sector vegetal - REVISTA FERMIERULUI

Sectorul zootehnic este cel mai mare consumator de materii prime din sectorul vegetal. Motiv pentru care trebuie să se investească masiv în ferme de creștere a animalelor, mai ales că, în ceea ce privește bovinele și suinele, țara noastră nu-și satisface nici măcar consumul intern. Prin Planul Național Strategic se vor aloca sume semnificative pentru investiții în zootehnie, pentru dezvoltarea sectorului, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii – George Scarlat, prezent la protestul fermierilor din județul Constanța, care a avut loc săptămâna trecută, pe 26 august 2020. Reprezentantul MADR a menționat și că sectorul morărit-panificație trebuie să-și cumpere materia primă de pe piața internă, de la producătorii români de cereale.

„Nu trebuie să mai existe pe teren doar traderul de cereale care vine să impună prețul. E nevoie de ferme de animale care să cumpere producția din vegetal. 60% din banii viitorului Plan Național Strategic vrem să-i alocăm investițiilor în ferme zootehnice, în dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel, dumneavoastră, producătorii de cereale, veți avea cui să vindeți recoltele și puteți beneficia de un preț corect. Dacă are piață de desfacere și un preț corect, fermierul nu are nevoie de ajutor”, a afirmat George Scarlat.

Theodor Ichim, fermier din județul Constanța, de la Chirnogeni, a atras atenția că este nevoie ca autoritățile statului să creeze un mediu economic favorabil pentru ca agricultorii, cultivatori de cereale ori crescători de animale, să investească.

Reamintim că, pe 26 august 2020, agricultorii din județul Constanța au tras un semnal de alarmă printr-un protest la care au participat mai bine de o sută de tractoare care au mărșăluit pe drumurile județene. Este al doilea an consecutiv de secetă pentru Dobrogea, iar sutele de fermieri dobrogeni care și-au însoțit utilajele la protest nu cer pomană. Vor un sistem de irigații care să le ofere siguranța recoltelor, care în această zonă în 2020 sunt zero. Cer Ministerului Agriculturii ca despăgubirile să ajungă cât mai repede în conturile lor, având în vedere că au de plătit arendă, furnizori, credite, leasinguri și trebuie să înceapă un nou an agricol. Își doresc prorogarea ratelor pe o perioadă de 12 luni, având în vedere că băncile sunt de acord, însă nu pot face nimic fără acordul Băncii Naționale a României.  

Secretarul de stat din MADR George Scarlat a promis că le vor fi rezolvate doleanțele și a punctat că se pregătește o schemă de sprijin pentru agricultori, respectiv „garantare și creditare ieftină, cu subvenționarea dobânzii”.

Pe larg, de la protestul fermierilor din județul Constanța, în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2020.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Fermierii sunt îndemnați de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) să-și asigure culturile agricole de toamnă și să acceseze Submăsura 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. „Avem o soluție aici la AFIR pentru a contracara o parte din pierderile pe care fermierii le pot avea din cauza secetei teribile. Cum? Foarte simplu! Asigurați-vă culturile de toamnă și accesați Submăsura 17.1!”, este îndemnul AFIR.

Aproape 3.000 de fermieri primesc deja acest sprijin.

Sesiunea destinată sectorului vegetal este deschisă până la data de 30 noiembrie 2020, iar suma totală disponibilă este de 10,16 milioane de euro.

AFIR vine și cu argumente care ar putea convinge fermierii să-și asigure culturile: documentație simplificată la maximum; până la 70% rambursare a costului primei de asigurare plătite; riscurile acoperite sunt: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

Publicat în Știri

Tradus, platformă globală online pentru autovehicule comerciale și echipamente rulate, a analizat activitatea utilizatorilor de pe platformă încă de la începutul pandemiei de coronavirus. În sectorul agricol, activitatea fermierilor a continuat în ciuda contextului global. Cel puțin aceasta este concluzia analizei vizualizărilor pentru sectorul agricol în Europa. Interesul pentru tractoare a fost cel mai ridicat, însă fermierii au preferat și echipamentele de recoltare, în timp ce interesul pentru alte categorii a depins de sezon. Pentru a efectua această analiză, specialiștii din echipa Tradus au utilizat datele din platformă din ianuarie până în iunie 2020, iar analiza s-a concentrat pe procentul total de click-uri pentru fiecare categorie de agricultură.

„Cu peste zece milioane de ferme doar în Uniunea Europeană, agricultura reprezintă un sector vital în toate regiunile din Europa și o componentă foarte importantă a economiei. Pentru Tradus, comerțul cu mașini agricole este un sector puternic, cu o creștere constantă în ultimul an. În timpul pandemiei de coronavirus, am continuat să vedem interes pentru echipamente agricole, ceea ce este o dovadă că acest sector a continuat activitatea în ciuda contextului global, luându-și în serios misiunea de a oferi hrană lumii chiar și într-o perioadă de criză”, a declarat Nadja Sörgel, director general al platformei Tradus.

John Deere, Fendt și New Holland, cele mai solicitate mărci

Tractoarele sunt cele mai solicitate utilaje agricole de pe platformă. Tradus raportează că între ianuarie și iunie 2020 tractoarele au înregistrat 71,7% din totalul vizitelor din categoria agricultură. Vârful de interes este ianuarie, cu 73,6% din numărul total de vizite, urmată de martie cu 73,2% din vizualizările lunare.

Cu siguranță, fermierii se pregăteau în avans pentru anul ce tocmai începuse. Interesul a scăzut în aprilie și iunie, tractoarele înregistrând mai puțin de 70% din afișările lunare, ceea ce poate fi un indicator că fermierii s-au concentrat pe alte tipuri de echipamente specializate pentru munca sezonieră.

John Deere, Fendt și New Holland sunt printre cele mai solicitate mărci agricole de pe platformă. De asemenea, filtrul pentru identificarea anumitor mărci și filtrul de preț sunt cele mai utilizate în căutarea tractoarelor de pe platformă.

Echipamentele de recoltat, în topul utilajelor specializate

Echipamentele de recoltare sunt cele mai căutate, cu 7,8% din numărul total de afișări în primele șase luni ale anului. Luna cu cel mai scăzut interes a fost aprilie, când echipamentele de recoltare au înregistrat 6,2% din afișările lunare, în timp ce vârful a fost înregistrat în iunie, cu 9,6% din vizualizările din acea lună. Acest lucru arată că fermierii se pregătesc în avans pentru cel mai important moment al anului – recoltarea.

