În condițiile în care se dorește susținerea producătorilor autohtoni de miere inclusiv prin programe școlare, procesatorii de materie primă românească se plâng că retailerii încearcă să le impună un discont care ajunge uneori chiar și la 50 de procente din prețul la raft, a declarat vineri, 14 septembrie 2018, Răzvan Coman, directorul fostului Combinat Apicol Băneasa, actual Complex Apicol „Veceslav Harnaj”.

„În momentul în care noi venim doar cu miere românească, una care nu-i amestecată cu altceva, astfel încât să-i putem scădea prețul, (...) hipermarketurile (...) ne cer disconturi extraordinar de mari, unele care nu sunt concurențiale și care ajung chiar și la 45-50 de procente”, a răspuns Coman unei întrebări cu privire la absența aproape totală de pe rafturile marilor magazine ale produselor Asociației Crescătorilor de Albine din România.

În cadrul unei conferințe de presă ocazionată de deschiderea oficială a celei de-a XIX-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, eveniment care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa în perioada 14-16 septembrie 2018, șeful combinatului apicol a explicat cum anume își permit unii furnizori să livreze „miere” la 8,5 lei kilogramul, iar la raft aceasta să se vândă cu doar 9 lei (disconturi și alte taxe incluse).

„Un borcan de 900 ml înseamnă un kilogram de miere. Imaginați-vă prețul unui kilogram de miere la en-gros de 8,5 lei. Găsiți acum în magazine, la raft, de vreun an de zile încoace, produs la 9 lei kilogramul. Cum poate fi aceea miere? Cu TVA cu tot și cu discont?”, se întreabă retoric Răzvan Coman. „Imaginați-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. Apoi, analizele interne, uzinale, efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, pentru că, în România, nu există laboratoare care să ne facă analize pe modificat genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziție și se transportă către procesator. Produsul se filtrează primar, pentru a scoate din ea diverse impurități. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor și distribuitorul. Cum ne putem explica că un borcan de 900 ml cu miere pe care l-am achiziționat cu 8,5 lei să zicem, să-l punem la vânzare cu 9 lei? Vă spun eu cum: - iau kilogramul de miere și mai cumpăr încă cinci kilograme de miere din China, care sosește la jumătate de preț, chiar și mai jos, le amestec în proporție 10-20 la sută miere din România, iar restul din China și, astfel, pot pune la raft cu 9 lei. (...) În afară de faptul că mințim consumatorul, situația în sine mai are o implicare majoră, și anume va duce, dacă nu va fi reglementată, la stoparea producției autohtone de miere sau diminuarea ei extraordinară. Și asta, pentru că-l sufocă pe producător”, a mai precizat oficialul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”.

Ne învârtim în jurul cozii cu modificarea Legii 383/2013

Modificarea Legii Apiculturii nr. 383/2013, prin proiectul de act normativ PL-x nr. 221/2017, se află încă în discuție la Camera Deputaților, una dintre principalele reglementări fiind și aceea potrivit căreia producătorii, procesatorii și comercianții au obligația de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine pentru mierea de albine și țara de origine sau locul de proveniență pentru produsele apicole.

De asemenea, se are în vedere obligația producătorilor, procesatorilor și comercianților de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine și procentul de participare la amestec pentru mierea, produsele apicole și amestecurile acestora din comunitatea europeană și/sau țări terțe, respectiv amestec de miere provenită din Uniunea Europeană, amestec de miere provenită din afara UE, amestec de miere provenită din UE și din afara UE.

Conform spuselor șefului Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, situația din rețelele de retail, cu „miere” ieftină la raft, se întâmplă și din cauza slabei informări a clientului privind proporția amestecului de materie primă. În prezent, pe fondul amendării PL-x nr. 221/2017, producătorii români de miere nu pot cere împiedicarea cupajării, proces care permite comercializarea uneori a unor produse de calitate îndoielnică la raft (cel puțin în ceea ce privește „mierea” amestecată), ci măcar etichetarea corespunzătoare, astfel încât clientul final să aleagă în cunoștință de cauză.

„Legat de această cupajare, vreau să-i informez pe apicultori și pe consumatori că există astăzi în dezbatere, în Parlamentul României, Legea Apiculturii, în care noi am solicitat să nu se mai facă această cupajare. Cum însă nu este posibil să nu se mai facă cupajare pentru că Directiva Europeană 2001 permite astăzi acest amestec – miere UE cu non-UE sau amestec non-UE – am solicitat măcar să existe obligativitatea de a trece pe etichetă proveniența mierii și procentul de participare în acest amestec, încât consumatorul să poate alege ce dorește să consume. Astăzi, consumatorul nu știe ce consumă pentru că pe etichetă nu sunt trecute țările de origine și nici procentul de participare la acest amestec”, a afirmat Fetea, vineri, 14 septembrie 2018, în deschiderea Târgului Național al Mierii, ediția de toamnă. „Am participat la acea discuție. A fost prima ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților aferentă acestei sesiuni parlamentare. Problema este că nu au fost încă lucrurile lămurite, legate de a trece procentul de participare în amestec. Deputații au fost de acord și am văzut că și forma care a ieșit de la Senat a fost una favorabilă pentru apicultură, să treacă acest procent. Directiva 2001 nu prevede așa ceva. (...) Eu cred că va ieși sub forma pe care o dorim noi, dar că va mai trebui să ne întâlnim de vreo două-trei ori”.

