Despre cercetarea agricolă din România se tot vorbește că-i în declin, că nu există real. Vrem să demonstrăm contrariul, iar subiectul interviului de față realizat cu dr. ing. Cătălin Oltenacu este unitatea pe care acesta o conduce din poziția de director, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, care funcţionează în subordinea Academiei de Ştiințe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișeşti” și în directa coordonare a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești -Mărăcineni (Argeș).
„Acesta este rolul nostru, de a gândi, de a cerceta, de a găsi soluţii, tehnologii pe care să le diseminăm în faţa fermierilor.”
Reporter: Care este situaţia cercetării din pomicultură?
Cătălin Oltenacu: Există voci care afirmă că cercetarea românească nu se află într-o stare tocmai bună. Da, aşa a fost o perioadă destul de lungă. Motivul principal îl ştim cu toţii, cauzat de faptul că eram subfinanţaţi. Însă, odată cu reorganizarea anumitor unităţi de cercetare, vorbesc acum la nivel naţional, unităţile s-au reorganizat, s-au modernizat, au început să-şi achiziţioneze echipamente, aparatură nouă. Iată că uşor-uşor unitățile de cercetare au început să reintre pe făgaşul normal, de fapt acolo unde ne este locul, şi să încercăm cu cercetătorii pe care-i avem, şi aici o să fie un subiect pe care o să-l discutăm, să abordăm anumite proiecte, anumite teme de cercetare şi să încercăm să le transpunem în proiecte pe care ulterior să le diseminăm în faţa fermierilor. Că, de fapt, până la urmă acesta este rolul nostru, de a gândi, de a cerceta, de a găsi soluţii, tehnologii pe care să le diseminăm în faţa fermierilor.
„Robo-Fermier” și „Hortivoltaic”, în sprijinul pomicultorilor
Reporter: Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa este printre puținele din țară care a accesat ceva fonduri nerambursabile...
Cătălin Oltenacu: Încercăm să nu ratăm nimic. Am accesat o sumedenie de proiecte, de măsuri, de submăsuri, începând cu cele finanţate de AFIR şi nu mai vorbesc de cele finanţate direct de Ministerul Agriculturii prin programele ADER. Acolo avem trei proiecte, într-unul suntem lideri de proiect, în două suntem parteneri, şi dezvoltăm împreună cu colegii din reţeaua pomicolă proiecte de cercetare pe diferite domenii de interes.
În ceea ce priveşte accesarea proiectelor europene este o ţintă pe care mi-am propus-o încă de la început, nu vă ascund faptul că în momentul de faţă avem patru proiecte, deja l-am depus şi pe al cincilea, trei sunt în implementare, unul în evaluare şi unul l-am depus recent, de câteva luni. Sunt proiecte interesante, chiar am avut pe submăsura 16.1A un proiect foarte interesant în care am gândit, am creat şi am pus bazele primului robot care poate lucra în pomicultură, l-am şi denumit foarte frumos, Robo-Fermier. Un robot care lucrează, poate avea o grămadă de accesorii conectate la el şi poate desfăşura activitatea într-o plantaţie pomicolă fără probleme. De unde a pornit această nevoie? De la lipsa forţei de muncă...
„Dacă nu vii cu ceva inovativ, nu ai ce căuta pe piaţă.”
Reporter: Cea care trebuie să facă lucrările de bază.
Cătălin Oltenacu: Bineînţeles, lucrările de bază, nu să facă lucrări complicate. Dar lucrările de bază se pot face, fără doar şi poate. Este un proiect de suflet, este un proiect la care am muncit foarte mult şi iată că în momentul de faţă avem o satisfacţie, în sensul că acest robot a fost apreciat inclusiv de către evaluatorii OCDE, cei ai Organizaţiei de Cercetare-Dezvoltare Economică care au venit să facă raportul de ţară pentru România.
Un alt proiect foarte interesant, un proiect la care, de asemenea, ne implicăm foarte mult, este proiectul pe care noi l-am denumit sugestiv „Horti-Voltaic”. Ce înseamnă acest lucru? Încercăm, pe anumite specii, să venim cu nişte panouri fotovoltaice de o anumită transparenţă, acum suntem în faza de cercetare în care pe anumite sisteme de transparenţă încercăm să vedem impactul asupra culturilor. Ele vin şi efectiv acoperă cultura. Noi avem experienţă pe căpşuni şi primele rezultate sunt chiar foarte interesante, în sensul în care mare parte din plante au reacţionat extraordinar de bine sub aceste panouri, comparativ cu martorul care nu a fost protejat. Situaţia sub aceste panouri este foarte bună, începând de la înmagazinarea apei, de la reacţia plantei, de la senzoristica pe care noi am montat-o şi avem deja date furnizate care sunt foarte interesante şi încercăm acum, după o analiză, să le transformăm într-o statistică şi să vedem exact care este impactul asupra plantei respective pe fiecare fază de dezvoltare în parte. Și, da, se pare că va fi un viitor foarte interesant pe acest domeniu. L-am făcut cunoscut şi la Ministerul Agriculturii, fiind un proiect-pilot unic deocamdată în România şi sper ca să prindă şi la fermieri. Am ieşit cu el şi la anumite expoziţii, chiar anul trecut l-am prezentat, într-o formă incipientă, la ASAS şi la INDAGRA. Interesul a fost destul de mare.
Reporter: Până la urmă, rolul cercetării este acela de a studia şi a implementa în fermă ceea ce-şi doresc fermierii, producătorii.
Cătălin Oltenacu: Sigur, acesta este drumul, într-adevăr cu echipa tânără pe care o avem am reuşit, destul de greu, să coagulăm un grup de cercetători inimoşi care iată, îşi fac treaba şi uşor-uşor au început să înţeleagă că rolul nostru este foarte important şi trebuie să fim acolo şi să facem cinste celor trei litere CDI – cercetare, dezvoltare, inovare. Observăm că toate proiectele din momentul de faţă pe care le vedem în acest portofoliu de proiecte care apar atât din partea Ministerului Agriculturii, cât şi din partea altor ministere, au la bază cele trei legi CDI, cercetare, dezvoltare, inovare. Ori ăsta este rolul nostru. Dacă nu vii cu ceva inovativ, nu ai ce căuta pe piaţă. Cercetarea în alte state sunt convins că este mult mai avansată, însă avantajul nostru este că noi nu am pornit de la zero, avem oarece informaţii pe care le-am upgradat şi încercăm noi, uşor-uşor, să ajungem lângă colegii noştri din alte state cu care, de altfel, avem şi parteneriate. Un prim proiect pe care aş putea să vi-l dau chiar exemplu este un parteneriat cu Staţiunea de Sericicultură Băneasa, noi, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa plus colegii de la Institutul de Sericicultură din Vratsa, Bulgaria. Este un proiect care are ca principal studiu comportamentul anumitor soiuri de dud în ţara noastră şi am încercat să combinăm, pe de o parte să venim în sprijinul colegilor de la staţiunea de sericicultură pentru viermii de mătase cu dudul pentru frunze, iar noi pe partea noastră cu dudul pentru fructe. Din păcate, în România aveam o anumită preconcepţie despre cultura dudului, dar dacă ne uităm pe anumite studii făcute în alte state, dudul să ştiţi că este chiar o cultură foarte interesantă, cu nenumărate aplicaţii.
Reporter: Şi fructele cu preţ foarte mare pe kilogram.
