Performanță, cunoștințe, experiență. ELATUS™ ERA (tehnologia SOLATENOL™ + Prothioconazol) aplicat în dozele omologate oferă un vârf de control împotriva ruginilor și septoriozei, precum și a altor boli la cultura de cereale.

Stimați parteneri,

Syngenta, companie globală de vârf în protecția culturilor și top 3 mondial în genetică, prețuiește întotdeauna inovația - cea care ne simplifică și îmbunătățește viața, care stimulează activitățile și afacerile. Syngenta pune, de asemenea, valoare pe sustenabilitate, gestionarea responsabilă, performanța, valoare adăugată și experiență, și are întotdeauna o abordare justă față de fermieri, comunitățile agricole și partenerii din distribuție, în ceea ce privește aspectele științifice (transparență în legătură cu substanțele active și produse) și de afaceri, străduindu-se să susțină dezvoltarea întregului lanț agricol.

Cu câteva luni înainte de sfârșitul anului 2024, o companie globală, inspirată de lansarea unei noi substanțe active, a început să exprime public și să înfățișeze declarații negative în legătură cu performanța și formularea produsului ELATUS™ ERA, care depășesc, conform Syngenta România, un comportament de afaceri etic, corect și relevant pentru piața de agribusiness din România, și care păreau să vizeze direct subminarea eficacității și formulării produsului ELATUS™ ERA. Syngenta România va răspunde la această abordare cu importanța și maniera pe care o consideră potrivită.

Nu avem intenția să transformăm această Declarație într-o fișă tehnică de date și avalanșă de acuzații. Reafirmăm încrederea noastră în puterea și caracterul exhaustiv a produsului ELATUS™ ERA pentru piața românească, iar în legătură cu aceasta, dorim să împărtășim câteva aspecte despre acest produs:

1. Suntem dezamăgiți și considerăm neprofesionist modul în care acest aparent atac asupra produsului ELATUS™ ERA a fost orchestrat, fără ca, compania în cauză să spună fermierilor și mass-media adevărul complet.

2. ELATUS™ ERA (și SOLATENOL™ din mai multe formulări) este omologat la nivel mondial, pe diferite continente, și este un jucător major în controlul bolilor la cultura de cereale de ani buni. În Europa, după 2020, ELATUS™ ERA devine un fungicid de top în controlul bolilor la cultura de cereale și se bucură de încrederea fermierilor, acoperind peste două milioane de hectare pe an în Europa. ELATUS™ ERA este bine consacrat și apreciat de fermierii din România și în țările vecine.

3. Credem cu tărie că produsul ELATUS™ ERA oferă cel mai ridicat nivel de eficacitate și un raport cost-eficiență crescut în controlul bolilor la cultura de cereale în România. Proprietățile SOLATENOL™ din ELATUS™ ERA, cum ar fi eficacitatea, mișcarea translaminară, distribuția uniformă în interiorul frunzelor (protejând țesuturile existente și cele în creștere), și eficacitatea pe termen lung asupra bolilor, au contribuit la adoptarea și extinderea utilizării sale rapide în România, în întreaga Europă de Sud-Est și în întreaga Europă. Performanța ridicată a ELATUS™ ERA se bazează și pe faptul că acesta este un instrument important în mâinile fermierilor, având un spectru larg de control al bolilor, performanța de vârf împotriva ruginilor, Septoria spp., fuzariozei spicelor și o eficacitate preventivă și curativă ridicată, caracteristici complementate cu o formulare de ultimă generație, cu aderență puternică și penetrare rapidă în țesuturile plantelor. Toate aceste atribute fac ca ELATUS™ ERA să fie potrivit pentru orice situație, presiune a bolilor sau condiții climatice, bineînțeles, atunci când este aplicată doza corectă.

