Până la jumătatea sec. al XX-lea, principalele măsuri de reducere a gradului de îmburuienare din culturile agricole erau lucrările de prășit și plivitul manual în culturile cu distanță redusă între rânduri. Odată cu apariția erbicidelor și prin specializarea acestora pe tipuri de culturi și pe specii de buruieni, reducerea gradului de îmburuienare era asigurat, determinându-i pe unii agricultori să considere că prașila nu mai este necesară.
Cercetări riguroase în domeniu au demonstrat că prașila are multiple roluri și în primul rând de gestionare a apei din sol, motiv pentru care marele prof. acad. Gheorghe Ionescu-Șișești a afirmat că două prașile fac cât o udare.
În mod concret, erbicidarea nici nu se poate aplica peste tot, deoarece:
există parcele mici, cu diverse culturi, și driftul erbicidelor poate deveni toxic pentru unele culturi;
extinderea chimicalelor devine tot mai restrictivă;
sunt indicate metode de luptă integrate cu buruienile, inclusiv cu prașile și mai puține erbicide, mai prietenoase cu mediul;
în cazul culturilor prășitoare, se recomandă numai erbicidarea pe rând, folosind doar 1/3 din doza de erbicid.
Lucrarea de prășit are multiple avantaje, printre care: controlul gradului de îmburuienare până sub pragul economic de dăunare (PED); precum și acumularea și conservarea apei în sol prin stratul superficial afânat (mulci) realizat prin lucrarea de prășit care permite infiltrarea apei din precipitații și barează ridicarea apei la suprafață pentru evaporare, deoarece capilaritatea este întreruptă. Spre exemplu, pierderile de apă din sol în cultura de porumb neprășit au fost de 4,9 mm/zi, iar la porumbul prășit, de 1,8 mm/zi.
De asemenea, afânarea superficială a solului permite păstrarea aerului și a căldurii necesare creșterii rădăcinilor și activității microorganismelor din sol. Prezența oxigenului asigură desfășurarea proceselor de oxidare, cu eliberare de energie, necesară creșterii rădăcinilor și proceselor de absorbție a apei și nutrienților. Totodată, se asigură eliminarea CO2 care poate deveni toxic.
Prin această afânare se asigură evitarea crustei și asigurarea unui regim aerohidric și termic optim cu 2/3 apă și 1/3 aer; se astupă crăpăturile prin care se pierde cu 18-20% mai multă apă din sol; se asigură o mai ușoară și completă valorificare a îngrășămintelor aplicate; prezența stratului afânat la suprafața solului favorizează infiltrarea apei din precipitații și reduce eroziunea solului; accesul ușor al aerului în sol intensifică procesul de simbioză la plantele leguminoase, sporind nivelul și calitatea recoltelor. De pildă, la soia, fără buruieni, prin prașilă a crescut producția cu 24%.
Prin prașile se pot reduce sau înlătura erbicidele asigurând reducerea cheltuielilor, a poluării și stresul plantelor. Totodată, prin prașile se îmbunătățesc fertilitatea și sănătatea solului și se asigură menținerea biodiversității (producție de porumb erbicidat – 100%, erbicidat și prășit – 124%. Producție la floarea-soarelui netratată – 48%, erbicidată – 85% și prășită – 100%).
Numărul prașilelor depinde de frecvența precipitațiilor (se produce crustă), de starea de îmburuienare și de starea fizică a solului.
Se lucrează cât mai superficial, să taie rădăcinile buruienilor la 2 cm adâncime, buruienile rămân la suprafața solului, se usucă și au rol de protecție. Prin aceasta se evită deranjarea rădăcinilor la plantele de cultură.
Se prășește când buruienile sunt mici și nu după ce înțelenesc solul când se lucrează greu, cu consum mare de motorină și când deja au consumat din apă și nutrienții necesari plantelor.
Cultivatorul folosit la prășit trebuie să aibă lățimea de lucru egală cu a mașinii cu care s-a executat semănatul, iar tractorul va intra pe aceleași urme ca la semănat.
La porumb: prașila I se face când are 3-5 frunze, cu zona de protecție de 8-10 cm, cu discuri de protecție, cu viteza de lucru de 3-4 km/oră. Prașila a II-a și a III-a se face după câte două săptămâni, zona de protecție 10-15 cm, viteza 7-8-10 km/oră.
O lucrare de prășit de calitate se obține cu un cultivator bine pregătit și corect reglat.
1. Reglarea simetriei agregatului se realizează prin montarea secțiilor de prășit, pe bara-cadru, la distanță egală, pornind de la centru spre margini;
2. Orizontalitatea cadrului pentru a fi paralel cu suprafața solului se reglează cu ajutorul tiranților tractorului;
3. Distanța între secțiile de prășit se realizează în funcție de schema de semănat, astfel încât centrul fiecărei secții să corespundă cu centrul intervalului dintre rânduri;
4. Orizontalitatea secțiilor de prășit urmărește ca toate cuțitele să atingă solul pe toată lungimea tăișului. Se realizează de la paralelogramul articulat.
5. Montarea corectă a cuțitelor pe fiecare secție se realizează în funcție de distanța dintre rânduri și de mărimea zonei de protecție.
6. Adâncimea de lucru se reglează de la roțile de copiere ale secțiilor de lucru, care se ridică față de nivelul tăișului cuțitelor cu o distanță egală cu adâncimea de lucru, mai puțin 1-2 cm, cât pătrund roțile în sol. Sub aceste roți se introduc cale de lemn de grosimea respectivă.
7. Apăsarea pe sol a secțiilor de lucru se realizează prin poziționarea corespunzătoare a arcurilor de apăsare în mânerul de reglaj și prin montarea unui număr corespunzător de arcuri.
Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2025Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: De ce trebuie redus gradul de îmburuienare din culturile agricole
Patul germinativ și semănatul de calitate asigură recolte bogate
În județul Ilfov, la Grădiștea, tânărul Cosmin Iancu lucrează circa 1.100 de hectare. Ferma a fost înființată de bunicul lui Cosmin în urmă cu vreo 30 de ani. Afacerea agricolă a familiei Iancu s-a dezvoltat încet şi sigur, iar astăzi vorbim despre un business în care nimic nu s-a întâmplat peste noapte, ci cu economii pentru vremuri grele și pentru investiții, fără credite sau leasinguri periculoase, ce pot îngreuna activitatea unui fermier.
Pentru tânărul fermier Cosmin Iancu, 2024 a fost unul dintre anii cei mai grei. De altfel, pentru tot ceea ce înseamnă agricultură, în special în sudul și sud-estul României, dacă analizăm ce s-a întâmplat din punct de vedere climatic, al costurilor și al valorificării culturii, vom observa că rezultatele nu au fost tocmai îmbucurătoare. „Pentru ferma noastră, anul 2024 s-a concretizat în a fi cel mai prost an de când existăm. De pildă, la cultura de porumb, cultură la care noi eram campioni, care ne aducea cele mai mari satisfacţii şi ne capitaliza ca entitate economică, acum la o cheltuială de 4.500 de lei pe hectar şi cu un randament de 700-800 kg este dezastruos, nici nu mai are rost să mai facem socoteala”, ne-a zis Cosmin Iancu, care reprezintă a treia generație de fermieri, într-un business de familie, înființat de bunicul său.
„Am reuşit să facem o brumă de profit la rapiţă, la grâu şi, prin eforturi foarte mari, am avut posibilitatea de stocăm marfă.”
Dar fenomenul nu a fost izolat, ci s-a manifestat la nivel de țară. Producția de porumb, sorg și floarea-soarelui a României a scăzut în 2024 la un nivel istoric, cu 5,6 milioane de tone de porumb și sorg și 1,3 milioane de tone de floarea-soarelui, conform datelor Institutului Național de Statistică. Comparativ, în 2023, producţia naţională a fost de 10,3 milioane de tone de porumb, mai mare decât cea din anul anterior, de 8,7 milioane de tone, dar mai mică decât cea din 2018 (18,6 mil. tone) sau cea din 2019 (17,4 mil. tone), cauzele fiind seceta şi lipsa irigațiilor.