Cătălin Oltenacu: Foarte mare, într-adevăr, nu mai vorbim de partea de procesare în care le poţi deshidrata, iar mai nou poate veni ca îndulcitor, deci iată sunt o grămadă de lucruri pe care noi nu le exploatăm. Trebuie să mergem şi pe această nişă care este foarte interesantă. Bulgarii chiar au dezvoltat un institut cu studiul anumitor soiuri de dud, nu contează că-s de la noi sau de la ei. Din păcate, baza noastră genetică nu ne permite să venim cu anumite studii.
Reporter: Există prea puţină promovare pentru ceea ce a însemnat cultura dudului şi ce a însemnat creşterea viermilor de mătase în România şi care sunt oportunităţile de astăzi. Pentru că într-adevăr sunt oportunități, unele remarcabile, iar fermierii pot avea o nişă, alături de alte culturi, de alte specii, astfel încât să-și completeze veniturile.
Cătălin Oltenacu: Aşa este. Eu am fost destul de vehement vizavi de această cultură, ca susţinător vorbesc. De ce? Pentru că România, la un moment dat, era singura ţară care avea un fond genetic, vorbesc şi de viermi de mătase, şi de soiuri de dud, foarte bun. Vă dau un exemplu: 84 de soiuri de dud, am avut la un moment dat vreo 72 de rase de viermi de mătase, eram unicat în Europa. Ne puteam bate la momentul respectiv cu ţări ca Franţa, chiar China, care e o super-putere. Deci aveam un fond genetic şi-l avem încă, datorită colegilor care insistă să-l păstreze. Dar foarte greu, foarte greu. În momentul de faţă am speranţe că avem un fond genetic stabil, la rândul nostru şi noi pe zona noastră de pomicultură putem stabiliza şi fondul genetic pe care-l avem şi este păcat să nu-l conservăm, şi evident că mă bucură şi faptul că Ministerul Agriculturii a înţeles într-un final că o ţară cu un fond genetic important este o ţară care are un cuvânt de spus în domeniul respectiv. Dacă nu ai un fond genetic cu care să te prezinţi, nu ai ce să arăţi.
Este de admirat şi iniţiativa ASAS, de fiecare dată primim solicitări să prezervăm fondul genetic, sub orice formă. Este bine că există această iniţiativă, este bine că și ai mei colegi sunt deschişi şi putem într-adevăr la momentul ăsta să ne lăudăm cu faptul că fondul genetic – pomicol, viticol, dar şi în alte domenii – a început uşor-uşor să se stabilizeze.
„Noi încercăm cu cercetările noastre să-i convingem pe fermieri că o anumită specie pomicolă poate fi sau nu rentabilă pe un anumit areal. Şi atunci fermierul înţelege. Cu explicaţii şi cu demonstraţii.”
Creații și tehnologii pentru fermieri
Reporter: Care este aria de acțiune, să-i zicem așa, a SCDP Băneasa, în ceea ce priveşte soiurile de pomi fructiferi?
Cătălin Oltenacu: Noi avem o arie de influenţă pe zona de sud a ţării. La nivel naţional, sunt cinci unităţi de cercetare pomicolă, evident subordonate Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni. Fiecare staţiune este foarte bine amplasată, răspunzând de arealul respectiv. Înainte vreme se discuta despre Staţiunea Pomicolă Băneasa drept un creator de soiuri de cais și piersic. Nu mai este cazul. Chiar în discuţiile pe care le-am avut cu colegii mei, cred că se impunea ca fiecare staţiune să încerce şi alte specii pomicole. De ce? Deoarece au fost și sunt fermieri care solicită înfiinţarea unei plantaţii pomicole în Câmpia Română de măr, de exemplu. Ori, ştim cu toţii că mărul se duce spre zona colinară, submontană, acolo merge el foarte bine. Noi încercăm să-i convingem pe fermieri cu cercetările noastre că o anumită specie pomicolă poate fi sau nu rentabilă pe un anumit areal. Şi atunci fermierul înţelege. Cu explicaţii şi cu demonstraţii, înţelege şi revine la sentimente mai bune şi se orientează către o altă cultură.
Am avut o altă solicitare pentru plantaţie pomicolă în zona județului Călăraşi, nuc. A vrut omul nuc. Am susţinut că nu este o zonă optimă pentru nuc, haideţi să încercăm altceva. A susţinut că face plantaţia pe banii lui, ok, a înfiinţat-o. Ce credeţi că s-a întâmplat în primul an? Toţi pomii s-au uscat! Pentru că el şi-a expus o plantaţie de șapte hectare de nuc fix în mijlocul unei câmpii unde vânturile sunt cum sunt în miez de iarnă, temperaturile scăzute, şi atunci s-a întors la noi și ne-a zis că-i pare rău că nu ne-a ascultat. Deşi noi i-am demonstrat faptul că nu este o zonă propice pentru această cultură. Deci iată că rolul nostru este mai mult decât important în zonă, convingem fermierii – ok, vă doriţi o anumită plantaţie, dar haideţi să alegem împreună specia ca să fiţi rentabili. Degeaba munciţi, investiţi, faceţi o plantaţie şi constataţi că în doi ani nu mai există.
Reporter: Ați spus de cais și piersic, specii care pot fi cultivate în zona de sud. Ce altceva se mai poate cultiva în zona de sud şi dvs. aveţi în cercetare la SCDP Băneasa?
Cătălin Oltenacu: Avem cireş, o specie care merge foarte bine pe zona de sud, am avizat câteva proiecte importante, cu suprafeţe însemnate.
Reporter: Am văzut şi cireș în solar...
Cătălin Oltenacu: Da, merge în spaţiu protejat, îi spunem noi macro-tunel, dar nu neapărat un solar. Vorbim despre un macro-tunel care asigură o protecţie bună a culturii, dar mai important este faptul că fermierul respectiv, având în vedere că are un spaţiu cât de cât protejat, îi asigură o timpurieritate a rodirii şi atunci interesul este că iese pe piaţă cu o trufanda, cu un preţ foarte bun cât mai repede. Eu sunt adeptul noutăţii, al inovării, deşi au existat voci care au susţinut că anumite culturi nu merg în sistemul ăsta de macro-tunel. Ba da, funcţionează foarte bine, dar trebuie să ştii cum să-l gestionezi. Dacă-l faci după ureche şi nu iei nişte informaţii minime, nu realizezi nimic.
Reporter: Daţi-ne câteva exemple de specii create la Staţiunea Pomicolă Băneasa şi care au prins la producători.
Cătălin Oltenacu: Au prins soiurile noastre de cais, piersic şi nectarin, mai ales că cercetătorii din vechea gardă s-au axat foarte mult pe aceste specii termofile. Avem în momentul de faţă 14 creaţii, însă, din păcate, ca menţinători în catalogul oficial mai avem doar jumătate, șapte soiuri. Sperăm să obţinem şi alte soiuri pe care să le creăm şi să le promovăm la nivelul fermierilor. Este dureros că pe primele submăsuri, pe primele variante de proiecte cu bani europeni, foarte mulţi fermieri s-au orientat către soiuri aduse din exterior, din afara ţării, din nou cu probleme. Nu discutăm din punct de vedere fitosanitar, am văzut şi plantaţii cu destule boli aduse din pepinieră, însă au făcut achiziţia unor soiuri pe care noi nu le-am aclimatizat sau nu le-am verificat în condiţiile din ţara noastră. Toate ţările din Europa au o anumită specificitate. Deci, o dată caisul din Italia cultivat în zona de sud n-o să funcţioneze, n-o să meargă foarte bine pe zona noastră. Sunt lucruri total diferite. Însă, dacă aţi sesizat şi dvs., referitor la aceste specii termofile, în ultima perioadă au fost acele îngheţuri târzii de primăvară, cu efecte devastatoare asupra producţiei. Deşi noi am făcut vorbire despre faptul că mare parte din aceste specii pot fi duse pe zona Dobrogei, unde au condiţii foarte bune de dezvoltare şi nu sunt atât de frecvente aceste accidente climatice. La noi, pe zona de sud, constatăm că nu mai avem rezultate pe speciile termofile – cais, piersic, nectarin, pentru că ne lovim frecvent de aceste îngheţuri târzii de primăvară. Adevărat că am avut nenumărate cercetări privind combaterea acestora sau cum putem preveni, eventual cum putem ajuta fermierul să-şi protejeze plantele când are un astfel de eveniment. Avem câteva variante, nu ştiu cât sunt de eficiente pentru că nu te pui cu natura, au ieşit acum cu inovaţia asta o grămadă de tehnologii care spun: vii cu aer cald… Sunt lucruri relative. Te pregăteşti, ştii că-ţi vine un nor rece…Sunt tehnologii şi tehnologii. Trebuie să luăm şi din exterior, dar să aducem aici în țară lucrurile bune.