4. ELATUS™ ERA se aproprie de momentul reînnoirii substanței active în Uniunea Europeană, iar în 2023/24 Syngenta a realizat mai multe teste cerute prin cadrul de reglementare privind răspunsul la doză și eficacitatea sa în condițiile din Europa de Sud-Est, iar rezultatele sunt extrem de promițătoare, fără niciun compromis de la standardele de eficacitate de vârf pentru bolile relevante. Ne bazăm afirmațiile și încrederea în ELATUS™ ERA pe fapte, analize și rezultate din România și țări învecinate, precum și din zone geografice cu factori și condiții climatice și de boli similare.

Stimați parteneri, credem cu tărie că vă puteți baza pe ELATUS™ ERA, un produs inovativ, consacrat și recunoscut, care alături de o echipă de specialiști dedicați, vă ajută să faceți față provocărilor în obținerea unor recolte bogate, sănătoase și sustenabile financiar. 

Syngenta România

Helmintosporioza lenticulară a grâului este o boală periculoasă care apare în culturile de grâu în anii când condițiile climatice sunt propice infecțiilor. În rândurile de mai jos sunt informații despre simptomatologia, biologia și strategia de combatere a acestei boli care poate produce pagube importante în producția de grâu.

Fungul Drechslera tritici – repentis a apărut în culturile de grâu din vestul României de prin anul 2002, dar din cauza tabloului simptomatic asemănător cu cel al fungului Septoria nodorum, a trecut neobservat (din cauza confuziei era raportat ca fiind Septoria nodorum). Identificarea corectă și prima raportare cu privire la acest patogen în Câmpia Banatului a fost făcută de către Cotuna & Popescu în anul 2007. În celelalte zone din țară patogenul era deja raportat.

 

Importanța economică și supraviețuirea patogenului

 

Helmintosporioza lenticulară este o boală gravă a grâului, capabilă să producă pagube cuprinse între 3% și 40% și chiar mai mult în anii extrem de favorabili. Infecțiile din timpul înfloritului sunt periculoase deoarece patogenul trece în sămânță. Cele mai mari pagube în producție se înregistrează atunci când infecțiile au loc în fazele de burduf și de înflorit [Shabeer & Bockus, 1988].

O sursă de inocul importantă este miceliul din seminţele infectate. Miceliul se dezvoltă în condiţii de temperatură cuprinse între 5 – 35⁰C (la fel ca şi conidiile). Boabele sunt infectate sau predispuse la infecţie mai ales atunci când frunza stindard este afectată de boală şi când umiditatea este mare în perioada înspicatului. De altfel, ele pot fi infectate oricând de-a lungul perioadei de vegetaţie, însă predispoziţia maximă de îmbolnăvire este în timpul înspicatului. La suprafaţa cariopselor infectate apare simptomul de „red smudge” sau pată roşie – McMullen & Adhikari, 2009.

Fungul trăiește în mod saprofit pe resturile vegetale ale plantei gazdă, care constituie sursa principală de inocul primar. Pe paiele care rămân pe sol peste anotimpul de iarnă se formează pseudoteciile (forma telomorfă sau sexuată) cu asce şi ascospori.

 

Recunoașterea simptomelor

 

Simptomele macroscopice ale bolii apar de obicei în patru etape:

• Stadiul de pată, când pe locul de infecţie iniţial după două zile apare o coloraţie închisă la culoare;

• Pată înconjurată de cloroză, care apare la 4 – 6 zile după infecţie;

• Necroza apare la 6 – 8 zile de la infecţie, iar clorozele se transformă în necroze şi în paralel începe sporularea;

• Colapsarea frunzelor, acestea fiind afectate în întregime, iar sporularea este maximă.

Simptomele macroscopice sau externe apar prima dată pe frunzele bazale, sub forma unor puncte sau pete mici, circulare, de culoare maro deschis. Aceste pete sunt rezultatul infecţiilor primare, care au loc de regulă în lunile aprilie – mai. Cel mai mare pericol de infecţie este la grâul care s-a cultivat după grâu, datorită resturilor vegetale care rămân la suprafaţa solului. Frunzele bătrâne sunt primele infectate sau predispuse la infecţie.

