În ultimii ani, România a înregistrat creșteri semnificative în industria agricolă, reușind performanța de a se repoziționa în topul țărilor producătoare de porumb, floarea-soarelui, chiar și grâu, din Europa. Această creștere a însemnat o dezvoltare a fermierilor români, în special în direcția de business, prin adaptarea la o economie globală.

Creșterea productivității în România se datorează și produselor inovatoare TIMAC AGRO, produse care se regăsesc în fiecare an în peste 2.500 de ferme care înregistrează producții superioare. Echipa Timac vizitează zilnic 400-500 de ferme, fapt ce permite evaluarea acțiunilor fermierilor.

Într-o cercetare în teren realizată de echipa TIMAC AGRO a reieșit că peste 30% dintre fermieri își planifică atent anul agricol, analizând atât potențialul propriu și sporul de producție pe care îl pot obține raportat la investiții, dar mai ales fluctuațiile de prețuri la bursele de cereale, trendurile globale și estimările de producții pe plan european și mondial.

Noul tip de fermier #AgroStrateg este celebrat de echipa TIMAC printr-o amplă campanie de comunicare începută în luna mai și care va continua până la jumătatea anului viitor.

AgroStrategul este fermierul care este concentrat pe o tehnologie axată întotdeauna pe creșterea productivității pe hectar, indiferent de factorii externi. Este atent la evoluția prețurilor pe piața internă și internațională și analizează atent posibilitațile de valorificare a producției. Caută asolamente care să îi permită să găsească culturi cât mai profitabile, iar în valorizarea producției utilizează combinații de contracte spot și future pentru diminuarea riscurilor de pret. Abordează inputurile în cultură în direcția eficienței economice a acestora, nu de preț.

Timac este partenerul care împărtășește valori comune cu fermierul AgroStrateg: performanță și investiția în inovații tehnologice, care să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi sustenabille.

„Promisiunea noastră este să satisfacem nevoile unei agriculturi productive și durabile: fertilizare rațională cu mai multă eficiență în productivitate și mai puțin impact negativ asupra mediului. Folosim toată expertiza noastră tehnică pentru a ne îmbogăți produsele cu specificități inovatoare pentru a oferi niveluri ridicate de performanță, verificate atât în laborator, cât și în teren, având la bază standarde internaționale în ceea ce privește calitatea și securitatea”, a declarat Marius Marica, Marketing Manager România și Republica Moldova.

Despre TIMAC AGRO

Timac Agro România, reprezentant local al Grupului Roullier, este compania promotoare la nivel național a soluțiilor inovatoare de nutriție ale Grupului. Angajat pe deplin în nutriția plantelor și animalelor de peste  60 de ani, Groupe Roullier dezvoltă soluții pentru agricultura de mâine, în Centrul Mondial de Inovație Roullier (CMI), probabil cel mai mare centru de cercetare la nivel mondial, adresat nutriției plantelor.

În urma activității de monitorizare a dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera din cultura de porumb desfășurată în cadrul programului Arc™ farm intelligence, FMC România informează că în această perioadă s-a înregistrat maximul de zbor al fluturilor de Ostrinia nubilalis în majoritatea zonelor de monitorizare.

Astfel, s-a înregistrat:

• Risc ridicat de atac în: Muntenia, Banat, Oltenia, Dobrogea

• Risc mediu în: Crișana

• Risc scăzut în: Moldova

Prin urmare, FMC recomandă aplicarea unui tratament cu insecticidele Coragen^® sau Avaunt^® în următoarele 3-5 zile.

Înainte de a aplica tratamentul, specialiștii FMC recomandă, de asemenea, vizitarea fiecărei sole de porumb și identificarea stadiului de dezvoltare a dăunătorului și gradul de atac.

Mai multe informații despre presiunea de atac a dăunătorilor, inclusiv numărul de insecte capturate de fiecare capcană în toate zonele monitorizate, găsiți accesând aplicația Arc™ farm intelligence (https://fmcagro.ro/arc-farm-intelligence).

Peste 500 de capcane și peste 120 de puncte de monitorizare

FMC România a amplasat pe întreg teritoriul țării peste 500 de capcane (clasice și automate, pe bază de feromoni) în peste 120 de puncte de monitorizare. Valorile rezultate din citirea capcanelor sunt introduse în aplicația Arc™ farm intelligence, după ce acestea sunt validate de către specialiștii FMC și cercetătorii entomologi de la INCDA Fundulea și SCDA Lovrin.

FMC România a emis un buletin de avertizare ținând cont de cele trei criterii: biologic, fenologic și ecologic.

La sfârșitul săptămânii trecute au fost observate primele larve eclozate și atacul larvelor pe frunzele în cornet sau la unii hibrizi la panicul.

Din punctul de vedere al ecologiei dăunătorului, în acest an s-a constatat o întârziere de două săptămâni în biologia acestuia, din cauza temperaturilor mai scăzute din această primăvară.

„Aplicați produse selective pentru entomofauna utilă și asigurați-vă că protejați culturile agricole de prădători”, transmite FMC fermierilor.

De ce este important să se combată dăunătorul Ostrinia nubilalis

Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) este un dăunător polifag, care poate provoca pagube importante în cultura de porumb.

La început, larvele consumă din frunze (atacul în primele faze), iar apoi sapă galerii în tulpina plantelor de porumb și în știuleți. Acest lucru determină în prima fază reducerea capacității de nutriție a plantelor și toleranța acestora la secetă, iar la maturitate frângerea tulpinilor sub greutatea știuleților sau a vântului de la punctul de atac.

Atacul la știulete provoacă pagube însemnate cantitativ, dar și compromite calitatea recoltei prin instalarea unor boli de putrezire, mai ales în condiții de umiditate atmosferică crescută (precipitații) înainte de recoltare.