„Cât să conteze România, în contextul în care America vine cu cea mai mare recoltă de porumb, în jur de 390 de milioane de tone de porumb? Nici la celelalte culturi nu a fost grozav, totuși am reuşit să facem o brumă de profit la rapiţă, la grâu şi, prin eforturi foarte mari, am avut posibilitatea de stocăm marfă. Avem un spaţiu de depozitare de circa 10.000 de tone care ne conferă o oarecare lejeritate în negociere, o oarecare independenţă în a face vânzările, că nu suntem dependenţi de anumite silozuri, de anumiţi parteneri. Stocăm marfa, o punem pe „căprării”, o analizăm şi după aia încercăm să găsim variante s-o vindem la preţ mai bun. Faptul că am reuşit să ţinem marfă este îmbucurător, preţurile s-au mai apreciat la toate culturile, având în vedere şi faptul că nu a fost producţie”, a arătat tânărul fermier.
Deficitul a fost însă și la nivelul Uniunii Europene, dar și în Rusia sau Ucraina, unde producţiile au fost mai mici cu milioane de tone. Mai mult, preţurile sunt la un nivel foarte scăzut. Spre exemplu, la recoltat, floarea-soarelui 1,80-1,90 lei, pentru ca apoi să ajungă la 2,70-2,80 lei/kg.
„Singurul lucru pe care-l pot gestiona şi-l pot dirija într-o oarecare măsură îl reprezintă costurile.”
Managementul costurilor
Producţiile slabe din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, i-au făcut pe fermieri să-și îndrepte atenţia către o gestionare cât mai bună a costurilor. „Chiar dacă facem o producţie mai mică, încercăm să temperăm costurile, pentru că de fapt despre asta este vorba. Suntem meteo-dependenţi, vremea n-o putem controla, iar preţul se formează la bursă și este extrem de volatil. Singurul lucru pe care-l pot gestiona şi-l pot dirija într-o oarecare măsură îl reprezintă costurile. Și aici trebuie să lucrăm noi, pentru că până în momentul acesta sau până în anii în care a fost bine, noi, fermierii, nu am acordat o atenţie riguroasă asupra costurilor”, a explicat Cosmin Iancu, subliniind că reducerile la inputurile agricole nu ar trebui să fie și la calitate. Riscul este însă ca prin folosirea de produse de protecţie a plantelor generice sau mai ieftine să pierzi la producție și calitate.
„România, din punct de vedere economic, trece printr-o perioadă foarte grea.”
Fermierii trebuie să aibă în vedere o producţie minimă dorită, care să asigure un randament pe fiecare cultură, cu o investiţie minimă – îngrăşăminte, fertilizanţi şi produse de protecţie a plantelor –, pentru a obține o cultură sănătoasă care să le permită negocierea unui preţ cât mai bun. Mai mult, în condițiile climatice ale anului trecut, subvenția dată de statul român, menită să compenseze pierderile de recoltă cauzate de secetă, se ridică la suma de 1.000 de lei pe hectar, destinată agricultorilor care au înregistrat pierderi majore în anul agricol 2023-2024. „Primim bani pe despăgubiri, dar îi dăm înapoi cu trei mâini pe Ordonanţa „Trenuleţ” şi pe alte programe şi proiecte care, asta este, vor avea loc. Din păcate, România, din punct de vedere economic, trece printr-o perioadă foarte grea. Este foarte simplu: gândiţi-vă cum ar fi ca eu la mine la prăvălie, la SRL, să produc 100.000 de lei şi să am cheltuieli de 150.000 de lei! Merge o dată, banca te împrumută o dată, de două ori, dar la un moment dat se înfundă. Acelaşi lucru se întâmplă şi era de aşteptat să vină un moment în care tragi linie, eşti pe marginea prăpastiei şi trebuie să iei măsuri drastice. Revenind la partea de costuri, trebuie să existe o redefinire a costurilor, în măsura în care trebuie acordate foarte bine cu contextul climatic. Din păcate şi de fapt din sărăcie, foarte mulţi fermieri au semănat anul acesta agricol fără îngrăşăminte complexe”, a arătat fermierul din Ilfov.
În perioada sărbătorilor, costurile cu îngrăşămintele au crescut cu 20%. Dar fără o fertilizare echilibrată sau PPT-uri, cu programe fitosanitare inadecvate, pierderile sunt inevitabile. „Am cumpărat îngrăşăminte azotoase, uree, înainte de sărbători, cu 2.015 lei plus TVA tona, ca apoi să discutăm despre valori de peste 2.400 de lei plus TVA. Şi vorbim la cash”, a adăugat Cosmin Iancu.
Chibzuință și investiții făcute din economii
În prezent, în ferma administrată de Cosmin Iancu se lucrează în jur de 1.100 de hectare. Însă începuturile au însemnat 20 de hectare și multă voință. „După ’89, cu o serie de împrumuturi, de credite defectuoase la vremea aceea, bunicul a reuşit să procure ceva utilaje. Oamenii, pentru că-l cunoşteau şi aveau încredere, au venit şi i-au spus bunicului meu să le lucreze terenul. Uşor, uşor, lucrurile au început să capete o altă anvergură, pentru că am intrat în UE, am gustat şi noi ce înseamnă tehnologie străină, fonduri europene, şi atunci a început o aşa-zisă dezvoltare, care a făcut o tranziţie de la o agricultură de semisubzistenţă, cu nişte costuri haotice, cu consumuri mari de combustibil, la o agricultură performantă, bazată pe ceea ce înseamnă tehnologie de ultimă generaţie”, povestește tânărul fermier care a crescut printre mecanizatori, de altfel aceiași oameni alături de care lucrează și în prezent. Microbul agriculturii l-a luat de pe câmp, iar dragostea pentru pământ l-a făcut să se specializeze și să urmeze studiile Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, unde a terminat Facultatea de Agricultură. „După care am făcut un master în Agricultură durabilă şi, nu în ultimul rând, astăzi, sunt doctorand în cadrul USAMV București. Deci, iată, un domeniu în care este nevoie de o continuă specializare, lucrăm cu organisme vii, lucrurile se schimbă, vremea se schimbă, produsele se schimbă, legislaţia se schimbă şi toate aceste lucruri trebuie să ne ţină într-un permanent contact”, punctează Cosmin Iancu.
Deviza în cadrul fermei ilfovene a fost una simplă: încet şi sigur, iar acum vorbim despre un business care se întinde pe trei decenii, în care nimic nu s-a întâmplat peste noapte, ci cu economii pentru vremuri grele și pentru investiții, fără credite sau leasinguri periculoase, ce pot îngropa un fermier. „Sincer să fiu, cred că este o suprafaţă suficientă ca să poată să fie gestionată cu resursele pe care le am, cinci mecanizatori care deservesc această suprafaţă, eu, în calitate de inginer agronom, de specialist al fermei, şi aparatul auxiliar, secretariat, director economic etc. Suntem, zic eu, într-un echilibru cu costurile şi, atunci, problema cea mai mare rămâne în continuare acest factor limitativ – vremea”, spune Cosmin Iancu.
Irigațiile rămân doar un vis
Dar capriciile vremii sunt dublate în județul Ilfov de lipsa irigațiilor, județ care nu va fi niciodată prioritar pentru realizarea unui sistem. În urmă cu 30 de ani, câmpurile de la Grădiștea erau irigate, dar acum acest lucru nu se mai face pentru că modalitatea era una destul de complicată. „Exista un sistem de tubulaturi, de ţevi care alimentau câmpurile din lacul Căldăruşani, conducta era îngropată pe sub întregul teritoriu al comunei Grădiştea. Acest proiect nu poate fi refăcut de mine cu încă doi vecini de-ai mei, şi atunci sigur că nu văd un viitor, din păcate, în realizarea irigaţiilor în zona noastră”, menționează fermierul.
