor, de către Heiner Oberrauch, proprietarul Salewa Group, care include branduri precum Oberalp, Salewa Sport, Pomoca, Wild Country etc.

Cu o suprafață de 70 de hectare de viță-de-vie, pe care sunt cultivate soiuri autohtone de struguri - Fetească Regală, Fetească Albă, Fetească Neagră - și internaționale - Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir, Merlot și Kerner -, compania produce în prezent 20 de vinuri, grupate în trei game: Premium, Selection și Classic.

Producția anuală Villa Vinèa este de aproximativ 250.000 de litri. Din acest volum, 60% sunt vinuri albe, liniștite, 3%, dar cu o puternică tendință ascendentă sunt cele spumante, rozeurile ajung până la 7% din producția totală, iar restul, de aproximativ 30%, sunt vinuri roșii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cam toţi miniştrii agriculturii au spus acelaşi lucru: „Via și vinul românesc sunt o prioritate”. Au făcut afirmaţia în vizite de lucru şi pe la diferite evenimente muzical-agricole. În spaţiul public, niciodată. În programele de guvernare, cu atât mai puţin. Rezultatele?! În lumea puterilor vitivinicole, România e un „ministru fără portofoliu”. Pentru că de pe Pământ lucrurile par roz, am lansat tema de discuţie „mai sus”, acolo de unde situaţia se vede cam... albastră.

E.T. - Detectoarele noastre înregistrează o activitate febrilă în jurul podgoriilor voastre, exact ca în Franţa, Italia, Spania, Portugalia, SUA, Argentina, Chile, Africa de Sud, Australia. Curios, nu înregistrăm în România tot atâtea lumini seara, nu detectăm râsete, nu vedem drumuri... de ce?!

Român – Pentru că nu sunt.

E.T. – Sunteţi voi mai trişti?

R. – În acest moment, da.

E.T. – Era să te întreb dacă glumeşti. Dar văd că eşti serios... Ce vă lipseşte?

R. – Românilor le place să stea acasă, să muncească acasă, să petreacă acasă. Acum, o cincime din populaţie (popor îi mai spunem cu greu) se află acolo unde vezi tu luminiţe. Via i-ar putea aduce acasă, dar avem o perioadă neagră. Cel puţin la sate. În oraşe mai avem lumini. De Valentine’s Day. De Halloween.

E.T. – Te întreb din nou: ce vă lipseşte? Nu aveţi legi? Conducătorii voştri sunt răi?

R. – Nu ne lipseşte nimic. Adică, ba da, ne lipsesc legile bune şi conducători deştepţi.

E.T. – Bine, dar voi, voi ce faceţi? Cei care au podgorii, crame?

R. – Nimic. Mai umplem câte-un portbagaj, mai flecărim la câte un simpozion, ne arătăm „ştiinţa” gândirii într-o paradigmă a secolului trecut (calea sigură spre colapsul total), ne mai „înfoiem” între noi, ne gândim la ce maşină de import să ne mai luăm.

E.T. – Eşti scurt în vorbă şi, de ce să nu o spun, sarcastic.

R. – Păi, de vorbit, am tot vorbit. Se pare că nu foloseşte. Încercăm un desen?!

E.T. - Buuun, înţeleg că e nevoie de oameni noi...

R. – Nu. E nevoie de un nou mod de gândire. Rezultatele acestei gândiri pot aprinde multe luminițe acolo unde voi nu vedeţi acum nimic. O astfel de gândire poate aduce mulţi români acasă. Chiar şi fără multe lumini, aţi putea auzi cântece, aţi putea auzi mai multe glasuri de copii şi, seara, rugăciuni de mulţumire rostite de bătrâni.

E.T. – OK. Încep să înţeleg. Şi asta, pentru că începi să vorbeşti. Cum să vă ajut? Să vorbesc cu şefii mei, să încerce să dea nişte... „semnale”?

R. – Nu cred că ar folosi. Chiar dacă ar veni pe pământ Cel care a Dat ultimele „semnale”, acum 2000 de ani, nu cred că s-ar întâmpla mare lucru. Oamenii au ajuns să nu mai ştie ce-şi doresc. Care le e rostul. Cei aflaţi la putere înţeleg asta şi se comportă ca atare. Dacă vine cineva cu un gând bun, cu o soluţie, riscă să fie bătut cu pietre.

E.T. – Îmi spui, de fapt, că nu mai vezi nicio ieşire? Că sunteţi pe un drum închis?

R. – Îţi spun că ne-am pierdut memoria. Că, fatalmente, trebuie să suferim pentru a înţelege că fericirea am avut-o lângă noi, chiar dacă şefii noştri au ţinut-o după cot, aşa cum fac copiii egoişti când nu vor să vadă colegii ce mănâncă ei din pacheţelul adus de acasă. Numai că „şefii” noştri nu vin cu mâncarea de la mama, ei mănâncă, dosiți, din resursele şi fericirea noastră.

E.T. – Să-i pedepsim. Cine-i primul vinovat?

R. – Noi. Nu ei. Ne-am îndepărtat de şcoli, de minţile luminate, hulim performanţa intelectuală şi coalizăm cu hoţii şi incompetenţii ajunşi – vremelnic – în posturi de conducere, credem în „capul plecat sabia nu-l taie”, nu ne unim avuţiile adevărate în speranţa desfătării în acumulări... volatile. Viaţa cetăţii are două porţi. Pe una, cea dinspre pământurile stăpânite, pot aduce bogăţii tinerii, la cealaltă, cea către Lume, trebuie să stea de pază (cea bună, trece primejdia rea) bătrânii.

Apa, pădurea, via, ni le-a dat cineva... de pe la voi. Noi le părăsim pentru nişte creaţii mici, pe măsura noastră – mașini, ceasuri, bani, intrate pe poarta astăzi nepăzită. Noi nu putem crea, însă, ceva care să-i bucure pe toţi şi, de aceea, ne luptăm să avem mai mult din puţinul creat de mintea noastră. Suntem mereu cu respiraţia întretăiată de „nu ajunge la toată lumea”. De aceea şi cauţionăm neisprava.

Dacă ne-am reîntoarce la „bogăţia” mare, toţi românii am putea fi fericiţi. N-o facem.

E.T. – M-ai întristat. Voi pleca acum. Mă voi întoarce când voi vedea mai multe „luminițe”. Va fi bine atunci. Sper.

R. – Drum bun! Totuşi, dacă peste un secol vei vedea multe luminiţe, asigură-te că ne vei fi găsit aici... tot pe noi, românii.

P.S.: Text fără valoare artistică sau jurnalistică, menit să atragă atenţia coordonatorilor sectorului în al doisprezecelea ceas. Scris scurt, rarefiat, pentru a nu pierde atenţia acestor şefi. În aşteptarea „scrisului” 3D, care ar putea sări – la propriu – în ochi.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2020.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html