Pe măsură ce patogenul evoluează, petele capătă formă ovală sau lenticulară, au culoare maro deschis şi sunt înconjurate de un halou gălbui (rezultatul infecţiilor secundare) – Schilder & Bergstrom, 1993; Cotuna & Popescu, 2008. În condiții favorabile de climă (nopţi umede şi calde), petele cresc în dimensiuni, se unesc iar pe frunze apar pete mari, cu aspect neregulat, la care se mai observă punctul iniţial de infecţie (aspect de necroză). Frunzele puternic atacate se usucă începând de la vârf. În faze avansate de infecţie, haloul sau zona clorotică din jurul petelor nu se mai observă (Wolf, 1991).

Pentru evitarea punerii unui diagnostic greșit (risc de confuzie cu Septoria nodorum), petele trebuie atent analizate pentru a vedea dacă pe ele apar suporţii negri ai sporilor. La mostrele colectate din câmp, conidiile nu se observă imediat, de aceea este necesară incubarea pe hîrtie umedă [Maraite et al., 1998; Cotuna, 2007].

A nu se confunda cu Septoria nodorum

 

Realizarea infecțiilor

 

Cercetările efectuate în ultimii ani în ceea ce priveşte epidemiologia acestei boli arată că, efectele cumulate ale temperaturilor ridicate, umidităţii relative mari şi a duratei de umectare a frunzelor mai mare de 12 ore (precipitaţii, rouă) conduc la apariţia şi dezvoltarea patogenului Drechslera tritici – repentis (Duveiller, 2004). Dezvoltarea patogenului este optimă la temperaturi cuprinse între 20 – 28⁰C. Boala este asociată de regulă cu câmpurile pe care o cantitate mare de paie rămâne la suprafaţa solului (Bockus & Claassen, 1992).

Primele infecții sau infecțiile primare sunt realizate de ascosporii din pseudotecii care devin maturi primăvara. În condiții de umiditate, pe timp de noapte aceștia sunt eliberaţi din pseudotecii. Emisia de ascospori este maximă în lunile martie – aprilie şi are loc în condiţii de umiditate (şi roua este suficientă). Ascosporii sunt eliberaţi din asce la distanţe mici, de câţiva centimetri, spre deosebire de conidii care pot fi propagate pe distanţe mai mari cu ajutorul vântului (Rees & Platz, 1992; Murray et al., 2009).

Conidiile produc infecţiile secundare care afectează frunzele din etajele superioare (astfel apar şi pagubele în recoltă). Conidioforii se formează pe timp ploios, iar conidiile în timpul nopţilor calde şi umede la suprafaţa necrozelor de pe frunze şi sunt diseminate de vânt către plantele sau frunzele sănătoase. Dispersarea conidiilor are loc în timpul după – amiezei. Conidiogeneza, după cum am arătat mai sus, are loc în timpul nopţii, când umiditatea este mai ridicată şi alte suprafeţe purtătoare de conidii sunt uscate (Morrall & Howard, 1975; Platt & Morrall, 1980a, 1980b; Francl & Jordahl, 1992; Francl, 1997).

Sporii anamorfi pot fi dispersați pe kilometri întregi şi chiar zeci de kilometri (diseminare anemochoră), în zilele calde şi secetoase la temperaturi de 21 – 230C (optim). Ei germinează şi infectează grâul în condiţii variate de temperatură (5 – 350C), când frunzele sunt umede o perioadă de timp specifică, de aici rezidă și agresivitatea fungului.

În centrul petelor, punctul de infecție rămâne vizibil și după uscarea frunzelor

 

Managementul integrat al „helmintosporiozei lenticulare a grâului”

 

În cadrul sistemului de combatere integrată există o serie de măsuri care trebuie utilizate echilibrat pentru a ține sub control această boală.

Factorii care susțin infecțiile sunt:

• Rotațiile scurte;

• Lucrările minimale ale solului;

• Densitatea mare a plantelor;

• Rezistența la fungicide;

• Soiurile sensibile;

• Temperaturile ridicate;

• Umiditatea relativă mare [Bockus & Claassen, 1992; Duveiller, 2004].