Cu toate acestea, susțin reprezentanții platformei Tradus.com, ianuarie și februarie au fost și ele luni bune pentru echipamentele de recoltare, cu 9%, respectiv 8,4% din afișările lunare. „Acest lucru indică din nou că fermierii folosesc începutul de an pentru a se pregăti în avans pentru sezoanele viitoare”, punctează cei de la Tradus.com.

Aprilie și iunie, lunile cu cele mai multe afișări pentru utilajele agricole rulate

Interesul fermierilor a variat în primele șase luni ale anului, dar, în general, lunile cu cel mai crescut interes au fost aprilie și iunie. Spre exemplu, interesul pentru echipamentele de grădină a fost crescut în aprilie, cu 2,5% din numărul total de vizualizări lunare, după ce în ianuarie acest tip de utilaj a înregistrat doar 1% din numărul total de afișări. Cu toate acestea, interesul a început să scadă în mai și iunie, doar 1,8% din afișările lunare.

Alte categorii specializate, cum ar fi remorcile agricole, echipamentele pentru cultivat/semănat și mașinile de aplicat îngrășăminte au atins, de asemenea, vârful în aprilie, dar interesul a scăzut în mai și iunie. De pildă, echipamentele de semănat/cultivat au înregistrat 5% din afișările lunare din aprilie, în timp ce interesul a scăzut la 3,1% din vizualizări în iunie. În celelalte patru luni, interesul rămâne oarecum constant, cu peste 3% din afișările de pagini pentru fiecare lună.

Pe de altă parte, interesul pentru echipamente pentru fân/furaj a fost cel mai mare în iunie. Interesul pentru acest echipament specializat a crescut de-a lungul anului, înregistrând 3,2% din afișările lunare în ianuarie, 4,9% în aprilie, atingând apogeul în iunie, cu 5,5% din afișările lunare.

Interesul pentru echipamentele destinate culturilor de cartofi, echipamentele de prelucrare și depozitare și echipamentele viticole a rămas oarecum constant în prima jumătate a anului.

Despre Tradus

Tradus este o platformă globală dedicată autovehiculelor comerciale și echipamentelor rulate. Lansată în 2017, Tradus are misiunea de a simplifica vânzarea și cumpărarea de autovehicule comerciale rulate la nivel internațional, cu ajutorul tehnologiei. Platforma aduce împreună cumpărători și vânzători din peste 40 de țări. Vânzătorii ajung la o bază de cumpărători validată în toată Europa și nu numai. Cumpărătorii pot accesa un portofoliu larg și cuprinzător de oferte internaționale, beneficiind de evaluări ale prețurilor bazate pe date. Tradus este una dintre cele mai importante platforme pentru vehicule comerciale și mașini în transport, agricultură și construcții.

Tradus.com este prima platformă online care oferă 100% transparența prețurilor pentru vehiculele comerciale, o abordare nouă pe piața de vehicule comerciale second hand. Compania calculează prețul de piață aproximativ (valoarea de piață Tradus) pentru vehiculele comerciale listate, pe baza unor informații și parametri (de exemplu: kilometraj, țara de origine, anul de construcție, orele de funcționare, originea, puterea motorului etc.). Acest lucru permite utilizatorilor să vadă cu ușurință pe o scară clară a prețurilor dacă prețul de listă este „mare”, „bun”, „corect” sau „prea scump”. Vânzătorii beneficiază de criterii de preț și își pot ajusta strategia de preț în consecință. Algoritmul complex și inteligent care stă la baza Indicelui de valoare de piață Tradus (TMV) este dezvoltat de specialiștii platformei. Filtrele de căutare practice și navigarea intuitivă simplifică căutarea. O hartă interactivă arată locul în care se află vehiculul și identifică ușor locația vânzătorului.

Prin doar câteva clickuri, cumpărătorii de pe Tradus pot găsi vehicule comerciale potrivite pentru ei, la cel mai bun preț.

Tradus face parte din portofoliul companiei OLX Group, care este considerată cea mai importantă platformă online pe piețele emergente, cu 19 piețe și peste 350 de milioane de cumpărători din 40 de piețe.

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola
Luni, 20 Iulie 2020 22:44

Falimentul bântuie fermele

Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și viță-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

  • La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;
  • Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;
  • Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;
  • În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc., continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;
  • În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;
  • Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;
  • Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;
  • Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nu invers, cum s-a mai întâmplat;
  • Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;
  • Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

Publicat în Știri

Prima sesiune din 2020 de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost lansată de AFIR pentru perioada 15 iulie - 15 octombrie 2020. Fondurile disponibile sunt de 43.022.207 euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru tinerii fermieri din diaspora. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul-limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale subliniază faptul că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

„Submăsura 6.1, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, este una din liniile de finanțare care a fost intens solicitată de către fermierii români. Având în vedere lansarea primei sesiuni de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a aplicat mai multe măsuri de simplificare a modului în care sunt oferite informațiile preliminare legate de această submăsură. Felul în care este accesat Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este și o responsabilitate a noastră. Suntem extrem de atenți la modul în care furnizăm informații și cât de accesibile le facem celor care vor să depună un proiect de investiții. Nu doar numărul beneficiarilor, ci și numărul de solicitanți și al celor care au aflat despre PNDR este unul din rezultatele care trebuie cuantificate.
A ști din auzite despre fonduri europene nu este același lucru cu a accesa, în speță a înțelege cum funcționează sistemul de implementare, cu tot ceea ce înseamnă asta. Marea responsabilitate, până la implementarea efectivă a proiectului, este aceea de a explica pe înțelesul tuturor atât oportunitățile oferite de accesarea fondurilor europene, cât mai ales condițiile de accesare și modul efectiv în care se depune și implementează un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Tot acest efort de comunicare este dublat de conceperea unor proceduri clare și simplu de urmărit, proceduri care se actualizează permanent pentru a oferi o accesibilitate cât mai mare la fondurile disponibile prin Program”, a declarat Mihai-Liviu Moraru, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Prin urmare, pentru submăsura destinată tinerilor fermieri, pe lângă Ghidul solicitantului tehnic și detaliat, AFIR a conceput un material care să înlesnească asimilarea facilă a informațiilor privind accesarea submăsurii. Materialul conține informații de bază, cum ar fi: cuantumul fondurilor care pot fi accesate, beneficiarii eligibili, criteriile de selecție sau condițiile de accesare. „O altă inițiativă pe care am concretizat-o recent este și publicarea unei aplicații suport, care ajută solicitanții să-și facă o idee clară și concretă despre dimensiunea economică a exploatației agricole pe care tinerii o preiau, lucru foarte important în procesul de eligibilitate a cererilor de finanțare. Această aplicație este cea pentru calcularea coeficienților de calcul ai producției standard (Standard Output – SO) și poate fi accesată direct pe pagina de internet a agenției, la adresa: http://so.afir.info/. Aceste măsuri pe care le-am luat acum vor fi dezvoltate și în viitorul Program, pentru toate liniile de finanțare”, a precizat Mihai-Liviu Moraru.