În zonă nu există o sursă de apă, iar soluția puțurilor nu este fiabilă. „Dacă la noi exista un canal cu apă, ceva, nici nu mă mai interesa, era o investiţie sigură, mă puteam duce la bancă cu toată încrederea și spuneam că de aici încolo, zece ani, nu mai investesc în altceva şi mă canalizez spre irigaţii. Dar, din păcate, nu există sursă de apă. Varianta asta, a puţurilor forate, este o întreagă nebunie, pentru că ştim cu toţii ce înseamnă să te autorizezi. Mai nou, nu ai voie să iei apă din pânza freatică, deci doar până la a doua pânză, de unde nu ai debit. Se creează un joc în care cheltuiala e mare, resurse risipite şi rezultat dezamăgitor”, a completat Cosmin Iancu.
„Tehnologiile moderne sperăm să ne ducă spre obținerea acelei brume de profit de care avem cu toţii nevoie.”
Bani în plus, dar nu în buzunarul muncitorilor
Într-un an în care multe ferme au fost scoase la vânzare, iar sectorul agricol sângerează la propriu, Ordonanța „Trenuleț” a făcut ceea ce agricultorii preconizau. „Suntem în anul în care tot auzim de această nebunie cu băncile care execută, preluări de ferme etc., deci este o situaţie în care eşti în groapă, încerci să te ridici şi mai vine cineva şi-ţi mai dă un picior în cap şi spune: ridică-te! Cam asta se întâmplă. Mai ales în agricultură, unde veniturile sunt destul de modeste, în care oamenii oricum o duc destul de greu. Noi am încercat an de an să fim aproape de oamenii noştri, să facem treabă alături de ei, ei cu noi şi noi cu dânşii, şi, când am putut, am majorat veniturile. Spre exemplu, la un mecanizator, pentru a-i menţine acelaşi nivel al salariului, trebuie să-i măresc brutul cu 1.000 de lei. O mie de lei ori câţi suntem mă costă într-un an 150.000 de lei, bani de care omul nu beneficiază deloc”, a explicat Cosmin Iancu, mulțumit că se află în situația fericită în care își permite astfel de majorări.
Progresul tehnologic vine în ajutorul fermierilor și este unul dintre pariurile cu care speră că vor fi câștigători. „Dacă dăm timpul înapoi, o să vedem că în anii 2000 lucram o suprafaţă cu zece tractoare româneşti. Când începea campania de arat, se ara două luni. Acum, în 4-5 zile, lucrăm aceeaşi suprafaţă cu trei tractoare, cu forţă de muncă mult mai redusă, o lucrare de mult mai bună calitate şi cu costuri mult mai mici. Deci, iată, progresul a existat şi cu siguranţă progresul nu se opreşte aici şi va avansa. Un apetit şi o deschidere din partea noastră, a fermierilor, către tehnologiile moderne, cu resurse mai puţine și cu costuri mai reduse, sperăm să ne ducă spre obținerea acelei brume de profit de care avem cu toţii nevoie”, ne-a zis în încheiere Cosmin Iancu.
Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2025Abonamente, AICI!
Într-un context agricol tot mai impredictibil și presant din punct de vedere economic, fermierii se bazează tot mai mult pe date concrete pentru a lua decizii corecte și profitabile. Unul dintre cele mai importante instrumente în acest sens rămane analiza de sol, un serviciu esențial pentru orice plan de fertilizare eficient.
Analiza de sol se poate face în orice perioadă a anului – primăvara, vara sau toamna – în funcție de obiectivul urmărit. Cel mai frecvent, ea se realizează înainte de înființarea culturilor, pentru a stabili planul de fertilizare.
ALCEDO, companie cu peste 35 de ani de experiență în agricultura românească, oferă fermierilor un pachet complet de servicii de analiză a solului, adaptat condițiilor din teren și nevoilor reale ale fiecărei culturi.
Pachetul principal conține:
Analiza a 17 parametri ai solului;
Evaluarea riscului la carențe;
Plan de fertilizare adaptat culturii și zonei;
Memoriu tehnic detaliat;
Cartograma fiecarei parcele;
Imagini satelitare, date meteo și evoluția culturilor în timp real.
Toate aceste informații sunt centralizate și accesibile prin platforma digitală MyAlcedoSoil, astfel încât fermierii să poată lua rapid decizii bine fundamentate.
Pe baza acestor date se construiește un plan de fertilizare personalizat, care ajută la:
Dozarea corectă a îngrășămintelor;
Evitarea risipei de resurse;
Creșterea productivității culturilor;
Reducerea costurilor și protejarea solului pe termen lung.
Simplu, rapid și eficient
Comandarea analizelor se face în mai puțin de zece minute, iar aplicația MyAlcedoSoil permite prelevarea precisă a probelor de sol direct din teren. Rezultatele sunt interpretate de specialiștii ALCEDO și sunt livrate împreună cu recomandări personalizate, direct în contul fermierului.
Detalii despre analiza de sol și alte servicii disponibile: https://alcedo.ro/my-alcedo-soil/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print,AICI!
CITEȘTE ȘI: Protejarea culturilor semănate în primăvară de boli și fenomene extreme
Agricultură eficientă prin monitorizarea umidității solului
Unelte importante în agricultură, auditul de carbon și analizele de sol
În unele sole de rapiță din Timiș plantele au căzut în vetre, frângându-se sub acțiunea vânturilor puternice și a ploilor abundente. În urma observațiilor făcute, am constatat că plantele erau pline de orificii produse de larvele gărgărițelor tulpinilor. Pe zonele lezate erau pete specifice fungului Phoma lingam cu picnidii negricioase evidente.
Plante frânte din cauza gărgărițelor tulpinilor și fungului Phoma lingam
Gărgărițele și fungul Phoma lingam au determinat putrezirea țesuturilor, iar plantele s-au rupt foarte ușor. Cu siguranță, fermierul a ratat momentele optime de combatere gândindu-se că activitatea gărgărițelor a fost oprită de vremea rece. Din păcate nu a fost așa, gărgărițele și-au continuat dezvoltarea nestingherite.
Vatră cu plante frânte. Silicvele au început să se îngălbenească, plantele se vor usca la final
Cunoaștem că gărgărițele tulpinilor au importanță economică deoarece pot distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. În principal, stadiul larvar este cel care produce daune rapiței, dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor, tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii, dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.
Phoma lingam și gărgărițe
Phoma lingam pe tulpini
Larvele s-au retras din tulpini
Orificii produse de larve
Ce trebuie să facă un fermier care se confruntă cu o infestare masivă care i-a adus pagube?
Ar trebui să izoleze cultura, să îndepărteze resturile de plante care rămân după recoltare (sunt sursă de patogeni pentru anul următor) și să facă o arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare deoarece larvele se împupează în sol).
Dacă arătura se execută mai târziu, va fi ineficientă, deoarece adulții de Ceutorhynchus pallidactylus iernează în afara culturii infestate. NU la fel se întâmplă cu Ceutorhynchus napi care rămâne în sol până în toamnă.
Se observă fructificațiile fungului Phoma lingam și albirea specifică
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Phoma lingam, atac la tulpinile de rapiță
Monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță
Ploile mult așteptate au venit cam peste tot, dar odată cu ele au apărut și fenomenele nefavorabile (grindină, inundații, vânt puternic), facând ca în unele zone culturile să fie afectate sau chiar distruse. Dacă la culturile de cereale păioase și rapiță, semănate în toamnă, tratamentele cu fungicide sunt, în mare parte, pe final sau chiar încheiate, acum atenția se îndreaptă spre culturile semănate în primăvară: porumb, floarea-soarelui, soia etc.