Bucureştenii sunt aşteptaţi în acest weekend la cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa

Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), ediţia de toamnă a târgului reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

La actuala ediţie participă 123 de producători, deşi solicitările de participare au fost mult mai mari, iar organizatorii iau în calcul extinderea acestei suprafeţe pentru viitoarele târguri.

„Ne gândim să extindem această suprafaţă, având în vedere interesul bucureştenilor pentru acest eveniment. Aşteptăm bucureştenii an de an cu produse proaspete şi la preţuri accesibile, dar mai ales cu produse româneşti, pentru că în marile lanţuri de magazine, la raft, nu mai găsim miere curată, ci doar miere amestec din UE sau ţări non-UE. Cred că ACA, prin procesatorul nostru, Combinatul Apicol, este singura care nu importă şi nu procesează decât miere românească. Tot ceea ce este expus la standuri provine de la apicultori care au venit cu buletin de analiză, produsele lor sunt certificate şi vin cu buletin de analiza. Din acest punct de vedere, nu va fi niciun risc”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de trei-patru ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Producţia totală de miere din acest an se ridică la 17.000 - 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea de anul trecut. Mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018, a spus același preşedinte al ACA.

„Anul 2018 este un an mai bun decât 2017. Dacă în 2017 producţia de floarea-soarelui a salvat sectorul într-o mare măsură, în 2018 ne-a salvat salcâmul, care a dat producţii deosebite, de calitate, pentru că floarea-soarelui, care acoperă 40% din producţia de miere, nu a asigurat nici 20% anul acesta, pentru că nu a durat culesul decât cinci-șapte zile anul acesta”, a conchis Fetea.

Pesticidele de tipul neonicotinoidelor sunt dăunătoare pentru albine, anunţa sec Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), miercuri, 28 februarie 2018, confirmând rezultatele unor studii contestate de industrie, conform informațiilor transmise de DPA şi Reuters.

Informația citată de Agerpres vine ca o lovitură directă pentru cultivatorii de porumb din România care au avut serios de suferit în anul 2017 ca urmare a prolificității crescute a dănunătorului Tanymecus dillaticolis, singurele produse care s-au dovedit eficiente în culturile infestate fiind tratamentul la sămânță cu neonicotinoide.

Potrivit cercetătorilor, numărul albinelor ar scădea semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile cu privire la un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

Folosirea neonicotinoidelor ar reprezenta un risc pentru populațiile de albine sălbatice şi domestice, conform informării EFSA. Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenționată a pesticidelor și ruta expunerii, a explicat Jose Tarazona, expert în pesticide al autorității europene. Potrivit spuselor acestuia, unele riscuri scăzute au fost identificate, dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost sever restricţionată în Uniunea Europeană, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Printre cei care produc aceste pesticide se află giganţii Bayer şi Syngenta, care în urmă cu cinci ani au respins concluziile cercetărilor EFSA, apreciindu-le ca defectuoase.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricționarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

În Europa, oamenii de știință au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice în două dintre cele trei țări incluse în cercetare și a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

APRR, îngrijorată de ultima comunicare a EFSA

Prin intermediul unui comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ultima comunicare EFSA a (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) din data de 28 februarie 2018 privind privind produsele de protecția plantelor din categoria neonicotinoide.

Potrivit spuselor reprezentanților APPR, singura soluție de salvare este reprezentată de susținerea autorităților naționale prin descoperirea unor soluții alternative la neonice.

„Fiind utilizatorii direcți ai acestor produse în culturile din România, sperăm ca autoritățile naționale să susțină în continuare activitatea agricolă și să continue implicarea în proiecte de cercetare la nivel național pentru a găsi soluții alternative pentru culturile cele mai afectate de tratamentul cu aceste produse”, se scrie în documentul APPR.

Potrivit spuselor celor din APPR, organizația va continua și în 2018 proiectul de cercetare științifică aplicată în câmp, astfel încât să poată prezenta ulterior informații concludente pentru cultura de porumb și floarea-soarelui pentru condițiile locale.

„Vom susține alte soluții identificate ca fiind utile pentru fermieri, în condițiile în care aceste soluții vor fi testate în rețelele noastre de testare și cercetare aplicată și își vor dovedi eficacitatea”, au continuat cei din APPR.

Neonicotinoidele au un rol extraordinar de important (Nicolescu, ASAS)

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță.

În plus, neonicele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual, potrivit informațiilor prezentate în cadrul evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide și care a avut loc la începutul lunii noiembrie a anului trecut.

