Joi - 17 februarie 2022, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit cu administratorii piețelor din România, pentru a identifica împreună soluții în vederea creșterii accesului producătorilor în piețe, astfel încât consumatorii să aibă la dispoziție o gamă cât mai variată de produse agroalimentare românești.

Șeful MADR a făcut apel la implicarea administratorilor piețelor pentru a pune la dispoziția producătorilor agricoli autentici suficiente spații de vânzare destinate acestora, unde să-și poată valorifica producția. Reprezentanții Asociației Administratorilor de Piețe din România și-au exprimat disponibilitatea în găsirea unor soluții concrete prin care producătorii locali să își poată desface produsele în piețe.

Printre temele de interes pentru administratorii piețelor s-au numărat și cele care vizează modificarea legislației pentru aprobarea unui cod CAEN unic pentru activitatea desfășurată de către piețe, identificarea unor surse de finanțare pe care piețele agroalimentare le pot accesa și reducerea tarifelor pentru spațiile destinate cooperativelor cu 50%.

Adrian Chesnoiu a anunțat că începând cu data de 1 martie 2022, în curtea Ministerului Agriculturii, se vor organiza piețe volante la fiecare sfârșit de săptămână. De asemenea, ministrul a precizat că în aplicația CPAC (Catalogul Produselor Alimentare Certificate), creată pentru telefonia mobilă de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), vor fi incluse și piețele agroalimentare românești.

„Susțin cu fiecare ocazie consumul de produse românești și cred că este de datoria noastră a tuturor să ne asigurăm că producătorii, care muncesc de dimineața până seara în ferme, sunt pe deplin sprijiniți. Am transmis o adresă către președinții Consiliilor Județene și către primarii municipiilor și orașelor, în care le-am cerut sprijinul pentru identificarea unor spații în care pot fi organizate piețe volante, astfel încât fermierii să își poată valorifica produsele pe plan local. De asemenea, rog toate autoritățile competente să se implice în verificarea respectării legislației în ceea ce privește accesul producătorilor români autentici la spațiile de comercializare la care au dreptul. Șansa noastră este să strângem rândurile în favoarea producției românești”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu. El a punctat că, printr-o mai bună valorificare a produselor obținute pe plan local, fermierii beneficiază de predictibilitate și stabilitate, iar consumatorii români au acces facil la produse agroalimentare de calitate, la prețuri accesibile.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 2021-2025, România a prevăzut să aloce 750 de milioane de euro pentru o reţea naţională de colectare, depozitare şi distribuţie a produselor româneşti, în cadrul planului de relansare economică, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Declarația a fost făcută în cadrul întâlnirii cu omologul său francez, Julien Denormandie, din data de 26 octombrie 2020, de la Paris. De asemenea, susținerea dezvoltării structurilor de tip piață de interes național a fost confirmată de ministrul Agriculturii din Franța, care a reînnoit sprijinul pentru parteneriatul cu piața din Rungis.

Ministrul român a precizat că România va beneficia de un buget de 3,5 miliarde de euro pentru irigații prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, motiv pentru care ar dori să cunoască oferta franceză de echipamente din domeniul irigațiilor. Totodată, a avut loc un schimb de opinii cu privire la gestionarea apei, stadiul sistemului de irigații și reabilitarea infrastructurii în materie, precum și la fiscalitate și acordarea de subvenții agricultorilor în cele două țări. S-a convenit continuarea consultărilor bilaterale atât la nivel de ministru, în contextul viitoarelor consilii, cât și la nivel tehnic.

Susținerea fermelor de familie medii a fost prezentată ca o direcție comună cu menținerea unui procent legat de redistribuire. Ministrul Julien Denormandie i-a mulțumit lui Adrian Oros pentru susținerea, în Consiliul de miniștri, celor două inițiative importante pentru Franța, respectiv susținerea cuplată a proteinelor vegetale și extinderea autorizațiilor vitivinicole.

În ceea ce privește temele bilaterale, miniștrii au reamintit prioritățile în ceea ce privește învățământul agricol și, mai ales, înființarea unei platforme comune de primire a stagiarilor francezi și români în exploatațiile agricole și în întreprinderi.

În urma întâlnirii dintre cei doi miniștri ai Agriculturii s-a desprins importanța sprijinirii de către România a unor inițiative franceze precum planul proteic, inițiativa „4 pentru 1000” („4 pour 1000”), simplificarea PAC și dreptul la eroare/greșeală al agricultorului.        

Reamintim că, în perioada 26 - 27 octombrie 2020, ministrul Adrian Oros a efectuat o vizită oficială la Paris, în cadrul delegației române la nivel de prim – ministru. Vizita a avut loc ca urmare a demersurilor părții franceze, obiectivul principal fiind de a consolida relațiile bilaterale și cooperarea la nivel european dintre România și Franța.

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) trage un semnal de alarmă cu privire la sectorul cărnii din țara noastră și cere intervenția urgentă a autorităților, având în vedere că există pericolul să ajungem dependenți de alte state pentru câteva generații.