Pe lângă combaterea buruienilor, care este foarte importantă în această perioadă, umiditatea ridicată favorizează apariția bolilor. Dacă mai intervin și fenomene nefavorabile, precum vânt puternic și grindină, care pot provoca leziuni pe plante, riscul de îmbolnăvire devine și mai mare. Apariția bolilor este inevitabilă în aceste condiții cu umiditate ridicată și temperaturi moderate sau chiar scăzute în unele zone, creând un stres și mai mare plantelor.
De aceea, pe lângă produsele care ajută plantele stresate sau rănite (AMINOPOWER WSP, AMINOPOWER FLUID, ALGAMAX FORTE, ALGAMAX FLUID, MICROFERT ALGA, MICROFERT FULVIC, COPFORT), este recomandată și aplicarea unui fungicid, ținând cont de cultură, fenofaza de vegetație, condițiile meteo etc.
Să le luăm pe rând.
Floarea soarelui
Dacă s-a realizat combaterea buruienilor, aplicând erbicide atât în preemergență, cât și în postemergență, atenția acum este îndreptată asupra bolilor și dăunătorilor. Culturile se prezintă bine, sunt în stadiul de 4-6 frunze sau chiar mai mult, însă acest aparat foliar trebuie menținut sănătos, mai ales acum cand pericolul apariției bolilor este mare, fie că vorbim de pătări, frângerea tulpinilor, sau putregaiurile care sunt cele mai păgubitoare, în special când apare calatidiul.
Dacă vorbim de fungicide, portofoliul ALCEDO cuprinde poate cele mai bune fungicide existente în piață. Dintre acestea amintim:
COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de floarea-soarelui. Se pot aplica maximum două tratamente, la un interval de 21 zile între tratamente, pe perioada de vegetație, de la apariția frunzei a șasea până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței au culoarea gri și au mărimea finală (BBCH 16-75). Doza: 0,5-1 l/ha.
CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, alternarioza, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor). Se aplică maximum două tratamente pe sezon, la un interval de minimum 21 de zile între tratamente, în perioada de vegetație, respectiv înainte ca inflorescența să fie vizibilă, până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței sunt gri și au mărimea normală (BBCH 40-75). Doza: 0,5-1 l/ha.
PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, putregaiul cenușiu, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor, pătarea neagră a tulpinilor). Se aplica maximum două tratamente pe sezon. Tratamentele se aplică de la aparitia a zece sau mai multe frunze desfăcute și până la înflorit deplin (BBCH 20-65). Doza: 0,5-1 l/ha.
PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (înnegrirea tulpinilor, pătarea brună și frângerea tulpinilor, alternarioza, putregaiul alb și putregaiul cenușiu). Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente. Intervalul de tratament este de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloritului (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.
Porumb
Multă vreme s-a spus că porumbul nu prea are boli, dar se pare că nu este chiar așa. Pe llângă tăciuni, există o serie de pătări (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie, pătarea în ochi a frunzelor), rugini, boli ce apar mai ales acum în fenofaza de 6-8 frunze și până la înflorire. Așadar, și aici se justifică utilizarea fungicidelor.
În funcție de ce agent patogen vrem să combatem, recomandăm:
COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de porumb (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie a frunzelor, pătarea în ochi a frunzelor, rugina). Se aplică maximum un tratament în perioada de vegetație, respectiv de la începutul alungirii tulpinii până la înflorirea etajelor superioare și inferioare ale paniculului, iar stigmatele pe deplin emergente (BBCH 30-65). Doza: 0,7-1 l/ha.
FORTUNA MAX (azoxistrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza și rugina la cultura de porumb. Se aplică preventiv sau la apariția primelor simptome de boală, doza stabilindu-se în funcție de stadiul de infecție. Doza: 0,75-1 l/ha.
PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza la cultura de porumb. Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente, de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloririi (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.
Leguminoase, în special soia
Soia este o cultură care, dacă nu ar fi condiționată de apă, ar ocupa suprafețe mult mai mari, datorită importanței, a beneficiilor pe care le lasă în sol, și cu efecte pozitive pentru toate culturile care urmează în rotație, aspect valabil la toate leguminoasele.
Dacă vorbim de boli, pe lângă pătări, mană, de departe cea mai periculoasă este putregaiul alb. Dintre fungicide, se recomandă:
CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).
PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).
Nu uitați de importanța adjuvanților în aplicarea tratamentelor!
Aceste produse asigură o acoperire uniformă și o aderență mai bună a soluției pe suprafața frunzelor și florilor (VITAL 90 – 250 ml/250 l apă; HURRICANE – 125 ml/250 l; SILWET STAR – 125 ml/250 l apă).
De asemenea, nu trebuie neglijată nici calitatea apei utilizată la tratamente, unde recomandăm adjuvantul VITAL pH FIX – 0,5-3 l/1000 l apă (0,05-0,3 %).
Pentru mai multe informații despre produse, puteți consulta aplicația mobilă My ALCEDO Catalogue.
Material furnizat de ALCEDO
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Securitatea alimentară a Europei se bazează fundamental pe o aprovizionare stabilă și eficientă cu fructe și legume, produse esențiale pentru o dietă sănătoasă și contributori cheie la economia agricolă. Astfel, asigurarea rezilienței acestor culturi a devenit din ce în ce mai importantă, pe măsură ce cererea consumatorilor crește, iar producția se confruntă cu provocări de mediu tot mai mari.
Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat la sfârșitul anului 2024, în anul 2020 fermierii europeni au cultivat 3,7 milioane de hectare de livezi de pomi fructiferi și două milioane de hectare de legume proaspete, susținute de aproximativ 1,5 milioane de exploatații pomicole și peste 700.000 de ferme legumicole. România joacă un rol central în acest peisaj, reprezentând 23,9% din totalul fermelor UE care gestionează livezi și 20,1% dintre fermele care cultivă legume, situându-se printre cei mai importanți contributori în ambele categorii. Prin urmare, România nu este doar un furnizor vital pe piața internă, ci și un actor cheie în asigurarea rezilienței horticulturii europene.
Una dintre principalele provocări pentru fermieri rămâne presiunea exercitată de dăunători, care amenință atât producția, cât și calitatea culturilor. De exemplu, musca invazivă a fructelor Drosophila suzukii a cauzat pierderi de 30-40% la diferite soiuri de fructe în timpul unor epidemii documentate în Europa. Astfel de daune necesită soluții eficiente care să-i ajute pe fermieri să combată impactul dăunătorilor asupra productivității și profitabilității culturilor horticole.
În plus, fermierii semnalează un decalaj în inovație. Conform unui sondaj realizat în 2025 de Ipsos pentru CropLife Europe pe un eșantion de 1.998 de fermieri din nouă state membre, peste 40% au raportat o scădere a numărului de produse de protecție a plantelor disponibile față de anul anterior, ceea ce accentuează preocupările privind vulnerabilitatea în fața noilor dăunători. Acoperirea acestui decalaj presupune implementarea unor programe de combatere integrată a dăunătorilor (IPM), susținute de soluții care oferă performanță în teren și respectă reglementările și cerințele pieței.
Combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) rămâne un principiu de bază al politicii agricole europene, necesitând accesul la un mix divers de soluții care sunt atât eficiente, cât și conforme cu standardele de reglementare. În cadrul acestei abordări, produse precum Qalcova™, substanță activă (molecula Spinosad) dezvoltată de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, reprezintă instrumente importante pentru combaterea dăunătorilor la culturile speciale și minore, îndeplinind în același timp așteptările privind performanța, sustenabilitatea și siguranța.
Spinosad este un ingredient activ de origine naturală, obținut prin fermentarea bacteriei din sol Saccharopolyspora spinosa. Aprobat pentru utilizare la peste 200 de culturi în 24 de state membre ale UE, atât în sisteme convenționale, cât și certificate ecologic, acesta combate o gamă largă de dăunători precum tripsul, lepidopterele și Drosophila suzukii. Datorită unui mod de acțiune unic, Spinosad contribuie la gestionarea rezistenței, oferind în același timp intervale scurte de pauză până la recoltare, între una și trei zile, ceea ce îl face compatibil cu strategiile IPM.