Reporter: Nu trebuie să inventăm noi roata, dacă ea e inventată deja.
Cătălin Oltenacu: Exact. Le aducem aici, vedem dacă se pretează pentru condiţiile din ţara noastră şi atunci da, dacă-şi dovedesc eficienţa sigur că da, le putem promova. Acum lucrurile sunt relative.
„Cercetarea nu este pentru oricine. Trebuie să citeşti, să te interesezi. Dacă lucrezi numai de dragul unui salariu, mai bine nu mai vii.”
Viitorul sună bine
Reporter: Aţi creat, aici la stațiune, un nucleu tânăr. Știm că este greu să convingi un absolvent de facultate că locul lui este la cercetare, că poate avea o dezvoltare foarte bună în cercetarea agricolă. Cum aţi reuşit să faceţi lucrul acesta şi care este media de vârstă la SCDP Băneasa?
Cătălin Oltenacu: Cu foarte mare greutate, ne ducem undeva la 26-28 de ani, directorul ştiinţific este mai în vârstă, în rest avem tineri absolvenţi inimoşi, care au venit alături de noi, deşi la început, la interviu, întrebarea principală era „dar eu cât câştig?”. Nu aveam ce să le oferim extraordinar, pentru că legea salarizării în cercetare este cum este, n-o critic eu, n-am inventat-o eu, aceasta este. Însă i-am convins prin faptul că pot avea aici o carieră de lungă durată. Eu merg pe un principiu, nu ştiu dacă este corect sau nu, dar şi dacă m-aş duce la o firmă de inputuri eu nu mă mai pot considera un inginer specialist pe domeniul respectiv. Sincer vă spun, m-aş considera un agent de vânzări care trebuie să-şi îndeplinească un target, să vândă, şi în momentul în care nu ţi-ai atins targetul, nu mai eşti bun pentru compania respectivă. Stând de vorbă cu ei i-am convins că pot avea o carieră interesantă în cercetare. Este adevărat că salariul nu este foarte mare, nu e vina noastră, însă am reuşit să-i cooptăm şi în grupurile de lucru pentru proiecte. De acolo mai iau 10%, 15%, 20% maximum peste salariu. Au înţeles lucrul ăsta, sunt alături de noi. Chiar dacă înainte aveam o dinamică de personal foarte mare, deci veneau, stăteau o lună-două, constatau că nu e de ei, plecau. Adevărat, cercetarea nu este pentru oricine. Trebuie să citeşti, să te interesezi. Dacă lucrezi numai de dragul unui salariu, mai bine nu mai vii. Iată că uşor-uşor am reuşit să angrenăm nişte tineri, sunt implicaţi, sunt motivaţi, surprinzător au început să scrie tot felul de articole, să participe la emisiuni, să-şi dorească să fie promovaţi, depun şi foarte multe lucrări, nu există sesiune ştiinţifică să nu depună lucrări, lucrul ăsta mă bucură foarte tare. Au o deschidere şi eu cred că, era o vorbă, viitorul sună bine!
Reporter: Cum ar trebui să arate cercetarea agricolă pentru ca să putem pe de o parte motiva tinerii să rămână în cercetare, iar pe de altă parte ca rezultatele cercetării să fie comparabile cu ce se întâmplă în afara României?
Cătălin Oltenacu: Este foarte simplu. Despre ce discutăm în ultima perioadă? Digitalizare. Discutăm despre inteligenţa artificială. Este exact elementul care poate influenţa un tânăr să rămână în cercetare. Tinerii sunt foarte deschişi la nou, foarte atenţi la zona de inteligenţă artificială. În momentul în care găsesc ceva nou ce nu s-a mai făcut, vin şi spun: domnule director, uitaţi, în China a apărut nu ştiu ce robot care face nu ştiu ce. Nu vreţi să încercăm să găsim şi noi o variantă, să creăm aşa ceva? Este foarte interesant. Cred că zona asta este foarte atractivă pentru ei. Repet, nu ştiu dacă salariul poate să compenseze munca pe care o face un tânăr, dar faptul că eu sunt deschis la lucruri noi pentru ei înseamnă foarte mare lucru, pentru că sunt alături de ei, îi susţin şi, ca de fiecare dată când vin cu câte o idee nu le spun „în niciun caz”, ci „hai să gândim, să vedem cum o facem, şi dacă lucrul este foarte interesant pentru noi ne apucăm de treabă şi găsim un proiect şi să-l ducem pe zona asta. Au venit acum cu o idee foarte interesantă, de combatere a graurilor în culturile de cireşi. Sunt probleme cu graurii, într-adevăr, când cireaşa este matură este dezastru în orice plantaţie. Şi au venit cu o idee, cred că am putea accesa un proiect astfel încât să găsim o variantă de combatere, cu o dronă care să se plimbe exact acolo unde este atacul, adică ei sunt captivaţi de lucrurile noi, inovative.
„Digitalizare. Discutăm despre inteligenţa artificială. Este exact elementul care poate influenţa un tânăr să rămână în cercetare.”
Cercetarea românească nu depune armele
Reporter: Haideți, domnule director, să ne spuneți câteva cuvinte despre dvs, să-l cunoască cititorii noștri și pe omul Cătălin Oltenacu. De unde sunteți de loc? Legătura cu domeniul agricol vine din familie?
