Cel mai mare festival dedicat tehnologiilor de protecție a mediului și descoperirilor în domeniul sustenabilități se întoarce la POLITEHNICA București. A treia ediție BioFest 2024 are loc în perioada 28-30 martie.

Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, prin Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice, anunță cea de-a treia ediție a BioFest 2024. Festivalul dedicat tehnologiilor de protecție a mediului și descoperirilor în domeniul sustenabilități se desfășoară în perioada 28-30 martie 2024, în campusul UNSTPB.

O punte către viitor

BioFest este mai mult decât un simplu festival, evenimentul Politehnicii este considerat o punte către viitor, aducând împreună cele mai recente tehnologii, practici și soluții din industria alimentară, agricolă, protecției mediului și sustenabilității.

Care sunt cele mai recente tehnologii și practici agricole? Cum pot fermierii și producătorii agricoli să beneficieze de aceste inovații în activitatea lor de zi cu zi? Fie că vorbim de utilizarea dronelor, fie de tehnologiile avansate de imagistică pentru monitorizarea culturilor și a stării solului, acestea permit fermierilor să identifice rapid problemele și să optimizeze gestionarea resurselor.

BioFest 2024 promite să ofere participanților acces la cele mai avansate idei și produse care vor modela viitorul acestor domenii vitale.

Cum poate industria alimentară să devină mai sustenabilă? Ce rol joacă ingineria în promovarea ,,mâncării viitorului”? Printre soluțiile inovatoare care vor fi prezentate la eveniment se numără și utilizarea tehnologiilor avansate de procesare și ambalare a alimentelor, care să prelungească durata de valabilitate a produselor și să reducă risipa alimentară. Prin inovația ingineriei, se pot crea soluții și sisteme mai eficiente și mai ecologice în toate etapele lanțului alimentar, de la producție și procesare, până la distribuție și consum.

Tehnologia digitală

Desfășurat în cel mai mare campus universitar din țară, evenimentul va găzdui expozanți dintr-o varietate de sectoare, de la industria alimentară la soluții inovatoare pentru protecția mediului, oferind vizitatorilor o experiență captivantă și educativă.

Cum influențează tehnologia digitală producția, distribuția și consumul alimentar? Care sunt principalele provocări și oportunități asociate cu digitalizarea industriei? Tehnologia digitală a transformat fundamental acest domeniu. De la optimizarea proceselor de producție și distribuție prin intermediul sistemelor avansate de monitorizare și control, până la crearea de platforme digitale pentru comerțul online și aplicații mobile pentru gestionarea alimentației personale, tehnologia digitală are un impact semnificativ asupra întregului lanț alimentar.

În cadrul evenimentului se va desfășura și a patra ediție a simpozionului internațional „Food you Trust”, concentrându-se pe siguranța și controlul alimentar, într-un context deosebit de relevant pentru sănătatea publică.

Edițiile precedente ale BioFest au reunit sute de companii și zeci de mii de vizitatori interesați de tehnologiile care vor schimba modul în care ne raportăm la alimentație, mediu și agricultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În fiecare an, pe 16 octombrie, aproximativ 130 de țări din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Alimentației, marcată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru prima oară în anul 1979, luna noiembrie, cu ocazia celei de-a XX-a Adunări Generale desfășurată la Roma. Cu acest prilej, la această dată în România a fost instituită Ziua Națională a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare începând cu anul 2016, prin Legea nr. 47/2016 publicată în Monitorul Oficial al României în același an.

Problema risipei alimentare este în centrul activităților de sustenabilitate din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) calculează că aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc, în timp ce aproximativ 690 de milioane de persoane, adică aproximativ 9% din populația lumii, suferă de foame.

Prin urmare, România, în calitate de semnatar al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Organizația Națiunilor Unite, se aliniază eforturilor Uniunii Europene de a reduce risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030.

Utilizarea ineficientă a resurselor în cadrul sistemelor agroalimentare are un impact asupra populației din punct de vedere al mediului, pierderile și risipa de alimente contribuind la epuizarea resurselor naturale și la poluarea mediului. Mai mult, din punct de vedere social, pierderile și risipa de alimente pot submina securitatea alimentară prin reducerea accesului la alimente și a disponibilității acestora.

Potrivit Indexului Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Group (EUI) și sponsorizat de compania internațională de agricultură Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor general de 72,4, iar de-a lungul anilor țara și-a menținut principalele puncte forte în rândul țărilor europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară. Indicele atrage atenția asupra decalajelor sistematice și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul în vederea atingerii celui de-al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Risipa de alimente ocupă un loc important pe agenda publică, iar importanța sa continuă să crească odată cu necesitatea de a hrăni o populație în creștere. Un sistem alimentar mai puternic este, prin urmare, o prioritate pentru construirea unei lumi mai sigure din punct de vedere alimentar. În timp ce consumatorii încep să acorde mai multă atenție reducerii risipei alimentare personale, fermierii și companiile din întregul sistem alimentar lucrează, de asemenea, la soluții la scară largă.

