Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a transmis Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului observațiile sale la White Paper-ul privind înființarea Organizației de Management al Destinației Naționale (OMD Național), aflat în consultare. ADAR cere ca podgoriile cu denumire de origine să intre în arhitectura viitorului OMD Național.
Documentul propune o structură care ar putea administra între 20 și 30 de milioane de euro pe an pentru promovarea turistică a României, de patru până la șase ori mai mult decât bugetul actual. Pe parcursul celor 12 pagini ale sale, cuvântul „vin” nu apare însă niciodată. Nici gastronomia, nici băuturile spirtoase tradiționale, nici produsele cu indicație geografică.
Este o absență greu de explicat, susține ADAR. „Podgoriile românești cu denumire de origine controlată sunt teritorii delimitate juridic, protejate la nivel european și recunoscute internațional. Dealu Mare, Cotnari, Jidvei sau Recaș sunt deja destinații. La fel, Pălinca, Vinarsul Târnave sau Țuica Zetea de Medieșu Aurit sunt indicații geografice înregistrate în Uniunea Europeană. Puține resurse turistice românești pornesc cu un asemenea avantaj”, transmite Asociația Degustătorilor Autorizați din România.
ADAR propune ca enoturismul și turismul distilatelor tradiționale să fie tratate ca produs turistic distinct în strategia OMD Național, nu ca o anexă generică a gastronomiei. Asociația propune, de asemenea, ca enoturismul să fie printre primele acțiuni tematice pilot prevăzute pentru 2027.
Un al doilea argument ține de siguranța juridică. White Paper-ul semnalează el însuși riscul ca o taxă redistribuită spre promovare să intre sub incidența regulilor europene privind ajutorul de stat. Promovarea ancorată în denumirile de origine și indicațiile geografice este, în dreptul Uniunii, varianta cea mai sigură pentru fonduri publice care pun în valoare produse de consum.
ADAR atrage atenția și asupra cramelor care primesc turiști. Unele dintre variantele de finanțare analizate ar putea include în baza de calcul a taxei cifra de afaceri totală a acestora, inclusiv producția. Asociația cere ca, pentru producătorii de vin și distilerii, baza de calcul să se limiteze la veniturile din activitatea turistică propriu-zisă.
„Turistul care vine pentru vin vine pentru ceea ce găsește în pahar. Vinurile cu denumire de origine trec printr-o examinare organoleptică înainte de a ajunge pe piață, iar acesta este exact tipul de garanție pe care o promovare finanțată public trebuie să se sprijine”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.
ADAR și-a exprimat disponibilitatea de a pune la dispoziție expertiza tehnică a membrilor săi pe parcursul consultării.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Clubul Fermierilor Români organizează joi, 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035. Comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, directorul general DG AGRI Elisabeth Werner, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu, Banca Mondială, BERD, ministrul agriculturii Florin Barbu și ministrul finanțelor Alexandru Nazare dezbat, alături de fermieri, viitorul agriculturii românești în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor și tehnologia împreună cu înnoirea generațională.
Conferința are loc într-un moment în care se decide bugetul european pentru 2028-2034. Propunerea Comisiei Europene privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC post-2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale.
Potrivit analizei Clubului Fermierilor Români, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 la 16,57 miliarde de euro. Tema de fond a zilei este simplă: ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține.
„Bugetul agricol pentru 2028-2034 nu se decide în 2028, se decide acum. Nu ne permitem să repetăm lecția PNRR, unde agricultura a rămas fără finanțare. Pe 5 noiembrie aducem la aceeași masă Comisia Europeană, Guvernul, băncile și fermierii, ca România să intre în negocieri cu o poziție unitară și cu soluții testate deja în ferme”, declară Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Cifrele care stau la baza dezbaterii
~11,4 miliarde de euro - deficitul de finanțare a agriculturii românești, cel mai mare din Uniunea Europeană (2022). La nivelul UE, deficitul este estimat la ~62 de miliarde de euro.
0,03% - ponderea fermelor românești digitalizate.
-37% - scăderea numărului de ferme din UE între 2005 și 2020: 5,3 milioane de ferme mai puține. În același interval, vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, la 56 de ani.
40% - nivelul veniturilor fermierilor europeni raportat la salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor.
+~300% vs. +15% - creșterea costurilor fermelor (salarii, inputuri, motorină) din 2007 până azi, față de creșterea prețului cerealelor în aceeași perioadă. România exportă încă două treimi din cereale neprocesate.
„Agricultura nu mai poate fi tratată ca un simplu sector economic, ci ca un sector strategic pentru siguranța și securitatea națională și europeană. România poate deveni pilonul agroalimentar al Flancului Estic, dar asta cere finanțare adaptată, gestionarea apei și a riscurilor, procesare și oameni pregătiți să folosească tehnologia”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Patru sesiuni, o singură întrebare: ce agricultură vrea România în 2035?
Conferința este deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, alături de Radu Burnete, consilier prezidențial, care va transmite un mesaj din partea președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe.
10:30-12:00 | Dialog interactiv România-UE privind viitorul agriculturii
Cadrul european al agriculturii viitorului: reforma PAC 2028-2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă Christophe Hansen (comisar european pentru Agricultură și Alimentație, mesaj video), Elisabeth Werner (director general DG AGRI, Comisia Europeană), Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, mesaj video), Maria Grapini (europarlamentar, vicepreședinte Comisia IMCO), Jurgen Tack (secretar general Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri - ELO), ministrul Agriculturii Florin Barbu, senatorul Tánczos Barna, fost viceprim-ministru, și Holger Kray (Banca Mondială, online). Prof. univ. dr. Gavril Ștefan (prorector USV Iași) prezintă un model economico-financiar al agriculturii pentru reziliență și competitivitate.
12:15–13:00 | Sesiune specială: agricultura românească și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO
Securitatea alimentară devine componentă a securității naționale și europene. Pe agendă: rolul României și al porturilor de la Marea Neagră în aprovizionarea regiunii, costul energiei și al îngrășămintelor (inclusiv efectul CBAM), controlul sanitar-veterinar la frontiera externă a UE (pesta porcină africană, gripa aviară), investițiile în procesare și depozitare și gestionarea riscurilor prin asigurări și fonduri mutuale. Intervin Mark Titterington (co-fondator, Forum for the Future of Agriculture, Bruxelles), ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Georgiana Rusu (director general, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români).
14:00–15:30 | Viziune & acțiune: finanțare și competitivitate
Accesul fermierilor la credit, costul capitalului, instrumentele de garantare, un cadru fiscal stabil și investițiile în procesare. Invitat special: Jabbar Kanani (președinte Agricover, coordonatorul Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură). În panel: ministrul finanțelor Alexandru Nazare, Victoria Zinchuk (director BERD România), Teodora Petre (director executiv Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate Banking BCR), Liviu Dobre (director general, Agricover Holding) și Matei Titianu (președinte LAPAR, absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură). Momente speciale: Andrei Vasile (CEO Agricover Payments) și Adrian Ciurtin (CEO WIREN), care lansează Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă.
15:30–16:30 | Transformarea agriculturii: tehnologii avansate, digitalizare și înnoire generațională
Agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și noile tehnici genomice, digitalizarea APIA și AFIR pentru mai puțină birocrație, succesiunea în ferme și accesul tinerilor la teren, capital și piață. Invitat special: Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, online), despre tinerii în agricultura europeană. În panel: Marcelo Castellanos (Country Manager România Banca Mondială), senatorul Sebastian Cernic (președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene), Jennifer Gilberg (CEO Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova), Valerian Iștoc (președinte Summit Agro România) și Sandor Darabont (fermier, membru fondator CFRO). Moment special: Ciprian Dron (CEO UNITY Group) lansează Proiectul ROVIO.
Concluziile și recomandările strategice ale conferinței (16:30) sunt prezentate de Achim Irimescu, reprezentantul Clubului la Bruxelles, și de fermierii Dan Hurduc (membru fondator CFRO) și Radu Mărtinescu.
Pe toată durata zilei, expoziția „Inovație Tehnologică și Gastronomică” prezintă soluții de AI, automatizare și robotică pentru ferme.
De la Craiova și Oradea la București
Conferința Națională încheie seria de consultări regionale AGRI4FUTURE, desfășurate în această toamnă, printre altele la Craiova (Oltenia, 8 octombrie) și Oradea (Nord-Vest, 15 octombrie). În regiuni, fermierii au lucrat pe patru axe: politici agricole, finanțare, tehnologii și lanțul valoric agroalimentar, la care s-au adăugat formarea forței de muncă, energia și reducerea birocrației. Din aceste discuții, Clubul aduce la București propuneri concrete:
Lecții învățate din PNS 2023-2027: propuneri de ajustare a condiționalităților GAEC 6, 7 și 8, menținerea sprijinului cuplat pentru culturile deficitare, criterii mai corecte pentru investițiile în irigații și pentru tinerii fermieri.
Un nou cadru național de finanțare multianuală a agriculturii: buget PAC distinct, pe doi piloni, instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, fonduri de investiții sectoriale și un program național de gestiune a riscurilor climatice.
Digitalizarea fermelor: Clubul susține Programul Național de Digitalizare a Agriculturii, inclusiv un program postuniversitar de Management al Digitalizării Fermelor (6 luni, 120 de ore, 65% activități practice).
Energie pentru ferme: ghiduri pentru auditul energetic al fermelor și pentru comunități de energie și autoconsum colectiv în agricultură.
Produsul românesc: un mecanism independent de certificare a autenticității și trasabilității produselor românești, branduri regionale și o rețea națională de hub-uri agroalimentare.
Agenda completă a evenimentului: https://agri4future2035.ro
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin BOVICOOP lansează „BOVICOOP Cheese Masterclass - de la teorie, la practică”, o inițiativă care aduce mai aproape de publicul din țara noastră cunoștințe, tehnologii și experiență europeană, într-un format care îmbină teoria cu practica.
BOVICOOP Cheese Masterclass „Cheddar & Gouda: de la teorie, la practică” va avea loc pe 10 decembrie 2026 și este un curs avansat dedicat tuturor celor care vor să descopere tehnologia fabricării brânzeturilor și noi oportunități de valorificare a laptelui.
Prin urmare, masterclass-ul se adresează fermierilor, membrilor cooperativelor agricole, micilor procesatori, antreprenorilor din industria alimentară, pasionaților de gastronomie și tuturor celor care vor să învețe cum pot transforma laptele în produse cu valoare adăugată. Aceștia au ocazia să afle prin experiența practică, nu doar din teorie, cum se fabrică două dintre cele mai apreciate brânzeturi din lume, Cheddar și Gouda.