50.000 de euro, sprijinul nerambursabil acordat sub formă de sumă forfetară, în două tranșe

Cu câteva zile înainte de lansarea submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, AFIR a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului, din care spicuim câteva elemente.

Beneficiarii submăsurii sunt tinerii fermieri care se instalează pentru prima oară ca unic șef al exploatației agricole. De asemenea, beneficiază de fondurile submăsurii persoanele juridice cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

În cadrul acestei sesiuni de depunere de proiecte, vor beneficia de alocare distinctă tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi/manageri ai exploatației și care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

- au absolvit în ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol: postuniversitar, universitar, preuniversitar atât din țări membre UE, cât și din țări terțe UE;

- au avut un loc de muncă atât în țări membre UE, cât și din țări terțe UE în domeniul agricol, cel puțin trei luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare.

Exploatația pentru care se solicită finanțarea trebuie să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere/întreprindere mică și să fie înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare de la APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor de la ANSVSA.

Sprijinul public nerambursabil este de 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 SO și 50.000 SO și de 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 SO și 29.999 SO.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe. Astfel, 75% din cuantumul sprijinului se acordă la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (15 iulie – 15 august) este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă (16 august – 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020.

Sprijinul va fi acordat pentru facilitarea începerii activităților agricole pentru instalarea tânărului fermier într-o exploatație agricolă, pe baza Planului de afaceri. Pot fi eligibile toate cheltuielile propuse în Planul de afaceri indiferent de natura acestora, respectând condițiile prevăzute în Ghidul Solicitantului și în Fișa tehnică a submăsurii 6.1. Aici se poate include și capitalul de lucru, achiziția de teren sau material biologic, efectuare de studii precum cel pentru sectorul pomicol sau privind potențialul agricol (dacă e cazul) precum și activitățile relevante pentru implementarea corectă a Planului de Afaceri aprobat.

Tânărul fermier trebuie să își stabilească domiciliul în unitatea administrativ-teritorială în care exploatația este înregistrată. Totodată, sediul social al beneficiarului trebuie să fie localizat în aceeași UAT în care este înregistrată exploatația.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, împreună cu anexele necesare pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată submăsurii 6.1.

Publicat în Știri

Clubul Fermierilor Români a devenit broker de asigurare, primul din România gestionat de fermieri. Astfel, fermierii lucrează pentru fermieri pentru asigurarea riscurilor și creșterea performanțelor. Am abordat subiectul cu Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, și am vorbit despre impactul pentru fermieri, dar și despre problemele cu care agricultura se va confrunta, precum și despre noile strategii ale Comisiei Europene „Farm to Forck” („De la furcă la furculiță”) și Biodiversitatea 2030.

Lansat ca o inițiativă a Agricover și a Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, parteneriatul privind asigurările reprezintă o premieră în România, fiind pentru pentru prima dată când o organizație a fermierilor intră ca acționar într-un broker de asigurare. Agricover Broker de Asigurare SRL s-a transformat în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL.  Astfel, o asociație a fermierilor, organizație neguvernamentală, cu drept şi responsabilitate în reprezentarea intereselor, devine acţionar într-o companie care oferă servicii pentru fermieri, fermieri care devin până la urmă acţionari pentru un broker care-i ajută în relaţia cu asigurătorii să-şi gestioneze mai bine riscurile.

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și non-guvernamentală a fermierilor din România care și-a stabilit încă de la început o misiune pe care o urmăreşte conform unui plan, cu obiective, cu termene, alocând resurse umane și materiale, livrând în același timp și rezultate. De altfel, membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și ghidul de bune practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. „Am spus încă de la începutul creării acestei organizații că ne orientăm și ne focalizăm toată energia pe creşterea competitivităţii fermierilor, care are două dimensiuni: una de a-i ajuta să-şi crească performanţele cu noi tehnologii şi una să-şi gestioneze riscurile. Brokerul de asigurări în care clubul a devenit acţionar este o instituţie, o organizaţie cu rol în sprijinirea fermierilor pentru a-şi gestiona mai bine riscurile care ţin de mediu, de schimbările climatice care-şi fac simţite prezenţa în viaţa noastră, de riscuri legate de utilajele pe care le folosesc, riscuri legate de bunurile din gospodărie pe care ei le gestionează şi care trebuie să fie asigurate”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Tema managementului riscului şi asigurarea rezilienţei afacerii (rezilienţă – adaptare, rezistenţă la impactul pe care factorii de mediu ori economici îl generează) reprezintă o temă principală şi un vector de creştere pentru fermierii din România.

Autosusținere, dar și bani europeni

Contextul pare a justifica această măsură, având în vedere că seceta a făcut ca cerealele cultivate în toamnă să intre în primăvară fără un excedent de apă și multe suprafețe să fie întoarse. „Au fost două ținte pe care noi le-am urmărit prin acest demers. Prima ţintă a fost să asigurăm fermierii că au acces la cele mai bune servicii în ce priveşte alegerea formei prin care să-şi asigure bunurile, utilajele, culturile etc. În al doilea rând, să asigurăm prin intermediul acestor servicii oferite pentru fermieri finanţare pentru programele clubului. Adică să închidem un ciclu, astfel încât ceea ce rezultă din activitatea comercială a brokerului, ca profit, să fie transferat 100% în forme legale către programele Clubului”, a explicat Florian Ciolacu.

Această autofinanţare a Clubului din gestiunea riscului va susține programele pentru tineri, pentru elevii din liceele agricole pentru a‑şi dezvolta noi abilități, programe pentru promovarea agriculturii digitale, programe pentru informarea fermierilor, dar și în acțiunile de reprezentare a fermierilor la Bruxelles, în Parlamentul sau Guvernul de la București etc.