Cătălin Oltenacu: M-am născut pe malul Borcei, la Călărași. Aţi deschis o Cutie a Pandorei, m-au năpădit amintirile… Am terminat Şcoala generală nr. 1 din Călăraşi, am continuat cu Liceul Agricol, cred că pe undeva destinul m-a dus acolo… Specializarea din liceu a fost industria alimentară, am luat bacalaureatul cu 10, dar am lucrat vreo doi-trei ani și apoi m-am dus la facultate. În 1993, am absolvit liceul. Tata era zugrav și m-am angajat cu el. Doi ani am muncit. M-am angajat la fabrica de confecţii Călăraşi, ţin minte – parcă ieri a fost – şi munceam acolo, Doamne… şi m-am ambiţionat şi am zis: „Nu-i de mine”. Am învăţat, din ce am câştigat mi-am plătit meditaţiile, nu eram foarte bun pe biologie, la chimie eram ok. Am ajuns la facultate la București, la USAMV, Facultatea de agricultură, era în 1996. Am terminat în 2001 şi aş vrea să vă spun, ca o picanterie, bătălia pentru locul I în fiecare an s-a dat între mine şi sora mea. Sora mea, cu șapte ani mai mare decât mine, tehnician veterinar, a vrut să fie medic veterinar, a dat de cinci ori la facultate, pica prima sau a doua sub linie. A devenit frustrant pentru ea, cu meditaţii cu tot, se intra foarte greu la Medicină Veterinară. Şi la un moment dat, când am dat eu la facultate, mi-a zis: nu vrei să merg cu tine? Şi dau şi eu, dacă intru, văd în continuare dacă merg, dar să am satisfacţia că am intrat la facultate. Ok, a mers cu mine, a luat, am intrat amândoi, şi tata, vă spuneam, zugrav, ne-a luat într-o zi pe amândoi şi ne-a zis: eu mănânc pământ de sub picioare, uitaţi-vă la mâinile mele, dar vreau să vă văd pe amândoi cu facultate. Şi a închis subiectul. Am înţeles ideea, ne-am dus la facultate şi ne-am pus pe învăţat. Ea, fată, învăţa, eu – Bucureşti, scăpat de sub control… a stat cu gura pe mine „hai la laboratoare, hai la cursuri”, că trebuia să merg, că mă întreba. A fost extraordinar. Şi vă spuneam că bătălia a fost între mine şi ea, locul I şi locul II. Ea, de trei ori. În anul I am ieşit eu, ea, în anul II pe locul I, în anul III, eu, în anii IV şi V, ea. Când am terminat, era rector domnul profesor Alecu, să-i dea Dumnezeu multă sănătate, s-a interesat: „Pe cine avem şef de promoţie?”. Şi i-au spus: avem o problemă. Sunt doi acolo. „Ia să-i văd. Sunt căsătoriţi?” – „Nu, sunt fraţi”. Şi ne-au trimis la Staţiunea Didactică Belciugatele, tot în județul Călăraşi. Vă daţi seama, m-am văzut la puţin peste 20 de ani la fermă, peste 1.470 de hectare, tractorişti, pe vremea aia se trăgea la măsea, U650, aveau–n-aveau chef de treabă, tragedie! Dar pentru noi a fost un ajutor, pentru că am fost împreună ca fraţi. Pentru că noi, în ultimul an de facultate, ne-am pierdut tatăl. S-a întâmplat, ne-a condus la gară, a făcut un accident vascular, a decedat. Foarte greu, mama pensionată pe caz de boală. Am trecut de evenimentul ăsta, la șase luni, când îi făceam parastas, a paralizat şi mama, a făcut un AVC în somn şi a fost o persoană care a depins de noi încă patru ani. Ca să vă faceţi o idee, tata a decedat la 56 de ani, mama, la 59 de ani, foarte tineri, nu s-au bucurat de noi, de ceea ce am realizat. Pentru ei ar fi fost extraordinar! Erau nişte oameni foarte, foarte simpli, de condiţie sub medie, au reuşit să ne aducă într-o etapă a vieţii extraordinară şi pe mine, şi pe sora mea. Sora mea în momentul de faţă este cadru universitar la USAMV filiala Călăraşi, la Facultatea de Inginerie Economică…
„Dacă ai o echipă bună, poţi aspira la anumite obiective.”
Reporter: Deci, sora dvs. s-a reîntors la Călăraşi.
Cătălin Oltenacu: Da, acolo ea se ocupă de toate cele. Eu am lucrat pentru agronomie din 2001 până în 2014, 14 ani, şef de fermă la Ferma Moara Domnească, principala bază de practică a USAMV. În 2015 am ajuns în Staţiunea Pomicolă Băneasa ca inginer-şef, șase luni, după care, director. Mă apropii de 10 ani. Deci, la anul fac un deceniu de păstorire a acestei unităţi de cercetare. A fost foarte greu, pentru că în 2015, când am venit eu la SCDP Băneasa, nu vreţi să ştiţi ce am găsit. Deja îmi puneam problema dacă nu cumva am stat cam mult o lună. Dar m-am ambiţionat şi am reuşit, au mai fost şi câţiva oameni loiali şi foarte aproape, şi s-au purtat bine cu mine.
Reporter: Fără o echipă, n-ai să poţi să faci niciodată nimic, oricâte intenţii bune ai avea.
Cătălin Oltenacu: Bineînţeles. Erau colegi care nu încasaseră salariul de doi ani. Efectiv, veneau din dragoste pentru această unitate. Şi au stat aici, repet, fără salariu, doar din dorinţa de a face ceva. Şi atunci am văzut calitatea lor şi am zis că trebuie să facem ceva. Şi am luptat, şi în 2018, cu ajutorul ministrului Daea, care era foarte implicat pe zona asta de cercetare şi este în continuare, am reuşit să obţinem o hotărâre de guvern de reorganizare. Din momentul obţinerii acestei HG de reorganizare, lucrurile s-au schimbat radical. Am avut finanţare, am început să accesăm proiecte, am început să redăm faţa plantaţiilor, pentru că într-adevăr se spunea despre Băneasa că este o staţiune de cercetare, dar nu se mai făcea cercetare. Activitatea principală era partea de administrare a domeniului public. Aici, în sediul în care ne aflăm, care este de altfel un sediu minunat prin istoria lui…
Reporter: Plus că este şi o zonă periculos de tentantă pentru imobiliare.
Cătălin Oltenacu: Categoric zona este tentantă pentru imobiliare. Aici, conform legii, avem 62 de hectare. Din aceste hectare am reuşit să intabulăm numai jumătate, pe restul sunt litigii. Ce să vă spun? Am avut nişte provocări pe care nu credeam că o să le întâlnesc în viaţa mea. Dar, repet, cu ambiţie, cu echipa pe care mi-am creat-o, am reuşit să răzbatem şi să ajungem în această fază. Astea au fost provocările mele, asta este povestea mea pe scurt. Toţi avem un destin și probabil că şi dacă m-aş naşte a doua oară tot meseria asta aş îmbrăţişa-o, pentru că este o meserie extraordinară, cu nenumărate satisfacţii. Suntem privilegiaţi, lucrăm în natură, în aer liber, nu stăm tot timpul la birou să lucrăm la nişte documente. Eu sunt adeptul naturii, eu sunt un copil crescut liber, crescut în iarbă, de acolo vin. Să ştiţi că experienţa mea ca director n-am căpătat-o, cred eu, din faptul că sunt director pe o anumită perioadă aici. Nu. Faptul că am venit din iarbă, am văzut cum e să lucrezi cu omul, am căpătat o experienţă bogată, lucru care mi-a permis să o transpun în activitatea de manager. Dar încă mai am apucăturile astea, stau ce stau la birou şi fug în câmp. Nu mă pot rupe.
Reporter: Care este cea mai mare bucurie?
Cătălin Oltenacu: Cea mai mare bucurie, bineînţeles, familia, pe primul loc, copiii, am doi băieţi, unul student la Medicină, unul în clasa a treia, are doar 10 ani, sper să vină pe zona noastră şi mă rog la bunul Dumnezeu să vină pe zona noastră, că şi eu, şi nevasta suntem agronomi. Iar pe plan profesional, cea mai mare bucurie este că am reuşit din Stațiunea Băneasa să fac ceea ce este astăzi. Era Cenuşăreasa cercetării pomicole româneşti. SCDP Băneasa a ajuns la un alt nivel acum. Evident, mai avem de lucru. Nu sunt mulţumit cu etapa în care suntem, dar mai lucrăm şi sunt convins că putem să mergem şi mai sus. Repet, dacă ai o echipă bună poţi aspira la anumite obiective.
Cu această ultimă parte a dialogului nostru mi-aţi atins şi o latură sensibilă cu plecarea mea din Călăraşi, nu discut foarte des despre copilăria și tinerețea mea... În fine, nu depunem armele, cercetarea românească în general n-are cum să depună armele, tinerii sunt implicaţi şi sunt convins că putem face lucruri frumoase. Sunt convins de lucrul ăsta şi o să vedeţi cât de curând proiecte interesante.