„Îl avem ca invitat special pe dipl. ing. Martin Rogenhofer, expert austriac în tehnologia alimentară și procesarea produselor lactate, cu experiență în evaluarea senzorială a brânzeturilor. Vom avea o sesiune practică de fabricare a brânzeturilor Cheddar și Gouda, precum și degustare ghidată de brânzeturi fabricate în Austria. Totodată, pe participanți îi așteaptă și o tombolă cu un premiu surpriză”, ne-a spus Iasmina Blidar, director executiv UNCST-BOVICOOP.
Masterclass-ul organizat de UNCST-BOVICOOP, în parteneriat cu DLG Markets South East Europe (organizatorul celor mai mari expoziții în câmp Agraria și AgriPlanta-RomAgroTec), se va desfășura la Fabrica Barcolact din localitatea Sâg - județul Sălaj, între orele 09:00-17:00, pe 10 decembrie 2026.

„Vino să descoperi arta fabricării brânzeturilor și să faci un pas înainte în valorificarea laptelui!”, transmite Iasmina Blidar.
UNCST-BOVICOOP este formată din peste 30 de cooperative agricole de creștere a bovinelor, reunind 600 de exploatații agricole reprezentate de aproximativ 1.100 de fermieri și deținând un număr de peste 35.000 de bovine, cu un total de 200.000 litri lapte/zi livrați spre piața româneasă și un efectiv de 1.000 bovine din rase de carne.
Foto: UNCST-BOVICOOP
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Artisan Food Market, cel mai mare târg de produse artizanale, se deschide vineri 16 octombrie 2026 și reunește 102 producători români și 8 internaționali. Cea de-a XIII-a ediție a târgului are loc pentru prima dată la Biblioteca Națională a României, din București. Timp de trei zile, 16 – 18 octombrie, expoziția cu vânzare aduce în prim-plan producători artizanali, rețete locale vechi sau reinterpretate, povești antreprenoriale neobișnuite și produse care transformă gastronomia într-o experiență de descoperire.
Artisan Food Market aduce împreună producători locali și internaționali, artizani, antreprenori și publicul interesat de gusturi autentice, ingrediente de calitate și povești construite în jurul hranei. Oferta ediției depășește granițele unui târg gastronomic convențional, reunind produse rare, rețete transmise din generație în generație, inițiative antreprenoriale curajoase și proiecte cu impact social.
16 octombrie, premieră europeană: se deschide Muzeul Sarmalelor!
Peste 100 de artizani români și europeni la Biblioteca Națională din București
98% din expoziție sunt produse alimentare
România începe să se așeze pe un loc sigur în piața produselor de nișă
Vizitatorii vor putea descoperi specialități realizate în România, de la făinuri obținute prin măcinarea cerealelor la moară cu pietre și produse de brutărie după rețete vechi, până la conserve reinterpretate, lactate artizanale, vinuri și preparate din pește. Lor li se alătură produse tradiționale din Georgia și Bulgaria, precum și specialități din Italia, Grecia, Olanda și din spațiul mediteraneean.
Artisan Food Market este astăzi un eveniment de referință pentru producția artizanală, în care valoarea unui produs este descoperită atât prin gust, cât și prin povestea, ingredientele și munca din spatele lui.
„Suntem la prima ediție scalată la asemenea dimensiuni, într-o locație atât de frumoasă și de semnificativă. Vorbim deja despre o industrie a artizanilor și de un public avizat, care știe ce vine să guste. De restaurante care vin să-și aleagă furnizorii. De părinți care aleg calitate și sănătate pentru mâncarea copiilor. Se naște ceva uriaș. Prin diversitatea producătorilor, a produselor și a poveștilor prezentate, Artisan Food Market își propune să construiască o experiență în care gastronomia artizanală este explorată din mai multe perspective: gust, tradiție, inovație, antreprenoriat și responsabilitate socială. Degustările și prezentările de pe scena evenimentului, masterclass-urile și întâlnirile B2B sunt gândite atât pentru publicul interesat de experiențe senzoriale, cât și pentru profesioniștii care caută produse noi, parteneriate și oportunități de dezvoltare. Alături de producătorii români, prezența specialităților din Georgia, Bulgaria, Olanda, Italia, Grecia și din spațiul mediteraneean deschide dialogul către alte tradiții gastronomice și oferă ocazia unor comparații și descoperiri dincolo de granițele locale”, a declarat Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.
Astfel, Artisan Food Market își propune să devină un reper pentru producția artizanală, un loc în care produsele sunt însoțite de poveștile celor care le creează, iar publicul poate descoperi nu doar ce cumpără și degustă, ci și munca, tradiția și ideile care se află în spatele fiecărui produs.
Aurul roșu pe care îl poți cultiva acasă, șofranul
Grădina cu Șofran aduce în fața publicului nu doar prețiosul condiment, ci și bulbii din care acesta poate fi cultivat acasă. Cunoscut drept „aurul roșu”, șofranul este cel mai scump condiment din lume, iar producția sa presupune multă muncă manuală și o recoltare atentă. Oferta Grădinii cu Șofran schimbă perspectiva asupra unui ingredient asociat, de regulă, cu gastronomia sofisticată: vizitatorii pot pleca de la eveniment, nu doar cu un condiment deosebit, ci și cu posibilitatea de a-l cultiva în propria grădină.
Și pentru că vorbim de producție artizanală, un alt expozant este Crama Lipiot, înființată în 2026, care își construiește identitatea în jurul unei suprafețe de numai un hectar de viță-de-vie. Una dintre cele mai mici crame din România, aceasta mizează pe producția la scară redusă și pe calitate, având deja premii obținute la concursuri de profil.
Zacuscă pescărească premiată, sturion marinat și palincă cu fruct crescut în sticlă
Conservele tradiționale capătă noi interpretări prin produsele prezentate la Artisan Food Market. Trio Arca aduce zacusca pescărească, realizată cu sturion, păstrăv și crap, o propunere care pune în valoare peștele, îndepărtându-se de rețetele clasice, bazate pe legume. Producătorul se remarcă prin recunoașterea obținută la Great Taste Awards, competiție internațională de referință în evaluarea produselor alimentare. Zacusca pescărească se înscrie astfel într-o tendință de reinterpretare a preparatelor cunoscute, prin ingrediente și combinații care le conferă o identitate proprie.
Tot din zona specialităților din pește vine marinata de sturion în ulei, un produs care aduce în prim-plan o specie apreciată pentru carnea sa și o modalitate de preparare potrivită unei selecții gastronomice artizanale.
O altă atracție o reprezintă pălincile specifice zonei Satu Mare, în care fructul este crescut direct în interiorul sticlei. Metoda tradițională presupune agățarea recipientului în pom, atunci când fructul este încă foarte mic. Pe măsură ce acesta se dezvoltă, crește în interiorul sticlei, fără a mai putea fi introdus ulterior prin gâtul îngust al recipientului. După ce fructul ajunge la maturitate, este desprins din pom, iar băutura este turnată în sticlă.
De la ferme construite de corporatiști, la povești care depășesc agricultura convențională
Artisan Food Market vine cu antreprenori care au ales să schimbe domeniul de activitate și să construiască proiecte în jurul producției alimentare.
Montana Laptele Naturii este povestea unei ferme de capre înființate de o echipă care se prezintă cu umor drept o „gașcă de corporatiști”. Proiectul a pornit din dorința de a dezvolta o activitate diferită de mediul corporate, având ca rezultat o fermă care produce lactate și brânzeturi.
O altă poveste de descoperit este cea a Fermei Noian, un proiect care își propune să depășească modelul unei ferme clasice. Prezența sa la eveniment contribuie la diversitatea inițiativelor care pun în legătură producția alimentară, viziunea antreprenorială și o relație mai apropiată cu ceea ce ajunge pe masa consumatorului.
Dulcețuri reinterpretate, brutării artizanale și făinuri produse de fermieri în cooperativă
Printre produsele care readuc în atenție rețetele locale se numără dulcețurile reinterpretate, în care fructele sunt asociate cu vin Pinot Noir sau cu diverse condimente exotice. Combinațiile propun o perspectivă diferită asupra unui produs familiar și arată cum ingredientele tradiționale pot deveni punctul de plecare pentru noi experiențe gastronomice.
Brutăriile artizanale și producătorii de patiserie vin cu preparate inspirate din rețete vechi locale, realizate cu făină măcinată la moară cu pietre, untură și brânză de burduf. Accentul cade pe ingrediente și tehnici care păstrează specificul unor produse regionale, într-un moment în care tot mai mulți consumatori caută să redescopere gusturi autentice.
Cooperativa agricolă Biruința Olteniei, din județul Olt, aduce în atenție făinuri din cereale românești, obținute în fermele cooperativei, din soiuri alese pentru calitățile lor calitative și nutriționale. „Ne bazăm în exclusivitate pe genetica românească, soiuri vechi axate pe partea calitativă și nutrițională. Cultivăm soiul de grâu Glosa și soiul de secară Suceveana, care și-au dovedit calitățile deosebite de-a lungul anilor”, spune Alexandru Ignat, președintele cooperativei.
Pe lângă făinuri, oferta include și paste realizate din aceste cereale, oferind publicului ocazia de a descoperi cum materia primă locală poate fi valorificată în produse de zi cu zi, fără a pierde din vedere originea ingredientelor și particularitățile soiurilor folosite.
Muzeul Sarmalelor și gastronomia ca patrimoniu viu
Artisan Food Market lasă loc și inițiativelor care păstrează memoria gastronomică. Muzeul Sarmalelor aduce în atenție unul dintre preparatele emblematice ale bucătăriei românești, privit dincolo de rețeta propriu-zisă: ca expresie a tradițiilor regionale, a obiceiurilor de familie și a diversității culturale.
Sarmalele au numeroase variante, în funcție de zonă, ingrediente și tehnicile de preparare, iar povestea lor vorbește despre felul în care gastronomia se transmite între generații și se adaptează comunităților care o păstrează vie.
„O parte, peste o sută de exponate, din colecția demnă de Cartea Recordurilor din viitorul Muzeu al Sarmalelor va fi expusă, în premieră, timp de trei zile, la Biblioteca Națională, la Artisan Food Market - cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România. Muzeul Sarmalelor este un proiect care, în acest moment, numără peste 400 de exponate diferite de pe patru continente corelate cu sarmalele. Colecția cuprinde conserve și ambalaje de sarmale, zeci de cărți cu sarmale pe copertă tipărite în diferite limbi, meniuri, cărți poștale, timbre, obiecte promoționale, miniaturi, picturi și accesorii speciale pentru gătitul sarmalelor. Planul este ca în următorii ani să înființez un muzeu al sarmalelor unic în lume. Cred că un astfel de muzeu poate fi o atracție importantă pentru turiștii care ajung la noi”, precizează Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, autorul cărții „Colecționarul de Sarmale”.
Mâncarea Face Bine, un proiect gastronomic cu impact social
Dincolo de experiențele culinare și de întâlnirea cu producătorii, Artisan Food Market găzduiește și inițiativa Mâncarea Face Bine, un proiect socio-gastronomic care își propune să contribuie la combaterea violenței domestice, indiferent de forma în care aceasta se manifestă.