România are un potențial de opt milioane de hectare ce pot fi asigurate, dar în 2019 au fost asigurate doar 2,3 milioane de hectare. „Din aceste 2,3 milioane de hectare, 300.000 de hectare au fost asigurate prin intermediul acestui broker, astfel că el are o cotă de piaţă foarte bună, de 13%. Mai mult, nu e o companie de asigurare, e un broker, care lucrează cu mai multe companii de asigurare. Ținta noastră pentru 2020 este o creştere de 20%. În ceea ce priveşte asigurările, asiguratorii anticipează o creştere cu 10%, condiţiile de mediu – seceta de anul ăsta, seceta care se anticipează pentru anul următor – reprezintă un motiv suficient ca oamenii să conştientizeze nevoia asigurării”, a subliniat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Pentru acest broker, trecerea de la anul 2018 la anul 2019 a însemnat o creştere cu 50% a suprafeţei asigurate. În cei aproape nouă ani de funcţionare, brokerul a asigurat peste 10.000 de fermieri, cifră care îi include și pe cei asigurați de mai multe ori. „10.000 de fermieri și mai mult de 1,4 milioane de hectare asigurate. Ţinta pentru 2020 este să sprijinim fermierii să se asigure mai mult, mai bine. Există şi o măsură de sprijin foarte importantă la AFIR, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Submăsura 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, prin care tocmai s-a deschis un nou apel de proiecte, exact cu ce am făcut noi. Clubul şi brokerul au făcut o analiză a Ghidului ce urma să fie lansat, am trimis observaţii, am avut întâlniri cu directorul general de la AFIR, cu ministrul Agriculturii, cu secretarii de stat pe această temă, am propus modificări, care au fost luate în considerare”, spune mulțumit Florian Ciolacu.

În anul 2019, doar jumătate din suprafaţa care a solicitat asigurare, adică subvenţionarea poliţei de asigurare prin această măsură, a fost declarată eligibilă. „Asta înseamnă că a fost o problemă şi de birocraţie şi am propus aceste modificări. Sperăm că va fi mult mai simplu acum, mai mulţi fermieri se vor asigura și vor avea o predictibilitate a afacerii lor. Pentru că, până la urmă, managementul riscului vorbeşte de predictibilitate”, a adăugat specialistul.

„În numele fermierului, pentru fermier, reprezentând drepturile fermierului”

Acest nou parteneriat va veni în ajutorul fermierilor care de multe ori, în momentul în care se duc la un asigurător sau la un broker, întâmpină probleme. Mai mult, sunt din ce în ce mai puţine companii care vin să facă asigurare pentru secetă. Orice piață de servicii care are un număr limitat de furnizori devine o piaţă care nu vine în sprijinul dezvoltării. „Trebuie să existe întotdeauna competiţie, mai mulţi furnizori. Ce oferă brokerul? În primul rând, oferă o consultanţă pentru analiza şi evaluarea riscurilor, care este individualizată pe fiecare fermier. Oferă posibilitatea participării consultantului, pe care brokerul îl pune la dispoziţia fermierului, la negocierile cu compania de asigurări, astfel încât pachetul de asigurare să fie perfect adaptat şi să răspundă cel mai bine nevoilor fermierilor. Oferă posibilitatea de a primi oferte alternative, de la mai mulţi furnizori, ca alegerea să fie cea mai potrivită cost-eficienţă. Toate documentele sunt făcute cu sprijinul şi asistenţa consultantului din broker. Deci asigurăm o consiliere permanentă şi o monitorizare pe parcursul desfăşurării acestui contract între asigurător şi fermier”, a detaliat Florian Ciolacu.

În cazul în care există daune produse de cauze naturale asupra bunurilor sau asupra culturilor, se oferă o consiliere din partea brokerului pentru dosarul pe care trebuie să-l facă fermierul şi pentru stabilirea concretă a elementelor din acel dosar, unde de multe ori apar probleme. „Sperăm ca mai mulţi fermieri să adere la acest sistem de asigurare. Trebuie să ne gândim că resursele statului în ce priveşte despăgubirile nu vor fi niciodată suficiente să acopere sau că alte motive vor duce la reducerea productivităţii fermierilor şi orice calamitate, orice situaţie naturală poate să expună unui risc major afacerea unui fermier. Fiecare lucru trebuie privit cu mare grijă. Managementul riscului asta face”, explică  directorul executiv al Clubului.

Astfel, toate serviciile oferite de acest broker fermierilor fac parte dintr-un pachet ce trebuie privit ca un acces la servicii de încredere, oferite de o companie care le aparţine lor.

Și acesta este mesajul pe care Clubului Fermierilor Români încearcă să îl transmită: se facilitează servicii, se susţin negocierea şi finalizarea contractelor cu asigurătorii, care lucrează în numele fermierului, pentru fermier, reprezentând drepturile fermierului. „În general, brokerii sunt intermediari între asigurători şi fermieri. Lucrăm şi cu asigurătorii, încercând să identificăm alături de ei soluţii noi care nu sunt încă în România disponibile, pentru ca fermierii români să aibă acces la ele. Clubul face reprezentarea fermierilor, asta înseamnă că identificăm problemele împreună cu fermierii, dar şi cu experţi consultanţi, fiscali, jurişti, analişti de risc, le punem în discuţie în cadrul unor comitete, a unor grupuri de lucru, elaborăm prevederi, propuneri, inclusiv de modificare a unor acte normative, pe care mergem şi le depunem, le susţinem la autorităţi, astfel încât lucrurile să funcţioneze mai eficient şi mai repede”, a specificat Florian Ciolacu.

Hrana curată și redresarea biodiversității, noile strategii CE

Strategia „Farm to Forck” sau „De la furcă la furculiţă” a fost lansată de Comisia Europeană concomitent cu strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 și cu un plan de acțiune asociat pentru protejarea naturii și inversarea degradării ecosistemelor. Acesta își propune să redreseze biodiversitatea Europei până în 2030, cu beneficii pentru oameni, climă și planetă. 

Aceste două strategii extrem de importante vor influenţa nu doar agricultura, ci și traiul oamenilor. „Politica Agricolă Comună este probabil cea mai importantă, cu bugetul cel mai mare, și a fost preocupată în ultimii ani, pe bună dreptate, de patru mari provocări. Prima e legată de schimbările climatice şi aţi văzut că UE este totuşi un campion în pactul de mediu; pierderea biodiversităţii, care influenţează şi viaţa oamenilor şi agricultura; vulnerabilitatea sănătăţii populaţiei, care e legată de o dietă necorespunzătoare, şi o să vedeţi cum influenţează aceste strategii politica privind sănătatea populaţiei, şi impactul asupra structurii şi funcţionării sistemului alimentar, pentru că sistemul alimentar şi agricultura s-au adaptat cerinţelor populaţiei, producând mai mult”, a explicat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Aceste patru mari schimbări au ca obiectiv restabilirea şi protecţia biodiversităţii până în 2030, respectând şi asigurând printr-o agricultură şi un sistem alimentar sustenabile un nivel de acces al populaţiei la o hrană mai curată şi, spune CE, la prețuri decente, care să o facă accesibilă tuturor. „Din păcate, aceste strategii nu au încă o fundamentare prin analize economice detaliate şi prin modificări în strategii individuale privind sănătatea, directiva nutrienţilor, directiva pesticidelor şi aşa mai departe”, a adăugat Florian Ciolacu.

