Pe 5 martie 2021 a avut loc cea de-a treia ediție a conferinței viticulturii românești - VITICON, organizată de Agricover cu sprijinul VINARIUM International Wine Contest și cu participarea unor companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global: Summit Agro, InterMag, Syngeta, Corteva, Belchim și Bayer a avut loc în data de 5 martie 2021. Evenimentul s-a desfășurat în premieră în online, într-un format dedicat de emisiune TV.
„Suntem încântați că am reușit să găsim o formulă dinamică, un format de televiziune, pentru conferințele noastre tradiționale adresate culturilor speciale și că putem să îi întâlnim pe toți partenerii noștri. Ne dorim mai mult ca oricând să susținem afacerile fermierilor români pentru un an agricol profitabil și facem tot posibilul, așa cum am făcut-o și până acum, pentru a furniza cea mai performantă tehnologie, împreună cu întreaga noastră expertiză. Agricover este partenerul de nădejde al fermierilor români”, a precizat Ghiță Pinca, director general Agricover.
În deschiderea conferinței, ministrul Agriculturii, Adrian Oros a declarat că, în acest an, pe lângă măsurile deja cuprinse în Programul Național de Sprijin pentru Sectorul Vitivinicol, se adaugă noi măsuri de promovare și de finanțare a investițiilor. „Programul Național de Sprijin pentru Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023 are alocate anual 45,8 milioane euro, pentru mai multe măsuri cuprinse în program, după cum urmează: promovarea vinurilor cu submăsura de informare pe teritoriul statelor membre, dar și submăsura de promovare în state terțe. Aici, personal, aș vrea să fim mai curajoși, să facem mai mult, atât mediul asociativ din sectorul vitivinicol, cât și ministerul. Apoi, o măsură care a funcționat foarte bine și care a fost corect implementată este restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, unde intensitatea de sprijin este de maximum 90% din valoarea cheltuielilor restructurării. Asigurarea recoltei, unde încercăm să sprijinim cu maximum 70% costul primelor de asigurare plătite de către producători. De asemenea, programe de investiții, tot cu o intensitate de sprijin de maximum 70% și distilarea produselor și a subproduselor. Anul trecut, datorită problemelor apărute în urma restricțiilor generate de pandemie s-au promovat și alte măsuri tranzitorii care să vină în sprijinul producătorilor, respectiv distilarea vinului în situații de criză, tăierea în verde și stocarea la sursă, măsuri pe care le accesăm și anul acesta. În speranța că această criză sanitară se va încheia curând, măsurile sanitare se vor relaxa, iar economia se va relansa, inclusiv HoReCa, am credința că anul acesta sectorul vitivinicol va avea o viață mult mai ușoară și mult mai bună decât anul trecut”, a spus Adrian Oros.
Potrivit MADR, România deține o suprafață importantă cultivată cu viță-de-vie, aproape 180.000 de hectare, situându-se pe locul cinci la nivelul Uniunii Europene și pe locul șase în ceea ce privește producția de vin, cu 3,55 milioane de hectolitri.
Finanțarea pentru sectorul agricol este vitală. Anul trecut, Agricover Credit IFN a oferit finanțare pentru produse mixte agrifinance & agribusiness în valoarea de peste 530 milioane de lei pentru peste 4.000 de fermieri, care lucrează 1,62 milioane de hectare de teren arabil.
„Pentru noi, vița-de-vie este o cultură importantă, iar finanțarea acestui sector agricol a fost o lecție din care am învățat foarte mult. Am reușit să înțelegem nevoile clienților și am propus soluții de finanțare performante, adaptate nevoilor lor. Suntem lider de piață, susținem permanent creșterea și eficientizarea afacerilor viticultorilor și avem resurse să plasăm peste două miliarde de lei anul acesta”, a punctat Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN.
Pe parcursul celor patru ore de emisiune au fost prezentate inovații tehnologice pentru sectorul vitivinicol prin intermediul prezentărilor susținute de către reprezentații companiilor producătoare de input-uri agricole. De asemenea, prin intermediul reportajelor dedicate, câțiva dintre cei mai recunoscuți specialiști, oenologi și proprietari de crame din România își spun poveștile cu și din pasiune pentru vin. Alina Donici - director de cercetare SCDVV Pietroasa; Aurelia Vișinescu - oenolog, fondator Domeniile Săhăteni; Marcel Pascu și Marcel Vulpoi - Gramofon Wine, Dealu Mare și Constantin Lepădatu - manager, Domeniile Zorești, povestesc despre provocările anului pandemic pe care l-au traversat și, nu în ultimul rând, de ce vinul, alături de întreaga industrie vitivinicolă, merită respect și apreciere.