„Produsul Laser™ 240 SC din portofoliul Corteva Agriscience, pe bază de moleculă Spinosad, este insecticidul pe care mă bazez în planul de combatere a dăunătorilor pentru viță-de-vie. Capacitatea sa de a oferi protecție eficientă împotriva principalului dăunător, Lobesia botrana, în orice fenofază, chiar și pentru generația a treia, îmi permite să obțin o recoltă sănătoasă, datorită caracterului său biologic”, confirmă ing. Cornel Baniță de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa.
Susținută de dovezi științifice solide și măsuri de reducere a riscurilor, molecula de origine naturală a demonstrat un profil ridicat de siguranță atunci când este utilizată conform recomandărilor de pe etichetă. În acest fel, Corteva Agriscience sprijină fermierii români prin utilizarea moleculei Spinosad, ajutându-i să-și protejeze culturile și să răspundă cererii societății pentru o agricultură durabilă.
Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
La mai bine de un deceniu de la debutul BayerFidelis, Bayer România face următorul pas și lansează Legend, un program de fidelizare conceput să ofere fermierilor din țara noastră acces la cele mai noi inovații în domeniu.
Flexibilitate sporită prin acumularea punctelor de loialitate pe trei ani, pentru o planificare strategică a beneficiilor
Acces simplificat (Single-Sign-On), posibilitatea de transfer a punctelor între utilizatori și sistemul de tip „recomandă un prieten”
Gamă extinsă de beneficii, incluzând vouchere și servicii pentru optimizarea performanței fermei
Platforma Legend vine cu o interfață complet reproiectată, oferind o experiență de utilizare modernă și intuitivă, dintre care cea mai notabilă este posibilitatea acumulării punctelor de loialitate pe o perioadă extinsă de trei ani.
„Legend reprezintă evoluția naturală a programului BayerFidelis, aducând îmbunătățiri substanțiale bazate pe feedback-ul fermierilor noștri. Flexibilitatea acumulării punctelor pe trei ani și sistemul integrat de acces sunt doar două dintre inovațiile care vor optimiza semnificativ experiența utilizatorilor”, explică Sorin Daraban, manager de proiect.
Principalele îmbunătățiri ale programului Legend includ:
Acumularea strategică a punctelor pe trei ani;
Sistem Single-Sign-On pentru gestionarea eficientă a conturilor;
Interfață actualizată cu design optimizat;
Campanii de Cross-Sales cu beneficii extinse;
Portofoliu diversificat de premii de la branduri selecte;
Servicii specializate pentru optimizarea activităților agricole.
O caracteristică notabilă a programului este funcționalitatea de transfer al punctelor între conturi și sistemul de tip „recomandă un prieten”, care consolidează comunitatea agricolă și oferă beneficii suplimentare.
„Prin Legend oferim fermierilor nu doar un program de loializare modernizat, ci un ecosistem digital complet care facilitează accesul la beneficii și servicii. Noua platformă reprezintă angajamentul nostru de a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale comunității agricole”, adaugă Sorin Daraban.
Tranziția de la BayerFidelis la Legend marchează angajamentul continuu al Bayer pentru inovație și adaptare la nevoile în schimbare ale fermierilor din România, oferind un program modern și flexibil care răspunde cerințelor actuale ale agriculturii.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
A apărut lucrarea „Economic impact of birds' attacks on sunflower crops - case study” (Impactul economic al atacurilor păsărilor asupra culturii de floarea-soarelui - studiu de caz) în revista Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.25, Issue 1, 2025. Revista este clasificată în ESCI edition (quartila Q3) și are factorul de impact 1. Autorii lucrării sunt Otilia Cotuna, Veronica Sărățeanu, Mirela Paraschivu, Ion Dumitrescu, Doru Laieș, Ramona Ștef. Lucrarea prezintă interes pentru fermieri, motiv pentru care am făcut un rezumat în rândurile ce urmează.
Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui este puțin studiat în România și în general la nivel mondial. În studiul de față au fost analizate trei culturi de floarea-soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara.
Scopul studiului a fost de a evidenția pierderile economice produse de păsări în timpul răsăririi sau imediat după semănat, cât și cele de dinaintea recoltatului. Hibrizii cultivați au fost NK Neoma și SY Futura AR. Daunele au fost estimate atât după răsărire, cât și înainte de recoltat. Efectivele de păsări au fost apreciate vizual prin observații directe în câmp, în timpul hrănirii. Speciile de păsări identificate au fost Columba livia livia și Corvus frugilegus.
Pierderile economice s-au calculat ținând cont de toate verigile tehnologice. Daunele au fost de 100% în sola A521 (2,5 ha) și 90% în A519 (6,5 ha). Sola A136 (14,84 ha) nu a fost atacată de păsări. Cheltuielile au fost de 3826,7lei/ha în anul 2024. Producțiile au fost de 0 kg (A521), 277 kg (A519) și 2670 kg (A136). Profit s-a realizat doar în sola A136 în cuantum de 1342,3 lei. Prețul de vânzare a fost de 1,8 lei/kg în 2024.
Extras din lucrare
În ultimii ani, păsările au devenit o problemă reală pentru multe zone agricole din România.
Cele mai mari pagube se înregistrează cel mai des în solele situate în apropierea așezărilor urbane și rurale, a drumurilor, pădurilor, lizierelor, parcurilor. În aceste zone există arbuști și copaci unde păsările pot cuibări liniștite, iar hrana este accesibilă. Dintre plantele cultivate, floarea-soarelui este cea mai susceptibilă a fi atacată, fiind preferată de vrăbii, mierle, porumbei și ciori [Sausse & Levy, 2021]. Preferința păsărilor pentru floarea-soarelui față de alte plante cultivate (porumb, grâu, orz etc) este raportată și de Klosterman et al. (2013).
Studiile cu privire la atacul păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui sunt puține deoarece estimarea daunelor este de multe ori anevoioasă, mai ales dacă păsările nu sunt văzute în momentul hrănirii. Cele mai multe fac referire la atacul păsărilor după înflorit și în timpul maturării semințelor și foarte puține la daunele produse în timpul germinării și răsăririi plantelor de floarea-soarelui [Linz et Hanzel, 1997). Aceeași autori arată că, la nivel mondial, speciile de păsări care atacă floarea-soarelui fac parte din familiile Corvidae, Columbidae, Icteridae, Psittacidae, Passeridae și Cacatuidae.
În Europa, pagubele sunt produse la floarea-soarelui de Passeridae (Passer montanus, Passer hispaniolensis), Columbidae (Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur) și Corvidae.
Mențiuni despre pagubele produse de păsări la floarea-soarelui în timpul răsăririi apar în Franța, Italia și Elveția [Sausse et Levy, 2021]. În Franța au fost raportate atacuri ale păsărilor din familiile Corvidae și Columbidae în timpul răsăririi.
Sausse et al. (2021) arată că, în ultimii ani pagubele raportate sunt tot mai mari în timpul înființării culturilor.
În România, Arion (1958) menționează mai multe specii de păsări dăunătoare agriculturii: Corvus cornix L. (cioara cenușie vestică), Corvus cornix sardomus Kleinem (cioara cenușie estică), Corvus frugilegus L. (cioara de semănătură), Pica pica pica L. (coțofana), Passer montanus L. (vrabia de câmp), Passer domesticus L. (vrabia de casă). Aceleași specii sunt menționate și de Rădulescu & Săvescu (1967). Perju (1999) aduce în atenție speciile Columba livia livia L. (porumbelul domestic) și Streptopelia turtur L. (guguștiucul).