Temerile sunt legate de faptul că lipsește o analiză care să arate dacă va mai exista suficientă hrană la acel nivel de calitate accesibil tuturor, astfel încât să nu avem o problemă de siguranţă alimentară în Europa.

Vom avea suficientă hrană?

Obiectivele specifice prevăd ca suprafaţa agricolă ecologică să ajungă, până în 2030, la 25% din terenurile agricole; reducerea pesticidelor chimice cu 50%; reducerea riscurilor asociate utilizării pesticidelor cu 50%; reducerea îngrăşămintelor cu 20%; reducerea vânzării de antibiotice pentru animale cu 50%. „Întrebarea este: reducerea acestor pesticide, a utilizării pesticidelor şi fertilizanţilor, nu pune sub semnul întrebării posibilitatea de a asigura necesarul de alimente către populaţie?”, se întreabă Florian Ciolacu. Mai mult, o reducere a substanţelor puse la dispoziţia fermierului va duce la reducerea productivității, a sănătății plantelor dacă nu vor fi înlocuite cu alte produse bio, spre exemplu. „Concluzia este că populația trebuie să conștientizeze că va fi hrană mai puţină, mai de calitate, mai scumpă şi e sub semnul întrebării accesibilitatea la această hrană. Acum, amintiţi-vă ce spun de fiecare dată când vorbim de obiectivul „piatra unghiulară”, pe care se sprijină Politica Agricolă Comună. Zice aşa: 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene trebuie să aibă acces predictibil la hrană – adică şi în anul care vine, ieftină şi de calitate. Adică eu trebuie să-i asigur pe oamenii ăştia că toţi vor avea hrană. De aia preţurile în Uniune sunt cumva, prin aceste subvenții, ținute sub control”, arată directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Dar schimbările climatice și alimentația necorespunzătoare sunt realități cu care omenirea se confruntă. Un raport al ONU de acum doi ani arăta că trebuie acționat ca aceste schimbări să nu devină ireversibile. „În 50 de ani, consumul s-a triplat, 90% din pierderea biodiversităţii e produs de această creştere a consumului, 55% din populare, 30% din popularea apelor... toate astea, consumul ăsta excesiv, cu o dietă necorespunzătoare care a dus la probleme de sănătate pentru populaţie, toate astea trebuie corectate. Dar ele trebuie corectate gradual şi, atenţie, nu toate ţările sunt pregătite să facă simultan aceşti paşi. Iar România e un caz specific în care eu nu cred că suntem pregătiţi în momentul ăsta”, susține Florian Ciolacu.

Dar pentru ca aceste măsuri să fie coerente, fermierii și reprezentanții lor trebuie să fie prezenţi, vocali şi activi în dezbaterile europene.

Pe lângă cele patru mari schimbări importante, Politica Agricolă Comună, strategia „Farm to Forck”, strategia privind Biodiversitatea și Pactul Ecologic European (Green Deal), există schimbări în multe alte planuri ale Comisiei Europene ce trebuie aplicate. Iar toate vor duce la schimbări care încă nu sunt suficient de bine analizate, crede specialistul, pentru a se vedea impactul asupra accesului la hrană şi siguranţă alimentară: „Sunt stabilite nişte obiective climatice, o foaie de parcurs în care vorbim de o reducere a emisiei gazelor cu efect de seră cu 50-55%; Sistem alimentar sustenabil, o nouă propunere legislativă a Comisiei Europene; Sistem de certificare a stocării carbonului; Directiva pesticidelor – sunt în revizuire –, Directiva nutrienţilor; Etichetarea produselor...

Costuri mai mari de producție în UE?

Aceste restricții se abat asupra producătorilor de orice fel din agricultură, industriei alimentare şi există riscul ca importurile din afară, din ţări din afara Uniunii Europene să continue, în condiţiile în care un producător din UE are parte de costuri mult mai mari.

Și iarăşi producătorii din Comunitatea Europeană vor intra în competiție cu alţi producători din afara Uniunii Europene care nu respectă aceleaşi condiţii – cam asta arată experienţa ultimilor 20 de ani. „Tratatele comerciale UE, cum e Tratatul MERCOSUR, care nu e ratificat încă, vor permite importul de carne de vită din Argentina, de porumb, de soia etc. Astea toate în condiţiile în care vorbim de un buget redus pentru PAC, deci mai puţini bani pentru fermieri, condiţii mai stricte de mediu, reducerea capacităţilor pe care ei le pun în funcţiune ca să-şi asigure productivitatea – nutrienţi, pesticide... –, reducerea suprafeţei, pentru că ei vor trebui să lase o suprafaţă nelucrată din suprafaţa agricolă, ţinta e de 25%, și o suprafață să fie exploatată ecologic. Prin urmare, toate aceste condiții trebuie văzute integrat. Reţineţi: subvenţia pe care Uniunea o acordă fermierilor pentru agricultură nu este un bonus pentru fermieri. Subvenţia este un sprijin direct pentru competitivitate, pentru asigurarea funcţionării, existenţei acestor ferme care dau de mâncare oamenilor”, subliniază Florian Ciolacu.

Spre exemplu, în Elveţia valoarea subvenţiei din valoarea producţiei agricole este 75%, iar în Japonia, de 80-85%. Aceste două ţări civilizate şi foarte bine organizate au înțeles că, dacă vor să aibă hrană mai bună, mai ieftină și mai sănătoasă, trebuie să ofere o finanțare mai mare.

Iar la nivel de UE, discuțiile purtate sunt despre reducerea subvenţiilor sau plafonarea lor.