„În urma atacului de Ostrinia nubilalis la știuleți, pe leziunile produse se pot instala fungii micotoxigeni Fusarium graminearum, Fusarium verticillioides și Aspergillus flavus. Acești fungi contaminează cariopsele cu micotoxine periculoase (deoxynivalenol, zearalenon, fumonisine, aflatoxine) pentru sănătatea oamenilor și a animalelor. Dacă nivelul de micotoxine din boabele de porumb depășește limitele maxime admise, o recoltă contaminată va fi greu de valorificat sau chiar imposibil.

Aplicarea corectă a tratamentului insecticid pentru combaterea generației I de Ostrinia nubilalis asigură în primul rând o combatere eficientă a acestei generații și reduce rezerva de dăunători pentru generația a II-a. În același timp, tratamentul aplicat pentru combaterea dăunătorului Ostrinia nubilalis controlează și o parte din generația I de Helicoverpa armigera, dacă nu a fost aplicat un tratament în acest sens”, explică specialiștii FMC România.

Recomandările FMC pentru combaterea chimică a Ostrinia nubilalis

Coragen^® este sistemic și combate dăunătorii în toate stadiile de dezvoltare: ouă, larve și adulți. Este eficient și la temperaturile ridicate din timpul verii de până la 33-34°C. Este rezistent la spălare, dacă precipitațiile survin la mai mult de două ore după tratament. Este selectiv și protejează entomofauna utilă, refăcând echilibrul natural dintre prădători și paraziții dăunătorului.

Momentul optim de aplicare este de la depunerea pontei până în primele două zile de la eclozare (larve neonate).

Datorită activității ovi-larvicide excelente, Coragen^® previne pătrunderea larvelor în tulpină sau în știuletele de porumb și reduce pagubele cantitative și calitative determinate de atacul celor doi dăunători în culturile de porumb.

Avaunt^® asigură o protecție excelentă a culturii tratate și are un efect puternic asupra ouălelor și larvelor de lepidoptere în toate stadiile de dezvoltare.

Acționează prin contact și ingestie, iar după ce pătrunde în organismul dăunătorului produce un efect neurotoxic ireversibil. Nu este influențat de temperaturile ridicate din momentul aplicării (optimul aplicării 22-34⁰C).

„Aceste informații sunt cu titlu informativ, iar pentru aplicarea corectă a tratamentelor vă rugăm să efectuați un control fitosanitar culturilor dumneavoastră, pentru a determina prezența adulților, a pontei depuse sau a larvelor eclozate și, ulterior, efectuați tratamentele necesare. Utilizați produsele de protecția plantelor în siguranță și cu responsabilitate. Când aplicați produse pentru protecția plantelor, urmați întotdeauna instrucțiunile menționate pe etichetă”, atrag atenția specialiștii FMC Agro România.

Foto: FMC Agro România & Otilia Cotună (SCDA Lovrin)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, în parteneriat cu FMC Agro Operational România, oferă fermierilor, prin intermediul aplicației ArcTM farm intelligence, în mod gratuit, informații cu privire la monitorizarea dăunătorului Ostrinia nubilalis din culturile de porumb, pentru a gestiona corect și eficient acest dăunător periculos.

Toate cercetările realizate până în prezent cu privire la Ostrinia nubilalis și în mod special a monitorizării cu ajutorul capcanelor feromonale arată că, din mai multe motive, numărul fluturilor capturați la acestea nu oferă predicții fiabile cu privire la infestarea larvară ulterioară. Cu toate acestea, monitorizarea zborului oferă informații valoroase mai ales în ceea ce privește ovipoziția. Ostrinia nubilalis preferă să își depună ponta pe porumbul semănat devreme. Din ce motiv? Pentru că fluturii sunt atrași să depună ouăle pe plantele mai înalte și mai verzi (cam peste 45 cm înălțime).

Din punctul de vedere al ecologiei dăunătorului, în acest an constatăm o întârziere de două săptămâni în biologia acestuia, din cauza condițiilor climatice răcoroase din această primăvară.

Putem spune că la 30 iunie 2021 sunt îndeplinite cele trei criterii care stau la baza avertizării combaterii unui dăunător: criteriul biologic (zbor maxim al adulților, ponte și larve de vârsta I, II și III pe plante), criteriul ecologic (la Lovrin s-au însumat 550 grade C ceea ce înseamnă că larvele de vârsta I, II și III sunt prezente), criteriul fenologic (femelele depun ouăle pe plantele avansate în vegetație, care au mai mult de 45 cm înălțime).

În consecință, vă avertizăm că, în această perioadă, s-a înregistrat zborul maxim al fluturilor de Ostrinia nubilalis la capcanele cu feromoni și momeli alimentare din Banat, Crișana, Muntenia, Moldova, Oltenia (zone la care capcanele sunt validate de mine), dar și în alte zone din România.

De asemenea, la data de 29 iunie 2021, în culturile de porumb mai avansate în vegetație au fost observați adulți de Ostrinia nubilalis, ponte și primele larve eclozate. Larvele din generația I sunt văzute adesea în zona verticilului plantelor. Ele pătrund în nervura frunzelor, în panicul (pe care îl perforează) și mai târziu în tulpină.

Comparativ cu anul trecut, în acest an, dezvoltarea dăunătorului a fost stagnată de condițiile climatice răcoroase din această primăvară. Dacă în 2020, la 16 iunie erau deja prezente primele larve în câmpurile de porumb, în 2021, în Banat, primele larve au fost observate la 25 iunie, iar prima pontă la 18 iunie.

Primul tratament se aplică la avertizare

Când avertizarea a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele pot fi văzute în zona verticilului plantelor de porumb, iar pontele pe dosul frunzelor în zona nervurii principale.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea sfredelitorului tulpinilor de porumb trebuie luată după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile, acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

În culturile de porumb zaharat și în loturile de hibridare se poate interveni dacă situația din teren impune efectuarea unor tratamente. Porumbul zaharat este preferat de această insectă.

În loturile de hibridare și nu numai, pot fi utilizate bioinsecticide pe bază de Beauveria bassiana și Bacillus thuringiensis kurstaki [Huang F. et al., 1999b; Lereclus D. et al., 1993].