Sediul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa este în sectorul 1 din Bucureşti, într-o clădire istorică, fostă reşedinţă a Mareşalului Ion Antonescu şi sediul Consiliului de Miniştri în timpul Primului Război Mondial.Clădirea în care SCDP Băneasa își desfășoară activitatea face parte din patrimoniul arhitectural al României, personalitatea sa integrându-se armonios cu specificul Staţiunii. Acest edificiu a adăpostit oameni de mare valoare pentru cultura şi viaţa românești, precum: Nae Ionescu, cunoscut istoric și filozof român; Mareşalul Ion Antonescu, comandantul Forţelor Armate Române în timpul celui de-al doilea Război Mondial; istoricul Mircea Vulcănescu. Acestea sunt numai câteva nume care susţin valoarea şi suportul istoric al clădirii.Nae Ionescu este părintele spiritual al construcţiei, sub viziunea căruia acest monument a fost proiectat şi construit de arhitectul C. M. Cantacuzino în 1938.Edificiul aparţine acum SCDP Băneasa, care a renovat clădirea şi a încercat să o aducă la strălucirea de altădată, fiind în simbioză totală cu trecutul istoric al acestui monument.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2024Abonamente, AICI!
CITEȘTE ȘI: „Fermierul robot” aduce tehnologia de ultimă oră în pomicultură
Protecția fungică a pomilor fructiferi în repaus vegetativ și în vegetație
Un nou proiect de modernizare a infrastructurii de irigații este în desfășurare în județul Dolj, anunță Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).
Pentru ca fermierii să aibă acces la apă, ANIF reabilitează Amenajarea de Irigații Sadova-Corabia, din județul Dolj. Practic, reabilitarea înseamnă modernizarea stațiilor de pompare și repompare pentru a îmbunătăți eficiența sistemului de irigații, precum și impermeabilizarea a 165 km de canale de irigații, inclusiv canale de aducțiune și de distribuție. Durata de execuție este de 32 luni. Însă, „echipa care implementează acest proiect și-a propus și va reuși să finalizeze acest obiectiv mai devreme cu 12 luni față de termenul inițial”, după cum a afirmat Cornel Popa, directorul general ANIF, care a verificat calitatea și stadiul lucrărilor de reabilitare a Amenajării de Irigații Sadova-Corabia, zilele trecute.
În urma reabilitării, suprafața pusă la dispoziția fermierilor pentru a fi irigată este de 32.624 de hectare.
CITEȘTE ȘI: Lupta cu solurile nisipoase
Multe ecuații și mulți algoritmi, în agricultura de azi
Gheorghe Lămureanu: „Să dăm pământului ce-i luăm!”
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Tratamentele pomilor fructiferi în repaus vegetativ, precum și cele realizate în vegetație, fac parte din tehnologia integrată de protecție a plantelor.
Tratamentele făcute în repaus vegetativ sunt necesare pentru reducerea rezervelor biologice ale bolilor și dăunătorilor care supraviețuiesc și trec peste sezonul rece, cum sunt: spori de ciuperci, bacterii, ouă și larve de insecte.
Compania Summit Agro România pune la dispoziția fermierilor două produse pe bază de Cupru ce se pot folosi atât în repaus vegetativ, cât și în vegetație, pentru prevenirea și combaterea bolilor, a bacteriozelor și manei: Curenox 50 și Triumf 40 WG.
Ionii de Cupru sunt absorbiți în mod pasiv de sporii ciupercilor și bacteriilor cu care vin în contact, distrugând în totalitate sistemul enzimatic al patogenului. De aceea este necesar ca ionii de Cupru să fie prezenți pe organele plantelor și resturilor vegetative aflate pe sol înainte că sporii să germineze. În acest sens, se impun tratamente la căderea frunzelor (70-80% frunze căzute), cât și primăvara la începutul vegetației.
Curenox 50 (500g Cupru din oxiclorură de Cupru) este condiționat sub formă de pulbere fină, umectabilă, omogenă, de culoare verzuie și se aplică în doză de 1,5-2kg/ha. Având acțiune de contact, preventivă și curativă, este recomandat, așa cum am menționat mai sus, să fie aplicat înainte de apariția bolii.
Pentru pomii fructiferi se recomandă patru tratamente pe an, Curenox 50 în doză 1,5-2 kg/ha.
La culturile de semințoase este foarte eficient în combaterea ulcerației ramurilor (Nectaria galigena) și rapănului (Venturia inequalis, Venturia pirina), iar la culturile sâmburoase combate cu succes bășicarea frunzelor (Taphrina deformans, Taphrina pruni).
Se recomandă folosirea, în repaus vegetativ, a unui volum de apă specific fiecărei culturi, asigurându-se o cât mai bună îmbăiere a plantei și solului.
Tratamentul trebuie făcut în zile însorite, fară vânt și cu temperaturi de peste 7-8°C.
Atenție! Nu faceți tratamentul dacă pomii sunt uzi sau se preconizează precipitații, întrucât se va diminua efectul produselor.
Triumf 40 WG (40% Cupru metalic sub formă de hidroxid de Cupru) este condiționat sub formă de pulbere granulată, umectabilă, de culoare albastră și se aplică în doză de 2-2,5kg/ha. Are acțiune de contact, aderă bine pe suprafața pomilor, dar și acțiune multi-site asupra patogenilor, necreând forme de rezistență.
Triumf 40 WG asigură o perioadă de protecție de 7-10 zile, fiind recomandat pentru pomi fructiferi, dar și pentru viță-de-vie, în doză de 2-2,5 kg ha.
Este recomandat ca produsul să fie folosit primăvara devreme, la ieșirea din repaus vegetativ, la formarea urechiușelor de șoarece, precum și toamna, la căderea frunzelor, pentru diminuarea rezervelor hibernante ale agenților patogeni.
La culturile de semințoase combate cu succes rapănul (Venturia spp.), bacteriozele (Nectaria spp.) și focul bacterian (Erwinia spp.), iar la culturile de sâmburoase asigură o protecție eficientă împotriva bășicării frunzelor.
Volumul de apă trebuie să fie adecvat fiecărei culturi, astfel încât să asigure o bună îmbaiere a pomilor și solului.
Triumf 40 WG este compatibil în amestec cu majoritatea insecticidelor și fungicidelor utilizate pentru protecția plantelor, însă recomandăm efectuarea de teste de compatibilitate.
Important, faceți tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.
Pentru mai multe detalii despre Curenox 50 și Triumf 40 WG, precum și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România.
Articol de: ing. COSTEL MIRON, director de vânzări pentru zona de Nord-Est a țării la Summit Agro România
CITEȘTE ȘI: Mospilan 20 SG, omologat pentru 12 culturi și în jur de 20 de dăunători
Soluții de ultimă generație pentru protecția plantațiilor viticole
Mana la culturile de viță-de-vie, tomate și cartof, combătută eficient de Zetanil
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a fost recunoscut ca fiind una dintre cele o mie de personalități importante din mediul de afaceri în ediția 2024 a publicației anuale Who’s Who in Business, lansată de Ziarul Financiar și care evidențiază persoanele care modelează peisajul economic al țării, mobilizând inovația, creșterea și evoluția pieței.
Ediția din acest an reflectă progresul dinamic al economiei românești din ultimele două decenii și subliniază contribuțiile vizionarilor ale căror decizii influențează piețele locale și internaționale, devenind o resursă esențială pentru înțelegerea tendințelor și forțelor care modelează viitorul.