Reprezentare și servicii pentru toți fermierii români

În aceste condiții, fermierii trebuie să lucreze și să fie reprezentați la Bruxelles pentru a stabili clar ce poate România să își asume. „Trebuie să batem cu pumnul în masă şi să spunem: «astea sunt condiţiile pe care noi le punem»; trebuie să ne apărăm oamenii, fermierii, antreprenorii din agricultură, din industria agroalimentară, producători-procesatori, astfel încât la finalul acestor schimbări să nu devenim furnizori de servicii pentru alţii care ştiu şi vin să ne organizeze mai bine în România viaţa şi munca în agricultură”, a punctat Florian Ciolacu, subliniind în încheierea discuției că serviciile  Clubului Fermierilor Români și reprezentarea la nivel de Bruxelles sunt pentru toți fermierii români, nu doar pentru cei ai clubului.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Lecția dură oferită de secetă anul acesta i-a făcut pe fermierii din vestul țării să se gândească la soluții individuale pentru sisteme de irigații. Conform informațiilor oferite de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, din cele aproximativ trei milioane de hectare care erau irigate în România înainte de 1989, în momentul de față ar mai putea beneficia de apă doar vreo 600.000 de hectare, dar în mod real se irigă ceva mai mult de 130.000 de hectare. Restul, până la opt milioane de hectare cât are arabilul României, așteaptă mila naturii pentru a avea apă.

Deși zona de vest a țării se bucură de o mare tradiție în ceea ce privește lucrările de îmbunătățiri funciare, seceta și-a spus din plin cuvântul. Mare parte a amenajărilor hidrografice din Câmpia de Vest vizează sisteme de îndiguire și canale de desecare. Suprafața potențial irigabilă la începutul anilor `90 era de 34.114 hectare, cu mult sub necesarul de apă al zonei. Pe măsură ce „timpul democrației” s-a scurs, această capacitate minusculă de irigare a devenit nefuncțională. Pompele energofage au fost mâncate de rugină, iar canalele năpădite de bălării.

În aceste condiții, sunt tot mai mulți fermierii care consideră că ajutorul cel mai consistent pe care l-ar putea primi din partea statului ar fi apa pentru irigații.

Ioan Ciceo, fermier Grabaț – Timiș: „Canalele există. Trebuie curățate și cu niște pompe moderne se pot umple cu apă sau chiar se pot gândi lacuri mari pe lângă Bega sau Mureș, unde se pot pompa cantități mari de apă, de care să putem beneficia în anii secetoși.”

Apa se poate stoca

Ioan Ciceo de la Grabaț (Timiș) are o fermă de peste o mie de hectare și se află la aproximativ 25 km de râurile Bega și Mureș. „Dacă aș avea sursa de apă, mi-aș face singur investițiile. Ar fi bine dacă și Mureșul, și Bega ar trece pe la capătul parcelei, atunci ne-am ajuta singuri, n-am mai avea nevoie de mila statului. Trebuie gândite strategii pe termen lung și niște investiții pe care Ministerul Agriculturii ar trebui să le facă pentru a aduce apa. Apa se poate stoca. La ora actuală, există tehnologie să duci apa până în vârful muntelui, darămite pe câmp. Se poate aduce pe canale sau, mai modern, prin conducte de capacitate mare. Canalele există. Ele trebuie curățate și se pot înfolia cu membrane de cauciuc, să nu se piardă apa. Cu niște pompe moderne, se pot umple cu apă sau chiar se pot gândi lacuri mari pe lângă Bega sau Mureș, unde se pot pompa cantități mari de apă, de care să putem beneficia în anii secetoși. Noi nu producem numai pentru noi, producem pentru economia țării. Dacă am avea apă, am putea obține producții mai mari. Încă de la semănat, am putea merge pe densități mai mari și, chiar dacă nu plouă, apăsăm pe buton și dăm drumul la apă”, arată fermierul timișean.

Marinel Horablaga, director SCDA Lovrin: „Ne gândim la un sistem de colectare a apei și la un sistem de irigații propriu. Ca să aduci apă de la Mureș pe canalele noastre este imposibil. Singura soluție viabilă pe care o avem este aceea de a decolmata bălțile pe care le avem pe teritoriul nostru.”

SCDA Lovrin, sistem de irigații propriu și perdele forestiere

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin, un sistem propriu de irigare ar putea prinde contur chiar de anul acesta, măcar pe hârtie. „La Lovrin, dacă nu vom face irigații, vom avea probleme. Ne gândim la un sistem de colectare a apei și la un sistem de irigații propriu. Stațiunea nu a fost gândită cu un sistem de irigații, iar ca să aduci apă de la Mureș pe canalele noastre este practic imposibil. Singura soluție viabilă pe care o avem este aceea de a decolmata bălțile pe care le avem pe teritoriul nostru. Să sperăm că decolmatându-le vom ajunge la pânza de apă freatică și vom reuși să acumulăm cantități suficiente de apă, deși pânza freatică a scăzut foarte mult în ultimul timp. Anul acesta, vom scrie un proiect pe fonduri europene prin care să irigăm măcar parcelele de teren de la Gotlob. Acolo, avem aproximativ 400 de hectare grupate, afectate cam pe patru hectare de sărătură, pe care în anii ploioși băltește. Ne gândim ca prin proiect să excavăm acea zonă, până vom ajunge la apă, și, în paralel, să creăm un sistem de perdele forestiere. Vom pompa apa prin tuburi subterane până la marginile parcelelor, de unde să putem iriga. Sper ca până în luna octombrie să depunem proiectul și de la anul să ne apucăm de treabă”, a precizat directorul SCDA Lovrin, Marinel Horablaga.

Cosmin Micu, fermier Mănăștur – Arad: „S-ar putea gândi, așa cum am făcut și eu, niște sisteme de irigare cu lacuri de acumulare. Din păcate, nu există o măsură pe actualul PNDR care să ne sprijine să ne putem face propriile sisteme de irigații.”

Culturi salvate de lacuri de acumulare

La Mănăștur, în județul Arad, tânărul fermier Cosmin Micu nu a mai așteptat  bunăvoința statului și a transformat deja un ogaș care traversa ferma de peste o mie de hectare într-o acumulare hidrografică importantă, care la această oră este în măsură să asigure cantitatea de apă necesară măcar în parte culturilor. „Mă gândesc la o soluție pentru irigat încă din 2017. Am început să decolmatez în zonele joase pentru a acumula apa necesară. Am reușit să acumulez undeva în jur de 20.000 – 30.000 de metri cubi de apă, dar mă gândesc să acumulez până la 500.000 de metri cubi pentru a fi asigurat în situații de secetă. Anul acesta, pe repede-nainte am irigat 50 ha de grâu. Am reușit să aplic cam 30 l/mp și grâul arată foarte bine. Unde nu am reușit să aduc apă, grâul s-a uscat în proporție de 20%”, ne-a spus fermierul arădean.