Dăunătorul mai poate fi combătut și prin lansări de viespi oofage, Trichogramma maydis în doză de 100000 viespi/ha (2 tratamente). Lansările se fac atunci când se înregistrează maximul curbei de zbor al adulților [Roșca et al., 2011].

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: indoxacarb (AVAUNT 150 EC), clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin etc. Aceste produse sunt omologate pentru combaterea Ostriniei nubilalis în România, sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 34 grade C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

De obicei, nu se fac tratamente chimice de combatere decât în cazuri speciale de atacuri masive și doar atunci când se mai poate intra în cultură pentru tratamentele terestre.

Acolo unde se practică monocultura timp îndelungat, tratamentele sunt indicate. Insecticidele trebuie să ajungă pe teaca frunzei sau în verticilul plantei pentru ca larvele din acele zone să moară înainte să pătrundă în tulpini [Roșca et al., 2011].

ATENȚIE!

Decizia de efectuare a unui tratament trebuie luată la 2 - 3 zile de la emiterea avertizării și obligatoriu după ce culturile au fost verificate. Este important ca larvele să fie eclozate în număr cât mai mare. Tratamentul cu insecticide chimice, bioinsecticide și chiar entomofagi trebuie aplicat înainte ca larvele să pătrundă în tulpini. Din momentul în care au pătruns în tulpini, nu mai pot fi omorâte.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, în parteneriat cu compania FMC Agro România, monitorizează zborul adulților de Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care fermierii o pot descărca în mod gratuit. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale celor doi dăunători. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece ajută fermierii să-și eficientizeze tratamentele fitosanitare în culturi. Astfel, cheltuielile cu pesticidele vor fi mai mici, iar mediul va fi protejat.

În această perioadă s-a înregistrat la capcanele cu feromoni și momeli alimentare zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor). Pragul maxim de alertă a fost depășit în mai multe zone din Banat și Crișana, dar și din alte zone din țară. Numărul de fluturi capturați cu ajutorul capcanelor a ajuns în unele localități din România la 300/capcană/citire, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu o populație numeroasă la prima generație. În Banat, s-a înregistrat la capcane maxim de zbor în urmă cu câteva zile, când numărul de capturi a trecut de 150/capcană/citire. Acum, curba de zbor a dăunătorului Helicoverpa armigera este în scădere. Curbele maxime de zbor indică o activitate intensă a dăunătorilor (împerechere, depunere ouă).

Controlul primei generații a dăunătorului va diminua mult a doua generație

La câteva zile de la maximul curbei de zbor, se recomandă efectuarea controalelor fitosanitare în culturile preferate de dăunător (porumb, sorg, tomate, fasole, soia, lucernă, tutun etc.) și efectuarea unui tratament, dacă este cazul. Controlul primei generații a dăunătorului va diminua mult a doua generație, care este extrem de păguboasă, mai ales la porumb și soia.

La această dată, primele larve de Helicoverpa armigera pot fi găsite în culturile de mazăre, unde se hrănesc pe păstăi. Hrana preferată a larvelor constă în frunze, flori, boboci florali, fructe, semințe. Larvele tinere se hrănesc pe frunze, iar pe măsură ce cresc se vor îndrepta către flori și fructe.

La porumb, foarte periculos este atacul din perioada de mătăsire. Femela depune ouăle pe mătase, iar tinerele larve vor consuma mătasea, după care trec pe știulete.

Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice în cazul culturilor ecologice.

Substanțele chimice recomandate pentru combatere sunt: clorantraniliprol și clorantraniliprol + lambda - cihalotrin (după „Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România” 2019).

În combaterea biologică pot fi utilizate preparate pe bază de NPV (nucleopoliedrovirus) și Bacillus thuringiensis, Beauveria bassiana, Metarhizium anisopliae.

Când pot fi efectuate tratamentele

Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.

Momente recomandate:

• Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid).

• Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor).

• Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).

Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede, iar pagubele nu sunt vizibile. Din stadiul III, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul III este cuprinsă între 8 și 13 mm. În acest stadiu ele pot fi ucise cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt V și VI, când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide sau bioinsecticide.

De reținut!

În paralel cu zborul de Helicoverpa armigera se înregistrează și zbor de Autographa gamma. Atenție la atacul larvelor de „buha gamma” în culturile de soia, sfeclă, porumb, tomate, cartof, varză etc! Sunt prezente. Despre „buha gamma” mai multe într-un material viitor.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Schimbările climatice, tot mai evidente în ultimii ani, care se manifestă prin variațiile bruște ale temperaturii, ninsori abundente în lunile martie-aprilie, înghețuri târzii de primăvară și timpurii de toamnă, călduri excesive și perioadele de secetă întâlnite în toate anotimpurile anului, afectează direct producția agricolă, conducând an de an, la pierderi însemnate de recoltă în bazinele viticole și pomicole. Uneori, aceste condiții nefavorabile de mediu influențează negativ și recolta anului viitor, din cauza slabei dezvoltări a mugurilor și a primordiilor ramurilor la pomi și coardelor productive la vița-de-vie.

Pentru diminuarea efectelor negative ale acestor condiții de stres și pentru intensificarea proceselor fiziologice ale plantelor, Summit Agro România a introdus în portofoliu gama de produse BIO Seipro, gamă al cărei simbol este frunza de Ginkgo biloba, recunoscută în medicină și considerată în filozofia veche japoneză ca dătătoare de forță și vitalitate. 

Gama BIO Seipro de la Summit Agro conține produse cu rol de biostimulatori cu un conținut ridicat de aminoacizi liberi de formă L, activi metabolic, obținuți din materii prime de origine vegetală, prin procesul de hidroliză enzimatică a proteinelor. Produsele sunt certificate OKO (Kiwa BCS ÖKO-GARANTIE GmbH) și recomandate spre a fi utilizate și în agricultura ecologică.