Protecția culturilor, recolte mai bogate și mai generoase

Din aceste motive, principala preocupare a Corteva Agriscience este securitatea alimentară și implicarea în construirea unui sistem mai rezistent pentru a face față acestor provocări pe termen lung și scurt. Cea mai mare pierdere absolută de alimente potențiale în sistemul alimentar global are loc înainte de recoltare din cauza buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor culturilor. Pentru acestea din urmă, agenții patogeni fungici au cel mai mare impact prin acțiunea bolilor fungice care afectează cantitatea și calitatea culturilor, cu consecințe importante asupra pierderilor de alimente și chiar a sănătății umane.

Fungicidele joacă un rol important în reducerea pierderilor de alimente și în hrănirea durabilă a unui număr mai mare de oameni, dar și de a oferi acestora siguranța alimentară prin evitarea consumului de produse agricole libere de micotoxine, fungi și bacterii care pot provoca îmbolnăvirea populației. Astfel, pentru a proteja culturile împotriva bolilor, Corteva Agriscience se angajează să ofere soluții diversificate și inovatoare pentru fermieri.

Bolile fungice sau micotoxinele pot afecta atât cantitatea (randamentul), cât și calitatea culturilor, ambele având consecințe importante asupra pierderilor de alimente. Din aceste considerente, în portofoliul Corteva România, produsele pe bază de Zorvec™ activ, oferă o combinație specială de consistență și control care nu este egalată de alte fungicide, astfel încât fermierii își pot gestiona mai bine culturile pentru a îmbunătăți randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai generoase. Zorvec™ Endavia^® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv pentru a obține maximul de eficiență asupra apariției manei la nivelul culturilor horticole și Zorvec™ Zelavin^® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la culturile de viță-de-vie pentru o perioadă cât mai lungă de protecție.

Portofoliul de protecție a culturilor include Talendo^® și Verben™, două fungicide inovatoare cu acțiune de lungă durată pentru evitarea apariției bolilor fungice cu consecințe cantitative și calitative asupra pierderilor de alimente. Talendo^® este specializat în combaterea făinării la cereale, viță de vie și pomicultură prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimulare a mecanismului natural de protecție a plantei. Pentru culturile de cereale de toamnă și primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg de combatere a bolilor specifice păioaselor, acesta având un efect de creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Fermierii implicați în acțiuni de control al risipei alimentare, pentru a susține un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicidele ca soluție cu un impact semnificativ asupra culturilor în această luptă. Pentru a-i ajuta, Corteva Agriscience este angajată într-un proces continuu de dezvoltare a cât mai multor opțiuni inovatoare pentru a maximiza cantitatea de alimente care ajunge din câmp în bucătăriile consumatorilor.

Articol de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, SAT & Biologicals Corteva Agriscience România & Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aproximativ o treime din produsele alimentare destinate consumului uman la nivel mondial sunt irosite, ceea ce generează costuri economice și ecologice semnificative. Doar în Europa, 89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, iar cinci milioane de tone provin din România, care ocupă astfel locul 9 în clasamentul risipei alimentare, după Macedonia (locul 8). 

Cercetători din patru universități din România, Macedonia de Nord și Republica Moldova au demarat cea mai amplă anchetă de evaluare a fenomenului risipei alimentare la nivel regional. Cercetarea cantitativă adresată consumatorilor va fi completată de o cercetare calitativă care va viza și alți actori implicați în filiera agro-alimentară: producători, procesatori și comercianți. 

Studiul, condus de cercetători de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Sainte Cyrille et Method de Skopje, este primul de această amploare desfășurat concomitent în mai multe țări din regiunea Europa Centrală și de Est. Acesta răspunde unei nevoi urgente de cunoaștere a fenomenului în contextul în care, la nivelul Republicii Moldova, nu există nicio cercetare pe această temă, iar în România și în Macedonia sunt insuficiente și nu includ actori din întreg lanțul agro-alimentar. Rezultatele vor fi valorificate la nivel de societate civilă și de autorități, dar și transpuse în acțiuni concrete de sensibilizare a tuturor actorilor implicați prin campanii de influențare a comportamentului de consum (organizarea de conferințe, mese rotunde, ateliere participative etc).