Măsuri profilactice

În general, helmintosporioza grâului este gravă în sistemele de cultivare în care lucrările solului sunt minimale sau nu se fac deloc (no tillage, minimum tillage) şi resturile vegetale rămân la suprafaţa solului. În sistemele convenţionale, boala este mai redusă din cauza îngropării resturilor vegetale. Se poate spune că factorii care influenţează intensitatea atacului sunt: lucrările minimale ale solului, irigarea, semănatul în afara epocii optime, fertilitatea scăzută a solului, monocultura (Sharma & Duveiller, 2003).

Prevenția constă în respectarea următoarelor măsuri agrofitotehnice:

• Îngroparea resturilor vegetale sau îndepărtarea acestora pentru reducerea sursei de inocul (Diehl et al., 1982);

• Utilizarea la semănat a soiurilor rezistente la boală este esențială;

• Seminţele să fie libere de patogen;

• Tratarea seminţelor înainte de semănat;

• Respectarea asolamentului (asolament cu alte culturi care nu sunt gazde pentru patogen);

• Rotaţia culturilor de cel puţin 3 – 4 ani;

• Evitarea monoculturii;

• Evitarea irigatului în perioada împăierii – înspicării (Docea & Severin, 1990);

• Respectarea epocii optime de semănat.

Măsuri chimice

În cadrul strategiei de combatere, măsurile chimice dețin ponderea în prezent. Tratarea semințelor și aplicările foliare în timpul sezonului de vegetație sunt importante în combaterea helmintosporiozei lenticulare.

Combaterea chimică este dificilă atunci când infecţia s-a realizat deja, deoarece evoluţia acestei boli cu greu mai poate fi oprită de fungicide.

Simptomul de red smudge apare mai rar la Triticum aestivum și mai des la Triticum durum.

Cel mai întâlnit simptom este de albire însoțit uneori de șiștăvire

Înainte de semănat se recomandă tratarea seminţelor. În Aplicația Pesticide 2.24.8.2 (2024) este doar un singur fungicid omologat la triticale, dar nu și la grâu, pe bază de difenoconazol + fludioxonil. Cu siguranță, fungicidele omologate pentru alți patogeni din sămânță controlează și patogenul Pyrenophora tritici repentis. În trecut erau mai multe produse de protecția plantelor omologate. Se pare că au fost scoase, deși apar omologate la alte helmintosporioze (ale orzului, de exemplu).

Fungul Drechslera tritici – repentis este greu combătut cu fungicide după ce frunzele sunt infectate. Este indicată aplicarea fungicidelor la apariţia primelor sporulări (stadiul EC 32 – 37). Deoarece sporularea are loc la suprafaţa necrozelor, analizele pentru stabilirea diagnosticului se vor face la frunzele bazale care de obicei sunt şi cele mai afectate (Kremer & Hoffman, 1993; Habermeyer & Gerhard, 1997).

Se recomandă ca tratamentele chimice să se efectueze în urma controlului fitosanitar al culturilor de grâu. Dacă se constată că sunt simptome, trebuie intervenit rapid pentru stoparea infecției, deoarece patogenul este destul de greu de ținut sub control din momentul în care infecția s-a realizat. În anii deosebit de favorabili, ciuperca și-a făcut apariția în culturi chiar din a treia decadă a lunii martie (în Banat).

Fungicidele ce pot fi utilizate în combatere sunt: Protioconazol + tebuconazol; Fenpropidin; Tebuconazol; Protioconazol; Bixafen + tebuconazol; Azoxistrobin; Metconazol; Azoxistrobin + protioconazol; Benzovindiflupir; Tebuconazol + trifloxistrobin; Protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; Fluxapyroxad + piraclostrobin; Proquinazid + protioconazol; Bixafen + protioconazol; Bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin; Tetraconazol; Fluxapyroxad + metconazol; Piraclostrobin;

Mefentrifluconazol + metrafenonă + piraclostrobin; Fluxapyroxad + metconazol [APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.8.2, 2024].