“Aplicarea biostimulatorilor Shigeki și Kinactiv Fruit în diferite stadii de creștere, dezvoltare și fructificare a viței-de-vie a determinat o reglare a echilibrului metabolic al plantelor, prin dezvoltarea unei toleranțe bune la factorii de stres biotici și abiotici, ca efect al stimulării mecanismelor naturale de apărare. Rezultatele obținute în perioada 2018 – 2020 au arătat un beneficiu asupra randamentului cantitativ al producției prin creșterea greutății medii a strugurilor cu 10,42% - 26,75% și creșterea calitativă a strugurilor prin asigurarea unui echilibru între conținutul de zahăr și aciditate”, confirmă dr. ing. Alina Donici, director științific la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa-Istrița, în „Raportul final de testare Shigeki și Kinactiv Fruit – Summit Agro 2018-2020”.

Shigeki este un produs care stimulează procesele fiziologice ale plantelor, pentru a trece mai ușor peste perioadele de stres fiziologic cauzat de diverși factori biotici sau abiotici, ce are în componență macroelemente: fosfor (P) potasiu (K) (7-10), bor (B) și o gamă largă de microelemente chelatate, ușor asimilabile de către plante.

Raportul echilibrat al elementelor nutritive din compoziția produsului asigură o bună creștere a sistemului foliar, contribuie la stimularea procesului de fotosinteză și fotoasimilare, ajutând la dezvoltarea sistemului radicular și la o bună absorbție a elementelor nutritive din sol. De asemenea, îmbunătățește procesul de înflorire și fructificare.

Recomandăm aplicarea produsului înainte de producerea stresului datorat temperaturilor scăzute, secetei, arșiței sau consumului important pe durata înfloririi etc. în doză de 1,5-2 L/ha.

Nu se utilizează în amestec cu produse pe bază de calciu (Ca) sau magneziu (Mg).

Dacă nu s-a putut face tratamentul cu Shigeki înainte de stres, recomandăm folosirea produsului Kaishi, un biostimulant cu o formulă unică, ce conține azot organic și o gamă largă de aminoacizi care stimulează metabolismul plantelor. Aminoacizii sunt implicați în activarea sistemului de fotosinteză, în reglarea activității stomatelor și contribuie la îmbunătățirea procesului de absorbție și utilizare a microelementelor necesare plantelor. Toate acestea contribuie la recuperarea plantelor după o perioadă de stres.

Doza recomandată este de 2 L/ha, fiind recomandat ca tratamentul să fie repetat la un interval de 10-15 zile, folosind suficientă apă pentru a acoperi întreaga masă foliară.

Kinactiv Fruit este un biostimulant formulat pentru dezvoltarea, maturarea și colorarea fructelor, care are în compoziție aminoacizi, fosfor, potasiu și microelemente.

Se aplică 2 tratamente - la compactarea boabelor și în fenofaza de pârgă, pentru stimularea colorării și creșterii conținutului în zahăr și pentru îmbunătățirea proprietăților organoleptice - în doză de 2 L/ha.

Nu se utilizează în amestec cu produse pe bază de calciu (Ca), cupru (Cu) sau magneziu (Mg).

Articol scris de: DR. ING. ENDRE SIGMOND, SUMMIT AGRO ROMÂNIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pentru că în ultimii ani au început să crească ușor suprafețele cultivate cu cânepă în România, dorim să venim în ajutorul fermierilor cu informații despre dăunătorii și patogenii acestei plante minunate.

Un dăunător deosebit de periculos al cânepei este Grapholita delineana sau „molia cânepei”, cum i se mai spune. În acest sens, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin am început testarea unor feromoni și atractanți alimentari creați la Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan” de la Cluj-Napoca. Momeala alimentară conține extract din plantă de cânepă. Capcanele au fost amplasate în câmpul de ameliorare al cânepei de la SCDA Lovrin. Sperăm să avem succes în acest an și să reușim să stabilim momentul optim de combatere pentru generațiile a II-a și a III-a care pot produce pagube importante producției de semințe.

Grapholita delineana este considerat un dăunător periculos al cânepei ce poate deprecia fibrele și semințele. Larvele de Grapholita delineana, prin modul lor de hrănire, produc deformări fusiforme la lăstarii atacați asemănătoare unor gale [Manolache et al., 1966; Miller, 1982]. Ele atacă foliolele, pețiolii, tulpinile și ramurile, inflorescențele și semințele. Frunzele atacate se usucă. Atacul la tulpini duce la deprecierea fibrelor, iar pagubele pot ajunge uneori chiar la 100% [Manolache et al., 1966]. Pe de altă parte, este serios periclitată absorbția nutrienților, fiind afectate vasele conducătoare.

Deformări produse de larve la lăstarii de cânepă 

Cel mai periculos este atacul la inflorescențe și semințe, pierderile putând ajunge la 41% [Bes, 1978]. Atacul la inflorescențe și semințe este produs de larvele generației a II-a și a III-a. O larvă poate consuma mai multe semințe (4 - 11). După Ion D. Șandru (1974), viteza de consumare a unei semințe de către o larvă este de aproximativ 11 ore. Când sunt atacate axele secundare ale inflorescenței, există riscul ca semințele să nu se mai dezvolte normal [Șandru, 1974]. În țara noastră, Manolache et al. (1966) au raportat pierderi cuprinse între 17 - 30%. Barloch et al. (1974) arată că 10 larve/plantă pot afecta dezvoltarea plantei și producția de semințe.

Avertizarea tratamentelor se face ținând cont de biologia și ecologia insectei [Săvescu și Rafailă, 1978]. Cu ajutorul capcanelor feromonale, poate fi stabilită curba de zbor. Se recomandă efectuarea tratamentelor la 5 - 6 zile de la maximul curbei de zbor. Criteriul ecologic poate fi și el utilizat în avertizare. Se cunoaște că pragul biologic al insectei este de 9 grade Celsius. La suma de temperatură efectivă de 250 de grade Celsius poate fi efectuat un prim tratament pentru combaterea moliei cânepei la cânepa pentru fuior și la 400 de grade Celsius la cânepa pentru sămânță.