„Această recunoaștere demonstrează dedicarea colectivă și munca asiduă a întregii echipe Corteva din România și Republica Moldova, precum și angajamentul nostru față de misiunea de a îmbunătăți viețile celor care produc și ale celor care consumă, asigurând progresul generațiilor viitoare. La Corteva ne străduim să sprijinim fermierii cu soluții avansate, bazate pe știință, care sporesc productivitatea și, în același timp, protejează mediul pentru generațiile viitoare. Această onoare ne întărește angajamentul de a susține sectorul agricol cu tehnologii de ultimă generație, practici sustenabile și o concentrare fermă pe crearea de valoare pentru toți partenerii noștri”, a declarat Jean Ionescu.
Cu o carieră impresionantă de peste 28 de ani în sectorul agricol, Jean Ionescu aduce cunoștințe și expertiză vastă în rolul său de lider. Și-a început cariera la Stațiunea de Cercetare Agricolă Șimnic, iar după patru ani de activitate comercială în domeniul protecției plantelor s-a alăturat companiei DuPont Pioneer, companie de patrimoniu a Corteva, în 2002, inițial ca manager regional de vânzări, avansând treptat până la poziția de manager național de vânzări. În 2015, a fost numit Lider de Țară pentru România și Moldova la DuPont Pioneer, păstrând această funcție și la nou formata Corteva Agriscience, în 2019.
Sub conducerea dinamică a lui Jean Ionescu, Corteva România are un impact semnificativ în peisajul agricol al țării. Conform datelor raportului Kynetec pentru 2024, Corteva a devenit lider de piață în domeniul semințelor, ocupând în același timp o poziție solidă pe locul al doilea în produse de protecție a culturilor, bazate pe suprafața tratată superdezvoltată (SDV), consolidându-și rolul de partener de încredere în inovația agricolă și productivitatea fermierilor din întreaga țară.
CITEȘTE ȘI: Soluții la provocările viitorului, de la cercetare
Soluțiile digitale atrag tinerii în agricultură
Fungicid cu un nou mod de acțiune pentru combaterea septoriozei lansat pe piața din România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Strategia BASF este bazată pe creștere prin inovație. Cu peste 2,5 milioane de hectare acoperite local cu produsele companiei în 2024, BASF se angajează să livreze tehnologii avansate de protecție a culturilor și soluții sustenabile adaptate nevoilor specifice ale fermierilor din țara noastră, contribuind activ la dezvoltarea agriculturii din România.
„Inovația înseamnă să oferim fermierilor instrumentele și cunoștințele necesare pentru o creștere sustenabilă, atât în prezent, cât și în viitor. Ne concentrăm pe livrarea de soluții eficiente și personalizate care să inspire succes la toate nivelurile”, a spus Gustavo Palerosi Carneiro, Senior Vice President BASF Agricultural Solutions EMEA & CIS, în cadrul conferinței de presă ce a avut loc la începutul unui eveniment din cadrul simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, organizate în principalele regiuni agricole din România.
Soluții pentru provocările actuale
Seria de simpozioane de iarnă, lansată pe 14 ianuarie, anunță noua campanie BASF „Din dragoste pentru agricultură și pentru cea mai importantă meserie din lume” și include discuții deschise cu fermierii și experții din industrie. Împreună, aceștia împărtășesc perspective valoroase și complexe asupra contextului și provocărilor actuale cu care se confruntă piața agricolă din țara noastră: schimbările climatice, reglementările și cerințele tot mai mari pentru eficiență economică.
„Agricultura din România trece printr-o transformare continuă, iar obiectivul BASF este să ajute fermierii să atingă noi niveluri de productivitate, sustenabilitate și profitabilitate. Sunt onorat să îmi asum această responsabilitate și să contribui la succesul comunității agricole locale”, a declarat Gabor Krasznai, noul Country Manager BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova. Cu o vastă experiență în industria agricolă și în funcții de conducere în cadrul grupului BASF, Gabor Krasznai își propune să consolideze prezența locală a companiei și să sprijine fermierii cu soluții inovatoare.
Prin întărirea parteneriatelor, investițiile în soluții inovatoare și adaptarea la nevoile în schimbare ale fermierilor, BASF rămâne dedicat succesului acestora. În acest context, compania anunță lansarea pe piața românească a unui număr de 15 produse noi în următorii cinci ani, care să răspundă perfect provocărilor actuale cu care se confruntă fermierii. „Scopul nostru nu este să fim doar un furnizor pentru fermieri, ci un adevărat partener în călătoria lor către o creștere durabilă. Suntem mândri de evoluția noastră ca organizație și rămânem dedicați adaptării continue a portofoliului nostru pentru a face față contextului actual al agriculturii globale”, a subliniat Gustavo Palerosi Carneiro.
CITEȘTE ȘI: Conversații cu fermierii la simpozioanele de iarnă BASF 2025
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Compania Corteva Agriscience anunță aprobarea înregistrării și lansarea unui produs cu Inatreq™ Active în România. Este vorba de fungicidul Queen®, aprobat pentru vânzare și utilizare în țara noastră. Noul produs reprezintă o inovație de top, oferind control curativ și preventiv excelent împotriva tuturor tulpinilor de septorioză, susținând o strategie de combatere sustenabilă a bolilor la culturile de cereale pe termen lung.
Fiind primul fungicid cu un nou mod de acțiune pentru combaterea Septoriozei înregistrat în România, formularea Queen® asigură o aderență superioară și o distribuție uniformă pe suprafața frunzei, maximizând eficiența produsului.
„Queen® va fi disponibil în România în timp util pentru aplicările T2 la grâu, marcând un moment semnificativ pentru fermierii de la noi. Inatreq™ Active a fost deja introdus cu succes în țări precum Regatul Unit, Franța, Belgia, Luxemburg, Republica Irlanda și Grecia, iar înregistrările continuă să se extindă în alte regiuni importante de cultivare a cerealelor din Europa”, precizează Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Inatreq™ Active oferă o performanță biologică excepțională și introduce un mod de acțiune nou pentru combaterea septoriozei, oferind fermierilor un instrument esențial pentru gestionarea acestei boli. De asemenea, nu prezintă rezistență încrucișată cu alte produse fungicide utilizate la cereale și oferă opțiuni flexibile de apărare, alături de o performanță consistentă și cu spectru larg.
„Fungicidul Queen® reprezintă o inovație revoluționară pentru agricultura din România. Septorioza este o provocare majoră pentru cultivatorii de grâu, iar această soluție asigură un control robust, susținând în același timp practicile sustenabile de protecție a culturilor. Molecula unică Inatreq™ Active combate eficient septorioza, dar asigură și extinderea suprafeței foliare sănătoase, permițând culturilor să atingă întregul lor potențial și contribuind la creșterea productivității fermelor. În plus, introducerea acestui produs în portofoliul Corteva România de protecție a plantelor subliniază angajamentul companiei de a echipa fermierii cu soluții de ultimă generație pentru a răspunde cerințelor agriculturii moderne. Datorită originii sale naturale, Inatreq™ Active se aliniază și cererii în creștere a consumatorilor pentru alimente produse în mod sustenabil”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Fungicidul Queen® oferă o protecție extinsă, menținând suprafața verde a frunzelor pentru a susține acumularea de producție mult timp după aplicare. Totodată, a demonstrat un control excelent al bolilor de tip rugină, cum ar fi rugina galbenă și brună, aliniindu-se standardelor actuale de pe piață. Conceput pentru aplicare ca tratament al frunzei stindard la momentul T2, Queen® oferă beneficii maxime pentru sănătatea și productivitatea culturilor în condițiile de câmp din România.