Programul de irigații gândit de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, se bazează pe reabilitarea fostului sistem național de irigații, care nu cuprinde însă și zona de vest a țării. În aceste condiții, Cosmin Micu consideră salvatoare sistemele individuale de irigat, adaptate la nevoile fiecărei ferme: „N-o să poți să irigi toată România cu apă din Dunăre sau cu apă din Prut, pentru că nu te afli în zona respectivă. Atunci s-ar putea gândi, așa cum am făcut și eu, niște sisteme de irigare cu lacuri de acumulare. Foarte multe bălți din Banat s-au astupat, s-au colmatat și au crescut buruienile pe ele. Cred că dacă ar fi decolmatate, ar avea un aport important în ceea ce privește irigațiile. S-ar putea planta pomi în jurul bălților și s-ar crea un microclimat în zonele respective. Am observat că acolo unde am săpat, au apărut egrete, dar se poate practica pe viitor și pescuitul. Din păcate, nu există o măsură pe actualul PNDR care să ne sprijine să ne putem face propriile sisteme de irigații. Noi nu suntem în OUAI-uri, pentru că nu ne aflăm pe o zonă în care au fost sisteme de irigat, așa că am rămas pe dinafară. E păcat să avem atâtea cursuri de apă și noi să ne plângem că suferim de secetă. Nu este normal. În Arad avem Mureșul, avem Crișul, avem numeroase pârâuri care se revarsă aproape an de an când plouă mai mult. Nu putem să ne facem că nu observăm asta. Noi suferim de lipsa apei, în timp ce cursurile noastre de apă fie se deversează aiurea, fie irigă terenuri prin alte țări”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în intervalul 1 – 31 iulie 2020, se depun cererile de plată pentru sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2019-2020. Plata sprijinului comunitar pentru campania viticolă respectivă se face în lei, reprezentând 80%, respectiv 50% , 60% (exercițiul financiar 2019-2020) din valoarea totală a primei de asigurare. Ghidul solicitantului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin a fost aprobat prin Decizia nr. 1382 din 26 iunie 2020.

Cererile de plată trebuie să fie însoțite de următoarele documente: copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice/certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice; copia poliței de asigurare; document de identitate bancară. „Acordarea sprijinului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole este una din măsurile de piaţă ale noii organizări comune de piaţă a produselor vitivinicole menită să contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, fenomene climatice cu efecte adverse, boli sau infestari cu dăunatori”, precizează reprezentanții APIA.

Beneficiarii măsurii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin. Condiţiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească în vederea acordării sprijinului financiar: să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie ce produc struguri pentru vin, de minimum 0,1 ha; suprafața de viță-de-vie cu soiuri ce produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole; să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate cel puțin cantitatea de struguri pentru vin asigurată, suprafața aferentă, localizarea acesteia, denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă și valoarea primei de asigurare.

Informaţii detaliate despre sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2020-2021 se regăsesc în ghidul publicat pe site-ul APIA: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/GS_asigurarea_recoltei_struguri_pt_vin_ed_II_rev_1.pdf

Publicat în România Viticolă

România este dată exemplu negativ în Europa ca fiind țara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor. Comisia Europeană a evidențiat în studiul ,,Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE”, realizat de Direcția Generală de Politici Interne, că statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor prin legislație specifică. Am insistat foarte mult în ultimii ani prin adrese scrise către toate partidele, autoritățile din România, în funcție de atribuțiile pe care le au, inclusiv către Președintele României, să dispună măsurile legale care se impun pentru modificarea, completarea, aprobarea și promulgarea legislației privind înstrăinarea terenurilor.

Criza generată de COVID-19 a evidențiat necesitatea ca statele să își asigure rezervele și producția strategică pentru asigurarea hranei și nevoilor de bază ale societății, pentru a nu ajunge în situații similare sectorului medical din România, unde s-au înregistrat grave blocaje la începutul crizei din cauza lipsei de capacitate de producție autohtonă a materialelor și echipamentelor vitale, punând în pericol existența noastră ca nație.

Reprezentanții statului român au obligația să asigure condiții de reciprocitate pentru cetățenii de naționalitate română comparativ cu orice cetățean din alt stat. Această prevedere din tratatul UE a fost până acum neglijată, vulnerabilizând capacitatea economică a fermierilor români și implicit periclitând pe termen lung securitatea și siguranța alimentară a țării. Nu au fost făcute acorduri de reciprocitate cu state ai căror cetățeni cumpără neîngrădiți terenuri agricole valoroase în detrimentul cetățenilor români. Considerăm că este de datoria partidelor politice responsabile să remedieze această gravă și periculoasă inechitate.

Aproape toate statele din Uniunea Europeană au avut maturitatea, capacitatea și curajul să-și asume proiecte legislative, acte și proceduri subsecvente care să le protejeze înstrăinarea terenurilor către străini și să încadreze terenul la bun de patrimoniu național.

Acum mai mult ca niciodată este nevoie de soluții care să servească interesul național. Politicienii români sunt aleși să reprezinte interesele românilor, nu ale cetățenilor din alte state.

Fermierii români sunt profund nemulțumiți și dezamăgiți de instituțiile statului (Parlament, Guvern, Președinție) care nu întreprind nimic concret pentru a stopa discriminarea creată în momentul de față din lipsa unor reguli clare și a unei strategii legislative coerente/ancorată în realitate care să cuprindă o piață funciară echilibrată și care să asigure elemente juridice de protecție a patrimoniului funciar național.

Este foarte grav că din 2014 până în prezent nu s-au găsit soluții concrete. După doi ani de dezbateri avem în sfârșit un proiect legislativ care reglementează piața funciară din România.

Ne manifestăm dezamăgirea și dezaprobarea față de inițiativa PNL și USR de contestare la Curtea Constituțională a proiectului legislativ pentru vânzarea terenurilor.

Așa cum arată toate studiile de piață, prețul terenului agricol nu a scăzut deloc în ultimii 15 ani și nici nu va scădea, decât în caz de catastrofe naturale semnificative care să modifice fertilitatea solului. Mai mult, schimbările climatice preconizate vor transforma zone întinse din Asia și Africa în deșert și presiunea pentru controlul și proprietatea resurselor alimentare va crește exponențial în următorii ani, deci și prețul terenurilor agricole.

Este responsabilitatea noastră față de viitorul României să ne asigurăm că transmitem generațiilor viitoare un patrimoniu agricol valoros câștigat cu truda și sângele generațiilor trecute.