Campania aduce împreună gastronomia și responsabilitatea socială, folosind interesul publicului pentru produsele alimentare ca punct de plecare pentru conștientizarea unei probleme care afectează numeroase familii și comunități.
O parte din încasările obținute la standul campaniei va fi direcționată către finanțarea activităților de conștientizare a violenței domestice și de promovare a unui mesaj de solidaritate cu persoanele afectate. Astfel, participarea la eveniment poate însemna nu doar descoperirea unor produse și gusturi noi, ci și susținerea unei inițiative cu miză socială.
Artisan Food Market este deschis de vineri 16 octombrie, ora 12.00, până duminică 18 octombrie, ora 20.00, în atriumul Bibliotecii Naționale a României și reunește produse artizanale românești și europene, de la condimente și pâine, până la brânzeturi și specialități. Biletul de intrare costă 20 de lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În perioada 2 – 4 octombrie 2026, la Ramada Plaza Craiova, are loc a doua ediție a festivalului Treasures of the East, eveniment care reprezintă o întâlnire a profesioniștilor din domeniul vinului, gastronomiei, ospitalității și turismului cu publicul interesat să descopere vinuri, gusturi și oportunități de turism în regiunea Dunării de Jos. Sâmbătă, 3 octombrie, între orele 11:00 și 18:30, publicul are acces gratuit la expoziția cu degustare și vânzare.
Treasures of the East consolidează poziția Olteniei ca destinație gastronomică regională, conectând publicul cu produsele locale. Va avea loc un concurs de vinuri; o expoziție de produse gastronomice cu degustare și vânzare; workshopuri dedicate vinului, berii și brânzeturilor și un brunch de Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului din România.
Produse românești cu Indicație Geografică Protejată (IGP), între care Cârnați din topor din Vâlcea, Novac afumat din Țara Bârsei, Salam de Sibiu și Brânză frământată de Teaca, se reunesc la Treasures of the East. Oferta este completată de preparatele pescărești Deltaica și plăcinta dobrogeană, prezentate la standul Dobrogei.
Printre noutățile ediției se numără lansarea platformei „Produs în Oltenia” și a standului regional cu același nume, degustarea noului mălai Biruința Olteniei și concursul de brânzeturi, al cărui juriu este format din cursanți formați de Cheese Orbit prin programele Academy of Cheese, precum și din alți jurați cu pregătire în domeniul brânzeturilor. Sâmbătă, publicul va putea degusta și cumpăra produsele expozanților.
Produs în Oltenia se lansează alături de branduri ambasadoare ale regiunii
Pentru prima dată la Treasures of the East, producătorii locali din Oltenia sunt reuniți într-un stand regional dedicat, sub numele „Produs în Oltenia”. Lansarea marchează începutul unei comunități pentru promovarea produselor locale și colaborarea dintre producătorii din regiune.
Produs în Oltenia își propune să reunească producători locali și administratori de puncte gastronomice locale din Vâlcea, Gorj, Dolj, Olt și Mehedinți. Inițiativa răspunde nevoii de promovare coordonată sub o identitate regională comună și urmărește să faciliteze legăturile profesionale, schimbul de experiență și sprijinul reciproc între membri, pentru a crește vizibilitatea produselor și a oamenilor care le realizează.
Platforma este lansată de Raluca Dumitrana, fondatoarea EconomieRurala.ro, specialist în marketing și relații publice cu peste 13 ani de experiență și implicare în organizarea de evenimente gastronomice și dedicate producătorilor locali.
În perioada următoare va fi lansat și website-ul produsinoltenia.ro, destinat prezentării producătorilor din regiune și a ofertei lor.
La standul Produs în Oltenia vor fi prezenți: Stâna de Vaideeni, Baba – Inspired by nature, Curentu, Ca Altădată, cu Cârnații din topor din Vâlcea IGP și alte produse atestate tradițional (del a Avi-Giis SRL), și Din Eden, producător local din Gorj.
Tot în cadrul standului sunt prezentate punctele gastronomice locale Din Grădina lui Rățoi, din Vâlcea, Stâna Ștefanu și Acasă la Stâna Ștefanu, din Gorj. Prin prezența lor, publicul poate descoperi și locurile în care gastronomia regională este păstrată și oferită vizitatorilor.
Brânza de Horezu și Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei participă cu standuri proprii, amplasate lângă Produs în Oltenia. Brânza de Horezu este cea mai premiată brânză maturată românească la competiții internaționale, cu 11 distincții, iar Biruința Olteniei, din județul Olt, este cunoscută de consumatori din întreaga țară pentru făinurile măcinate pe piatră.
Degustări și demonstrații gastronomice în zona expozițională
Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei lansează în săptămâna evenimentului un mălai țărănesc nedegerminat, obținut în loturi mici din porumb sticlos cultivat în cadrul cooperativei. Sâmbătă, de la ora 13:00, publicul va putea degusta mămăligă pregătită din acest mălai, în asociere cu Cârnați din topor din Vâlcea IGP și carne la garniță de la Ca Altădată, la standul Biruința Olteniei.
De la ora 13:45, la standul Eliada va avea loc o degustare de uleiuri de măsline, susținută de Cătălin Adam, fondatorul brandului și degustător autorizat de uleiuri.
La ora 14:30, Mihaela Ruxanda, de la I Love Cakes, va prezenta în mijlocul vizitatorilor un desert inspirat din viața și opera lui Constantin Brâncuși.
Standul Economie Rurală reunește produse din întreaga țară
La standul Economie Rurală vor fi expuse spre degustare produse de la: Bunătăți din Pleșești, ARCA Resort și Doripesco, inclusiv Novac afumat din Țara Bârsei IGP, brânzeturi de la Bömbi, Curtea Culorilor și De Colțești – Torockoi, precum și Brânză frământată de Teaca IGP.
Selecția include alune de pădure simple și în crustă de ciocolată de la SAFALA Organic Farm, produse Melinis, membru activ al comunității Slow Food Buzău, miere de la ROI Honey Goods, preparate Ca Altădată și brânză de la Ferma Hărman.
La stand vor fi prezentate Salamul de Sibiu IGP de la Agricola Bacău și salamul de Bacău.
Dobrogea aduce vinuri și produse locale alături de plăcinta dobrogeană
Standul „Dobrogea European Region of Gastronomy” reunește Crama Hamangia și Domeniile Mitroi, cu vinuri, Deltaica, cu pește și preparate pescărești, Dobrodulce, cu miere și polen, Mierea Milena, Rozefir, cu dulcețuri, ceai și sirop de trandafiri, Lactate TU, cu brânzeturi, Migdale de Jurilovca și berea artizanală Hercinia.
Portofoliul Deltaica include Salată cu icre de știucă de Tulcea IGP și Scrumbie de Dunăre afumată IGP, precum și Salată tradițională cu icre de crap, certificată ca Specialitate Tradițională Garantată (STG).
Punctul gastronomic local La Mirela în Ogradă va oferi o degustare de plăcintă dobrogeană. Denumirea „Plăcintă dobrogeană” beneficiază de protecție IGP la nivel european. Oferta standului este completată de produsele cosmetice Techir, obiectele de artizanat Suvenir din Dobrogea și obiectele din piatră naturală Vast Craft.
Concurs de brânzeturi sub îndrumarea Andreei Popa
Concursul de brânzeturi Treasures of the East, programat sâmbătă, 3 octombrie, este organizat de Raluca Dumitrana și Gina Crăciun, de la Bonding Bites, sub atenta îndrumare a Andreei Popa, fondatoarea Cheese Orbit (singurul Training Partner acreditat de Academy of Cheese pentru limba română), Fellow al Academy of Cheese și jurat internațional. Brânzeturile vor fi evaluate senzorial pe baza fișei și a criteriilor de evaluare pregătite pentru această competiție.
Crame și alți expozanți
Selecția de vinuri este prezentată de Caii de la Letea, Crama Lipiot, Crama Olterra, Crama Oprișor, Crama Rasova, Cramele Recaș, DAVINO, Domeniul Bogdan, Domeniile Sâmburești, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine și Vila Babiciu.
Din Republica Moldova participă ATU Winery și GOGU Winery, iar Bulgaria este reprezentată de Bononia Estate Winery & Resort.
Alături de standurile Brânza de Horezu și Biruința Olteniei, expoziția include Dulceața Veronica, Eliada – ulei de măsline, La Horincie – Premium Boutique Distillery și Lavinia Falcan Art.
Conferințe și discuții cu acces liber
Pe parcursul zilei de sâmbătă, Cezar Ioan și invitații festivalului vor susține discuții de tip conferință și dezbateri în Sala Brâncuși, unde are loc și expoziția cu degustare. Aceste întâlniri au acces liber și se vor desfășura pe parcursul zilei, fără un orar fix pentru fiecare temă.
Temele propuse includ rolul somelierului, proprietatea intelectuală în HoReCa și producția alimentară, oportunitățile de acces pe piața din România și cooperarea transfrontalieră, rolul punctelor gastronomice locale în dezvoltarea sustenabilă a mediului rural, campania Craiova Food Treasures și marketingul prin cultură, cu accent pe tradiția țestului în Oltenia.
Acces și organizare
Expoziția cu degustare și vânzare este deschisă sâmbătă, 3 octombrie, între orele 11:00 și 18:30, în Sala Brâncuși, la parterul Ramada Plaza Craiova. Accesul la expoziție este gratuit, iar produsele cumpărate se achită separat. Festivalul include și workshopuri cu acces distinct, pentru care se aplică propriile condiții de participare.
Programul complet, workshopurile și lista actualizată a expozanților sunt disponibile pe pagina evenimentului We Are Romania. Site-ul oficial al festivalului este treasuresoftheeast.eu.
Treasures of the East este organizat de platforma We Are Romania. You Are Welcome, alături de Craiova, Capitală Gastronomică Est-Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu sprijinul IPPU – Prime Label. Partener de hidratare: AQUA Carpatica. Sponsor: TM Inox.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Inflația, costurile tot mai mari și presiunea concurenței îi determină pe producătorii din țara noastră să își schimbe modelul de business. Prin urmare, nu mai vor să vândă doar materie primă, ci construiesc afaceri conexe, prin care pot controla mai multe etape ale lanțului, de la producție și procesare până la brand și distribuție. Antreprenorii salvează astfel locuri de muncă și reduc exportul de materie primă. În același timp, își îndreaptă atenția spre exportul de produse finite. Modelul seamănă tot mai mult cu o cooperativă integrată, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiași ecosistem economic.
În loc să rămână concentrați pe o singură verigă a lanțului, tot mai mulți producători aleg să dezvolte activități complementare: procesare, ambalare, dezvoltare de produse, branding și distribuție. Motivația este în primul rând economică. Într-o perioadă în care costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă și materiile prime pun presiune pe marje, simpla producție poate deveni insuficientă pentru susținerea unei afaceri. Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obțină o valoare mai mare din aceeași resursă și să reducă dependența de intermediari.
În același timp, modelul contribuie la dezvoltarea unor lanțuri economice locale. Laptele, carnea, fructele, cerealele sau strugurii pot fi transformate în produse finite, comercializate sub brand românesc, în loc ca valoarea economică să fie realizată în principal în afara țării.

De la lactate și carne până la produse organice și vin, antreprenorii din România investesc în capacități și businessuri complementare pentru a crește producția, a reduce dependența de intermediari și a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată. Exemple precum Cooperativa Agricolă Csengo (Frumoasa - județul Harghita), Safala Organic Farm (Șinteu – județul Bihor), Brânzeturi de Hoghilag (Dumbrăveni – județul Sibiu), Ribon Kiss of Nature (Mădăraș – județul Harghita), De la Bâlea - Abatorul Câmpulung (județul Argeș) sau Josef Wines (Ghioroc – județul Arad) conturează o tendință care depășește simpla producție alimentară: construirea unor ecosisteme românești capabile să păstreze mai multă valoare în economia locală.
Aceste exemple nu sunt întâmplătoare. Producătorii menționați fac parte din cercetarea și documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani, perioadă în care au fost urmărite modele de business locale care reușesc să transforme producția într-un produs cu identitate, brand și valoare economică mai mare. O parte dintre acești antreprenori au fost identificați și aduși în premieră la București de Artisan Food Market, tocmai pentru a face vizibile modele care pot fi replicate și dezvoltate de alți producători.
Artisan Food Market este cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România, iar intenția organizatorilor este să-l facă cel mai important din Sud-Estul Europei. Ediția cu numărul XIII se desfășoară în perioada 16-18 octombrie la Biblioteca Națională a României din București și reunește de 3 ori mai mulți expozanți de la noi din țară față de edițiile anterioare, precum și o secțiune nouă de producători străini.
La actuala ediție, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature și De la Bâlea - Abatorul Câmpulung expun pentru prima dată la București, în cadrul Artisan Food Market. Alți producători incluși în această cercetare au fost prezenți în premieră la edițiile anterioare ale evenimentului. Dincolo de expunerea comercială, participarea lor urmărește să creeze un spațiu în care producătorii să poată vedea concret cum poate fi construit un business, pornind de la resursa locală și ajungând la un produs finit, recognoscibil și scalabil.
Astfel, Artisan Food Market își propune să aducă în prim-plan nu doar produse, ci și modele de dezvoltare. Experiențele acestor producători pot deveni repere de bună practică pentru alți antreprenori locali care caută soluții pentru procesare, branding, distribuție și extinderea afacerii. Într-o piață în care mulți producători încă vând, în principal, materie primă, exemplele celor care au reușit să construiască produse și branduri pot reprezenta puncte reale de orientare pentru următoarea etapă de dezvoltare.
„Made in Romania”, de la producție la produse cu poveste și valoare adăugată
Un exemplu relevant este reprezentat de producătorii care aleg să transforme materia primă în produse finite și să construiască în jurul lor un brand. În cazul cooperativelor agricole, asocierea poate permite accesul la resurse și capacități care ar fi dificil de susținut individual. În alte situații, producătorii investesc direct în procesare sau în afaceri conexe, construind treptat un lanț propriu. Modelele sunt diferite, însă au un element comun: încercarea de a trece de la statutul de producător de materie primă la cel de creator al unui produs cu identitate proprie și valoare adăugată.

„Pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce. Când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveștii economice se poate întâmpla aici, în România. Este o schimbare de mentalitate: de la furnizor la producător integrat și, în final, la brand”, explică reprezentanții Safala Organic Farm din Șinteu, județul Bihor.
Creșterea costurilor îi determină pe antreprenori să caute soluții care să le ofere un control mai mare asupra afacerii.
„Integrarea verticală poate însemna investiții în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție, dar și dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeași bază de producție”, transmit și cei de la Brânzeturi de Hoghilag, județul Sibiu.
Avantajul este dublu: compania poate captura o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul și producătorul de origine.
În acest context, „made in Romania” începe să capete o semnificație economică mai amplă. Nu este vorba doar despre originea unui produs, ci despre cât din valoarea generată de acel produs rămâne în economia românească.
Integrarea, un răspuns la presiunea economică și un nou tip de economie locală
Extinderea acestor afaceri poate avea efecte dincolo de bilanțul unei singure companii. Un producător care procesează local generează activitate pentru furnizori, transportatori, angajați, ambalatori și alte servicii conexe. Pe măsură ce lanțul se dezvoltă, apare un ecosistem economic în jurul produsului.
„Credem că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse. O fermă, o fabrică de procesare, un brand și o rețea de distribuție pot funcționa împreună și pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar diferența este că această valoare se creează și se poate reinvesti aici, în România”, punctează Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.
Pentru ca astfel de modele să poată fi multiplicate și să formeze o piață matură, antreprenorii au nevoie însă și de un cadru de dezvoltare coerent, adaptat realităților producătorilor artizanali. O eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susținerea și dezvoltarea produselor artizanale românești, astfel încât inițiativele individuale să poată evolua într-un ecosistem economic predictibil.

Tendința arată și o schimbare în raportarea consumatorului la produsele locale. Originea, trasabilitatea, modul de producție și povestea din spatele unui produs devin elemente tot mai importante în procesul de alegere.
Pentru producătorii autohtoni, miza următorilor ani nu este doar creșterea volumelor, ci și capacitatea de a transforma resursele locale în produse finite, competitive și recognoscibile. Iar modelele care există deja în România arată că drumul de la fermă la brand nu este doar o poveste de marketing, ci poate deveni o strategie economică.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pe 26 septembrie 2026, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează Vinea Apoldia Maior Fest, la Apoldu de Sus, județul Sibiu. Evenimentul ajuns la a cincea ediție este dedicat vinului, gastronomiei locale și muzicii, într-un decor unic de toamnă.

Stațiunea Viticolă Apoldia Maior a USAMV Cluj-Napoca, din Apoldu de Sus - jud. Sibiu, va sărbători la final de septembrie recolta bogată de struguri. Participanții se vor bucura și de meniuri tradiționale, vinuri servite la pahar, zonă de mici producători și meșteșugari, plimbări și fotografii în plantația de viță-de-vie.
Studenți talentați și alți artiști invitați ai universității vor oferi recitaluri de muzică ușoară și populară, iar Ansamblul Tradiții Someșul Napoca al USAMV Cluj-Napoca și Asociația Culturală „Alexandru Fărcaș” vor completa programul festivalului cu momente pregătite special pentru această a cincea ediție a Vinea Apoldia Maior Fest.

Festivalul își va deschide porțile la ora 13.00, iar biletele vor putea fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 lei/persoană. De asemenea, vor fi disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani vor avea acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor va fi de 50 lei. Prețul biletului include accesul în festival și la spectacolele din program, vinul servit la pahar și mâncarea.
Pe durata festivalului, participanții vor putea achiziționa, la prețuri speciale, vinuri îmbuteliate la Stațiunea viticolă Apoldia Maior, precum și sucuri 100% naturale obținute din strugurii din plantație.

Achiziționată de USAMV Cluj-Napoca în anul 2020, Stațiunea Viticolă Apoldia Maior continuă tradiția viticolă a zonei Sebeș-Apold, valorificând condițiile de terroir și potențialul plantației pentru obținerea unou vinuri autentice, elegante și expresive.
Stațiunea reunește atât soiuri consacrate, precum Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel și Riesling Italian, cât și plantații noi de Iordană, Fetească regală, Chardonnay, Pinot Noir, Fetească neagră, Syrah și Merlot, care completează diversitatea portofoliului Apoldia Maior.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Creșterea vacilor de carne din rasa Angus atrage tot mai mulţi investitori, mai ales dintre fermierii care au cultură mare și vor să valorifice o parte din vegetal în zootehnie. În județul Timiș, la Sânmartinu Sârbesc, sat care face parte din comuna Peciu Nou, familia Apopi a investit în zece juninci din rasa Aberdeen Angus, în anul 2017, ajungând azi la un total de 150 de taurine Angus. Și nu s-a oprit la creșterea animalelor, ci și-a făcut propria carmangerie și un magazin la poarta fermei.
Nicolaie Apopi a pornit afacerea agricolă în anul 2000, după ce s-a întors de la un curs de specializare în Germania. A construit două companii care se ocupă cu producţia şi comerţul de cereale, exploatând în total circa 2.700 de hectare.

Astăzi, ferma de animale suplimentează veniturile din sectorul vegetal, carnea și produsele obținute în carmangeria Angus Farm Banat fiind apreciate și căutate de consumatori. „În 2017 am cumpărat zece juninci gestante. Voiam să încerc să‑mi valorific lucerna care rezulta din cultura mare, deoarece pentru a ne îndeplini condiţiile de eligibilitate la APIA şi neavând ce să facem cu lucerna, ne-am gândit să luăm animale. Am discutat cu mai mulţi prieteni care aveau deja taurine din rasa Aberdeen Angus şi așa am decis investiția. În timp, am crescut numărul de juninci gestante, am mai achiziţionat, plus ce s-au înmulţit ele, apoi ne-am achiziţionat şi un taur de prăsilă de valoare genetică înaltă, adus din Germania. Astfel am reuşit să ajungem astăzi la un efectiv total de 150 de capete, pe care dorim să-l mai creştem, în condiţiile în care ne va fi favorabilă afacerea pe care am început-o, carmangeria şi vânzările către clientul final”, povestește Nicolaie Apopi.