Evenimentul moderat de Cătălin Păduraru, expert piața de vin și președinte VINARIUM International Wine Contest, prezintă și experiența inedită a organizării unui concurs internațional de vin în pandemie.
VITICON este o tradiție pentru Agricover și are forța necesară pentru a reuni viticultori, producători de vin, reprezentanți ai cramelor, oenologi și experți din lumea vinului și continuă susținerea demersurilor pentru construirea unui brand viticol pentru România.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), progresele în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării de pesticide în UE sunt limitate. Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, iar stimulentele care ar trebui să încurajeze fermierii să adopte metode alternative rămân slabe. De asemenea, Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de pesticide, arată ECA.
Prin raportul special 05/2020, intitulat „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”, Curtea de Conturi Europeană a evaluat dacă acțiunile Uniunii Europene în acest domeniu al PPP au avut succes.
Produsele de protecție a plantelor (PPP) sunt utilizate pentru a proteja culturile împotriva dăunătorilor și a bolilor. PPP includ insecticidele, fungicidele și erbicidele, care pot crea presiuni asupra mediului și pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană. Începând din 1991, UE dispune de norme comune privind autorizarea și utilizarea acestor produse. În 2009 a fost adoptată Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor.
Mai multe state membre nu au transpus la timp directiva în dreptul național și, în 2012, au fost lansate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări. Pe lângă aceasta, Comisia Europeană nu verificase în mod corespunzător caracterul complet sau corectitudinea transpunerii, a constatat ECA. De exemplu, nu toate statele membre au transpus în dreptul național cerințele care prevedeau aplicarea de către fermieri a gestionării integrate a dăunătorilor. Curtea recunoaște însă că, începând din 2016, CE a luat măsuri mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.
Odată cu directiva, gestionarea integrată a dăunătorilor a devenit obligatorie pentru fermieri. Această abordare înseamnă că se poate recurge la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Nu există însă criterii clare sau cerințe specifice care să faciliteze asigurarea aplicării și evaluarea conformității.
În paralel, a fost creată categoria „produselor de protecție a plantelor cu risc redus”.
Or, până în prezent, nu au fost puse la dispoziție pentru utilizare decât 16 din 487 de substanțe (3%), ceea ce nu este suficient, afirmă Curtea de Conturi Europeană.
Corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din PAC
S-a observat, totodată, că există puține stimulente care să încurajeze fermierii să își reducă dependența de pesticide. ECA subliniază în special că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor nu este o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul PAC. „Comisia Europeană nu a fost în măsură până acum să reducă în mod semnificativ riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri și nici să controleze aceste riscuri. Noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată”, a declarat Samo Jereb, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de raport.
ECA a observat că statisticile publicate de Comisia Europeană (Eurostat) cu privire la substanțele active și la utilizarea lor nu erau suficient de detaliate pentru a prezenta utilitate. Datele transmise de statele membre nu erau nici ele suficient de armonizate sau de actualizate.
Unele state membre au definit indicatorii naționali pentru măsurarea riscurilor și a impactului, dar aceștia nu sunt comparabili în ansamblul UE. Încercările inițiale ale CE de a defini astfel de indicatori la nivelul UE au eșuat din cauza lipsei datelor relevante. Primii doi indicatori de risc la nivelul Uniunii Europene au fost introduși abia în noiembrie 2019, la zece ani de la adoptarea directivei, dar niciunul nu lua în considerare modul, locul și momentul utilizării pesticidelor.
Prin urmare, Comisiei Europene îi lipsesc, în continuare, dovezi solide pe baza cărora să poată evalua dacă directiva a îndeplinit obiectivul UE de a asigura o utilizare durabilă a pesticidelor, conchide ECA.
Întrucât Comisia Europeană evaluează în prezent legislația din domeniul protecției plantelor, Curtea de Conturi Europeană recomandă:
- Să se verifice gestionarea integrată a dăunătorilor la nivelul exploatațiilor;
- Să se permită corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din cadrul viitoarei PAC;
- Să se îmbunătățească statisticile cu privire la produsele de protecție a plantelor;
- Să se definească indicatori de risc mai buni.
Curtea de Conturi Europeană a publicat în 2019 rapoarte speciale care au abordat teme conexe, în special politica UE în materie de siguranță alimentară și sistemul de control al UE pentru produsele ecologice. Pentru 2020 este preconizată publicarea unui raport special referitor la biodiversitatea în agricultură și a unui raport special privind polenizatorii.
ECA prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează ECA în aceste rapoarte sunt puse în practică.
Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html