Dintre speciile de Columbidae, cele mai des întâlnite în arealele agricole din România sunt Columba livia livia și Columba palumbus, iar dintre Corvidae, Corvus frugilegus [Georgescu, 2023]. Aceste păsări produc pagube importante la floarea-soarelui și porumb atât în timpul răsăritului, cât și înainte de recoltat în zonele de sud, sud - est și vest ale României. Georgescu et al. afirmă că, în perioada 2021 - 2022, cioara de semănătură a atacat masiv culturile de porumb și floarea-soarelui, producând pagube importante.
Dacă în Europa atacul păsărilor este mai puțin studiat, pe continentul american se fac multe cercetări cu privire la metodele de evaluare a daunelor, cât și cele prin care acestea pot fi îndepărtate de zonele agricole. Ernst et al. (2019) evaluează într-un studiu efectuat în Dakota de Nord pagubele economice produse de păsări la floarea-soarelui. Acesta arată că, pierderile în producție au fost cuprinse între 5 - 15% (considerate semnificative). Din punct de vedere financiar, pagubele înregistrate au fost de 28,6 milioane dolari [Ernst et al., 2019].
În Argentina sunt raportate pierderi între 5% și 20% în producție, atunci când plantele de floarea-soarelui sunt atacate la maturitate. Incidența plantelor atacate se situează între 21 - 35% [Bernardos et Farell, 2012; Vitti et Zuil, 2012].
Fermierii din România raportează mai rar pagubele produse de păsări în timpul răsăririi plantelor de floarea-soarelui. Cel mai des sunt raportate daunele din timpul maturării plantelor, când păsările se hrănesc masiv. Lupta cu păsările este cel mai adesea pierdută de către fermieri, care nu le pot ține sub control cu nici o metodă cunoscută. În trecut, insecticidele neonicotinoide utilizate la tratarea semințelor asigurau o scurtă protecție în timpul răsăririi. În prezent acestea sunt interzise, iar daunele cresc. Fermierii sunt nevoiți uneori să renunțe la cultura florii-soarelui din cauza păsărilor flămânde [Abid, 2019].
Acest studiu a fost realizat pe baza unei situații excepționale din anul 2024, când două parcele de floarea-soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara au fost compromise de păsări imediat după semănat. Această situație a fost analizată comparativ cu o parcelă de floarea-soarelui care nu a fost atacată de păsări fiind înființată la distanță mai mare. Au fost estimate și daunele din perioada premergătoare recoltatului. Scopul studiului a fost de a evidenția pagubele în producție, costurile cu semănatul și reînsămânțările ulterioare, cât și cu alte verigi tehnologice. Concluzia studiului a fost că, impactul economic al atacurilor păsărilor în perioada de răsărire este major.
În solele situate în apropierea orașului Timișoara (A519 și A521), severitatea atacurilor păsărilor a fost foarte ridicată în anul 2024. Într-una din sole, imediat după semănat, sute de păsări flămânde au consumat semințele. În câteva zile, viitoarea cultură de floarea-soarelui a fost compromisă total. La fel s-a întâmplat și după prima reînsămânțare, precum și după a doua. Această parcelă nu a mai fost cultivată cu nici o plantă în anul 2024 din cauza agresivității păsărilor. În cazul de față, atacul în faza de răsărire a compromis cultura în totalitate (o situație excepțională). După Clark et al. (2015), păsările care atacă floarea-soarelui se hrănesc cu semințe și tinere plăntuțe în faza de cotiledon. Hrana păsărilor din familia Columbidae constă în semințe și ierburi, pe când cele din Corvidae sunt omnivore și oportuniste, fiind în strânsă legătură cu sistemele de cultură ale plantelor, cu anotimpul, cât și cu resursele disponibile în mediu.
Distrugerea timpurie a semănăturilor de floarea-soarelui este o problemă importantă pentru fermierii din Europa, deoarece ei pot renunța să mai cultive floarea-soarelui [Sausse & Robert, 2017].
Într-o altă solă, în urma atacului din perioada de răsărire s-au pierdut 75% din plante. Plantele rămase (25%) au vegetat foarte bine formând calatidii mari. După înflorit a început atacul păsărilor (predominant Corvidae) care au început să consume achenele. O primă evaluare a fost făcută la data de 04.08.2024 când s-a constatat că toate calatidiile erau atacate, păsările consumând achenele de la margine. Procentual, atacul în această perioadă s-a situat între 20 - 30% semințe lipsă din calatidii.
A doua evaluare s-a realizat la data de 04.09.2024, înainte de recoltat. Calatidiile nu mai aveau semințe în procent de 80% - 90%, unele chiar 100%. Producția/ha a fost de 277 kg/ha, iar cea totală de 1800 kg (pe 6,5 ha). Costurile/ha au fost de 3826,7 lei, iar pierderile de 3328,2 lei. Vânzarea s-a realizat la prețul pieței (1,8 lei/kg), obținându-se 498,5 lei/ha.
Daunele produse de păsări în solele de floarea-soarelui au fost de 100% pe 2,5 ha și 90% pe 6,5 ha. Localizarea acestora în zona periurbană, prezența perdelelor forestiere în apropiere, împădurirea unor zone pentru a crea un habitat natural pentru păsări sunt factori care au dus la creșterea populațiilor de păsări.
Se cunoaște că păsările produc pagube în toate zonele agricole din lume. Rezultatele studiului de față sunt în acord și cu ale altor cercetători. Gül et al. (2018) au raportat daune cuprinse între 10 și 51,19% la floarea-soarelui. După Ilter (1982), pagubele pot crește cu 60% când culturile sunt înființate în apropierea pădurilor, lizierelor, așezărilor urbane și rurale.
În România, în partea de Vest, Sud și Sud - Est (Georgescu, 2023), în ultimii cinci ani, frecvent sunt raportate pagube produse de păsări (Columbidae și Corvidae) la floarea-soarelui (și nu numai) în timpul germinării și răsăririi. Dacă în trecut se cunoștea că păsările atacă plantele la maturitate, consumând achenele din calatidii, acum pagubele din timpul răsăririi sunt tot mai dese. De cele mai multe ori, fermierii sunt nevoiți să reînsămânțeze sau chiar să renunțe a mai cultiva floarea-soarelui în anumite areale, în special în cele situate în apropierea așezărilor urbane.
În revizia lui Saussa & Levy, publicată în 2021 se arată că, în Europa de Vest, „daunele care odată erau limitate la plantele de floarea-soarelui maturate devin acum vizibile la răsărire”. Aceeași autori evidențiază în urma amplei documentări că asistăm la un fenomen în această privință. Ei susțin că modificările climatice la nivel global influențează tehnologiile agricole și implicit activitatea păsărilor dăunătoare agriculturii. Suntem în acord cu aceste aspecte.
O problemă actuală în Câmpia Banatului este că suprafețele de teren din apropierea orașelor rămân de multe ori necultivate din cauza atacurilor păsărilor. Predominant s-au înmulțit excesiv specii din familiile Corvidae și Columbidae, sedentare și oportuniste care se înmulțesc continuu deoarece găsesc foarte ușor surse de hrană și cuibărit în zonele limitrofe așezărilor urbane și rurale (gospodării, gropi de gunoi, terenuri agricole, pășuni, liziere, parcuri etc).
Metodele de control utilizate pentru alungarea păsărilor de pe semănături nu mai dau rezultate deloc. Nu le mai sperie nimic. Ies în evidență speciile de Corvidae care sunt recunoscute pentru inteligența lor. Ele sunt capabile să găsească cu precizie semințele proaspăt semănate. Consumă semințe și plăntuțe imediat după răsărire. Când plantele de floarea-soarelui sunt maturate, mănâncă semințele și lasă cojile în calatidii și pe sol. Prin comparație, speciile de Columbidae nu excelează din punct de vedere cognitiv, bazându-se mai mult pe simțuri. După semănat aceștia consumă plăntuțe tinere și cotiledoane [Dufour et al., 2012].