Impozitul prevăzut este o măsură de prevenție a speculei prin care se aplică recomandarea comisiei de garantare a faptului că terenurile sunt în bună măsură exploatate de către proprietarii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituția de resort pe acest subiect a fost implicată direct pe parcursul acestui proiect, a venit cu propuneri de amendamente dintre care majoritatea au fost preluate, inclusiv un punct de vedere favorabil cu mici amendamente.

Considerăm că este total iresponsabil și inacceptabil ca acele partide care au avizat favorabil proiectul în Comisia juridică (compusă din notari, avocați, juriști) și Comisia de agricultură să conteste același proiect la Curtea Constituțională. Și mai grav, contestă amendamente bine argumentate juridic pe care le-au propus și votat chiar specialiștii lor în comisia de specialitate. Este o dovadă de politicianism, diletantism și lipsă de respect față de fermierii români.

Prin acest proiect legislativ pentru prima dată se creează un sistem transparent de informare a potențialilor preemtori care încurajează necesara comasare a terenurilor din România. Prin legea 17 din 2014, în vigoare, practic află că se vinde un teren mai ales secretarii/primarii și arendașii. Prin acest proiect legislativ contestat s-a lărgit aria de acoperire a potențialilor preemtori. Această transparentizare va asigura în timp echilibru în mediul rural, efecte pozitive și durabile pentru fermierii mici și mijlocii.

Politicianismul, superficialitatea, lipsa de profesionalism și interesele meschine de moment periclitează suveranitatea și siguranța alimentară a generațiilor viitoare.

Partidele politice nu trebuie să se joace cu legi de o asemenea importanță. Ne-am bucura să vedem că partidele din România care se grăbesc să conteste acest proiect legislativ să fi venit cu soluții concrete în acest sens, să fi tratat cu prioritate și să fi alocat importanța necesară pentru ca azi România să nu fie țara cu cele mai multe suprafețe înstrăinate din UE. Deși aceste partide au avut, în trecut, în campania electorală priorități precum ,,Recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local” și ,,introducerea dreptului de reglementare națională a tranzacțiilor cu terenuri agricole.”, nu au venit cu soluții profesioniste asumate public pentru punerea în practică a acestor priorități.

Nu dorim să intrăm într-un joc politic și să fim prinși la mijloc între partidele care s-au poziționat pro și contra acestui proiect legislativ.

Chiar dacă această lege va fi promulgată, este perfectibilă și dacă partidele din România vor cu adevărat să lucreze pentru binele țării, le solicităm să nu blocheze promulgarea și intrarea în vigoare din august 2020. După alegeri se pot organiza grupuri de lucru la care să participe reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai organizațiilor profesionale de profil, care să amelioreze acolo unde mai este cazul legea deja în vigoare, printr-un proiect legislativ nou, în iarnă.

Facem un apel la responsabilitate către toate partidele politice și factorii decidenți pentru a debloca intrarea în vigoare cu celeritate a acestui proiect legislativ necesar și benefic sectorului agroalimentar și siguranței alimentare a României.

În numele Alianței pentru Agricultură și Cooperare,

PRO AGRO – Ionel Arion

UNCSV – Mircea Băluță

APPR – Nicolae Sitaru

Publicat în Comunicate

Pandemia cauzată de COVID-19 afectează și agricultura, care se confruntă deja de multă vreme cu o secetă destul de agresivă. În plus, crescătorii de animale au de rezolvat probleme cauzate de valorificare ori de pesta porcină africană. Cu toate acestea, în județul Arad, la Curtici și la Olari, dr. ing. Dimitrie Muscă continuă să facă investiții, în adăposturi noi, dar și în utilaje.

Recent, Dimitrie Muscă a semnat un contract pentru un grajd cu o capacitate de 300 de capete de bovine, la Combinatul de la Curtici. „Cu această capacitate putem crește 2.000 de capete de bovine, de lapte și de carne, aici la CAI Curtici. Am făcut aceasta pentru că este rentabil pentru unitate, dar și pentru că este o necesitate, nu ne ajunge carnea de bovină în alimentarea magazinelor noastre de zi cu zi”, a precizat directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici.

Investiția atinge 500.000 de euro și nu este singura realizată anul acesta la Curtici, unde s-au investit alți aproximativ 600.000 de euro pentru a achiziționa o combină, un tractor de 500 CP, două TIR-uri. „În total, la CAI Curtici și în fermele fiului meu Călin, avem peste 3.000 de capete bovine de lapte și carne, 1.500 de capete are Călin, 1.600 de capete avem noi la Curtici. Deci 3.100 de capete şi ne pregătim să populăm cu încă 300, adică să creştem efectivele, dar le creştem din producţie proprie, din femelele pe care le obţinem la noi. Astfel înmulţim întregul efectiv. Este rentabil, de aceea facem așa. Producem mâncare pentru că, în orice condiţii, nimeni nu trăieşte fără mâncare”, ne-a spus Dimitrie Muscă. Rasele crescute sunt Holstein, pentru lapte și Charolaise, pentru carne.

La Curtici se urmărește realizarea unei valorificări optime, transformarea plantelor de cultură în carne. Tăurașilor puși la îngrăşat le este asigurată în permanență masa de porumb umedă şi fânul de lucernă, pentru a obține până la 2 kg spor. La un calcul simplu, la un preţ de 70 de bani cât era porumbul în primăvară sau 60 de bani în toamnă, porumbul merită transformat în carne. „Transformarea cerealelor în carne este benefică: 4-5 kg de porumb pe cap de animal înseamnă 3,50 bani. Dacă produc numai un kilogram de carne și tot este foarte rentabil: 1 kg de muşchiuleţ e 100 de lei, pulpa 30 de lei şi aşa mai departe. De aceea am ales să fac aşa... Deci facem până la urmă exact ceea ce trebuie să facem: mâncare”, a punctat Dimitrie Muscă.

Valorificarea optimă se realizează însă și datorită faptului că aici există abator pentru vită şi pentru porc și prețul unui animal trecut prin abatorizare, vândut la kilogram, în magazin, este mult mai bun.

Deși munca e grea în zootehnie – nu se poate nimeni preface că nu există bălegar, mirosuri neplăcute sau chiar condiţii improprii uneori –, cineva trebuie să se ocupe și de hrănirea omenirii. Și asta se întâmplă la Curtici şi la Olari, unde sunt cele două combinate agroindustriale și unde în continuare se fac investiţii.

Articolul pe larg îl puteți citi în Revista Fermierului, ediția print. Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!
Pagina 1 din 3

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista