Tot mai mulți producători agricoli sunt revoltați că Austria se opune intrării României în spațiul Schengen și anunță boicotarea afacerilor cu capital austriac din țara noastră.

Legumicultorul și președintele Asociației Tinerilor Fermieri (ATF) din județul Olt, Florin Ciobanu a scris, joi – 8 decembrie 2022, pe pagina sa de Facebook: „Mâine am să închid conturile bancare pe care le am la Raiffeisen Bank. NU suntem o țară de mâna a treia!!!”. Reacțiile altor fermieri români nu au întârziat să apară, aceștia spunând că la fel vor proceda și ei, își vor închide conturile de la băncile cu capital austriac.

Reamintim că tot joi, 8 decembrie 2022, cunoscutul fermier din vestul țării, Dimitrie Muscă a transmis că închide două conturi bancare la BCR – Erste Bank aparținând CAI Curtici și CAI Olari, din același motiv, votul negativ al Austriei pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen. (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5567-dimitrie-musca-inchide-conturile-bancare-de-la-bcr-in-semn-de-protest-fata-de-austria.html)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Supărat pe Austria că se opune aderării țării noastre la spațiul Schengen, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați fermieri români, Dimitrie Muscă ne-a transmis că joi, 8 decembrie 2022, închide conturile bancare de la BCR – Erste Bank, unitate cu care lucrează de ani buni firmele pe care le administrează în vestul țării.

„Astăzi închid două conturi bancare la BCR aparținând CAI Curtici și CAI Olari. Am luat această decizie din cauza votului acordat de Austria, de a nu intra România în spațiul Schengen, o decizie nejustificată. Olanda și-a reevaluat poziția, iar Austria a rămas singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării țării noastre la Schengen. Prin boicotarea băncii cu care lucrez de ani de zile și care are capital austriac, îmi exprim dezaprobarea față de Austria”, a precizat dr. ing. Dimitrie Muscă, director general Combinatul Agroindustrial Curtici – județul Arad.

Dimitrie Muscă și fiul său, Călin, administrează un business integrat, cu o cifră de afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro și investiții pe măsură, de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la fabricarea produselor de panificație, lactate, preparate din carne, având propriile magazine de desfacere în partea de vest a țării.  

România este stat membru UE din anul 2007, însă nu face parte din spațiul Schengen și pare că momentul aderării este încă departe.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alianța micilor producători, coordonată de Uniunea Salvăm Țăranul Român și Eco Ruralis - Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România, anunță pentru miercuri – 18 noiembrie 2020 un protest în fața guvernului, între orele 10:00 - 13:00, organizat în condițiile impuse de starea de alertă.

„În prezent, piețele locale din România (piețe și hale agroalimentare din spații închise) sunt în continuare închise. O parte dintre țăranii și țărăncile din aceste piețe au fost evacuați în frig, fără condiții minime de igienă (de exemplu, acces la apă), iar cealaltă parte nu are nicio formă de acces la piață. Prin situația creată, țăranii au suferit pierderi însemnate cu multiple efecte economice, sociale și asupra sănătății, aruncând în haos propriile eforturi ale Guvernului de a răspunde eficient noului val de COVID-19”, se precizează într-un comunicat de presă transmis redacției Revista Fermierului de către Uniunea Salvăm Țăranul Român și Eco Ruralis.

Solicitările producătorilor agricoli:

1. Sprijin pentru menținerea deschisă a tuturor piețelor, halelor agroalimentare și târgurilor locale, închise sau deschise, permanente sau temporare, private sau publice, în condiții îmbunătățite de siguranță sanitară pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-COV-2, așa cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană.

2. Compensarea pierderilor suferite de țărani și micii producători afectați de închiderea piețelor din spații închise, stabilite de comun acord prin consultarea cu asociațiile de mici producători, chiar dacă a fost acordat micilor producători un sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de COVID-19, sumele acordate nefiind de natură să sprijine real micul producător, să-l ajute să continue producția și în același timp să compenseze pierderile suferite.

3. Crearea de către Guvern și Ministerul Agriculturii a unui mecanism de comunicare permanent dedicat țăranilor și micilor producători din România, care să funcționeze pe principii de transparență și includere. Acest mecanism de comunicare trebuie să asigure consultarea pentru situații de urgență impuse de criza de Covid-19, precum și dialogul regulat privind probleme pe termen scurt, mediu și lung cu care se confruntă țăranii și micii producători.

„Lista integrală a revendicărilor țăranilor și micilor producători va fi publicată miercuri, 18 noiembrie. Această listă va fi una deschisă și va conține soluții și propuneri concrete, precum și o metodologie de lucru și dialog cu autoritățile. Avem speranța că în zilele imediat următoare Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru a deschide în condiții de siguranță toate piețele locale. Protestul micilor producători este motivat atât de problema urgentă a piețelor, cât și de problemele rămase fără răspuns de-a lungul timpului. Ca urmare a marginalizării și discriminării istorice a țăranilor și micilor producători, agravate de criza de COVID-19, inegalitatea socială din sistemul agroalimentar a ajuns la cote maxime în societatea românească. Este momentul ca toți factorii de decizie și toate partidele politice să își îndrepte atenția și solidaritatea către mediul rural, punând interesul public mai presus de ambițiile electorale”, punctează Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Potrivit comunicatului de presă al Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) din România, 50 de fermieri (crescători cu un ciclu anual de circa 50 de milioane de păsări, respectiv crescători a aproximativ 300.000 de porci/an) care au aplicat în luna mai 2018 pentru Măsura 14T - plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau - pachetul b) păsări, au fost anunțați de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), luni, 9 iulie 2018, că nu sunt eligibili.

„După toate problemele pe care le avem cu pesta porcină africană, cu interdicțiile comerciale la carne și animale vii care vin din partea partenerilor externi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis fermierilor prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), luni, 9 iulie 2018, faptul că o parte din cei care au aplicat în luna mai 2018 pentru Măsura 14 - subpachetele pe bunăstare, nu sunt eligibili!”, transmit cei din conducerea ACEBOP.

Ca urmare a acestei informări, liderii asociației au luat legătura cu organizațiile europene din care face parte și sunt în măsură să precizeze că legislația Uniunii Europene (UE) prevede posibilitatea plății retroactive, cum este și acest caz al Măsurii 14T, anunțată în luna mai a.c.

„Cererile au fost primite și, normal, trebuie să se intre la plată de la 1 ianuarie 2018”, susține șefia ACEBOP. „Nicio instituție publică nu poate să comunice alte condiții de aplicare a legislației. Marți, 10 iulie 2018, MADR afirmă că inclusiv în cazul în care fermierul îndeplinește toate condițiile de bunăstare superioară, autorizare anterior datei de publicare a Ordonanței nr.1042/2018, el nu va primi sumele compensatorii de la UE pentru ce a respectat – pe motive inventate artificial!”.

De menționat este faptul că acești crescători au populat fermele timp de o jumătate de an cu respectarea condițiilor, ca urmare a asigurărilor venite de la APIA că vor primi banii de la UE, dacă le duc la îndeplinire. Cea mai mare parte a acestor fermieri au proiecte în derulare, finanțate cu bani europeni și fără măsura de bunăstare, aceștia nu numai că nu vor mai putea popula, ci sunt în situația de a intra în faliment, de a nu-și mai putea îndeplini sarcinile din proiectul european pentru care au primit finanțare europeană, spun cu amărăciune în glas cei din ACEBOP.

„Solicităm intervenția de urgentă a domnului Ministru Petre Daea pentru rezolvarea acestei probleme, pe care noi o considerăm o interpretare greșită a legislației europene, în dezavantajul fermierilor români”, au conchis cei din ACEBOP.

Până la ora publicării materialului, MADR nu a avut nicio reacție cu privire la subiect prin persoana secretarului de stat, Alexandru Potor, în ciuda faptului că acesta a fost contactat telefonic.

De aproape cinci ani, medicii veterinari de liberă practică se confruntă cu o majorare a cheltuielilor cu veniturile salariale (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), în timp ce, în paralel, costurile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat, iar tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu aceștia nu s-au mai modificat din 2013, se precizează într-o scrisoare de poziție transmisă premierului Viorica Dăncilă marți, 27 martie 2018, și semnată de președintele biroului executiv al Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRO), conf. univ. dr. Viorel Andronie.

Potrivit documentului citat, cu nouă ani în urmă, statul român parafa contracte cu medicii veterinari care dețin cabinete de specialitate, în special cu cele localizate în mediul rural, în vederea efectuării unor acțiuni sanitare veterinare (recoltări probe de sânge, vaccinări, teste pentru depistarea tuberculozei etc.) la animalele din exploatațiile non-profesionale (gospodăriile țărănești). Pentru aceste servicii, precizează cei de la CMVRO, statul plătea sume care erau negociate anual între Colegiul Medicilor Veterinari și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și aprobate prin ordin de ministru (OMADR) până în anul 2004, respectiv între CMVRO și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru perioada 2004-2007 și aprobate prin ordin al președintelui instituției citate.

Ulterior însă, mai precizează Andronie în scrisoare, mai exact din 2008 (prin OUG 37/2007) s-a stabilit că tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu medicii veterinari de liberă practică erau fixate prin hotărâre de guvern (HG). Astfel, începând cu acel an, tarifele au fost modificate/majorate în procent de 30% (prin intermediul HG 1156/2013), având ca bază rata inflației aferente acelei perioade. Însă, din anul 2013 și până în prezent, tarifele au rămas aceleași, în condițiile în care cheltuielile cu salariile (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), cheltuielile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat.

Potrivit șefiei CMVRO, tarifele în cauză nu au fost niciodată fundamentate, normate, nu au avut criterii clare, astfel încât să existe o corelație între cuantumul tarifului și valoarea muncii prestate.

Andronie mai precizează că nici în toamna anului 2017, nici la începutul lui 2018, autoritățile nu au dat dovadă că vor să se implice în rezolvarea situației în cauză.

„Prin multiple adrese am solicitat ANSVSA să analizeze majorarea tarifelor pentru serviciile prestate de către medicii veterinari de liberă practică în baza contractelor de concesiune/prestări servicii, fără ca din anul 2013 până în prezent se întâmple acest lucru. De cele mai multe ori, s-a precizat că pentru a majora tarifele este nevoie de fundamentarea acestora, pentru a fi credibile. În toamna anului trecut, în urma discuțiilor cu conducerea ANSVSA, domnul președinte Geronimo Brănescu ne-a prezentat un proiect de buget care prevedea o majorare a acestor tarife, dar, din spusele domniei sale, Ministerul Finanțelor a respins această propunere”, se precizează în adresa transmisă prim-ministrului Dăncilă. „În data de 4 ianuarie 2018, această situație a fost prezentată domnului Mihai Tudose, prim-ministru în funcție la acea dată, care ne-a asigurat că va face tot posibilul să se rezolve situația”.

Angajat la stat versus medicii veterinari de liberă practică

În continuarea scrisorii, șeful CMVRO explică faptul că dacă acțiunile sanitare veterinare amintite anterior ar fi efectuate de către personal angajat de către DSVSA, pe bază de contract individual de muncă, salariile aferente ar fi cele prevăzute pentru personalul contractual, conform noilor acte normative.

„Pentru realizarea acțiunilor sanitare veterinare, este nevoie de cel puțin un medic veterinar și de cel puțin un tehnician veterinar”, explică Viorel Andronie.

Concret, pentru un medic veterinar, DSVSA ar cheltui astfel 7.239 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă, plus sporul de 12,5% pentru realizarea controlului oficial), ceea ce ar însemna 43,09 lei/oră, respectiv 0,72 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, precizează șeful Colegiului.

De asemenea, pentru un tehnician veterinar, DSVSA ar cheltui 4,741 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă), ceea ce ar însemna 28,22 lei/oră și, respectiv, 0,47 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, adaugă și de această dată Viorel Andronie.

Acesta îi mai explică premierului faptul că tarifele existente în vigoare sunt cu mult sub valoarea muncii prestate, iar medicii veterinari contractanți sunt în pragul falimentului sau vor fi puși în situația de a disponibiliza personalul din motive financiare.

„În acest moment, peste jumătate din cabinetele medicale veterinare contractante încasează anual din serviciile prestate sume cuprinse între 40.000 și 60.000 lei, fapt ce permite asigurarea unui salariu pentru un tehnician și un medic veterinar la nivelul minim pe economie și acoperirea parțială a cheltuielilor de întreținere a cabinetului. Cabinetele care încasează sub 40.000 de lei sunt clar falimentare și trebuie să renunțe la servicii”, mărturisește veterinarul.

Iată și timpii de lucru și justificarea/fundamentarea tarifelor propuse, potrivit scrisorii transmise premierului PSD Viorica Dăncilă:

l. Timpi de lucru pentru realizarea TCS în vederea depistării tuberculozei bovine:
- deplasarea;
- identificarea proprietarului și citirea crotaliei;
- tunsul mecanic sau manual în două puncte separate;
- măsurarea pliului în două puncte cu ajutorul șublerului;
- Notarea dimensiunii celor două pliuri în tabel;
- încărcarea celor două seringi cu tuberculină;
- contenția animalului;
- inocularea tuberculinei folosind cele două seringi, în două puncte distincte;
- citirea, interpretarea reacțiilor.

TOTAL timp alocat = 24 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 17,28 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,28 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 28,56 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 5,71 lei.

TARIF TOTAL PENTRU TCS: 34,27 lei/animal.

2. Timpi de lucru pentru vaccinarea contra rabiei/animal:
- deplasare;
- contenție;
- citit microcip și notat în tabel;
- încărcare seringă;
- verificat tabel date și semnătură;
- completat în RECS și corectat erori.

TOTAL timp alocat = 15 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 10,80 lei;
Suma aferenta pentru un tehnician veterinar: 7,05 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 17,13 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 3,43 lei.

TARIF TOTAL PENTRU VACCINAREA CONTRA RABIEI: 20,56 lei/animal.

3. Timpi de lucru pentru realizarea inspecțiilor în exploatații:
- deplasare;
- verificat documente Anexa 1;
- inspecția animalelor cu citirea crotaliei;
- înregistrarea în Anexa 1;
- completat Anexa 2 și semnat;
- completat Anexa 8 și semnat.

TOTAL timp alocat = 25 minute/exploatație cu maximum 10 animale.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 18 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,75 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 29,75Lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc 20% din suma de mai sus: 5,95 lei.

TARIF TOTAL PENTRU INSPECȚIA EXPLOATAȚIILOR: 35,70 lei/exploatație cu maximum 10 animale.

Pentru exploatațiile care dețin mai multe animale, CMVRO propune ca tariful să fie diferențiat și corelat cu numărul acestora, după cum urmează:

Exploatații cu 11-20 animale: 39,27 lei;
Exploatații cu 21-30 animale: 42,84 lei;
Exploatații cu 31-40 animale: 46,41 lei;
Exploatații cu 41-50 animale: 49,98 lei;
Exploatații cu 51-60 animale: 55,55 lei;
Exploatații cu 61-70 animale: 57,12 lei;
Exploatații cu 71-80 animale: 60,69 lei;
Exploatații cu 81-90 animale: 64,26 lei;
Exploatații cu 91-100 animale: 67,83 lei;
Exploatații cu mai mult de 100 animale: 71,40 lei.

Potrivit prevederilor Ordonanței 42/2004, art. 15. alin (2), „Pentru efectuarea în exploatațiile non-profesionale a unor activități sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare, direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizați în condițiile legii, pot angaja personal sanitar-veterinar propriu, în condițiile legii”.

În finalul scrisorii, Andronie atrage atenția că dacă medicii veterinari ar renunța la realizarea acțiunilor, impactul ar urma să fie „enorm” asupra crescătorilor de animale (pierderea statusului epidemiologic al exploatațiilor, dificultăți în certificarea animalelor, dificultăți în identificarea și înregistrarea animalelor etc).

„Prin urmare, stimată Doamnă Prim-ministru, pentru a respecta munca colegilor noștri la adevărata valoare, vă adresăm rugămintea de a face demersurile necesare pentru a corecta situația actuală și de a găsi soluțiile legale pentru ca medicii veterinari din mediul rural să supraviețuiască”, se precizează în finalul documentului.

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, din fața Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunța instituția de stat printr-un comunicat de presă (instituție subordonată direct Executivului).

Printr-un comunicat de presă remis la redacție în după-amiaza zilei de 29 iunie 2016, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) confirmă că țara noastră „se alătură celorlalte state membre ale Uniunii Europene” şi solicită prelungirea termenului de plată a subvențiilor europene din Campania aferentă anului 2015, fără penalităţi.

„Am solicitat prelungirea, nu pentru a încetini ritmul în care se realizează plăţile, ci pentru a ne asigura că nu vor exista penalizări pentru fermierii români. Plăţile se realizează întru-un ritm alert, ştim cât este de important pentru toţi fermierii să primească banii cât mai repede”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

Reprezentanții ministerului de resort reamintește că, în cursul lunii iunie 2016, Comisia Europeană (CE) a anunţat că Statele Membre pot solicita o prelungire pentru plata subvenţiilor europene din campania 2015 către fermieri până la 15 octombrie 2016, fără ca acestea să suporte penalităţi. Măsura a fost luată ca urmare a dificultăţilor experimentate de mai multe Agenţii de Plăţi din statele membre în cadrul primului an de plăţi, din Noua Politică Agricolă Comună.

Mai mult, spun cei de la MADR, până la 29 iunie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a asigurat la plată ajutorul excepţional, cu caracter temporar, acordat fermierilor din sectorul laptelui şi al produselor lactate, ajutor reglementat de HG nr. 160/16.03.2016, în sumă totală de 8.773.154 euro pentru un număr de 17.014 cereri, precum şi ajutorul excepţional în sectorul de creştere porcine în suma de 2.372.804 euro pentru un număr de 241 de cereri.

Până la 30 iunie 2016, APIA va emite ordinele de plată pentru fermierii ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren.

Încă din 7 iunie, respectiv 13 iunie, Irimescu lua în calcul prelungirea termenului de plată

Ministrul Agriculturii în exercițiu, tehnocratul Achim Irimescu, declara încă de luni, 13 iunie 2016, pentru Agerpres (www.agerpres.ro), că decidea să prelungească plățile către fermieri (Campania 2015) cu o lună de zile, „dar nu mai mult”, în condițiile în care la protestul organizat de LAPAR în data de 7 iunie 2016 acesta promitea solemn că nu va depăși termenul de 30 iunie 2016, dar strecura și acolo un „dacă” firav...

Oficialul guvernamental (contestat vehement de o majoritate largă de parlamentari) a precizat pe atunci că prelungirea cu o lună va fi transpusă în realitate dacă la nivelul Uniunii Europene se va lua decizia suplimentării termenului de plată fără penalizări de la 30 iunie la 15 noiembrie, fapt confirmat tot pe 13 iunie 2016 printr-un comunicat de presă al Comisiei Europene (CE).

Potrivit propriilor afirmații, fermierii mari aveau pe atunci de suferit, ei fiind cei aflați în control și către care ar trebui să se achite câteva sute de milioane de euro.

„Decizia mea este să prelungesc plăţile cu o lună, dacă se adoptă decizia la nivel european, dar asta nu înseamnă că îmi propun alte termene. Eu vreau să finalizăm plăţile la 30 iunie, dar pentru a nu avea influenţări de risc pentru buget, pentru că oricum fermierul nu va fi penalizat, o să prelungesc cu o lună, dar nu mai mult (...)”, declara Irimescu pentru agenția de presă Agerpres.

Tipic declarațiilor politicianiste, șeful MADR, Achim Irimescu își pornea discursul din data de 7 iunie 2016 cu acuze către fostul Guvern condus de Victor Viorel Ponta. Era de înțeles. Venise la protest ca un adevărat învingător.

„Nu se datorează Guvernului actual întârzierea. Am (...) recuperat foarte mult din întârziere. Spre exemplu, când am cerut o programare în ce dată vor începe plățile, mi s-a spus 27 aprilie; am reușit cu mari eforturi 8 aprilie. Sigur că vă înțeleg perfect și vă dau toată dreptatea, nu este normal ce se întâmplă, întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata banilor”, spunea că amărăciune în glas ministru tehnocrat. „Sunt convins că toți așteptați acești bani și vă înțeleg perfect. Este adevărat că au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți. Este vorba de faptul că ne-am complicat foarte tare anul trecut și au fost «n» scheme de plată (...). Eu înțeleg perfect nemulțumirea dumneavoastră și sunt alături de dumneavoastră, fiți convinși în acest sens. Am făcut eforturi foarte mari în ultima perioadă, s-a lucrat la APIA și noaptea, sâmbăta și duminica. Din păcate, directorul general Florin Faur, care a făcut eforturi foarte mari, a avut probleme medicale și este în spital. Sunt, repet, eforturi foarte mari pe care le face administrația, dar la fel, recunoaștem, s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată”.

El declara solemn la protestul LAPAR că plățile nu vor întârzia, iar data limită de 30 iunie a.c. va fi respectată. Cu toate acestea, dacă termenul va fi depășit, statul va plăti penalitățile. Mă întreb, din banii cui? Că nu cred că domnul ministru va scoate din traista sa diferența...

„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”.

Darea de seamă de marți 28 iunie 2016 - APIA a plătit 1,33 miliarde euro pentru un număr de 829.307 beneficiari

Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice din Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi buget naţional - a ajuns la 1,33 miliarde de euro pentru un număr de 829.307 beneficiari, potrivit informațiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), comunicate ieri, 28 iunie 2016.

Conform documentului de presă transmis de agenție, începând cu data de 23 iunie 2016, de când a început procedura de avizare la plată a fermierilor ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren (clasic, teledetecţie, eco-condiţionalitate), şi până marţi, 28 iunie, au fost autorizaţi un număr de 30.404 fermieri cu o sumă totală de 79,38 milioane euro.

„Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice din Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă FEGA, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - FEADR şi buget naţional, este de 1,33 miliarde de euro pentru un număr de 829.307 beneficiari”, se precizează în comunicatul APIA.

APIA mai arată că, luni, 27 iunie, a fost plătit şi ajutorul excepţional, cu caracter temporar, acordat fermierilor din sectorul laptelui şi al produselor lactate, în sumă totală de 8.773.154 euro pentru un număr de 17.014 cereri. Ajutorul este reglementat de HG nr. 160/16.03.2016.

Îmi aduc aminte de luna noiembrie 2012, an în care LAPAR organiza un amplu miting împotriva guvernanților conduși pe atunci de Victor Viorel Ponta și nu dă deloc cu semnul egal când mă gândesc cât de bine a ieșit protestul de azi, 7 iunie 2016; fără nasuri sparte, îmbrânceli, amenzi și senzația de luptă pentru ceva.

De ce spun asta: rar mi-e dat să opinez pe tema protestelor; relatarea este mai la îndemână. Chiar și reportajul. Poate opinez bine, poate nu, până la urmă nici nu mai contează. Ce este important este faptul că în 2012 scriam cu patos de pe holurile Guvernului, alergând cu laptopul în mână către „câmpul tactic” din Piața Victoriei - „Un fermier s-a ales cu fractură de piramidă nazală, iar un altul cu traumatisme la ambele brațe, după ce amândoi au fost bruscați, conform declarațiilor lor, ridicați și duși cu forța în duba Jandarmeriei de către unii dintre luptătorii aflați în dispozitivul dislocat în fața Palatului Victoria, cu ocazia mitingului agricultorilor și zootehniștilor afiliați LAPAR, FCBR și HOLSTEIN.RO, «SOS Salvați Agricultura României»”.

Ce vremuri...

Azi am savurat cu plăcere două plăcinte, un suc de fructe și, cu reportofonul în mână, mă bronzam. Ba chiar am și socializat. Asistam însă pasiv la un show foarte bine pus la punct de altfel, unul total diferit față de lupta pe baricade din 2012 unde îl admiram pe Laurențiu Baciu care striga precum un vajnic luptător în oastea lui Ștefan: „Pe ei voinicii mei!”.

Nici discursul de astăzi al băcăuanului n-a fost lipsit de patos; prea mult. Oierii din fundal (bacii noștri vajnici, luptători până la ultima picătură de sânge) însă, dovedeau aproape cu lacrimi în ochi că problemele îi năpădeau, iar lupta lor era alta. Chiar au încercat să arunce laptele pe jos și cu grai dulce-amar arătau către aleșii din Parlament. A doua oară, în fața ministrului, au fost opriți. Deh, protocolul.

Ce a urmat însă?

Pentru a nu fi acuzat de părtinire, voi selecta o serie de afirmații apropiate declarațiilor de dragoste, direcționate dinspre organizatorii mitingului față de tehnocrați și politicieni, deopotrivă. De felul meu, sunt mai sindicalist. Cred în lupta poporului pentru binele tuturor. De aceea, nu sunt deloc de părere că adunarea de astăzi a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului.

Vinovata pentru întârzierea plății subvențiilor, o angajată APIA? Nu mai e vinovat „acel Horumbă”?

Primul paragraf care poate fi comentat este cel în care, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, vorbește despre „vinovata” care ar fi generat haosul din interioriul APIA, degringoladă care a scos în ultimele șapte luni în stradă mii de oameni, de trei ori. „Acel Horumbă”, Nicolae Horumbă pe numele său întreg, fostul director general adjunct al APIA ar fi „interpretat legislația europeană după bunul plac”, fapt care ar fi dus la întârzierea plății subvențiilor. Cine e până la urmă vinovat?

„Din sursă sigură, întârzierea plății către zootehnie este cauzată de faptul că un funcționar al APIA și-a permis să nu semneze un contract pentru că așa a înțeles doamna respectivă. Acea doamnă și-a luat în fiecare lună salariul, fără să fie penalizată, pentru că este iar o lege anapoda unde funcționarul public este Dumnezeu. Indiferent ce face, nu poate să ia nimeni vreo măsură cu el, pentru că este protejat de lege. Și chiar un ministru fiind, îl dă după aceea în judecată dacă ia măsuri de abuz în serviciu. Sunt stat în stat. Le-au creat aceste legi în care o parte din cei care numai consumă și nu produc, sunt apărați de legea respectivă”, a afirmat Baciu în deschiderea evenimentului.

Am încercat din trei să aflăm numele doamnei. Tot încerc...

Apoi, iată alte două elemente importante – funcționar „vinovat”, ministru „victimă”, aspecte rostite azi și menite să genereze anumite reacții în public. Doar zgomot de talangă am auzit. Sincer.

„În ultima vreme, spre deosebire de ceilalți miniștri, putem să-l asimilăm (n.r. - pe Achim Irimescu) cu un singur ministru care a ținut la agricultori – cu Remeș. Vreau să vă spun că este bine intenționat și un funcționar al statului poate face treabă dacă îl ajutăm și noi”, a fost prima declarație stupefiantă care mă făcea să cred că Laurențiu Baciu de pe acea scenă nu era acel Laurențiu Baciu pe care am ajuns să-l cunosc și să-l apreciez atât de mult. Luptătorul moldovean în care aveam încredere. Greșesc? Dacă da, îmi cer scuze. Înseamnă că n-am învățat nimic în toți acești ani de presă.

„Trebuie să înțelegem că prezența ministrului aici este să lămurească anumite probleme. Încă o dată fac apel, hai să punem întrebări pertinente, nu se rezolvă acum și să nu credeți că strângând din dinți sau arătând pumnul, rezolvăm vreo problemă. Este un respect pentru noi faptul că a venit încoace pentru că, până acum, și trebuie s-o recunoaștem, niciun ministru n-a venit în rândul nostru. Am colindat tot Bucureștiul acesta și nu s-a sinchisit nimeni, că n-a avut nimeni curajul răspunderii. Până la urmă el are o răspundere, a avut curajul și a venit aici. Acum ce facem? Îi luăm pielea? A lua o măsură cu un ministru care este de bună credință, nu rezolvă problema. Noi trebuie să căutăm acolo unde este buboiul, pe românește. Acolo trebuie să-l scoatem, și noi îl scoatem. Domnule ministru, noi vă mulțumim pentru faptul că ne-ați surprins cu vizita dumneavoastră, eu vă mulțumesc în numele tuturor, că au avut posibilitatea să veniți să ne explicați”.

N-am reușit să înțeleg ce se întâmplă. Recunosc, la proteste am mai fost. Rar mi-a fost însă dat să văd o asemenea apropiere între un fermier și un oficial guvernamental. Poate nu știu eu multe lucruri...

Laude și pentru Comisia de Agricultură

Același fenomen neînțeles s-a petrecut și atunci când și-au făcut apariția pe scenă, ca niște adevărați învingători, membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților; invitați de șeful LAPAR. Cea mai bună Comisie de 25 de ani încoace? Nu cu mult timp în urmă și aceștia erau huliți.

„Este cea mai bună Comisie de Agricultură de 25 de ani încoace, în care veteranul ei, domnul fost ministru, Petre Daea, are un cuvânt de spus. Nu o dată ne-a convins, chiar dacă dumneavoastră nu l-ați auzit, unii din noi au fost acolo că au fost chemați la foarte multe legi; aveai impresia că este un fermier înrăit. De asemenea, ne-am bucurat de intervențiile domnului Munteanu, de intervențiile domnului Scarlat, astfel că, în acest sens, am găsit la câteva legi, și vă asigur că le știu poziția, și Legea Vânătorii va ieși cum ne trebuie. S-a încercat, practic, prin acea lege, să-și bată cineva joc de noi, dar mai este timp suficient să iasă cum ne trebuie, cum, de altfel, sper domnule ministru Daea că n-o să vă despărțiți niciodată de acest segment al economiei naționale și, astfel, să vă gândiți atunci când se votează Legea 321, să votați o lege pentru români, în interesul securității alimentare românești. Și dacă mâine este pe ordinea de zi, aș vrea ca mâine pe timpul acesta sau ceva mai târziu să aflăm că Legea 321 a fost votată în favoarea noastră, a celor de aici, a agricultorilor din România”, a afirmat liderul LAPAR.

După mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Parcă jucam într-un film mut.

 „Astăzi eram adunați ca să discutăm modificări la Legea Cooperației. Vă anunțăm că avem de gând să scutim de impozit în primii cinci ani cooperativele care se înființează. De asemenea, domnul ministru ne-a anunțat că la negocierile cu cei de la Comisia Europeană. Există posibilitatea să intensificăm sprijinul financiar pe proiecte europene pentru cooperative, să ne ducem până la 80-90 la sută. Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”.

Deja nu mai înțelegeam nimic. Nu înțelegeam de ce fermierii sunt până la urmă acolo. Era miting de protest sau de susținere politică?

Politician cu ștaif și experiență, Petre Daea a preluat microfonul și a ținut și el un curs de retorică. El recunoaște că formatul de discuții preferat nu era nicidecum protestul și i-a rugat pe fermieri pe un ton ferm să-i lase pe deputații „agricultori„ în pace să muncească. Cert este că așa s-a întâmplat. Talăngi și... atât.

„Lăsați-ne împreună cu reprezentanții dumneavoastră care sunt aici sau care vor veni de mâine încolo la muncă în Comisie, să rezolvăm cu atenție, cu răbdare, cu echilibru, problemele pe care dumneavoastră le-ați ridicat. V-aș ruga să aveți încredere în colegii care vă reprezintă în Comisia pentru Agricultură și care sunt alături de dumneavoastră. (...) Astăzi sunteți la București să dialogați cu noi într-un format pe care eu nu mi l-aș fi dorit ca om, știindu-vă ce aveți de făcut acasă. Este doar o secvență a preocupării dumneavoastră. Lăsați-ne pe noi, împreună cu reprezentanții pe care îi aveți (și sunt oameni valoroși) să punem la punct ceea ce astăzi nu este în regulă și care vă dezavantajează viața și activitatea concretă”, a spus Daea.

Nu noi, ceilalți sunt de vină

Tipic declarațiilor politicianiste, șeful MADR, Achim Irimescu și-a pornit discursul de pe scenă cu acuze către fostul Guvern. Era de înțeles. Venise la protest ca un adevărat învingător.

„Nu se datorează Guvernului actual întârzierea. Am (...) recuperat foarte mult din întârziere. Spre exemplu, când am cerut o programare în ce dată vor începe plățile, mi s-a spus 27 aprilie; am reușit cu mari eforturi 8 aprilie. Sigur că vă înțeleg perfect și vă dau toată dreptatea, nu este normal ce se întâmplă, întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata banilor”, spunea că amărăciune în glas ministru tehnocrat. „Sunt convins că toți așteptați acești bani și vă înțeleg perfect. Este adevărat că au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți. Este vorba de faptul că ne-am complicat foarte tare anul trecut și au fost «n» scheme de plată (...). Eu înțeleg perfect nemulțumirea dumneavoastră și sunt alături de dumneavoastră, fiți convinși în acest sens. Am făcut eforturi foarte mari în ultima perioadă, s-a lucrat la APIA și noaptea, sâmbăta și duminica. Din păcate, directorul general Florin Faur, care a făcut eforturi foarte mari, a avut probleme medicale și este în spital. Sunt, repet, eforturi foarte mari pe care le face administrația, dar la fel, recunoaștem, s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată”.

El a promis solemn că plățile nu vor întârzia, iar data limită de 30 iunie a.c. va fi respectată. Cu toate acestea, dacă termenul va fi depășit, statul va plăti penalitățile. Mă întreb, din banii cui? Că nu cred că domnul ministru va scoate din traista sa diferența...

„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”.

Stenograma, sufletul protestului

Cum întotdeauna am încercat să dau dovadă de verticalitate, și de această dată las la latitudinea cititorilor să decidă dacă acesta a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului sau doar un miting de susținere. Poate greșesc eu...

Ca o paranteză, reiterez afirmațiile de susținere ale unui mare fermier român la adresa mea, cu ocazia unui eveniment care a avut loc la ASAS cu ani în urmă; după protestele din 2012. Era un mesaj de susținere și se termina cam așa: ... (...) este singurul jurnalist care nu mi-a denaturat mesajul, iar dacă greșesc cu ceva, îl voi lăsa să scrie despre asta”. Așa am și făcut.

Iată însă câteva dintre schimburile de replici între organizatori și invitați. Delicioase.

Laurențiu Baciu: „Acum însă, am eu o întrebare la dumneavoastră, ca să fie finală. Oamenii aceștia, până la 30 iunie a.c., vor primi toți banii?”.

Achim Irimescu: „Absolut!”.

Laurențiu Baciu: „Avem promisiunea unui ministru. Rămâne să mai avem răbdare încă trei săptămâni, să vedem ce minune. De nu, domnule ministru, acum știm să venim și pe jos. Nu ne mai trebuie jandarmi să ne ducă autobuzele, venim pe jos; cunoaștem drumul”.

Moise Ötvös: „Domnule ministru, încă o dată, vă rog, repetați, până la 30 iunie primim banii?”.

Achim Irimescu: „Absolut!”.

Laurențiu Baciu: „Domnule ministru, credeți că până în toamnă, reușim să scoatem o lege a vânzării terenurilor, în care să putem pune la adăpost integritatea poporului român?”.

Achim Irimescu: „Da, și avem un proiect în discuție, numai că aștept ca dumneavoastră, reprezentanții producătorilor, să veniți s-o agreăm împreună pentru că este o lege de care dumneavoastră beneficiați în primul rând. Este musai să ne consultăm cum ne-am consultat întotdeauna, pe toate actele legislative, cu dumneavoastră și cu Parlamentul. Și cele două Comisii de Agricultură ale Parlamentului au fost alături de noi. Este foarte important să nu iasă o lege fără acceptul dumneavoastră. Vă propun, dacă nu săptămâna aceasta, săptămâna viitoare să agreăm un proiect de act legislativ pe care să-l promovăm cât mai rapid”.

Laurențiu Baciu: „Și acum, pentru că, vedeți, oamenii sunt amenințați pe propriile lor proprietăți, legea vânătorii ne va scoate pe noi de sub lupa aceasta a infracționalității?”.

Achim Irimescu: „Este musai să discutăm și proiectul de lege privind amendarea Legii Vânătorii, pentru că eu cred că trebuie să stabilim un echilibru foarte clar între producători, între vânători; nu este normal, spun eu, ca să neglijăm inclusiv Constituția, legea fundamentală a țării și sunt aspecte, mi le-au sesizat juriștii care pun semne de întrebare. În acest sens trebuie musai să fim de acord asupra unui proiect de lege, în primul rând cu crescătorii de ovine, cu fermierii și cu Parlamentul pentru că trebuie să adoptăm legi care să nu introducă disensiuni între categoriile de utilizatori ai Fondului Cinegetic și, bineînțeles, fermierii noștri. În ochii Guvernului, toți fermierii sunt egali. Ca urmare, nu trebuie să creăm niciun fel de discrepanță între categoriile de fermieri”.

Ionică Nechifor: „Domnule Daea, aici în fața fermierilor, pentru că știm că în curând veți intra în vacanță parlamentară, promiteți-ne că Legea Vânătorii va fi votată până la vacanța parlamentară pentru că ne trezim în toamnă că vom fi scoși de pe proprietățile noastre. O a doua problemă domnule ministru Daea, promiteți-ne că mâine Legea 321 va fi votată, aprobată și susținută în așa fel încât produsul românesc să fie protejat și susținut chiar și de către parlamentari pentru că și dumneavoastră consumați acest produs”.

Petre Daea: „Eu sunt un om stăpânit și nu purtător de vorbe, ci de fapte. Lăsați-ne să lucrăm împreună cu dumneavoastră și să facem ceea ce ne-ați solicitat”.

Quod erat demonstrandum.

Producătorii din sectorul agroalimentar protestează astăzi, începând cu ora 12,00, în Parcul Izvor din faţa Palatului Parlamentului, nemulţumiţi de întârzierea plăţii subvenţiilor din agricultură, dar şi din cauza amânării unor legi esenţiale pentru sector.

Mitingul de protest este organizat de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), împreună cu Federaţia Romovis, Federatia PROOVIS, Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine din România (Dobrogea), Asociaţia Crescătorilor de Bovine din judeţul Covasna, Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Vaci de Carne, Federaţia Naţională CAPRIROM.

Fermierii cer reglementarea fiscalizării (TVA, subvenţiile nu trebuie supuse fiscalizării, producătorii agricoli sunt supuşi unor abuzuri ANAF), iar responsabilii de întârzierea subvenţiilor să suporte consecinţele. Totodată, ei solicită ca vânzarea terenurilor agricole către străini să fie stopată în regim de urgenţă şi reglementări clare pe Legea etichetării produselor agroalimentare şi pe Legea Vânătorii, cea care, după „expirarea” OUG 60/2015, blochează din nou păşunatul între 6 decembrie şi 24 aprilie şi limitează numărul de câini la turma de oi şi pe Legea 321, produse româneşti în supermarketuri.

LAPAR precizează că mitingul este autorizat de catre Primaria Municipiului Bucureşti conform protocolului semnat miercuri, 1 iunie 2016 şi nu are nicio legătură sau caracter politic.

Schema desfășurării protestului:

- între orele 10:00 - 11:00, afluirea autocarelor din provincie către următoarele locuri stabilite la intrările în București: A1  în dreptul liceului Industrial Auto nr. 8, pe banda 1 de circulație; DN.1 – la Fântâna Miorița, pe banda 1 de circulație; - DN 2 și A3 - Șoseaua Colentina, în dreptul Parcului Plumbuita, pe banda 1 de circulație; - A2 - zona Policolor; - DN 6 - Șoseaua Alexandriei, zona Penitenciar Rahova;
- 11:00 - 12:00 – afluirea autocarelor din provoncie, sub supravegherea forțelor de ordine, din punctele de intrare în București spre alveola Parc Izvor. Debarcarea participanților se va face pe strada Izvor, tronsonul cuprins între Bulevardul Libertății și strada B.P. Hașdeu, pe banda 1 de circulație;
 - după debarcarea participanților, autocarele vor fi îndrumate de către forțele de ordine pe B-dul Tudor Vladimirescu, unde acestea vor rămâne staționate până în momentul defluirii participanților;
 - 11:00 - 12:00- grupare fermieri în alveola Parc Izvor;
 - 12:00 - 16:00  - miting;
 - 16:00 - 16:30 - defluirea individuală a participanților.

Pe o ploaie mocănească, mai multe mii de fermieri au protestat miercuri, timp ce aproximativ cinci ore, în Parcul Izvor şi în faţa Guvernului, principala nemulţumire a acestora fiind legată de faptul că nu şi-au primit subvenţiile.

Unul dintre manifestanții nemulțumiți, prezent miercuri în fața Palatului Parlamentului și în Piața Victoriei, a fost și Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.

Într-o dezbatere organizată ad-hoc de radio Antena Satelor cu ocazia protestului la care a fost invitat și oierul, acesta s-a plâns că fermierii unguri primesc plăți pe cap de animal de cinci ori mai mari decât cele din România, „o diferență semnificativă” în viziunea sa, în condițiile în care, la noi în țară, subvențiile sunt mici și întârziate, fapt care a generat pierderi în condițiile unui an 2015 deosebit de dificil pentru agricultură.

„Nu avem încă o dată certă pentru primirea subvențiilor, astfel încât crescătorii să-și poată face o strategie în acest sens. Am dori, (...) nu de pe o zi pe alta cum vor domnii guvernanți să transforme asociațiile în cooperative, dar cel puțin într-o perioadă de până la trei ani să se armonizeze dacă se poate nivelul de subvenționare a României cu nivelul (...) țărilor din Uniunea Europeană. Și dăm exemplu Ungariei, unde acest nivel este de cel puțin cinci ori mai mare decât al României. (...) De exemplu, de la Uniunea Europeană un crescător din Ungaria primește peste 6.700 de forinți, iar de la statul maghiar 3.000 de forinți. Dacă îi însumăm iată că ajungem la vreo 31,16 euro, față de cei 4,5 - 4,8 euro ai României este o diferență semnificativă”, a mărturisit cu amărăciune în glan Horia Moruțan.

O altă problemă semnalată de crescătorul de ovine din Alba a fost și cea legată de transformarea asociațiilor în cooperative, în vederea alinierii la cerințele UE privind statutul de fermier activ. Moruțan crede că acest lucru trebuie realizat treptat, nu de la un an la altul

„Dacă trebuie să ne transformăm în cooperative ne vom transforma, dar ca în orice țară civilizată, procese de acest gen se fac printr-o strategie națională, guvernamentală, lin, în timp, astfel încât să nu existe șocuri. Ne-am străduit de 15 ani și în momentul în care am pus cât de cât asociațiile pe picioare, trebuie să ne transformăm. Ne transformăm, dar haide să stabilim un interval mai lung, nu putem de pe un an pe altul. Asociațiile județene au un rol de promovare a intereselor crescătorilor și aducerii unei imagini pozitive”, a mai arătat oierul.

Acestea nu au fost însă singurele revendicări. Și relația cu Apele Române, mai exact costurile „exagerate” practicate de instituție la nivel local pentru utilizarea apei la irigații și pentru adăparea animalelor a reprezentat o altă nemulțumire amintită de Moruțan, alta decât cele vehiculate de organizatorii protestului. Conform aprecierilor sale, în maximum șase ani de zile, pe lângă diminuarea șeptelului, în Alba nu va mai exista cultură de sfeclă de zahăr din cauza lipsei apei.

„Noi, în județul Alba, beneficiem de la Dumnezeu de râuri, pârâuri, râul Mureș, Ampoi ș.a.m.d. Marea noastră problemă este instituția Apele Române. Nu se poate decât într-o țară ca România, cu astfel de politicieni, fără voință politică, ca o astfel de instituție care, până la urmă, nu este ea de rea credință, dar în contextul în care nu este un fond legislativ, pentru că noi nu putem lua apă nici din Mureș din cauza unor taxe exagerate, unor costuri cu autorizări exagerate. Am încercat, am pus aceste probleme pe tapet, pentru că nu este numai problema crescătorilor de animale. Noi am pus-o datorită intereselor pe care le avem noi, crescătorii de oi.

Există însă și cultura mare. Din cauza modificărilor climatice, în județul Alba, în 5-6 ani de zile, sfecla de zahăr va dispărea. Dar de ce să dispară, dacă există posibilitatea irigării? Toți oamenii vor să plătească, dar nu niște sume exagerate. Suntem chiar penibili din acest punct de vedere. Vor veni și cultura mare lângă noi, vor veni și producătorii de trandafiri, pomi fructiferi ș.a.m.d. (...) În zona Ciumbrud-Aiud există populație de oameni extrem de gospodari care și ei vor fi alături de noi, producătorii de arbuști, de pomi de flori etc.”, a conchis dr. Horia Moruțan.

Alături de el, la proteste, a fost și Vingărzan Vasile din Sântimbru, Alba. Fermierul și-a exprimat nemulțumirea față de cum anume gestionează unele asociații și primării pășunile. El se plânge că instituțiile mai sus menționate nu fac altceva decât să încaseze subvenția, fără însă a se gândi inclusiv la resursa de apă pentru animale, poate cel mai important aspect.

„Pășunile le-au luat asociația. Acolo a fost o măgărie, o porcărie. (...) Eu car apa cu cisterna. (...) Nici măcar drumul în pășune nu există la ora actuală, după 20 de ani. Tu iei banii eu sunt cu stâna. Dacă s-a dat o lege de ce nu o respectă? Eu am respectat-o, că și așa muncesc acolo zi și noapte, dar cei care au luat banii, asociația și primăria, se tot încurajează una pe alta. Dacă tu nu ai drum din sat, drumul care duce la pășunea pe care tu iei banii, la nivel de primărie sau nivel de asociație, atunci despre ce discutăm?”, a mărturisit cu amărăciune în glas Vasile Vingărzan. „Nu există apă! Eu de 20 de ani car apă în pășune. I-am spus și primarului că nu am apă; ridică din umeri toți. (...) Până când trebuie să ne luptăm cu acești oameni? Că aștia sunt mai răi ca fiarele. Cu fiarele ne-am luptat și n-am murit, dar ăștia ne omoară, ăștia sunt mai puternici”.

„Cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate”

Destul de slab vizibil după scandalul Brădet, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a precizat că cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate, restul urmând să fie analizate foarte serios. Concret, el a spus că în ceea ce privește Legea 17 a vânzărilor terenurilor agricole către străini, în perioada următoare se va veni cu amendamente necesare reglementării corespunzătoare a domeniului.

„Eu am avut multe reuniuni cu fermierii şi cred că, în mare parte, revendicările au fost rezolvate, iar restul le analizăm foarte serios şi căutăm soluţii legale ca să nu fie penalizate. De exemplu, Legea 17 privind vânzarea terenurilor agricole pentru străini, nu o suspendăm, ci venim cu amendamente ca să reglementăm mai bine domeniul. Legea cu etichetarea din sectorul laptelui depinde de Parlament, iar taxele de ambalaj de Ministerul Mediului. În ceea ce priveşte amânarea plăţii impozitelor până la plata subvenţiilor, cred că este o treabă delicată şi nu ţine de ministerul nostru, dar o să vorbesc cu ministrul Finanţelor. Oricum subvenţiile pentru crescătorii de animale le vom da până la sfârşitul lunii mai”, a afirmat șeful MADR.