„Corteva Agriscience continuă să-și demonstreze leadership-ul în inovația agricolă, aducând produse precum fungicidul Queen® pe piața românească, ajutând fermierii să obțină rezultate profitabile și sustenabile”, a conchis Jean Ionescu.
CITEȘTE ȘI: Inovația care stabilește un nou standard în controlul septoriozei, fungicidul Queen® pentru cereale păioase
Strategii inovatoare pentru culturile de cereale
Soluțiile viitorului pentru combaterea buruienilor, Tarzec™ și Rexade™
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Syngenta, lider global în inovația agricolă, anunță lansarea pachetului Lumax® Dual® Next, o nouă soluție pentru protecția culturilor de porumb. Noul produs marchează un pas important în strategia companiei de a le oferi fermierilor soluții avansate pentru managementul integrat al buruienilor, răspunzând provocărilor actuale din agricultură.
Cu o tradiție de peste două decenii în domeniul protecției culturii de porumb în preemergență și postemergență timpurie, Syngenta își reafirmă angajamentul de a veni în întâmpinea nevoilor fermierilor din România cu soluții, prin introducerea acestui pachet inovator. Lumax® Dual® Next este conceput pentru a oferi o flexibilitate inedită, permițând aplicarea atât în preemergență, cât și în postemergență timpurie, adaptându-se astfel la nevoile specifice ale fiecărui fermier și la condițiile variabile de mediu.
Importanța controlului buruienilor în fazele timpurii ale dezvoltării culturii de porumb nu poate fi subestimată. Cercetările arată că prezența buruienilor în primele săptămâni de la răsărire poate afecta semnificativ potențialul de producție al culturii de porumb. Lumax® Dual® Next abordează această provocare critică, oferind un control eficient asupra unui spectru larg de buruieni graminee și dicotiledonate. Acest pachet nu doar că oferă un control superior al buruienilor, dar contribuie și la managementul rezistenței, o preocupare importantă pentru fermieri.
Lumax® Dual® Next aduce o serie de beneficii importante care îl poziționează ca o soluție de vârf în protecția culturilor de porumb. Protecția îndelungată oferită prin acest produs este rezultatul efectului său rezidual la suprafața solului, asigurând o barieră eficientă împotriva buruienilor pe o perioadă extinsă. Această caracteristică permite fermierilor să se bucure de o cultură curată, pentru un timp mai îndelungat.
Selectivitatea excelentă pentru cultura de porumb este un alt avantaj major al pachetului Lumax® Dual® Next. Acesta fost dezvoltat cu atenție pentru a asigura protecția plantelor de porumb, permițându-le să se dezvolte fără stres fitotoxic, în timp ce combate eficient buruienile. Această selectivitate înaltă contribuie la maximizarea potențialului de producție al culturii.
Flexibilitatea în aplicare este o caracteristică distinctivă a pachetului Lumax® Dual® Next, care se pliază cu ușurință la diferite practici agricole. Fie că fermierii preferă aplicarea în preemergență sau în postemergență timpurie, Lumax® Dual® Next oferă rezultate excelente, permițând o gestionare optimă a culturii în funcție de condițiile specifice fiecărei sole.
Contribuția sa la optimizarea resurselor și reducerea nevoii intervențiilor ulterioare este un aspect crucial al pachetului Lumax® Dual® Next. Prin controlul eficient al buruienilor încă din fazele timpurii, acesta ajută la economisirea resurselor, reducând necesitatea tratamentelor suplimentare și a lucrărilor mecanice. Acest lucru se traduce în economii semnificative de timp, combustibil și forță de muncă pentru fermieri.
Instrumente avansate pentru ca agricultorii să facă față provocărilor în continuă evoluție
Lansarea Lumax® Dual® Next se încadrează perfect în strategia ambițioasă a companiei Syngenta de a-și extinde portofoliul de soluții pentru protecția plantelor în România. Începând cu anul 2025, compania va introduce pe piață patru produse de ultimă generație, dintre care și Lumax® Dual® Next. Această inițiativă demonstrează angajamentul ferm al Syngenta față de inovație și sustenabilitate în agricultură, oferind fermierilor instrumente avansate pentru a face față provocărilor în continuă evoluție din domeniul agricol.
Prin introducerea pachetului Lumax® Dual® Next, Syngenta oferă fermierilor mai mult decât un simplu erbicid. Este vorba despre un instrument complet, conceput pentru a maximiza potențialul culturilor de porumb. Acest pachet inovator reprezintă viitorul protecției culturilor, îmbinând în mod armonios eficiența, flexibilitatea și sustenabilitatea. Aceste caracteristici fac din Lumax® Dual® Next o soluție de neînlocuit în arsenalul oricărui fermier dedicat obținerii unor recolte bogate și sănătoase. Pachetul Lumax® Dual® Next este o continuitate a tradiției Syngenta de lider pe segmentul tratamentului în preemergență și postemergență timpurie la cultura de porumb.
Syngenta încurajează fermierii să descopere și să exploreze beneficiile remarcabile ale Lumax® Dual® Next. Acest produs inovator are potențialul de a transforma semnificativ managementul culturilor de porumb, oferind o protecție superioară și contribuind la creșterea productivității.
Pentru a afla mai multe despre modul în care Lumax® Dual® Next poate revoluționa practicile agricole, fermierii sunt invitați să ia legătura cu reprezentanții locali Syngenta sau să acceseze website-ul companiei pentru informații detaliate și asistență specializată.
Articol de: ADRIAN GEANĂ, manager protecția plantelor cultura de porumb și oleaginoase Syngenta România
CITEȘTE ȘI: Culturi de floarea-soarelui curate, fără buruieni, cu erbicidul preemergent Gardo® Sun de la Syngenta
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pentru anul 2025, în domeniul protecției plantelor, Corteva Agriscience lansează două produse inovatoare ce promit să transforme modul în care se combat buruienile din culturile de grâu, secară și triticale. Este vorba despre erbicidele Tarzec™ și Rexade™, care reprezintă cu adevărat soluții revoluționare și de vârf în domeniul protecției plantelor.
Noile erbicide sunt rezultatul unei inovații remarcabile, combinate cu o cercetare aprofundată, și aduc nenumărate beneficii pentru fermieri și pentru întreaga industrie agricolă. Tarzec™ și Rexade™ nu doar că reprezintă cele mai inovative soluții din segmentul cross-spectrum (sau spectru combinat) de combatere a buruienilor, dar sunt și cele mai eficiente instrumente pentru combaterea unui spectru larg de specii de buruieni, inclusiv unele rezistente, care au devenit din ce în ce mai mult o adevărată problemă în agricultură.
Ce face ca aceste erbicide cu fie cu adevărat inovative? În primul rând, combinația unică de substanțe active. Tarzec™ și Rexade™ sunt formulate pe bază de pyroxsulam și Arylex™ active, iar Rexade™ conține și florasulam, creând o formulă extrem de eficientă și specifică pentru combaterea unui spectru larg de specii de buruieni. Această combinație de substanțe active este esențială pentru a oferi o protecție completă împotriva buruienilor monocotile, cât și dicotile, inclusiv a celor rezistente la ALS, care au devenit o adevărată problemă pentru fermierii din întreaga lume.
Alte câteva dintre punctele forte ce fac din Tarzec™ și Rexade™ soluțiile cu adevărat remarcabile în protecția culturilor de grâu, secară și triticale sunt următoarele:
Flexibilitate în aplicare. Aceste erbicide pot fi utilizate atât toamna, cât și primăvara, oferind fermierilor posibilitatea de a alege momentul optim pentru aplicare, în funcție de condițiile climatice și de necesitățile culturilor;
Doze reduse pe hectar. Cu doar 75 g/Ha pentru Tarzec™ și 100 g/Ha pentru Rexade™, aceste erbicide oferă o utilizare economică, fără a compromite eficiența;
Fără restricții pentru cultura postmergătoare. Un alt avantaj semnificativ pentru fermieri, care pot aplica erbicidele fără a se îngrijora de impactul asupra următoarei culturi;
Eficiență excelentă în combaterea unui spectru larg de specii de buruieni. Tarzec™ și Rexade™ combat nu doar gramineele, dar și multe specii de buruieni cu frunză lată problematice, inclusiv cele rezistente.