De ferma zootehnică până la măcelărie, inclusiv, se ocupă Florin, fratele lui Nicolaie Apopi, iar cumnata, Adelina, are în grijă magazinul de la poarta fermei. Ioana, fiica lui Nicolaie Apopi, are în responsabilitate marketingul și contabilitatea.
Cumpărarea de animale de prăsilă necesită sprijin
Când au fost achiziționate primele juninci din rasa Angus nu a fost necesară și o investiție suplimentară într-un spațiu cu adăposturi pentru animale, deoarece familia Apopi deținea încă de prin 2006-2007 fosta fermă zootehnică din Sânmartinu Sârbesc, ale cărei grajduri au fost transformate în depozite pentru cerealele obținute în ferma vegetală, iar din 2017 aici se cresc din nou animale.
Zootehnia nu e ușoară, ne-a zis Nicolaie Apopi: „Nimic nu e uşor, totul este complex, avem o mare responsabilitate, ceea ce înseamnă creşterea şi multiplicarea lor, inclusiv dacă ne gândim la sănătatea lor, la spaţiul în care trăiesc şi se înmulţesc. Mai simplu spus, trebuie să asigurăm acel slogan „rasă, casă, masă”, pentru a avea produşi de calitate şi implicit produse de calitate la măcelăria noastră. Avantajul e că Angus este o rasă destul de rustică, foloseşte foarte bine toate furajele ca lucernă, fân, paie de orz, de ovăz, dar venim şi cu furaje din cultura noastră, porumb, adăugăm şrot de soia sau chiar un furaj preparat de o firmă specializată pentru finisarea tăuraşilor pregătiţi pentru tăiere”.
Tăurașii se sacrifică abia după 20-22 de luni, când ajung să cântărească 650-700 kg.

L-am întrebat pe Nicolaie Apopi dacă o fermă zootehnică, în speță creșterea taurinelor din rasa Aberdeen Angus, este o afacere rentabilă pentru o familie din satul românesc. Iată răspunsul: „Posibil să fie rentabilă, dar nu cred că în zona de câmpie, ci mai degrabă în zonele de deal şi munte, unde pot fi utilizate fâneţele, păşunile, în aceste zone poate fi o afacere rentabilă. În zonele de câmpie, o fermă de vaci Angus trebuie să fie legată de sectorul vegetal, de cultura mare, așa cum este în cazul nostru, sau de o altă afacere”.
Cererea în creștere de carne și preparate Angus determină familia Apopi să mărească efectivul de animale, lucru deloc simplu, având în vedere costurile care nu sunt de neglijat. Junincile și taurii de reproducție au preț destul de mare, iar sprijin din partea statului nostru ori de la Uniunea Europeană nu există pentru achiziție de animale. „Dacă se mizează pe genetică bună, crescătorii ar trebui ajutați cu fonduri nerambursabile pentru cumpărare de juninci gestante sau chiar tauri de reproducţie de valoare mare. Parţial ar putea veni şi fermierul cu o plată. Un astfel de ajutor ar fi de mare folos pentru a putea creşte şi mări efectivul mai repede. Pentru că parcursul tuturor vitelor, inclusiv de Angus, este destul de lung până animalele ajung la maturitate, să facă viţei sau să ajungă la tăiere. Chiar dacă acum traversăm, ca țară, o perioadă de criză, guvernanții trebuie să gândească soluții și să găsească bani ca să sprijine sectorul zootehnic”, afirmă Nicolaie Apopi.

Plusvaloare adusă de carmangerie și magazin
La începutul afacerii zootehnice, animalele erau vândute în viu, finisate, către abatoare, însă câștigul nu era mulțumitor. „De aceea am trecut la un alt nivel al businessului şi am făcut o carmangerie prin care valorificăm producţia noastră. Încă nu avem o producţie care să ne asigure constant cerinţele, dar încercăm să creştem efectivul de animale, pentru a putea să facem faţă cererii, ca să răspundem clienţilor care ne caută, marfa noastră fiind o marfă de calitate şi cu foarte multă atenţie tranşată şi pregătită pentru consum. La început, am zis că noi în România nu prea consumăm carne de vită, dar am văzut o readucere a clienţilor care consumau carne de vită în trecut, iar acum, cunoscând firma noastră şi ştiind că este o producţie locală, s-au îndreptat către noi. Da, este o categorie de clienţi care consumă. Chiar ne-am speriat la începutul carmangeriei, că n-avem ce face cu oasele, cu părţile secundare, dar să ştiţi că toate au o cerinţă foarte mare, fiecare are nişa lui în bucătărie”, subliniază Nicolaie Apopi.

Carmangeria și magazinul Angus Farm Banat se află chiar la poarta fermei, aici venind zilnic cumpărători. De asemenea, produsele Angus Farm Banat ajung la restaurante și măcelării din Timișoara, oraș în care se fac livrări direct la clienți finali, persoane fizice, cu mașina specială frigorifică a fermei.
Despre produsele obținute de la animalele Angus crescute în comuna Peciu Nou – Timiș ne-a dat detalii chiar cel care are în grijă Angus Farm Banat, Florin Apopi: „Din tranşare obţinem produse de înaltă valoare, iar piese ca T-Bone, tomahawk, antricot, muşchiuleţ sunt maturate de la 21 de zile în sus. Desigur, ne-am dus şi către procesare uşoară, avem câteva produse proprii cu care ne putem mândri, avem mici sută la sută din carne de Angus. Mulţi clienţi se miră cum de un mic din carne de vită poate să fie atât de suculent şi atât de savuros, dar iată că am găsit reţeta şi suntem foarte mândri de această reţetă care se vinde săptămânal destul de bine. Avem cârnaţi picanți de grătar, avem chifle de burger şi încercăm să facem acum chiftele, pe care gospodinele să nu mai stea acasă să le pregătească, să le ia direct pregătite”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2025Abonamente, AICI!
La doar 18 ani, în 2023, Iris Roșculeț a obținut locul întâi și o bursă educațională din partea companiei Corteva Agriscience pentru proiectul său agricol din cadrul programului TalentA, „Serele Dulci”, care presupune cultivarea unui sistem mixt de roșii și viță-de-vie pe o suprafață protejată de 1.800 m², incluzând o seră performantă de 1.200 m² construită la ferma familiei sale din județul Ialomița, de la Jilavele.

Iris Roșculeț duce mai departe și dezvoltă afacerea familiei
De la câștigarea bursei TalentA, Iris Roșculeț a făcut progrese semnificative în dezvoltarea fermei sale. Astfel că, astăzi, suprafața cultivată a ajuns la 3.200 m², investind în infrastructură timpurie și tehnologii inteligente pentru agricultură. A introdus un sistem inovator de viță-de-vie pe pergolă, conceput pentru a optimiza umbrirea și a îmbunătăți sănătatea culturilor. De asemenea, a achiziționat o stație modernă de monitorizare agricolă, care îi permite să urmărească temperatura, umiditatea și starea plantelor, precum și indicatori esențiali ai solului, cum ar fi umiditatea și conductivitatea electrică, pentru a lua decizii bazate pe date, sporind eficiența și reducând risipa.
„Agricultura trebuie privită ca un drum valoros în carieră, mai ales pentru generațiile tinere. Scopul meu este să arăt că poate fi atât modernă, cât și cu sens.”
Pentru a crește valoarea producției din seră, tânăra antreprenoare din județul Ialomița a început să dezvolte o linie de produse artizanale premium, incluzând dulcețuri naturale din roșii și struguri, dar și combinații inovatoare, precum dulceață de ardei iute cu must de struguri și roșii cherry în sos de castraveți. Ea a început deja testarea acestor rețete. „Este un proiect în desfășurare, care a venit cu provocări majore, de la găsirea unui spațiu și amenajarea acestuia până la păstrarea culorii, gustului autentic și echilibrului în rețete. Anul viitor, în 2026, sper să finalizez întreaga gamă și să o lansez pe piață. Experimentez constant, încercând să creez produse care să rezoneze cu gustul meu și care să poată fi apreciate ulterior și de alții”, a precizat Iris Roșculeț.

Iris Roșculeț poziționează acum „Serele Dulci” ca un centru local pentru agricultură participativă și educație, oferindu-le tinerilor din regiune posibilitatea de a descoperi direct ce înseamnă o fermă modernă și sustenabilă. Ferma sa este deschisă pentru vizite educaționale și activități de implicare a tinerilor. „Agricultura trebuie privită ca un drum valoros în carieră, mai ales pentru generațiile tinere. Scopul meu este să arăt că poate fi atât modernă, cât și cu sens. În plus, Programul TalentA mi-a arătat că a fi femeie în agricultură nu este o excepție, ci un punct forte. Cu sprijinul potrivit, putem impulsiona inovația și putem remodela economiile rurale”, afirmă Iris Roșculeț.
Viziunea proiectului „Serele Dulci” este de a aduce inovația și sustenabilitatea în agricultură, transformând ceea ce a început ca o idee de elev într-un model de afacere cu impact, care contribuie la bunăstarea pe termen lung a comunității și ajută la păstrarea moștenirii pământului. „Prin TalentA, Corteva Agriscience oferă mai mult decât o oportunitate financiară pentru femeile din agricultură. Mi-a oferit instrumentele necesare pentru a începe cu un scop și o direcție clară, permițându-mi să investesc în vița-de-vie, care acum este în al doilea an, și să achiziționez primul echipament pentru procesarea legumelor. Au fost pași esențiali pentru a transforma ideea mea într-o afacere sustenabilă”, a subliniat Iris Roșculeț, tânăra care în prezent urmează cursurile a două facultăți din cadrul USAMV București, Medicină Veterinară și Agricultură.

Și acum, în 2025, Iris Roșculeț este cea mai tânără câștigătoare a TalentA, programul de granturi educaționale al companiei Corteva Agriscience care sprijină femeile din mediul rural, din agricultură, considerând aceasta o investiție strategică în viitorul unor sisteme alimentare reziliente, incluzive și sustenabile.
Lansat de Corteva Agriscience în Spania în 2019 și implementat în România începând cu 2020, TalentA sprijină femeile prin instruire, finanțare și mentorat de afaceri, oferind posibilitatea de a-și moderniza fermele, de a accesa piețe noi și de a crea valoare economică și socială durabilă. Până în prezent, peste 300 de femei din România și Republica Moldova au beneficiat de acest program, cu peste 1.300 de participante în nouă țări.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2025Abonamente, AICI!
CITEȘTE ȘI: Educație pentru viitorul agriculturii
Tehnologia și reducerea costurilor, singurele alegeri pe care le pot face agricultorii
Românii cumpără fructe și legume de două-trei ori pe săptămână, majoritatea de la piață, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Malagrow România. Jumătate din consumatori preferă produsele românești, iar două treimi dintre respondenți sunt chiar dispuși să plătească mai mult pentru acestea, sprijinind astfel fermierii locali. Aproape jumătate dintre respondenți sunt dispuși să parcurgă distanțe mai mari pentru a cumpăra fructe și legume românești.
Produsele autohtone sunt foarte populare în România. Aproape una din cinci persoane cumpără fructe și legume de la micii producători locali, potrivit unui sondaj online realizat de Malagrow România între 16 iunie și 6 iulie 2022, la care au participat 2.580 de persoane. 42,7% dintre respondenți consideră că produsele românești sunt importante, dar au tendința de a adăuga în coșurile lor și produse importate atunci când fac cumpărături în mod regulat. Doar 5,9% dintre respondenți nu se preocupă deloc de proveniența unui produs.

Majoritatea românilor cumpără fructe și legume de două sau trei ori pe săptămână. Aproape o treime dintre respondenți cumpără zilnic fructe, în timp ce un un pic mai puțini, 24,4%, cumpără legume în fiecare zi. Mai mult de 10% din consumatorii români cumpără fructe și legume o dată pe săptămână. Proporția celor care cumpără fructe și legume doar de câteva ori pe lună este neglijabilă, de doar 2%. 5,4% dintre respondenți cumpără rareori legume, pentru că le cultivă ei înșiși. În ceea ce privește fructele, 3,8% din cei care au răspuns sondajului consumă fructe din producția proprie.
Mersul la piață nu s-a demodat
Deși obiceiurile de consum și mediul economic sunt în continuă schimbare, mersul la piață este încă înfloritor în România, arată sondajul realizat de Malagrow. Aproape 40% dintre respondenți merg la piață pentru fructe și legume, o treime cumpără de la supermarketuri, 16,6% apelează la micii producători locali, iar aproape 10% cumpără produsele necesare de la magazinele alimentare mai mici. Marea majoritate a cumpărătorilor (93,6%) cumpără personal, iar puțin peste 6% aleg uneori să comande online.

Popularitatea fructelor și legumelor românești este demonstrată și de faptul că două treimi dintre respondenți sunt dispuși să plătească mai mult pentru produsele autohtone, mai ales pentru că știu că astfel îi sprijină pe fermierii români. Cu toate acestea, în cazul în care diferența de preț este mare, aproape 30% dintre respondenți ar alege să cumpere produse de alte origini, în timp ce 5,9% nu ar plăti mai mult, deoarece pentru ei prețul este factorul decisiv.
Când vine vorba de produse românești, distanța nu este o problemă
De asemenea, românii nu au nicio problemă în a parcurge distanțe mai mari pentru a cumpăra fructe și legume produse în România, deoarece jumătate dintre respondenți au indicat că nu le-ar fi greu să meargă în altă localitate pentru a cumpăra aceste produse. Aproape o treime dintre respondenți sunt dispuși să călătorească mai mult, dar numai foarte rar, în timp ce una din cinci persoane a declarat că nu vrea să piardă timp în acest scop, făcând cumpărăturile în cel mai apropiat loc.
Producătorii locali, esențiali pentru economia românească
Malagrow România este un susținător dedicat al consumului de fructe și legume autohtone. Prin campania sa națională din luna mai „Consumă legume şi fructe româneşti! – Made in Romania” a încurajat oamenii să recunoască munca fermierilor români, atrăgând în același timp atenția asupra importanței produselor autohtone.

„Considerăm că producătorii locali sunt esențiali pentru economia românească. La Malagrow România, suntem mândri de fermierii noștri și de produsele pe care le oferim pentru a-i ajuta pe producătorii români să livreze pe piață fructe și legume de înaltă calitate. De mai bine de două decenii, compania noastră este dedicată să ofere fermierilor locali produse de calitate și consiliere expertă și personalizată”, a subliniat Csaba Éber, director general Malagrow România.
Potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică, în 2021, consumul mediu lunar de legume și fructe în România a fost de 8 kilograme de legume de persoană, respectiv 4 kilograme de fructe și 3 kilograme de cartofi pe cap de locuitor adult.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html