În viziunea vicepreședintelui ASAS, Mihai Nicolescu, absența din schemele de tratament fitosanitar a neonicelor ar putea aduce atingere securității și siguranței alimentare în Europa.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, cum vom reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentare ale zonelor Europei?”, mărturisea Nicolescu.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere și fostul vicepreședinte LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trăgea un semnal de alarmă și preciza că, în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui, dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem coexista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, preciza că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, preciza în noiembrie 2017 reprezentantul ACA.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația „bazată pe hazard” la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

Agricultura țării noastre ar putea pierde 1,9 miliarde de euro, iar cele mai expuse riscului de a dispărea ar putea fi locurile de muncă din producția de grâu, porumb, rapiță și struguri, asta, dacă autoritățile europene ar decide să retragă din uz 75 de substanțe active dintr-un număr și mai mare de produse de protecție a plantelor, spun organizatorii evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide, desfășurată de AIPROM în 2017.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Nicolescu, ASAS: Înainte, prăfuiam culturile cu 100 kg de substanță. Acum am ajuns la grame și zeci de grame, tratament la sămânță

Față de cifrele prezentate de AIPROM, vicepreședintele ASAS, Mihai Nicolescu, a menționat că țara noastră a trecut de etapa în care protecția culturilor era efectuată cu aero-tratamente, acele substanțele dure cu perioade de înjumătățire la doi ani și chiar mai mult.

„Tratam culturile cu 100 kg în trei reprize, le prăfuiam, mai bine zis, și se simțeau aceste tratamente de la distanțe mari. Astăzi, știința, în general, a făcut salturi extraordinare. Am ajuns la grame, zeci de grame tratament la sămânță, tratament care este deosebit de favorabil pentru protecția mediului, pentru protecția culturilor și, într-adevăr, acel lucru îl apreciem ca efort general realizat de foarte multe firme cu preocupări în domeniul respectiv, și, într-adevăr, cu rezultate în agricultura României”, a menționat oficialul ASAS.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi, de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, com reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentară a zonelor Europei?”, a mărturisit Nicolescu.

Răul cel mai mic

Mult mai tranșant în declarații a fost profesorul Mihai Berca, președinte onorific SNPPR. În opinia sa, în acest moment nu există soluții de mijloc pentru a face față cererii crescânde de hrană la nivel global. El consideră că ar trebui să luăm în calcul „răul” cel mai mic, în condițiile în care nu mai puțin de 450 de molecule de micotoxine reprezintă un pericol real la adresa sănătății animale și umane.

„Sunt de-a dreptul șocat de modul în care Uniunea Europeană (UE) reacționează față de propria ei agricultură. (...) Noi, societatea științifică, societatea civilă, ar trebui să avem un cuvânt de spus în fața acestor politicieni care nu știu pe cine reprezintă ei, acolo. Europa, așa cum arată Parlamentul ei în momentul de față, nu-mi place. (...) N-ai soluții. Ori mori de foame, ori mori de așa-zisele reziduuri de pesticide. Între ele nu ai altă alegere în momentul de față. Și cred că nimeni n-o să vrea să moară de foame cu hrana la nas, chiar dacă, să spunem, ar avea reziduuri care nu s-au demonstrat a fi mai periculoase decât produsele biologice dăunătoare – micotoxinele. Avem 450 de molecule de micotoxine care ne atacă în momentul în care nu avem tratamentele făcute sau o poziție de protecție împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor”, a precizat Berca.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere vicepreședintele LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trage un semnal de alarmă și precizează că în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem co-exista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

El a adăugat, totodată, că glifosatul nu va fi scos de pe piață, motivând că, în condițiile în care ar fi fost dăunător, acesta ar fi fost interzis demult.

„Cinci ani înseamnă că specialiștii se mai pot gândi la el. (...) Dacă pesticidele nu sunt bune, le-ai scoate imediat. Nu trebuie să mai ai perioadă de tranziție. Dacă au fost bune 30 de ani, nu mai sunt bune mâine? Nu trebuie să avem cu ce înlocui produsele respective?”, a punctat fermierul.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, a precizat că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, a tras un semnal de alarmă reprezentantul ACA.

Doar cinci ani?

La data de 25 octombrie 2017, votul UE de reînnoire a autorizării glifosatului timp de 10 ani eșua. Acest lucru i-a determinat pe cei de la Comisia Europeană să negocieze o perioadă mai scurtă de reînnoire cu țările UE. Voturile exprimate nu permit obtinerea pragului necesar pentru a ajunge la o majoritate calificată: 16 țări (Bulgaria, Danemarca, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, România, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit) au votat în favoarea reînnoirii, Germania și Portugalia s-au abținut, în timp ce Belgia, Grecia, Croația, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia și Suedia au votat împotriva reînnoirii.

Ulterior, CE a propus în cadrul unei conferințe de presă reînnoirea licenței de glifosat timp de încă cinci ani, fiind optimistă cu privire la aceasta reînnoire. E nevoie de un motiv concret pentru a nu se decide reautorizarea, mai ales că o măsură contrară ar presupune existența unor îndoieli asupra științei privind siguranța glifosatului și ar putea submina Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Produse Chimice, care au considerat erbicidul ca fiind sigur.