Pierderile economice apărute în câmpurile studiate au strânsă legătură cu înființarea culturilor pe terenuri din apropierea orașului Timișoara unde păsările sunt prezente an de an. La asta se adaugă și faptul că, în apropiere există o lizieră unde păsările pot cuibări nestingherite.
Concluzii
Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui este uriaș în apropierea orașelor, satelor, pădurilor, lizierelor etc. An de an, fermierii reclamă pierderi economice mai mici sau mai mari. Pierderile financiare sunt în strânsă legătură cu amplasarea culturilor, efectivele de păsări din zonă și sursele de hrană.
Pagubele produse de păsări în cele două culturi de floarea-soarelui amplasate în apropierea orașului Timișoara au fost ridicate, acestea fiind compromise total. În zona analizată, astfel de evenimente au loc în fiecare an, indiferent de plantele cultivate. Atacurile produse de Corvidae și Columbidae sunt tot mai dese și mai agresive în ultimii ani în Banat, deoarece populațiile au crescut, mai ales cele de Columba livia livia și Corvus frugilegus. Floarea-soarelui este mult mai vulnerabilă la atacul păsărilor, de aceea nu ar trebui cultivată în apropierea zonelor locuite.
În România, studiile cu privire la daunele produse de păsări în culturile agricole nu există sau dacă există nu sunt publice, deși zonele de cuibărire ale diferitor specii de păsări se cunosc, existând hărți în acest sens.
În viitor sunt necesare studii în toate zonele agricole ale României pentru estimarea populațiilor de păsări și a pagubelor produse.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Phoma lingam, atac la tulpinile de rapiță
Monitorizarea dăunătorilor porumbului
În culturile de rapiță din Timiș este evident atacul de Phoma lingam la tulpini. Condițiile climatice de la sfârșitul acestei primăveri sunt propice infecțiilor. Simptomele pot fi observate mai ales la plantele atacate de gărgărițele Ceutorhynchus napi și pallidactylus.
Înnegrirea tulpinii este o boală cu importanță economică a rapiței, în Europa fiind raportate periodic epidemii. Se cunoaște că, în culturile de rapiță pot coexista două specii de Leptosphaeria: Leptosphaeria maculans (Desm.) Ces. & Not. (forma sexuată) cu forma asexuată Phoma lingam (Tode ex. Schw.) Desm. (mai agresivă) și Leptosphaeria biglobosa (mai puțin agresivă).
Phoma lingam, atac la tulpini. 20 mai 2025, Bucovăț - Timiș
Phoma lingam este un fung care, în condiții climatice favorabile poate produce pagube importante în producție. Majoritatea simptomelor produse de Leptosphaeria maculans se instalează după o perioadă de umectare a frunzelor cuprinsă între 4 - 48 de ore și temperaturi de 12 - 200C. Condițiile climatice sunt foarte importante în evoluția patogeniei. Astfel, infecțiile se pot instala după cinci zile la temperaturi de 200C și după două săptămâni la 80C [Biddulph et al., 1999b]
Simptomele produse de Phoma lingam sunt foarte ușor de recunoscut. Patogenul poate ataca plantele pe tot parcursul perioadei de vegetație, începând cu faza de cotiledon. Cel mai adesea frunzele sunt primele infectate. Atunci când vremea este prielnică fungului, acesta trece pe tulpini și chiar pe silicve (la infecții masive).
Se observă la suprafața petei picnidiile negricioase ale fungului Phoma lingam
Pentru că în această perioadă sunt prezente infecțiile la tulpini readuc în atenție simptomele specifice. Această formă de atac este cea mai periculoasă pentru rapiță.
Petele de pe tulpinile verzi pot avea culoare brună și chiar negricioasă. În condiții favorabile, petele se transformă în leziuni deschise ce pot predispune la putrezire.
Infecția din zona bazei tulpinilor este considerată cea mai periculoasă formă de atac. În prima fază, leziunile de la baza tulpinii au culoare brună deschis după care se înnegresc (nu întodeauna) și înconjoară tulpina (aspect de necroză). Uneori, petele de pe tulpini sunt alungite, au culoare cenușie și marginea de culoare brună închis (observație personală). Ca și la frunze, la suprafața leziunilor înnegrite pot fi observate picnidiile fungului ca niște bobițe foarte mici de culoare neagră. În condiții de umiditate, picnidiile expulzează mase gelatinoase de culoare roz deschis pline de conidii. În condiții de uscăciune, acestea iau diferite forme sinuoase, cel mai adesea de cârcei. Pot fi observate chiar cu ochiul liber sau cu o lupă de mână.
În prezența umidității, picnidiile expulzează mase gelatinoase de culoare roz deschis pline de conidii care vor realiza noi infecții. Foto la lupa binocular. Probă din rapiță - Bucovăț (Timiș)
Înnegrirea bazei tulpinii este periculoasă în timpul înfloritului și al formării silicvelor și maturizării semințelor. Petele de la baza tulpinii se pot uni, după care se rup formând putregaiuri uscate (leziuni deschise care putrezesc). Această formă de manifestare este considerată cea mai dăunătoare [Paul și Rawlinson, 1992].
Terminologia utilizată în fitopatologie pentru descrierea acestui simptom include mai mulți termeni:
înnegrirea bazei tulpinii (blackleg în engleză);
leziuni necrotice deschise (basal canker în engleză);
necroze cu aspect coronat care înconjoară baza tulpinii (crown canker);
necroze cu aspect de guler (collar rot) etc.
Infecția la silicve se manifestă sub forma unor leziuni deschise de culoare brună - deschis și margini închise la culoare care fac delimitarea față de țesutul sănătos.
Managementul integrat al fungului Leptosphaeria maculans
Leptosphaeria maculans poate produce pagube importante culturilor de rapiță în condiții de vreme umedă, când există pericolul de atac al bazei tulpinilor. Strategiile de management ale acestui fung, trebuie elaborate cu atenție, în așa fel încât accentul să cadă pe măsurile de prevenție și mai puțin pe cele chimice. Nu sunt excluse nici măsurile biologice (dacă există biopreparate).
Conidii de Phoma lingam la microscop
Măsuri profilactice
Acest set de măsuri este esențial în controlul bolii „înnegrirea tulpinilor”. Se recomandă respectarea următoarelor măsuri:
Cultivarea hibrizilor rezistenți poate aduce economii în bugetul fermierilor;
Utilizarea la semănat a semințelor libere de patogeni, certificate;
Rotația la patru ani scade foarte mult riscul infecțiilor, pe când rotațiile scurte cresc riscul de infecție. Aici sunt multe probleme;
Distrugerea resturilor vegetale după recoltare și îngroparea lor - patogenul supraviețuiește pe reziduurile vegetale, nu în sol, timp de 2 - 3 ani;
Înființarea noilor culturi la o distanță mai mare de 500 m față de vechea cultură de rapiță.
În anii favorabili infecțiilor, respectarea măsurilor profilactice vă poate proteja de infecțiile cu Leptosphaeria maculans.
Măsuri chimice
Este important ca sămânța să fie tratată înainte de semănat, deoarece patogenul poate supraviețui în semințe. Pentru tratarea semințelor, în România este omologat un singur produs: Fluopicolid + fluoxastrobin.
În perioada de vegetație, tratamentele se execută ținând cont de biologia patogenului, de condițiile climatice prognozate și de fenofaza plantelor.