Pe de altă parte, Claudiu Frânc, președintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) și unul dintre inițiatorii protestului, a declarat că fermierii solicită în principal modificarea a cinci acte normative, eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor agricole pentru a primi subvenţii pe suprafaţă, o schemă de ajutor în sprijinul fermierilor mici Legea 321 privind vânzarea produselor agricole, dar și altele.

„Este vorba despre pachetul legislativ, cele cinci acte normative pe care vrem să le modificăm. Prima este suspendarea aplicării Legii privind vânzarea pământurilor către străini, apoi revizuirea de urgenţă a Legii pajiştilor, promovarea de urgenţă a Legii privind etichetarea laptelui şi produselor lactate şi aprobarea de urgenţă, azi (miercuri - n.r.), în Comisia de agricultură, a Legii 321 privind vânzarea produselor agricole şi poziţionarea şi taxele de raft din hipermarket. Asta din punct de vedere legislativ. În ceea ce priveşte revendicările pentru Ministerul Agriculturii şi Guvern, principalele solicitări sunt: eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor pentru a putea beneficia de subvenţia pe suprafaţă, o schemă care să vină în sprijinul fermierilor cei mai afectaţi, care sunt fermierii mici... ”, a spus șeful FCBR, întărind spusele ministrului de resort că o parte dintre revendicări au fost rezolvate.

La doar câteva ore de la aceste declarații, Frânc adăuga că Legea etichetării laptelui şi produselor lactate va fi operaţională în două luni, iar Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, a declarat, miercuri, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, în timpul protestului din faţa Guvernului.

Acesta a precizat totodată că va intra la discuţii suplimentare cu reprezentanţii Executivului pentru a analiza situaţia subvenţiilor din sector.

"Ne-am întâlnit cu reprezentanţii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor şi avem toate garanţiile că Legea etichetării (laptelui şi produselor lactate n.r.) va fi operaţională, în România, în două luni. Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare (n.r. - 28 martie – 1 aprilie 2016) pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor pentru a putea aduce, între timp, modificările de care avem nevoie. Şi tot săptămâna viitoare într-un grup reunit al celor două Camere ale Parlamentului să iniţiem procedura de suspendare a aplicării prevederilor Legii de vânzare a terenurilor agricole către străini, respectiv Legea 117. De asemenea, încercăm că până în iunie să avem funcţională şi modificarea Legii 320 privind comercializarea produselor agricole", a adăugat Frânc.

22 martie, ziua marilor consfătuiri la sediul MADR

Marţi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, avea o întâlnire la sediul ministerului cu același Claudiu Frânc, liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, cu preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte, Gonțea Eugen, şi cu reprezentanţi ai Federației Pro Agro, pentru a găsi o variantă prin care asociaţiile crescătorilor de animale constituite în baza OG 26/2000 şi cooperativele constituite în baza Legii 566/2004 să îndeplinească condiţia de fermier eligibil pentru schema de plăţi directe.

Cu această ocazie au fost discutate aspecte legate de posibilitatea ca aceste forme asociative ale crescătorilor de animale să aibă alocate coduri ANSVSA temporare pe pajiştile concesionate de la consiliile locale unde se deplasează şi păşunează animalele membrilor.

O altă idee desprinsă în urma discuţiilor a vizat necesitatea transmiterii către Asociaţia Comunelor din România şi către Instituţiile Prefectului a semnalelor venite din teritoriu pentru a nu rezilia contractele de arendare ale păşunilor având în vedere cadrul legal existent.

A fost agreată totodată și ideea de a fi continuate discuţiile cu experţii tehnici de la Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală privind măsurile de agromediu - schemele aplicate pe partea de dezvoltare rurală în ce priveşte partea de agromediu şi climă.

Mai mult, în ziua protestului, adică miercuri, 23 martie a.c., același Minister al Agriculturii transmitea că șeful instituției, același Achim Irimescu, avusese tot cu o zi în urmă o altă întâlnire la sediul instituţiei cu reprezentanţi ai Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) şi Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), și ele entități implicate în organizarea protestului.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, principalele teme de discuţii au vizat criza care afectează producătorii români pe fondul embargoului impus de Rusia, dar şi stadiul plăţilor acordate în cadrul angajamentelor de bunăstare a animalelor – Măsura 215 din PNDR.

Reprezentanţii crescătorilor de porci au ridicat pe parcursul discuţiilor mai multe probleme cu care se confruntă sectorul, în special pierderile mari în contextul crizei înregistrate la nivel european, aceştia solicitând un sprijin de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru reglementarea preţului de referinţă la cumpărarea porcilor vii.

Totodată, a fost adusă în discuţie situaţia controalelor sanitare-veterinare la carnea congelată şi preţul foarte scăzut la importurile care intră în România.

„Există indicii că în relaţia cu hypermarketurile nu sunt respectate de către toţi operatorii unele din condiţiile impuse (de exemplu cele referitoare la etichetare), fiind acceptate de către reţelele comerciale şi produse promovate pe piaţă prin practici neloiale sau anticoncurenţiale. A fost prezentată situația importurilor, exporturilor și a consumului de produse avicole în România, concluzionându-se că sunt necesare unele măsuri care să protejeze producătorii români, inclusiv prin întărirea sistemului de supraveghere a importurile și exporturile de produse alimentare şi a preţurilor practicate pe piaţă”, a afirmat în cadrul reuniunii Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Totodată, au fost propuse unele măsuri de relaxare fiscală pentru fermierii din cele două sectoare zootehnice și introducerea în PNDR 2014-2020 a Măsurii 14 - Bunăstarea animalelor care să fie adresată fermelor noi, dezvoltate sau modernizate prin fondurile europene adresate agriculturii şi dezvoltării rurale şi care nu au în prezent angajamente în derulare pentru bunăstarea animalelor în cadrul Măsurii 215 din PNDR 2007-2013.

La rândul său, șeful MADR a propus o întâlnire cu Parlamentul, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, pentru a identifica soluţii care să vină în sprijinul producătorilor români.

În cadrul discuţiilor s-a agreat totodată necesitatea consultării sistemelor de sancţiuni aplicabile beneficiarilor Măsurii 215 cu reprezentanţii sectoarelor de creştere a porcilor şi păsărilor. Subiectele sensibile semnalate de aceştia se referă la stabilirea eligibilităţii efectivelor de păsări în corelare cu scăderea perioadei ciclurilor de producţie pe fondul îmbunătăţirii performanţelor exploataţiilor de creştere a păsărilor, precum şi la aplicarea sancţiunilor administrative pentru efectivele declarate. Aceste aspecte vor fi analizate în discuţiile tehnice care vor fi organizate în perioada următoare împreună cu reprezentanţii instituţiilor implicate în elaborarea şi implementarea Măsurii 215.

Filmul unui alt protest

Miercuri, 23 martie 2016, fermierii au manifestat în Parcul Izvor, iar în jurul orei 14,00 au plecat spre Piaţa Victoriei, unde au continuat protestul. Inițial, organizatorii au obţinut aprobare de la Primărie pentru 3.000 de persoane, în Piaţa Izvor. Dacă la început protestatarii erau nervoşi, au încercat să forţeze cordonul de jandarmi şi au vărsat lapte pe asfalt, după ora 12:30 spiritele s-au mai liniştit, a fost pusă muzică de fanfară, iar unii dintre ei au început să cânte.

Totodată, protestatarii au agitat clopote şi pancarte pe care scria: „Pentru ce au luptat strămoşii, să vindeţi voi coloşii?”, „Mai multe produse româneşti în magazine”, „Aţi schimbat Guvernul să vindeţi terenul!”, „Ne dorim comerţ echitabil”, „3,5 RON/kg carnea de porc la poarta fermei. Ne sufocăm”, „Preţuri de nimic la poarta fermei, preţuri mari la consumatori. Fermele româneşti falimentează”.

În timp ce oierii protestau de zor, nemulțumiți de modalitatea cum a fost modificată Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic (amendată prin Legea 149/2015), parlamentarii noștri își asigurau fără jenă bătrânețile și își votau pensiile speciale.

Am sosit în Parcul Izvor în jurul orei 11:30 pregătit, ca de obicei, pentru o nouă întâlnire cu prietenii oieri. Eram sigur că voi da și de colegii jurnaliști, deja ciorchine pe lângă liderii crescătorilor de ovine care aveau să-și expună nemulțumirile și să îndemne la scandări, tablou similar cu protestele acelorași personaje din aprilie 2015 (aprilie, lună buclucașă, știm cu toții de ce!). Vă explic la urmă ce-i cu ea. Predestinat parcă.

Mă și vedeam fotografiind din nou dronele Jandarmeriei, așa cum făceam la cealaltă demonstrației a oierilor, cea din fața Palatului Victoria, de pe vremea fostului ministru Daniel Constantin, instrumente de ultimă generație menite să fie adevărați „ochi din cer” ai bravilor soldați în albastru. Ceva însă nu se lega. Drone nu erau (cel puțin nu le-am văzut eu), jandarmii călare fraternizau deja cu oierii, discutau de vaccinările cailor, lucruri serioase, nu glumă. A, și n-am mirosit iz de gaz lacrimogen.

Am văzut însă cu ochii mei amploarea evenimentului abia când am ajuns „la o aruncătură de băț” de intrarea în Camera Deputaților, zona Izvor. N-am avut prea mult timp de contemplare. Căutam deja cu fervoare prima „victimă”, un lider al oierilor care să-mi povestească de ce sunt acolo; un „vox” absolut necesar.

Imediat am dat cu ochii de Dumitru Andreșoi, „regele ciobanilor” catalogat prea ușor de presa de scandal. Asta în timp ce mă gândeam olecuț cum e să faci comerț cu cușme (da!, din blană de miel, neagră), așa, ca de la oier la oier.