În prezent, se recomandă utilizarea cu prudenţă a pesticidelor, aplicarea tratamentelor la momentul optim sau când se întrunește pragul economic de dăunare, respectarea dozelor recomandate de producători. Procedând așa, numărul de tratamente se va reduce simțitor, la fel și costurile.

Wolf & Hoffman (1994), în urma cercetărilor efectuate în Bavaria au stabilit două praguri pentru aplicarea unui tratament:

• Când conidiile sunt găsite pe 5% din frunze;

• Când simptomele apar la peste 5% din frunzele din etajul superior al plantelor.

Măsuri biologice

Tratarea semințelor cu agentul biologic Bacillus subtillis a dat rezultate foarte bune în controlul acestui patogen. Fungii Limonomyces roseipellis și Laetisaria arvalis (basidiomicotine) aplicați pe paiele de grâu în prezența umidității au redus sursa de inocul în procente ridicate. În urma aplicării s-a constatat că fungul Limonomyces roseipellis a redus inoculul cu 50 până la 80 și chiar 99% în anumite situații [Pfender et al., 1993].

 

Bibliografie

Bochus W. W., Classen M. M., 1992 – Effects of crop rotation and residues management practices on severity of tan spot of winter wheat. Plant Dis., 76: 633 – 636.

Cotuna Otilia, Popescu Gheorghe, 2008 – Helmintosporioza lenticulară, o boală nouă la grâul cultivat în Câmpia Banatului, Rev. Sănătatea plantelor, 2008;

Diehl J. A., Tinline R. D., Kochhann R. A., Shipton P. J., Rovira A. A., 1982 – The effect of fallow periods on common root rot of wheat in Rio Grande do Sul, Brazil. Phytopathology, 72: 1297 – 1301.

Docea E., Severin V., 1990 – Ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor plantelor agricole, vol. I, Ed. Ceres, Bucureşti, 320 p.

Duveiller E., 2004 – Controlling foliar blight of wheat in the rice – wheat systems of Asia. Plant Dis. 88: 552 – 556.

Francl L. J., Jordahl Y. G.,1992 – Spike inoculation of durum wheat with Pyrenophora tritici – repentis and seed symptomology. Proceeding of the second International Tan Spot Worshop, Fargo, ND.

Francl L., 1997 – Local and mesodistance dispersal of Pyrenophora tritici – repent

Habermeyer J., Gerharg M., 1997 – Pilzkrankheiten und Schasymptome im Getreidebau, BASF, p. 41 – 45.

Kremer M., Hoffman G. M., 1993 – Effekte von Blattinfektionen durch Drechslera tritici – repentis auf den kohlenhydrat und stickstoffhaus halt von weizenpflanzen.

Maraite H., Di Zinno T., Longrée H., Daumerie V., Duveiller E., 1998 – Fungi associated with foliar blight of wheat in warm areas. In E. Duveiller, H. J. Dubin, J. Reeves & A. McNab, eds. Proc. Int. Workshop Helminthosporium Diseases of wheat: Spot Blotch and tan spot, CIMMYT, El Batan, Mexico, 9 – 14 Feb. 1997, p. 293 – 300.

McMullen Marcia, Tika Adhikari, 2009 – Fungal leaf spot Diseases of wheat: Tan spot, Stagonospora nodorum blotch and Septoria tritici blotch. PP – 1249 (revised), disponibil pe www.ag.ndsu.edu.

Morrall R. A. A., Howard R. J., 1975 – The epidemiology of leaf spot disease in a native prairie 11 Airborne spore populations of Pyrenophora tritici – repentis. Can J. Bot., 53: 2345 – 2353.

Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 – Diseases of small grain cereal crops, Manson Publising Ltd, London, U. K., 142 pp.