Vă vom ține la curent cu evoluția capturilor de la capcane, dar și cu observațiile din câmp cu privire la atac.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Problemele europene încep să dea în clocot în ultima perioadă, iar în cazul nostru cele mai stringente sunt cele având ca subiect negocierile privind viitoarea politică europeană (PAC) și asociate cu politicile de reformă climatică reunite sub numele de Green Deal. Ambele mergând din ,,gard în gard” ca parcurs instituțional, deoarece Comisia Europeană nu reușește încă să își impună punctul de vedere în fața țărilor rebele, multe din estul Europei, privitor la vastul program de „reforme și binefaceri”, atât de dorit de marii contribuitori gen Germania, Franța sau Olanda.

Doar că sub poleiala deja tradițională a „binefacerilor” care se vor abate asupra agriculturii europene și care în mod constant sunt scoase în față de Comisia Europeană, precum zestrea unei fete de măritat, stau aceleași interese pe la colțuri șoptite și care nu întotdeauna au la bază fundamente tehnice, științifice sau economice, ci doar simple interese politice de a justifica direcționarea unor sume importante de bani spre domenii care nu se mai bucură neapărat de acceptabilitatea contribuabilului european, iar în cazul nostru vorbim de agricultură. Dar vom reveni mai jos asupra acestui aspect.

Din ce în ce mai multe voci, atât politice cât și ale asociațiilor profesionale ale fermierilor europeni (gen COPA –COGECA) sau a celor din industria alimentară, arată că aplicarea în agricultură a măsurilor din programul de reforme cunoscut sub numele de Green Deal, nu va avea efectele scontate, iar aplicarea acestuia este foarte posibil să ducă la scăderea competitivității în fața concurenței din alte țări, situație deja din ce în ce mai des întâlnită. Deja fermele europene „gâfâie” pe multe piețe în fața competiției globale, mai ales în raport cu SUA și America de Sud (Brazilia și Argentina în special) unde plantele modificate genetic (OMG) sunt la liber și ajută la reducerea costurilor, dar și cu Rusia și Ucraina unde costurile de producție sunt mult mai mici datorită resurselor ieftine (motorină și îngrășăminte).

Semnalele din ce în ce mai dese apărute în spațiul public arată că într-adevăr sunt necesare măsuri de limitare a poluării, inclusiv pentru cea provenită din agricultură, dar la modul cum este pusă acum problema se va face doar în dauna agricultorilor europeni și în condițiile în care aplicarea acestor măsuri nu vor fi obligatoriu preluate și de ceilalți mari producători agricoli din lume, ceea ce va duce la dezechilibre economice și sociale majore, concretizate în creșterea numărului de falimente a fermelor europene, proces care și așa este la cote înalte în foarte multe din țările comunitare (Franța, Germania, Belgia etc).

În plus, cu toate că nu se recunoaște, tot acest program de reforme pentru reducerea impactului climatic, dorit a se implementa de către Europa comunitară, nu înseamnă că va duce la condiții de trai mai bune din punct de vedere al poluării pentru europeanul de rând, fiindcă există un adevăr simplu care ține de meteorologie și care spune că aerul încă mai circulă sub formă de curenți, iar aerul de noi împrospătat va pleca poate în Asia și de acolo va veni altul mult mai „înmiresmat” de rezultatul creșterii economice pline de avânt al tigrilor asiatici conduși de leul chinezesc.

 „Să reducem cincinalul la trei ani și jumătate”

Una din principalele dorințe ale Comisiei Europene legate de aplicarea Green Deal în agricultură are ca obiectiv creșterea suprafeței alocate agriculturii ecologice la un procent mediu de 25% din suprafața agricolă comunitară până în anul 2030 în condițiile în care la acest moment media europeană este undeva în jurul a 8,5% (după datele Comisiei Europene 2020).

Dacă analizăm un pic ultimii zece ani și lăsăm la o parte prezentările bombastice ale propagandei (care așa cum stă bine oricui, este prezentă și la Bruxelles) vom constata că această suprafață a agriculturii ecologice la nivel comunitar a crescut în această perioadă cu 66%, ceea ce la prima vedere poate însemna ceva impresionant, dar în realitate reprezintă o creștere a suprafeței de la circa 5% acum zece ani la cei 8,5% în prezent și astfel deja lucrurile se schimbă radical, iar creșterea nu mai are același impact de percepție. Așa constatăm că matematica chiar dacă este exactă, modul de prezentare poate fi flexibil, iar percepția influențată după caz dar în funcție de anumite interese.

Adică, așa cum făceau și vechii activiști de partid din vremurile nu prea demult apuse, acum ne propunem la nivel de politică agricolă principiul ,,să reducem cincinalul la trei ani și jumătate”, adică ce nu am reușit să facem în ultimii 20 de ani să zicem, vom face acum în 9 ani, până la deja fatidicul an 2030.

Dar ce înseamnă acum agricultura ecologică în Europa comunitară?

Avem acum pentru agricultura ecologică un procentaj de 8,5%, care reprezintă circa 15,3 milioane ha și care, după estimările interne ale CE, vor ajunge în anul 2030 la circa 15-18%, ceea ce ar însemna circa 30-33 milioane ha, așa cum este prezentat într-un material din Actu Environnement (26.03.2021), deci departe de ținta propusă de 25%, care ar fi reprezentat undeva la 45-48 milioane ha.

Dacă facem o analiză pe țări vom constata că printre campionii ,,probei” de agricultură ecologică la acest moment sunt ,,mari forțe agricole” gen Austria (25% din SA – suprafața agricolă), Lituania (14,5% din SA), Estonia (20,6% din SA), Suedia (20,3% din SA), Finlanda (13,5% din SA), iar ,,începătorii în ale agriculturii” gen Germania sau Franța au în jurul a doar 7% din SA, iar țări gen Polonia, Olanda, Ungaria sau România au între 2 și 3% din SA (date EUROSTAT 2020).