Domnia sa înroșea însă telefonul. Negocia prezența sa la sediul APIA pentru a discuta în jurul orei 14 situația subvenției pe cap de animal. Ne cunoșteam. Mi-a cedat câteva minute. L-am „luat” direct cu carnetele de comercializare, problema-generatoare-de-țepe printre oieri: „La carnetele de comercializare, una dintre probleme este când se eliberează formularul de către fermier; se semnează că s-au primit banii. Este o mare aberație pentru că fermieri de-ai noștri au livrat animalele către anumite firme, iar acestea nu le-au mai dat banii. Acolo apărea însă că oierii au încasat sumele, iar acest lucru nu se întâmplase. Peste 5.000 de lei nu mai ai voie să încasezi cash, ci prin bancă. Unii cumpărători de rea-credință au spus că renunță la cash și fac virament bancar; nu au mai depus banii în cont. În Cluj, știu câțiva fermieri din niște comune de acolo care au rămas fără niciun miel. Toții mieii i-au dat și n-au încasat niciun ban. Sunt oameni disperați. Cumpărătorii de rea-credință au de obicei firmele în insolvență sau în faliment. Mai recuperează dacă ai ce. N-ai ce-i face”.

A trebuit să opresc reportofonul. Telefonul lui Andreșoi suna încontinuu. M-am ținut însă scai de om și l-am „prins” iar. „Cum domnule Andreșoi?”, îl chestionam eu pe hunedorean, „De efectele nefaste ale Legii 407 nu discutăm?”. Atât mi-a trebuit: „Părerea mea că suspendarea efectelor legii 407 ar trebui făcută prin Ordonanță de Urgență și pe urmă s-o modificăm cum trebuie. Sincer, nu am cuvinte să calific o asemenea lege. Stau și mă gândesc – suntem de rânsul Europei. Și aceste amendamente aberante au fost introduse în acest an! Anomalia la fondurile de vânat este următoarea: – pe proprietatea mea, vânătorul poate vâna. Este proprietatea mea personală, nu i-am concesionat lui terenul să vâneze, dar el o poate face! Și totul în baza legii! Dacă și terenul meu este limitrof suprafeței concesionate de vânători, ei tot pot să treacă cu mașinile pe terenurile mele, să împuște tot. Aici vorbim de terenuri în proprietate și în arendă. Eu am mii de hectare, credite la bănci”. Epuizasem subiectul stabulației obligatorii la oi. Nu se epuizase însă recitalul. Am continuat să fiu umbra lui Andreșoi, în condițiile în care domnia sa se alăturase deja altui grup de jurnaliști. Hop și eu! Am prins ca din zbor subiectul dureros al numărului de câini la stână. Nu înțelegeam însă dacă în ochii oierilor care ne înconjuraseră erau lacrimi sau nu. Eu eram atent tot la Andreșoi.

„La mine în zona de munte, unde pășunez eu, am nevoie de minim cinci câini la turmă, maxim opt-nouă (asta la o mie și ceva de oi). Cum să acopere doar trei câini suprafața pe care se împrăștie 1.500 de oi? La 1.000 de oi, în zona de munte, nevoia minimă este șapte-opt câini. Animalele sălbatice s-au înmulțit în România de intră chiar și peste noi în case. Dezastrul cinegetic s-a făcut nu din cauza câinilor, ci din cauza vânatului excesiv și tăierilor abuzive de masă lemnoasă. S-au distrus habitatele vânatului și au intrat la noi. Ne mănâncă animalele, ne mănâncă pe noi în case, acolo s-a făcut dezastrul, nu la noi. Câinii noștri mănâncă urs sau lup?

La rasa Țurcană care este o rasă rustică, de exemplu, cât este pământul «gol», fermierul îi dă un surplus de 300-400 de grame de porumb. Intrând cu ele pe stabulație, trebuie să le asiguri fân, lucernă, să crești la un kilogram de porumb; costul pe cap de animal crește cu cel puțin 50-60 la sută”.

Era clar pentru mine. Lucrurile se precipitau. Oricum, veneau spre noi valuri-valuri de oieri cu mițoase, cu clopuri sau căciuli, ghioage, geci de piele, pantofi, jeanși, talăngi, fluiere, vuvuzele, smartphone-uri; fiecare cu ce putea. Nu m-am dezlipit însă de sursă.

„Este un război mai vechi. Au fost diferențe de opinie între noi și vânători; acum s-au acutizat. Ei încet, încet, au încercat să pună stăpânire legislativ pe noi. Ce război economic să am eu cu vânătorul când ăla nu produce nimic? Nu este concurentul meu. Ăla distruge. Noi am depus amendamente în Comisia de Agricultură pe noul act normativ care a modificat Legea 407, dar nu s-a ținut cont de ele”, a conchis Andreșoi. „Gata! Vorbim după!”, a tăiat-o rapid. Nu era o mare problemă. Apăruse la orizont Marcel Andrei, președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România.

„Nu vrem suspendarea Legii 407. Vrem abrogarea ei!” - Marcel Andrei

Nu mi-a fost greu să dau de „șeful” oierilor din această zi. El a întocmit lista cu revendicări. Era clar că era un „must” să vorbesc și cu el. Concurența era la coadă...

Prima întrebare, primul punct pentru mine: „Ce vreți să faceți cu Legea 407? Doriți suspendarea ei, așa cum mi-ați spus ieri? Doriți Ordonanță de Urgență?”. Se vorbea deja de abrogare. Eu calculam însă. Ca la șah. Vine „pe țeavă” întrebarea cu subvențiile, încă ceva, și gata materialul. Știm deja că se poartă „spargerea” informației în presa agricolă online. Să fie multă (recunosc, și eu îmi doream asta). Mi-am dat seama însă că doar din știri, n-ai cum să povesteși ce-a fost la Palatul Parlamentului astăzi, 15 decembrie, zi cu soare, așa, cam de primăvară, de plimbat pe lângă oi pe tăpșan. Într-o lună a lui aprilie?

Imediat, șeful Sindicatului Oierilor a „percutat”: „Noi nu vrem suspendarea legii, cerem direct abrogarea, după care să se formeze o comisie mixtă (...). Ca o paranteză, Ministerul Agriculturii este instituția care trebuia să ne reprezinte în primul rând interesele. Către MADR am înaintat adrese nenumărate pentru a intermedia o comisie interministerială formată din Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și noi, pentru a avea o discuție pe această lege, s-o armonizăm, să fie bine pentru toată lumea. Am fost refuzați. Nu au făcut nimic, așa că nu ne putem aștepta la cine știe ce pretenții din partea Ministerului Agriculturii”. Cam scump la vorbă domnul Andrei. Sau nu pusesem eu întrebarea cum trebuie?

Am virat-o direct către subvenție (subiect aflat pe lista de revendicări, alături de câini cu jujeu, stabulație forțată și altele), în speranța că voi obține mai mult. Deja se prefigura „marfă” pentru un articol pe cinste, mai ales că Marcel Andrei îl luase deja în cătare pe fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin: „Cu subvenția, ceea ce a făcut domnul fost ministru (n.r. - Daniel Constantin), cu toate că de morți se vorbește numai de bine, efectiv și-a bătut joc de noi, de crescătorii de animale. În primul rând, de la emiterea celebrului Ordin 619 de depunere a cererilor care a fost emis târziu, foarte prost, foarte stufos. Încă de pe atunci eu l-am atenționat pe domnul ministru și i-am spus că acest Ordin nu poate fi înțeles nici de angajații APIA, dar decum de un crescător. Răspunsul dânsului a fost foarte simplu – angajații APIA trebuie să-l înțeleagă pentru că le-am mărit salariul cu 60%. Dacă le-a mărit salariul înseamnă că trebuie să le bage și mintea în cap?

La ovine, subvenția este undeva la 20-22 de lei pe cap de oaie. Se mai dă plata decuplată de producție pentru cei înscriși în Registrul Genealogic încă 7 euro, dar la cerințele care sunt acolo, crescătorii nu le pot îndeplini și acolo riscă inclusiv dosare penale pentru că ar fi fals în declarații. Eu i-am sfătuit pe crescători mai bine să renunțe la cei șapte euro decât să să se trezească cu dosare penale. Eu efectuez controlul oficial al performanței la bovine. Ei, să știți că și aici deconturile se fac cu mare întârziere, tot felul de piedici avem din partea acelei agenții denumite ANARZ, dar pentru noi nu sunt banii să ni se plătească deconturile pentru manoperă, dar pentru ei s-au găsit bani să cumpere o flotă de mașini de Skoda cu care să se plimbe”, conchidea Marcel Andrei. Deja și el avea alte treburi și părăsea careul de jurnaliști.

Lucrurile începeau să se precipite, cădeau primele garduri ale Jandarmeriei. Dar eu îl vedeam pe Dorin Cojocaru, directorul general APRIL, un prieten al oierilor. Ratam momentul? Aveam pe altcineva pe lângă mine? Nu! Pe el atunci.

„Câinii sunt angajații mei. Tu, stat, îmi limitezi numărul de angajați?” - Dorin Cojocaru

Cum opinia sa este respectată în sectorul laptelui, a fost și este alături de fermieri, dar și de partea procesatorilor, cum cota laptelui de oaie și capră cuprinde 20% din piața procesării, și acest sector trebuia să-și exprime părerea. „Aplicabilitatea Legii 407 ar putea genera probleme în piață? E moral ce se întâmplă cu acești oameni?” Răspunsurile lui Dorin Cojocaru (ca simplu cetățean, nu șef APRIL) au venit ca unse...

„Nu este moral, pentru că toată transhumanța (tradiție românească) se distruge. Este neconstituțională legea. Pe terenul meu pot să fac ce vreau. Cu numărul de câini este o aberație. Eu cred că se încalcă legea protecției animalelor. Ce fac? Îmi omor câinii acum? Eu trebuie să apreciez în funcție de rasă numărul de câini cu care îmi fac treaba, așa cum orice persoană poate ține oricâți câini vrea, atâta timp cât plătește impozit. Nu mă restricționezi tu stat pe mine fără să-mi dai soluții! Sunt angajații mei! Tu îmi limitezi numărul de angajați? Este discriminatoriu, neconstituțional și facem legi aberante fără să dăm soluții.

Din total lapte procesat în România, laptele de oaie reprezintă cam 20%. În cazul în care nu se va rezolva prea repede această problemă legislativă, va exista un impact asupra ofertei de lapte de oaie și capră. Oierii noștri nu au grajduri construite pentru stabulația de iarnă. La noi este transhumanță – vara la munte, iarna la șes. Pe mine mă deranjează că sunt specialiști în Comisia de Agricultură și nu sunt solidari cu oierii”, declara pe fugă Dorin Cojocaru. Prietenii săi Ionică Nechifor, Marcel Andrei și alții fugeau către garduri. Jandarmii cedaseră fără violență/ripostă baricada din fața Palatului Parlamentului. Oierii erau deja pe gard și scandau: „Hoții! Hoții!”. Dacă eram în pantofi de parlamentar, sigur îmi era frică. „Ce noroc pe mine. Sunt gazetar”.

Am luat-o la pas cu valul de protestatari către Piața Constituției și apăsam cu înverșunare butonul declanșator al aparatului de fotografiat. „Moment memorabil. Trebuie să am fotografii la arhivă”. Ce bine că am făcut asta. Reportofonul înregistra efectul sonor în continuare.

„Sunt și vânător, și crescător de animale. Voi fi nevoit să «fac dispăruți câinii» sau să-i ascund” - Pop Eremia, Reghin

Încă nu luasem hotărârea dacă să plec sau nu. Marea masă de oameni se spărsese și grupuri masive înconjurau deja Casa Poporului. Zona intrării la Senat era ocupată. Senatoarea Cristiana Anghel avea discuții cu un grup de protestatari, situație care la un moment dat a degenerat.

Am rămas însă în Piața Constituției. Trebuia să ascult testimonialul unui baci sprijinit în ciomag. După port, părea un oier înstărit, cu multă carte. Ce era important, jurnaliștii, ciorchine lângă el. M-am apucat de treabă. Discuția ajunsese la numărul de câini. Ce m-a atras? Că vorbea la mișto de unii deputați ca fiind noua „nobilime” a țării: „Am în jur de 600 de oi și câini șase. Eu sunt și vânător, întâmplarea face, și crescător de animale. Ce-o să fac? Suntem puși în situația ori să dispară câinii, ori să-i ascund. Eu sunt convins că acest subiect a pornit de la doi-trei senatori și deputați (printre care și Atilla Kelemen) și apoi s-a extins apoi la un număr foarte mare de senatori și deputați care se consideră noii nobili ai României.

Există riscul însă ca acest subiect să se transforme indus într-un conflict între vânători și crescătorii de animale. Este fals. (...) Vânătorii trebuie să-și vadă dimensiunea lor sportivă, cum a fost de când este lumea, de când aveam grofi; ne lăsau să vânăm. Și păstorii să-și crească animalele. Nu se poate veni cu bocancul”.

Îmi era de ajuns. Dar nici acum n-am putut pleca. O fanfară cânta vesel lângă noi. Doi oieri dansau în jurul cușmelor. Jandarmii nu mai aveau căștile de protecție pe cap. Delicios moment. Inedit. O mașină TVR a oprit și a înregistrat dansul. Doar eu și cameramanul (pe care întâmplător îl cunoșteam) eram lângă oierii cântăreți. Și eu, și Marius (că așa îl cheamă), încercam să găsim un loc mai bun pentru a surprinde momentul. Gata. Era momentul să plec.

Dansul oierilor (video)

Șeful Comisiei de Agricultură, Nini Săpunaru, recunoștea la televizor că vânătorii au făcut un lobby puternic pentru legea în cauză

Când am auzit asta, iar mi s-au aprins beculețele. Noi nu avem vreo lege care să reglementeze lobby-ul. Locația în care mă aflam îmi permitea înregistrarea audio. Jurnaliștii, bineînțeles ciorchine (scuze pentru repetiție) la ieșirea din sala Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților. Se terminase întrunirea cu oierii. La acea oră, soluția viabilă era încă Ordonanța de Urgență menită să schimbe parte din actul normativ blamat de oieri.

„Rolul unei Ordonanțe de Urgență, că de aceea este OUG, este să clarifice anumite chestiuni de urgență. Dacă sunt două-trei articole care deranjează acut în această perioadă le rezolvăm acum, repede. Restul articolelor pe care le acuză oierii, avem timp să le discutăm în comisii și să vorbim.

Să știți că și noi am votat la un moment dat împotriva acestei legi. Și președintele a întors-o. Această lege nu a fost numai opera Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a fost și a Comisiei de Mediu. Până la urmă trebuie să existe o Lege a vânătorii. Că se pot face anumite mișcări, că majoritatea parlamentară la acel moment a avut o viziune greșită, asta este de rezolvat.

Nu există vânător care să nu-și fi susținut această lege, au avut un lobby extrem de puternic, recunosc acest lucru, dar asta este absolut normal, se întâmplă în Parlament tot timpul când sunt legi care sunt importante pentru anumite categorii de persoane. Să nu uităm că această lege a fost întoarsă din plen de două ori, a stat un an de zile în Parlament până a ieșit în această formă. Este o greșeală. Cred că acel text cu pășunatul este o greșeală, adică nu era rolul Legii vânătorii să vorbească de interzicerea pășunatului de la 5 decembrie la nu știu cât; asta era treaba Agriculturii. Trebuia s-o lase la Legea zootehniei”, preciza Săpunaru undeva pe la ora 16.

Lovitura de grație via Dan Suciu: „O lege inițiată în Parlament nu poate fi modificată prin Ordonanță de Urgență”. Fault!

Mulțumită televizorului, eram „prezent” și în sala de presă a Guvernului, locul dării de seamă a Executivului în fața mass-mediei. Grațios, purtătorul de cuvânt al Guvernului condus de Cioloș, Dan Suciu, dădea lovitura de grație oierilor. Nu merge cu Ordonanța de Urgență.

Deja, într-o zi, s-a discutat de suspendarea Legii 407, de abrogarea ei, de modificarea ei prin Ordonanță de Urgență. Care să mai fie soluția rapidă de modificare a actului normativ? Se prefigurează din ce în ce mai mult „previziunea” lui Tinel Gheorghe, deputat PNL, conform căreia mai devreme de luna martie-aprilie (tot aprilie!) Legea 407 nu va putea fi modificată. Guvernul însă lucrează. Pentru oieri.

„Au loc întâlniri la nivelul ministerelor cu secretarii de stat pentru a analiza care sunt soluțiile și a înțelege mai exact revendicările oierilor. Cunoaștem, sigur că da această problemă a oierilor, fiind evident într-un domeniu apropiat domniei sale (n.r. - Dacian Cioloș), dar trebuie găsită acea soluție tehnică și legală care să poată mulțumi pe toată lumea. În cel mai scurt timp, Guvernul va veni cu o soluție tehnică și legală care să răspundă solicitărilor.

Nu urgența este problema, este vorba de natura legii pe care trebuie s-o modificăm. Este o lege inițiată în Parlament, trecută prin Parlament. În consecință, pe acest proiect de lege nu poate să se emită o Ordonanță de Urgență care să modifice efectiv acest proiect de lege. Chestiunea în sine poate fi cumva reglementată și asta vom încerca să facem, să încercăm să reglementăm printr-un act normativ. Dar, o modificare punctuală pe cele două puncte luate în discuție în cursul acestei zile nu poate avea loc în scurt timp.

Vom găsi o altă formulă legislativă care să cuprindă revendicările oierilor într-o formulă sau alta. Asta depinde foarte mult de cum se negociază și care sunt punctual solicitările domniilor lor, dincolo de aceste chestiuni pe care le-am avut zilele acestea în discuție, cu pășunatul și numărul câinilor. La nivelul ministerelor se caută această soluție în acest moment și vom veni în cel mai scurt timp cu un răspuns tehnic și legal”, preciza Suciu.

Legea 407/2006 a suferit, în decursul timpului, nenumărate modificări, dar odată cu cele aduse în anul 2015 apare o noutate, și anume aceea că «pe terenul proprietate crescătorul de animale nu mai poate pășuna». Concret, articolul 23 din Legea 149/2015 dispune: «(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic: ...c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie».

Astăzi, aleșii din Parlament și-au acordat între două și 6 mii de lei lunar, la pensie, în funcție de numărul mandatelor petrecute ca senatori sau deputați. Șefii lor sunt însă si mai castigati. Un ales cu vechime și cu funcții de conducere poate câștiga peste 11 mii de lei. Liberalii au fost singurii care s-au împotrivit acestor privilegii. Cu aplauze și urale, parlamentarii au adoptat cu amendamente o cerere de reexaminare a legii pensiilor speciale a președintelui Klaus Iohannis. În document, șeful statului le ceruse astă-vară să renunțe la aceste privilegii. Parlamentarii nu au fost de acord.

Până la urmă cu ce s-au ales azi oierii? (Ionel Văduva).