Pflender W. F., Zhang W., Nus A., 1993. Biological control to reduce inoculum of the tan spot pathogen Pyrenophora tritici-repentis in surface - borne residues of wheat fields. Phytopathology, 83: 371 - 375.

Platt H. W., Morrall R. A. A., 1980a – Effects of light intensity and relative humidity on conidiation of Pyrenophora tritici – repentis. Can J. Plant Pathol., 2: 53 – 57.

Platt H. W., Morrall R. A. A., 1980b – Effects of wind speed and humidity on conidiation of Pyrenophora tritici – repentis. Can J. Plant Pathol., 2: 58 – 64.

Rees R. G., Platz G. J., 1992 – Tan spot and its control – some Australian experiences. In L. J. Francl, J. M. Krupinsky, M. P. Mc.Mullen, eds. Advances in tan spot research, p. 1 – 15, NDSU Agric. Exp. Sta. Publ. 146 pp.

Shabeer A., Bockus W. W., 1988. Tan spot effects on yield and yield components relative to growth stage in winter wheat. Plant Disease, 72: 599 - 602.

Sharma R. C., Duveiller E., 2003 – Effect of stress on Helminthosporium leaf blight in wheat. Pages 140 – 144 in: Proc. 4th Int. Wheat Tan spot and spot blotch Workshop. J. B. Rasmussen, T. L. Friesen and S. Ali, eds. North Dakota State University, Fargo;

Schilder A. M. C., Bergstrom G., 1993 – Tan spot. In S. B. Mathur & B. M. Cunfer, eds. Seedborne diseases and seed health testing of wheat, p. 113 – 122. Copenhagen, Denmark, Jordburgsforlaget;

Wolf P., 1991 – Biology, epidemiology, Schadrelevantz, konzeption für eine integrierte Bekämpfung von Drechslera tritici – repentis (Died.) Shoem., (Perfektstadium Pyrenophora tritici – repentis (Died.) Drechs., dem Erreger einer Blattfleckenkrankheit. Dissertation TU München;

Wolf P. F. J., Hoffmann G. M., 1994. Decision model based on the epidemiology for integrated control of Drechslera tritici-repentis (Died.) Shoem., (teleomorph Pyrenophora tritici-repentis (Died.) Drechs.). Gesunde Pflanzen 46, 164–173.

***APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.8.2, 2024.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience a anunțat marți, 6 aprilie 2021, că Marea Britanie a aprobat omologarea unui produs pe bază de Inatreq™ Active. Univoq™ pe bază de Inatreq™ activ, aprobat acum pentru comercializare și utilizare în Marea Britanie, este un nou fungicid care oferă un control curativ și eradicativ excepțional pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermieri.

Produsul aprobat în Marea Britanie este prima și unica soluție din ultimii 15 ani pentru Septoria, cu formularea brevetată iQ-4 ce permite fungicidului Univoq™ să adere la frunze și să se răspândească în acestea.

Produsul va fi disponibil pentru comercializare în Marea Britanie la timp pentru a fi aplicat în al doilea trimestru în cultura de grâu. Inatreq™ Active este deja aprobat pentru utilizare în culturile de cereale în Franța, Belgia, Luxemburg, Irlanda și Grecia, procesul de înregistrare continuând în toată Europa și în alte zone importante de cultivare a cerealelor.

Inatreq™ prezintă performanțe biologice excepționale, iar prin controlul și combaterea Septoriei, oferă fermierilor un nou instrument care să ajute la gestionarea eficientă a atacului, deoarece nu prezintă rezistență încrucișată la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. În plus, fermierii vor beneficia de flexibilitate în aplicarea produsului, ca și de performanțele sale consistente și cu spectrul larg de acțiune.