„Criza sanitară actuală a demonstrat încă o dată importanța asigurării suveranității alimentare de către fiecare stat și a adaptării tuturor actorilor implicați la o astfel de situație, prin găsirea unor soluții inovative. În acest context, reducerea risipei alimentare reprezintă un obiectiv prioritar. Cercetarea vizează să evalueze situația actuală cu privire la lupta împotriva risipei alimentare din cele trei țări - România, Macedonia de Nord și Republica Moldova și să propună acțiuni concrete care să amelioreze situația din prezent”, a precizat coordonatorul proiectului, prof. dr. Cristina Bianca Pocol, de la USAMV Cluj-Napoca.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Food Waste Combat, una dintre cele mai active organizații non-guvernamentale din România, care are drept scop sensibilizarea și reducerea risipei alimentare în România.

Activitățile sunt parte integrantă ale proiectului ACTIF «Zéro Gaspillage –pour une production et une consommation responsables en ECO » (Zero risipă, pentru o producție și un consum responsabil în Europa centrală și orientală), finanțat de Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale (AUF). 

Chestionarul cercetării poate fi completat aici:   

Despre AUF (www.auf.org)

Agence Universitaire de la Francophonie (AUF) este cea mai importantă rețea universitară din lume, cu peste 1.000 de unități membre din 118 țări și 59 de locații răspândite pe cinci continente. Operator expert în cercetarea și cunoașterea francofoniei, creat în urmă cu aproape 60 de ani, AUF intervine în mai multe domenii, precum formare, cercetare, digital, guvernanță universitară, antreprenoriat/integrarea studenților pe piața muncii și dezvoltare durabilă. 

Pe fondul mai multor disfuncționalități în aplicarea actului normativ, printre care și aceea că „măsurile prevăzute în scopul diminuării risipei alimentare nu sunt în acord cu realitatea din România și nu au caracter imperativ clar”, Executivul de la București a suspendat temporar Legea privind diminuarea risipei alimentare, în vederea pregătirii unui sistem sustenabil și funcțional de aplicare.

„Aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare va fi suspendată până la data de 31 decembrie 2017, urmând ca în această perioadă să fie clarificate unele prevederi și eliminate dificultățile de aplicare semnalate de reprezentanții asociațiilor din producția primară, procesare, comerț și ONG-uri care activează în acest sector”, se precizează în comunicatul de presă al Guvernului.

Potrivit documentului, decizia a fost stabilită de Executiv printr-o ordonanță de urgență adoptată în ședința de vineri, 30 iunie 2017, și va deveni aplicabilă începând cu intrarea în vigoare a actului normativ.

Prevederile Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare au intrat în vigoare începând cu 21 mai 2017, însă nu au fost aprobate încă normele de aplicare.

Ca urmare a întâlnirilor organizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu reprezentanții asociațiilor din sectorul alimentar în vederea elaborării normelor metodologice de aplicare, au fost semnalate o serie de disfuncționalități în aplicarea legii, spun cei de la Guvern.

În viziunea lor, nu este foarte clar definit cine sunt operatorii economici care trebuie să aplice acest act normativ, prevederea din lege având caracter general.

De asemenea, măsurile prevăzute în scopul diminuării risipei alimentare nu sunt în acord cu realitatea din România și nu au caracter imperativ clar.

Totodată, «Aproape de expirarea datei-limită de consum» este o sintagmă relativă care poate varia foarte mult în funcție de specificul fiecărui produs, iar prevederile referitoare la vânzarea produselor cu 3% plus TVA din prețul de achiziție poate crea o rețea paralelă de comercializare a produselor agroalimentare care au fost supuse prevederilor referitoare la reducerea risipei de alimente.

În plus, alte norme si prevederi legale trebuie armonizate cu aceste prevederi referitoare la comercializarea produselor cu 3% plus TVA din prețul de achiziție sau de producție.

În Legea 217/2016 nu sunt prevederi clare referitoare la autoritățile care constată contravențiile și aplică sancțiunile, iar în bugetul pe anul în curs nu sunt prevăzute resurse financiare pentru aplicarea legii.

Nu în ultimul rând, sunt și alte texte din lege neclare sau imposibil de pus în aplicare.

„Din aceste considerente, este necesară reanalizarea întregului text legislativ și modificarea lui, astfel încât să poată fi realizat un sistem sustenabil și funcțional de reducere a risipei alimentare”, se arată în comunicat.

Țara noastră trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene, care și-a propus drept obiectiv reducerea risipei cu 50% până în anul 2030 și, implicit, diminuarea numărului de persoane afectate de lipsa de alimente.

În urma agregării datelor statistice deținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și date publicității recent, persoana care face cea mai mare risipă alimentară are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, a absolvit studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Concret, românii aruncă, în medie,11,9% din alimentele pe care le cumpără, o mare parte reprezentând produse de panificaţie, în contextul în care aceștia se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară, spun datele MADR.

În plus, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, iar cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.