Acum, dacă mergem mai departe vom constata că pentru Austria (lucru valabil și pentru alte țări) creșterea suprafeței ecologice a fost mai simplă, fiindcă transformarea pajiștilor alpine (iarna acestea fiind multe dintre ele pârtii de schi) în suprafețe ecologice nu este la fel de dificil de realizat ca transformarea suprafețelor de cultură vegetală sau cele pomicole de exemplu.

În acest caz ce ar fi de făcut? Chiar Comisia Europeană a stabilit un plan de 23 de măsuri aferent implementării a trei axe, respectiv stimularea consumului de produse ecologice deoarece sunt necesare venituri ale populației mai ridicate fiindcă costurile de producție sunt mult mai mari, apoi creșterea producției care nu se poate realiza la fel de rapid ca în agricultura convențională și nu în ultimul rând durabilitatea activității, deoarece vulnerabilitatea fermelor ecologice este mult mai mare într-o piață concurențială (Le Figaro, martie 2021). Cum vom reuși realizarea obiectivelor celor trei axe, încă este un mister la acest moment, dar în mod sigur se vor aloca bani frumoși din bugetul comunitar.

Pornind de la aceste trei axe, vom constata că principalele piețe europene pentru produsele ecologice la acest moment sunt Germania cu circa 12,5 miliarde euro, urmată de Franța cu circa 11,5 miliarde, Italia și Danemarca cu 4,5 și respectiv 2 miliarde euro, deci în toate cazurile vorbim de țări cu nivel de venit ridicat al populației (Euroactiv 2020).

În altă ordine de idei și în același timp ca un paradox, creșterea rapidă a producției ecologice cred că va fi posibilă doar cu ajutorul biotehnologiilor, deoarece actualele variante de tehnologii ecologice pentru producția vegetală pe scară largă sunt destul de limitate. La ora actuală discutăm de posibilități reale de producție ecologică în ceea ce privește carnea de vită, de pui, ouă, lactate și într-o oarecare măsură legumele, mai ales în spații protejate, dar în toate cazurile la prețuri care nu sunt accesibile pe scară largă în țările din est și nu numai. Chiar credem că românii, ungurii, polonezii, bulgarii sau categoriile de populație europeană cu venituri mai modeste se vor înghesui în a achiziționa ,,miraculoasă hrană ecologică” astfel încât să susțină o astfel de creștere?

De ce se insistă pe acest domeniu, cu toate problemele enumerate?

Așa cum se arată în din ce în ce mai numeroase luări de poziție la nivel politic sau agricol, este vorba de a căpăta legitimitate în fața contribuabilului european privitor la modul de cheltuire a banilor destinați agriculturii. Este foarte dificil să vii acum să spui acestora că trebuie mai mulți bani pentru finanțarea fermelor europene care se caracterizează prin suprafețe medii mici și vorbim în cazul țărilor mai așezate de circa 23 ha în cazul Spaniei, apoi circa 60 ha media pe fermă în cazul Franței și al Germaniei și ajungând la circa 140 ha în cazul Cehiei. Pentru comparație suprafața medie a fermei în România, Ungaria, Polonia, Grecia este de 3-8 ha.

Atunci, pentru justificarea bugetelor în creștere pentru subvenții trebuie ,,vândută” o poveste, iar în cazul nostru este cea a protecției climatice, a unei mâncări mai sănătoase, probleme care sunt reale, dar nu vor fi posibile măsuri eficiente fără un acord la nivel mondial, iar orice măsuri unilaterale nu vor rezolva problema, ci vor permite altora să polueze mai mult.

Marii contribuitori din vest au probleme numeroase cu stabilitatea și supraviețuirea fermelor datorită suprafețelor mici ale acestora și în comparație cu țările din est, nu au un segment dezvoltat al fermelor mari (în Bulgaria, Ungaria, Polonia și România fermele mari lucrează între 35-60% din suprafețele agricole ale țărilor respective), care să fie competitive pe piețele internaționale în raport cu Rusia și Ucraina sau America de sud, iar atunci mirajul trecerii la agricultura ecologică care va fi subvenționată cu sume foarte mari, poate fi pentru o perioadă un refugiu pentru mulți fermieri mici amenințați de spectrul dispariției.

Astăzi este greu să spui europeanului de rând că dorești să crești subvențiile europene pentru fermieri, adică impozitele mai direct spus, în condițiile în care tensiunile sociale între fermieri și restul categoriilor sociale sunt în creștere, deci trebuie să spunem altceva care este la modă, respectiv hrană sănătoasă, tinerețe fără bătrânețe, frumusețea lui Cleopatra care va fi veșnică și multe altele asemenea.

Eu nu spun că nu sunt poate și că nu sunt reale aceste aspecte, dar deocamdată speranța de viață în Europa în ultimii 80 de ani a crescut prin produse agricole obținute prin aplicarea de îngrășăminte și pesticide, deoarece prima problemă este să ai ce mânca și apoi treci la faza de filozofie a mâncării.

Va fi mult mai simplu ca o fermă de 20-40 ha să treacă la agricultura ecologică și să poată rămâne în viață prin alocarea unor subvenții mult mai mari, dar care vor fi acceptate de contribuabilul european în numele unor obiective mai mult decât onorabile și necesare. În plus piața mondială a produselor ecologice este departe încă de a reprezenta cifre importante, deci nu vorbim încă de problema concurențială. Problema care se va pune și o recunoaște și Comisia, se va reuși oare creșterea cererii pentru aceste produse, iar când piața va deveni concurențială ce se va întâmpla? Dar mai este până acolo și alții își vor face acele griji.