Un prim tratament poate fi executat în fenofaza de 2 - 6 frunze sau 4 - 8 (toamna). Acest tratament are rolul de a scădea riscul infecțiilor ulterioare. Scopul tratamentelor foliare este de reduce riscul apariției infecțiilor la tulpină care sunt și cele mai periculoase. În acest sens, trebuie monitorizați factorii climatici temperatură și precipitații. Dacă se întrunesc mai multe zile cu precipitații după însămânțat este bine să luăm în calcul executarea unui tratament. De asemenea, ar trebui urmărită emisia ascosporilor. Această lucrare ar trebui făcută de către specialiști (din păcate nu se face). Prima depistare a ascosporilor (mai mult de 20 ascospori/zi) coroborată cu condițiile climatice, sensibilitatea hibridului, stadiul de creștere și vigoarea plantelor sunt factori ce vă pot ajuta în luarea unei decizii corecte cu privire la momentul optim de efectuare a tratamentului chimic.
Atac de larve de Ceutorhynchus napi și/sau pallidactylus. Tulpina este atacată și de fungul Phoma lingam
Al doilea tratament în vegetație (primăvara) se face cu respectarea criteriilor menționate mai sus. Primăvara, emisiile maxime de ascospori au loc de obicei în luna aprilie. Observațiile efectuate de mine în Banat, arată că, în unele primăveri, emisiile de ascospori pot apărea încă de la începutul lunii martie.
În cazul Phomei lingam, specialiștii apreciază că, de fapt nu există „momente optime” stabilite pentru combaterea acestui patogen, de aceea este important să monitorizăm patogenul pe întreaga perioadă de vegetație și să intervenim când situația din teren impune asta.
În România sunt omologate pentru tratamentele în vegetație următoarele fungicide: Azoxistrobin; Azoxistrobin + difenoconazol; Mepiquat clorură + piraclostrobin + prohexadion de calciu; Metconazol; Mepiquat clorură + metconazol; Tebuconazol; Difenoconazol; Protioconazol; Boscalid; Difenoconazol + protioconazol; Difenoconazol + tebuconazol; Difenoconazol + paclobutrazol [după APLICAȚIA PESTICIDE 2.25.4.1, 2025].
Măsuri biologice
În România sunt omologate două biopreparate: agentul biologic M1 x 106 oospores/g Pythium oligandrum pentru tratamente în vegetație; agentul biologic Bacillus amyloliquefaciens, tulpina MB 1600 (controlează Leptosphaeria maculans), tratament la sămânță.
Interesul pentru utilizarea agenților biologici este în creștere. Leptosphaeria maculans ar putea fi controlată cu ajutorul bacteriei Paenibacillus polymyxa PKB1 care produce peptide ce pot inhiba sau ține sub control infecțiile la frunze și tulpini [Kharbanda et al., 1999]. Multe studii există cu privire la utilizarea acestei bacterii la rapiță.
BibliografieBiddulph J. E., Fitt B. D. L., Leech P. K., Welham S. J., Gladders P., 1999b - Effects of temperature and wetness duration on infection of oilseed rape by ascospores of Leptosphaeria maculans (stem canker). European Journal of Plant Pathology 105, 769 - 81.Kharbanda P. D., Yang J., Beatty P., Jensen S., Tewari J. P., 1999 - Biocontrol of Leptosphaeria maculans and other pathogens of canola with Paenibacillus polymyxa PKB1. Proceedings of the 10th International Rapeseed Congress, 1999. Canberra, Australia.Paul V. H., Rawlinson C. J., 1992 - Diseases and Pests of Rape. Gelsenkirchen-Buer, Germany: Verlag Th. Mann.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Monitorizarea dăunătorilor porumbului
De ce se albesc spicele de grâu?
Una dintre cele mai importante culturi la nivel mondial, porumbul, reprezintă materie primă pentru produsele obținute în alimentația oamenilor, se folosește în furajarea animalelor și are întrebuințări în industrii de biocombustibili sau celuloză, iar unele părți, cum ar fi mătasea porumbului, sunt folosite în scop medicinal.
În anul 2025, în țara noastră, porumbul rămâne a doua cultură ca importanță, având o capacitate de producție cu 50% mai mare față de celelalte cereale și implicit un randament economic superior tuturor celorlalte culturi de câmp din cadrul unei ferme.
Din cauza iernilor tot mai calde din ultimii ani, în mod special, sau a implementării și adoptării de către fermieri de tehnologii de lucru noi ale solului, dar mai ales din cauza netocării resturilor vegetale, în cultura porumbului și-au făcut apariția dăunători noi, nespecifici acesteia până în urmă cu câțiva ani, când apăreau eventual doar în mod izolat și nu produceau pagube însemnate.
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), unul dintre cei mai importanți dăunători ai acestei culturi a ajuns să fie o amenințare constantă în toată țara, atât în zonele considerate foarte favorabile, cât și în zonele mai puțin favorabile cultivării porumbului.
Pierderile de producție din cultura porumbului generate de acest dăunător sunt considerabile. În plus, atacul acestuia favorizează dezvoltarea porților de intrare pentru patogeni din ordinul Fusarium și Aspergillus, care sunt producători de micotoxine. Noile reglementări pentru comercializarea porumbului limitează procentul maxim de micotoxine admise, iar acei fermieri care nu le respectă vor avea dificultăți în valorificarea producției.
Produse adaptate nevoilor fermierilor
Summit Agro România, companie specializată și recunoscută pentru punerea la dispoziția fermierilor din țara noastră a insecticidelor și insecto-acaricidelor japoneze, continuă să aducă pe piață produse eficiente, adaptate nevoilor fermierilor din România.
Pentru combaterea Ostrinia nubilalis, dar și ca instrument nou în managementul de protecție integrată a culturii de porumb, Summit Agro România și-a completat portofoliul cu insecticidul Mimic, un produs cu mod de acțiune diferit de cel al celorlalte produse existente pe piață pentru combaterea sfredelitorului porumbului.
Produsul Mimic este omologat în România pentru cultura porumbului, în doză de 0,75 L/ha, și conține tebufenozid în concentrație de 240 g/L, într-o formulare de suspensie concentrată.
Are acțiune de contact și ingestie, iar datorită formulării speciale, odată aplicat, se lipește de organele verzi ale plantei de cultură, având o perioadă de rezidualitate de minimum 21 de zile.
Substanța activă (tebufenozid) acționează ca un antagonist de creștere, care inițiază procesul de năpârlire, proces ce va duce, în final, la moartea dăunătorului.
Mimic acționează împotriva Ostrinia nubilalis în toate stadiile larvare ale acesteia, dar are și efect ovicid pe ponta proaspăt depusă. După ce larvele se hrănesc de pe suprafețele tratate cu Mimic, se inițiază o năpârlire prematură, letală în 24 de ore.
Tratamentele cu Mimic trebuie programate începând din fenofaza de 7-8 frunze și până în faza de lapte-ceară, într-un volum de apă recomandat de 350-400 L/ha.
Momentul de aplicare trebuie stabilit în funcție de curba maximă de zbor a adulților, fiind recomandat ca tratamentul să fie făcut la 2-4 zile de la zborul maxim, pe ponta proaspăt depusă sau la avertizare, la apariția primelor larve L1.
Eliminarea primei generații prin intervenția cu insecticidul Mimic, este cheia asigurării unei recolte bogate și sănătoase de porumb.
În alte țări din Uniunea Europeană, dar și în America de Nord și Sud, produsul este omologat și utilizat cu succes în programele de tratament și combatere integrată din culturi precum: vița-de-vie pentru struguri de vin și masă, livezi de sămânțoase și sâmburoase sau chiar în culturi de legume, împotriva moliei viței-de-vie, viermelui merelor, omizilor defoliatoare etc.
Reamintim, totodată, că alternarea insecticidelor cu substanțe active cu mod de acțiune diferit, respectarea rotației culturilor, tocarea resturilor vegetale și eliminarea buruienilor din interiorul solelor și din vecinătatea acestora sunt măsuri obligatorii în controlul și combaterea integrată a dăunătorilor.
Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.
Pentru mai multe informații despre Mimic, contactați reprezentanții Summit Agro din zona dumneavoastră sau accesați catalogul nostru interactiv de pe site www.sumi-agro.ro.
Material furnizat de Summit Agro România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!