Aceste caracteristici forte transformă Tarzec™ și Rexade™ în soluții esențiale și inovative pentru oricare fermier care își dorește o protecție eficientă, economică și sustenabilă a culturilor sale.
În concluzie, Tarzec™ și Rexade™ reprezintă o veritabilă revoluție în combaterea buruienilor. Sunt o inovație care îmbină tehnologia de vârf cu necesitățile reale ale fermierilor, oferind soluții eficiente, economice și sustenabile. Aceste erbicide nu doar că vor transforma modul în care abordăm protecția plantelor, dar vor contribui și la un viitor mai sigur și mai prosper pentru ferma dumneavoastră.
Articol de: ALEXANDRA MARIA PETCUCI, Category Marketing Manager Erbicide Corteva Agriscience RO & MD
CITEȘTE ȘI: Inovația care stabilește un nou standard în controlul septoriozei, fungicidul Queen® pentru cereale păioase
Strategii inovatoare pentru culturile de cereale
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricover marchează o premieră în agribusiness-ul românesc, prin inaugurarea și certificarea SEVESO a primului depozit din România destinat exclusiv inputurilor agricole. Certificarea SEVESO atestă conformarea la cele mai stricte norme europene pentru manipularea și stocarea produselor.
Amplasat strategic pe platforma logistică H.Essers de la Bolintin Deal (în apropiere de București și A1), depozitul certificat SEVESO al companiei Agricover este special conceput pentru stocarea produselor de protecție a plantelor și a semințelor, contribuind semnificativ la creșterea eficienței operaționale.
Construcția depozitului de 10.000 m² a fost realizată de H.Essers cu o investiție totală este de peste 7,5 milioane euro. Investiția complementară de peste un milion de euro pentru tehnologii informatice, echipamente și punerea în funcțiune a fost realizată de Agricover.
Depozitul central de la Bolintin Deal reprezintă o piesă esențială în lanțul logistic al Agricover, oferind soluții rapide și adaptate pentru cei peste 10.000 de fermieri parteneri. „Depozitul central asigură optimizarea operațiunilor logistice și rapiditatea livrării unei game extinse de produse esențiale pentru protecția și tratamentul culturilor. Certificarea SEVESO setează un nou standard de referință în sectorul agricol și reflectă angajamentul nostru față de sustenabilitate și eficiență”, a declarat Bogdan Dimcea, director general al Agricover Distribution.
Depozitul utilizează sisteme informatice avansate, echipamente și tehnologii moderne, o investiție de peste un milion de euro realizată de Agricover pentru trasabilitatea operațiunilor logistice și a proceselor din back office, prin care comenzile sunt procesate aproape instantaneu și pregătite rapid pentru livrare. Deschiderea noului depozit central certificat SEVESO contribuie astfel la o creștere cu 40% a spațiului de depozitare și a volumului de pregătire a comenzilor, iar împreună cu rețeaua extinsă de 13 depozite regionale asigură fermierilor acces rapid la produsele necesare.
Certificarea SEVESO atestă conformarea la cele mai stricte norme europene pentru manipularea și stocarea produselor. Depozitul de la Bolintin Deal este echipat cu sisteme de ultimă generație care asigură gestionarea eficientă a riscurilor, siguranța angajaților și controlul impactului asupra mediului. „Eforturile realizate pentru obținerea certificării demonstrează angajamentul Agricover pentru siguranță, sustenabilitate și excelență operațională”, a adăugat Bogdan Dimcea.
Amplasarea strategică pe platforma H.Essers contribuie, de asemenea, la optimizarea costurilor de transport și la consolidarea relațiilor cu furnizorii, garantând un lanț de aprovizionare eficient și sustenabil. „H.Essers este un deschizător de drumuri în industrie în ceea ce privește logistica durabilă și își sprijină clienții în reducerea amprentei de carbon a lanțului lor de aprovizionare. Acest proiect este, de asemenea, un exemplu al acestei ambiții. Extinderea locației de lângă București reprezintă mai mult decât adăugarea unui spațiu de depozitare. Este vorba despre îmbunătățirea continuă a serviciilor noastre pentru Agricover, pentru a răspunde nevoilor lor specifice, în special atunci când vine vorba de conformitate, siguranță și servicii de calitate pentru clienți. Noul depozit va sprijini Agricover și în eficientizarea lanțului său de aprovizionare”, a precizat Jeroen Fabry, Business Unit Manager la H.Essers.
Proiectul de extindere a centrului logistic H.Essers a debutat în a doua jumătate a anului 2023, iar în august 2024 Agricover Distribution a început pregătirea operațiunilor pe amplasamentul H.Essers din Bolintin Deal - cel mai mare amplasament logistic din România certificat SEVESO de nivel superior.
În cei peste 25 de ani de activitate, Agricover a investit constant în tehnologie și digitalizarea operațiunilor pentru a continua să fie un partener de încredere pentru fermierii din România. „Noul depozit și certificarea SEVESO sunt dovezi clare ale misiunii companiei de a susține agricultura românească la cele mai înalte standarde”, punctează Bogdan Dimcea. Depozitul dispune de dotări care susțin această viziune:
Eficiență energetică: Ziduri termoizolate de 20 cm și iluminat LED care reduc consumul de energie;
Energie regenerabilă: Panouri solare și pompe de căldură asigură o amprentă de carbon redusă, iar încălzirea trece automat pe gaz doar la temperaturi sub minus 3°C.
Tehnologii avansate: Sisteme complet automatizate pentru monitorizare și intervenție în timp real.
CITEȘTE ȘI: Agricultura românească între criză și redresare
Ghid pentru digitalizarea agriculturii
Supraviețuirea nu înseamnă stabilitate
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România organizează pe 13 februarie 2025 Congresul Anual „De la fermieri pentru fermieri”, în Capitală, la Grand Hotel Bucharest. Viitorul agriculturii este principala temă de dezbateri a celei de-a zecea ediții a Congresului Forumului APPR.
Congresul Anual este un eveniment creat de fermieri pentru fermieri. „Aici, sprijinim dezvoltarea continuă a domeniului nostru, agricultura. Panelurile sunt concepute pentru a aduce informațiile noi și relevante în fața tuturor celor pasionați de agricultură. În plus, fermierii au oportunitatea de a interacționa direct cu experți, adresându-le întrebările care îi preocupă. Acum, în 2025, celebrăm un deceniu de când acest eveniment marca FarmForum inspiră, conectează și susține comunitatea fermierilor, un deceniu de conexiuni și dezbateri despre viitorul producției de hrană și soluții pentru fermierii noștri din România”, declară Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.
Cele mai actuale și arzătoare subiecte din agricultură vor fi dezbătute în cadrul Workshop-ului Internațional AgroPolicy și Conferinței Internaționale a Producerii de Sămânță Embryo. De asemenea, și la această a zecea ediție vor fi decernate Trofeele Porumbul de Aur, secțiune care premiază excelența fermierilor din anul precedent congresului. „Îndemn fermierii să fie alături de noi și de experții prezenți la eveniment. Remodelarea agriculturii de astăzi este o prioritate”, conchide Alina Crețu.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!