O dorință ipocrită poate duce la cel mai greu lucru de controlat, foamea

Însă, va fi și un revers al medaliei pe care nu știm încă dacă suntem pregătiți să îl acceptăm, deoarece creșterea suprafețelor de agricultură ecologică va duce la scăderea producției în mod semnificativ, iar unele estimări arată că o creștere la 25% a suprafeței ecologice va duce la o scădere de peste 50 milioane de tone cereale a producției globale comunitare (25 milioane ha dorite a fi ecologice în plus față de prezent cu o scădere de minim 2 to/ha), care va avea impact extrem de puternic, deoarece vor crește importurile din țări care nu sunt foarte preocupate de problemele climatice și pe care nici nu putem să le sancționăm dacă se vor semna acordurile comerciale (vezi Mercosur, SUA, etc), azi în negociere. Mai mult, să observăm că în acest an agricol un dezechilibru de doar 10 milioane de tone pe piața mondială a dus în unele cazuri la dublarea prețurilor (vezi rapița și pe aproape floarea soarelui), dar și la celelalte produse creșterile au fost importante și care deja au început să se transmită în produsele finale, astfel începând o perioadă inflaționistă cu un final încă necunoscut.

Semnalele sunt din ce în ce mai numeroase că această politică, care include și partea de agricultură ecologică este doar o poveste de marketing, iar în țintele stabilite nu cred nici funcționarii ,,bruxellezi” care au promovat ideea de pornire, deoarece toate elementele o indică ca nefiind fezabilă, mai ales în cazul țărilor mari producătoare agricole gen Franța sau Germania, dar acest lucru nu va împiedica cheltuirea bugetelor și apoi vom vedea ce vom mai face și cum vom justifica nerealizările, asta dacă va întreba cineva. Cred că esența poveștii este mult mai simplă, avem nevoie de subvenții în creștere pentru a susține fermele mici în raport cu concurența globală, dar doar așa putem obține banii de la contribuabili fără scandal – dar dacă totuși va fi scandal, cum se va rezolva situația?

În final, întrebarea care acum se pune din ce în ce mai pregnant, oare știm ce vrem cu aceste politici agricole, deoarece majoritatea celor implicați în agricultură caută să vadă care sunt studiile care argumentează această politică, care de altfel a fost piatra unghiulară a actualei președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o doamnă mai mult decât onorabilă, dar departe de a deține o specializare în acest domeniu.

Îmi doresc foarte mult ca prin această dorință politică care nu are toate aspectele la vedere și în multe privințe este ipocrită, să nu dorim să ajutăm un domeniu și să nu distrugem o societate, fiindcă foamea este cel mai greu lucru de controlat.

Cred că o discuție mult mai aplicată și bazată pe studii serioase și cu aplicabilitate directă în aceste domenii ar fi fost mult mai benefică. Noi în schimb întâi decidem și apoi facem studiile care să justifice decizia adoptată, iar exemplele sunt mai numeroase și în alte materiale o să revenim asupra lor.

Nu rămâne decât să sperăm că freamătul lumii agricole să poată să mai salveze câte ceva din această foarte posibilă aventură a politicienilor ,,bruxellezi”, care nu sunt nici la prima abatere, dar ce este mai rău nici la ultima, iar toate reunite în ,,poveștile bruxelleze”. Vom reveni și cu altele.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iunie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Evenimentul „Ziua Grâului Bărăgan 2021”, organizat pe 9 iunie, a fost un real succes. Prin urmare, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) continuă seria evenimentelor dedicate fermierilor cu „Ziua Grâului Moldova”, pe 29 iunie 2021, ora 10:00, la Podu Iloaiei, județul Iași, eveniment desfășurat cu prezență fizică. Pe platforma FarmForum, o platformă susținută de APPR - Mândru că sunt fermier, sunt promovate toate evenimentele și se găsesc toate detaliile.

Evenimentul din Moldova va fi organizat de APPR și Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Grânarii „Dă-te pe brazdă” Iași , cu susținerea companiei Bayer, și va fi promovat pe platforma fermierilor (https://www.facebook.com/FarmForum-100333485086928), cât și pe canalele partenerilor media.

Reamintim că „Ziua Grâului Bărăgan” s-a aflat la prima ediție, organizatorii susținând că va deveni un eveniment de referință pentru zona Bărăganului. Găzduit de societatea Agriserv Telehuz (Mărculești), organizat de APPR și Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița și susținut de partenerul principal ADAMA, evenimentul „Ziua Grâului Bărăgan 2021” s-a bucurat de prezența fizică a 400 de fermieri din zona de sud-est a țării. Conceput pentru a veni în sprijinul fermierilor cu tehnologii de top în ceea ce privește genetica, soluții performante privind protecția plantelor și fertilizarea, evenimentul a reunit 20 de companii, de la furnizori de utilaje agricole, de semințe la furnizori de soluții digitale, depozitare și stocare a produselor agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) își exprimă îngrijorarea cu privire la rezultatul și consecințele votului din 8 iunie 2021, din plenul Parlamentului European, privind raportul „Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030”. Unul dintre amendamentele care afectează activitatea fermierilor și care a fost votat de europarlamentari în ședința din 8 iunie este AM. 806, care se opune reautorizării substanței active glifosat după 31 decembrie 2022. Prin acest amendament, statele membre sunt invitate să efectueze pregătirile necesare pentru a le oferi fermierilor soluții alternative viabile după interzicerea glifosatului. Industria de protecția plantelor transmite că face eforturi să ofere alternative eficiente și sigure pentru produsele care sunt interzise sau restricționate, dar nu poate aduce noi produse pe piață în ritmul alert în care sunt interzise produse absolut necesare fermierilor.

„Am luat notă de îngrijorarea publicului larg cu privire la continuarea utilizării glifosatului, însă pentru a fi luată o astfel de decizie importantă trebuia să se aibă în vedere argumentele științifice ale experților. În acest context, europarlamentarii au luat o decizie politică la fel ca în multe alte situații similare, sub presiunea emoțiilor generate de publicul influențat de o anumită parte a spectrului societății civile. Suntem îngrijorați cu privire la faptul că aceste decizii politice, care sunt luate fără a avea o bază științifică solidă, pun în pericol siguranța și securitatea alimentară ale Europei și vor conduce la importuri masive de produse alimentare din țări care nu aparțin spațiului comunitar și care nu vor fi obligate să respecte aceleași reguli precum producătorii din interiorul Uniunii Europene, generând astfel o concurență neloială și periclitând profitabilitatea și productivitatea fermierilor”, arată AIPROM.