Michael Ashworth, Cereal Fungicides Category Marketing Manager, Corteva Agriscience UK, a declarat: „Punctul forte al fungicidului Univoq™ este controlul viguros al Septoriei - cea mai mare amenințare si cea mai păgubitoare boală care afectează fermele din Marea Britanie. Lansarea fungicidului Univoq™ în Marea Britanie este un reper important pentru cultivatorii de cereale, deoarece acest produs răspunde provocărilor unui management durabil și satisface dorința fermierilor pentru produse inovative pentru protecția și siguranța culturilor. Molecula activă din Inatreq™ funcționează diferit față de orice alt fungicid pentru cereale disponibil în Marea Britanie. În ultimul deceniu de dezvoltare și-a demonstrat capacitatea de a menține culturile verzi pentru mai mult timp, permițând plantelor să-și atingă potențialul de producție”.

William Corrigan, UK & Ireland Country Leader Corteva Agriscience, a continuat: „Corteva Agriscience este recunoscută ca având cel mai inovativ portofoliu de produse din industrie, iar comercializarea fungicidului Univoq™ pe piața din Marea Britanie este una dintre realizările majore ale companiei de-a lungul timpului. Datorită originii naturale a produsului Inatreq™ Active, îndeplinim cerințele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile. Acest fungicid reprezintă cea mai recentă soluție, rezultat al inovațiilor tehnologice dezvoltate de compania noastră, ajutând fermele să își îndeplinească obiectivele de a fi profitabile și durabile pentru viitor”.

Fungicidul Univoq™ oferă o protecție excelentă, de lungă durată, menținând frunzele verzi pentru mai mult timp după aplicare, rezultând astfel o productivitate ridicată. Loturile de testare din Marea Britanie au demonstrat și un control asupra ruginii galbene și ruginii brune, în conformitate cu standardele existente pe piață. Acest fungicid va fi aplicat pe scară largă în trimestrul al doilea, la apariția frunzei stindard. În condițiile de cultură ale Regatului Unit, această abordare oferă în mod constant un beneficiu major pentru sănătatea culturilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Corteva Agriscience a anunțat că a primit înregistrarea europeană a primului produs din  gama de produse Inatreq™ active. Questar™ cu Inatreq™ active, aprobat pentru comercializare în Franța, este un fungicid inovator, de origine naturală, care oferă un control curativ și eradicativ pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermierii europeni.

Produsul va fi disponibil la vânzare în Franța începând cu finalul anului 2020, pentru anul agricol 2021. Următoarele omologări a produselor pe bază de Inatreq se vor face anul viitor și vor oferi fermierilor care cultivă cereale noi soluții pentru controlul bolilor în Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, iar ulterior pe toate piețele europene importante. „Această soluție inovatoare pentru controlul și combaterea Septoriozei, cea mai păgubitoare boală care afectează cultura de grâu, va răspunde cerințelor fermierilor în România,” a afirmat Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova.

Rezultat al muncii asidue a cercetătorilor Corteva Agriscience, acest nou fungicid - Questar™ cu Inatreq™ active va răspunde provocărilor unui management durabil și va satisface dorința fermierilor pentru produse inovative care să asigure protecția și siguranța culturilor.

Inatreq prezintă performanțe biologice excepționale, oferă fermierilor un nou instrument care să ajute la gestionarea bolilor deoarece nu prezintă rezistență încrucișată la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. De asemenea, fermieri vor beneficia și de flexibilitatea în aplicare a produsului, precum și de performanțele sale consistente și de spectrul larg de acțiune. „Inatreq reprezintă cea mai recentă soluție, rezultat al inovațiilor tehnologice dezvoltate de compania noastră. Suntem încântați și vom continua să ne dezvoltăm portofoliul cu produse naturale. Datorită originii naturale a produsului Inatreq, îndeplinim cerințele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile”, a precizat Susanne Wasson, președinte Platforma Crop Protection - Corteva Agriscience.

Substanța activă Inatreq protejează, totodată, și plantațiile de bananieri de boala numită Black Sigatoka. Câteva țări, printre care Belize, Columbia, Ecuador, Guatemala, Honduras, Coasta de Fildeș și Panama, au omologat fungicidul Kyventiq™ pe bază de Inatreq™ active pentru utilizarea în culturile de bananieri.