De altfel, și Alianța pentru Agricultură și Cooperare a atras atenția cu privire la consecințele negative ale acestui vot, cu impact direct asupra productivității agricole. „Industria de protecția plantelor din România este alături de fermierii din România și îi sprijină în eforturile lor de a asigura hrană suficientă, sigură, disponibilă și accesibilă încurajând implementarea principiilor agriculturii sustenabile, însă fermierii au nevoie de un minim de unelte disponibile, așa cum sunt noile tehnici genomice și suficiente soluții moderne de protecție a plantelor. Accesul la substanțe active și produse de protecția plantelor este esențial pentru a gestiona corespunzător condițiile specifice agriculturii din țara noastră. Fermierul vrea să producă, însă nu poate face acest lucru dacă apar limitări și restricții nejustificate sau reevaluări ale unor reglementări deja validate de forurile științifice”, precizează un comunicat de presă al AIPROM.

Lipsa de predictibilitate afectează major deciziile din producția agricolă și are efecte la fel de grave ca și schimbările neașteptate ale vremii. Nu există nicio diferență între o secetă prelungită și eliminarea bruscă de pe piață a unei clase de produse care poate limita sub pragul de dăunare periculos o populație de dăunători endemici în țara noastră.

Fermierul din UE, descurajat

Consecințele interzicerii glifosatului vor fi din păcate vizibile în România unde condițiile specifice de climă și sol, precum și fărâmițarea terenurilor favorizează răspândirea bolilor, dăunătorilor și buruienilor. În România, glifosatul este utilizat mai ales între culturi, fiind și o soluție care permite aplicarea principiilor agriculturii conservative, recomandate și promovate intens de către Comisia Europeană.

Interzicerea utilizării glifosatului în absența unor alternative viabile și eficiente economic îi va determina pe fermierii români să aplice mai multe tratamente cu produse complementare și în cantități mai mari, fără să obțină aceeași eficacitate și cu un impact negativ mai mare asupra mediului. Costurile de producție vor fi mai ridicate, produsele agroalimentare obținute vor fi mai scumpe, iar prețul va fi suportat de către consumatorul român. „La finalul zilei, fie că suntem fermieri, autorități de reglementare, membri ai Parlamentului European sau simpli consumatori, cu toții avem nevoie de hrană, iar aceste restricții fără baze științifice solide nu vor face altceva decât să permită prezența pe piață a mai multor produse agroalimentare provenite din state aflate în afara UE. Achiziționând astfel de produse, vom susține activitatea fermierilor din alte state și vom descuraja activitatea fermierului european. Aceste produse de protecția plantelor sunt medicamentele plantelor și la fel ca în cazul medicamentelor pentru uz uman, acestea trec printr-un proces riguros de autorizare, parcurgând o multitudine de teste care sunt menite să stabilească dacă aceste produse sunt sigure pentru mediu și om. Așa cum omul are nevoie de medici și medicamente pentru a limita efectele factorilor perturbatori, tot așa și plantele au nevoie de tratamente cu produse de protecția plantelor pentru a limita răspândirea și consecințele negative ale bolilor, dăunătorilor și buruienilor”, susține Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Treisprezece parteneri ai Mesei rotunde pentru lanțul agroalimentar în domeniul protecției plantelor reacționează într-o scrisoare comună la obiectivele de protecție a plantelor din Strategia „De la fermă la consumator”. Semnatarii solicită Comisiei Europene să aibă în vedere un calendar realist, înainte de a lua orice decizie legislativă sau de a efectua modificări în viitorul apropiat.

După aniversarea Strategiei „De la fermă la consumator” la data de 20 mai, mai mulți membri ai Mesei rotunde pentru lanțul agroalimentar în domeniul protecției plantelor au semnat și publicat luni, 31 mai 2021, o scrisoare deschisă pe tema importanței realizării unei evaluări cuprinzătoare înaintea oricărei decizii de reducere a gradului de utilizare a pesticidelor, inclusiv a obiectivului de reducere cu 50% a utilizării substanțelor chimice, stabilit în Strategia „De la fermă la consumator”.

În Europa, gradul de utilizare a pesticidelor și riscurile aferente au scăzut semnificativ în ultimii 50 de ani. Datorită inovației în agricultură, rata medie de utilizare a ingredientelor active pe hectar în cazul erbicidelor, de exemplu, a scăzut cu 97%1. „În sfârșit, în ultimii 60 de ani, s-au redus ratele medii de utilizare a ingredientelor active nou introduse. În prezent, mai puțin de 470 de substanțe active, inclusiv 29 de substanțe active cu risc scăzut și 23 de substanțe de bază, sunt disponibile pe piață pentru a proteja producția vegetală și de plante”, se arată în scrisoarea deschisă.

Max Schulman, președinte al Mesei Rotunde și membru al Organizației fermierilor finlandezi (MTK), afiliată Copa – Cogeca, a afirmat că: „În viitorul apropiat vor apărea modalități de a lucra mai eficace cu mai puține produse fitosanitare, cu ajutorul tehnologiilor de biocontrol, a sistemelor de rotație a culturilor, a metodelor digitale sau a noilor tehnici genomice. Cu toate acestea, pe teren nu sunt disponibile toate aceste opțiuni, iar obiectivul politic al Strategiei „De la fermă la consumator” de a reduce și mai mult utilizarea substanțelor active reprezintă o provocare pentru toate sectoarele europene de producție. Există o nevoie clară de realizare a unei evaluări cuprinzătoare a impactului cumulat asupra economiei, societății și mediului al diferitelor obiective care privesc agricultura comunitară, stabilite în strategiile „De la fermă la consumator” și în materie de biodiversitate, înainte de a lua orice decizie politică sau de reglementare, obligatorie”.