Reprezentanții ACEBOP susțin că fermierii au probleme cu marile lanțuri de retail – care nu le cumpără carnea – cât și cu abatoarele, care nu le cumpără animalele. „Nu mai avem ce face cu animalele pe care le creștem, situația degenerează de la o lună la altă. Mulți fermieri au renunțat să mai crească animale, iar unitățile de producție nu mai cumpără carne din România. Suntem de mult timp în cădere liberă și riscăm să pierdem filiera cărnii, să rămânem dependenți de alte state. Producția de carne a scăzut pe toate palierele. Dacă la porc avem un regres de 8,1%, la bovine producția a scăzut cu 12,8% – și iată cum devenim exportatori de cereale la prețuri derizorii, în loc să le folosim în producția integrată de carne în țară”, afirmă președintele ACEBOP, Mary Pană, care a continuat: „De doi ani, situația a degenerat grav, iar noi ne simțim neputincioși – strigăm și nu ne aude nimeni! Autoritățile trebuie să aibă intervenții coerente, nu avem nevoie de reacții politice fără sens. Sunt necesare reacții clare și cineva trebuie să înțeleagă că nu țipăm degeaba. Institutul Național de Statistică (INS) confirmă ceea ce noi tot spunem de mult timp, sacrificările de animale au scăzut. Preferă să aducă carne din alte țări, sub pretextul că este mai ieftină, dar de calitate nu vorbește nimeni. Totodată, există multe abatoare care au unități de tranșare și preferă să aducă carne de pasăre grill și carcasă de porc pe care le tranșează și comercializează în marile lanțuri de supermarket. Cu siguranță nu mai putem vorbi de produse românești în acest sector. Acum avem legi ale reproducției, dar nu avem buget pentru ele! Rămânem cu un gust amar și cu senzația că cineva își bate joc de noi și prin noi, de carnea noastră și de consumatorul român. Modul în care România iși organizează agricultură și zootehnia denotă o incoerență clară. Așa cum celelalte state membre își susțin, prin fonduri nerambursabile, marcarea la raft a originii naționale, așa ar trebui să procedeze și România. Consumatorul român trebuie să înțeleagă ce cumpără, să fie informat transparent. El nu înțelege că în spatele unei mărci private cumpărate, se află produse venite din alte țări europene, mai puțin proaspete. Știm cu siguranță că dacă ar fi informat, ar alege produsele românești”.

Toate aceste lucruri despre care vorbesc reprezentanții producătorilor ar trebui dezvoltate prin programe naționale, susținute de stat, programe care să susțină și să transmită cumpărarea de produse românești, iar la raft produsele românești să fie marcate separat de produsele din alte țări. „Cerem Guvernului României să se implice în aceste acțiuni, să fie vizibilă marca românească atât în marea rețea de retail, cât și în rețelele tradiționale! Aceasta este una dintre măsurile pe care statul român o poate demara rapid, fără întârziere, alături de bugetarea legilor reproducției”, subliniază Mary Pană.

Sectorul cărnii se confruntă de ani buni cu o criză a forței de muncă, mai ales cea calificată. „Avem nevoie de măcelari, nu avem personal suficient să lucreze în tranșare, în producția de carne, iar ei sunt nevoiți să plece în alte țări, să lucreze în condiții mizere pe salarii care nu îi mulțumesc. Haideți să ne unim forțele și să facem un program coerent pentru tot ce înseamnă agricultură, zootehnie și industrie alimentară din România! Dacă zootehnia, industria alimentară sunt tratate la același nivel cu alte state europene și avem acces la drepturile pieței comune, românii nu vor mai pleca să lucreze în alte părți. Industria românească nu-i mai poate plăti. Cu ce să îi plătim, dacă nouă nu ne cumpără nimeni produsele?

Gândiți-vă că marele retail a ajuns să dețină 60% dintre vânzări. Nu avem nimic cu ei, comerțul este liber, noi cerem doar marcare corectă la raft, astfel încât consumatorul să fie informat și să decidă singur ce cumpără”, a încheiat președintele ACEBOP, Mary Pană.

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) lansează conceptul „FĂCUT ÎN ȚARA MEA”, prin care se dorește unirea mediului de afaceri românesc și a consumatorilor sub acest simbol, cu scopul de a vitaliza economia țării. „Este important ca antreprenorii români să își asume rolul de vector al națiunii, consumatorii să aleagă românește, iar statul să gândească și să acționeze în contextul actual în interes național”, a declarat Ovidiu Gheorghe, președinte ACDBR.

Cu ajutorul acestei inițiative, ACDBR vrea să susțină economia țării, a securității alimentare a cetățenilor, în solidaritate cu statul român, pentru a trece peste cea mai mare criză sanitară și economică, globală.

„Este vital ca toți românii să conștientizeze importanța consumului de produse și servicii autohtone, necesitatea câștigării independenței economice a României și acordarea șansei companiilor românești de a rezista acum, de a-și menține angajații și de a trece cu toții cu bine peste această criză. Cu un ton precaut, însă profund ancorat în realitatea globală, venim în fața statului și a românilor cu proiectul „FĂCUT ÎN ȚARA MEA” dorind ca România să conștientizeze faptul că există posibilitatea ca, după încheierea pandemiei, relansarea economică să nu fie imediată, ceea ce va genera o constantă presiune socio-economică asupra tuturor românilor. Anticipăm o competiție acerbă în interiorul Uniunii Europene, dar și pe plan mondial, în dorința naturală de a recupera economic, de a ocupa piețe și de a crește nivelul propriu de trai. Noi, ACDBR, împreună cu voi, întreaga societate românească, ne dorim și credem cu tărie că putem face acest lucru să devină realitate. În acest sens, venim în fața dumneavoastră cu un proiect de viitor, cu un proiect ce își dorește cu toată ființa ca România să își atingă potențialul pe care îl are și să prospere, din nou. Invităm toate asociațiile profesionale, patronale, ale producătorilor, sindicatele și reprezentanții autorităților publice locale și centrale să se alăture acestei inițiative deschise, cu dorința de a schimba din temelii felul în care noi, românii, ne raportăm la conceptul FĂCUT ÎN ȚARA MEA”, a explicat Ovidiu Gheorghe.

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri reprezintă „distribuția tradițională” a bunurilor de larg consum pe teritoriul României, în sistemul HoReCa și în piața magazinelor de proximitate/retaileri independenți.

Foto: ACDBR

Încă o zi plină de replici spumoase pentru alaiul de jurnaliști care l-au însoțit pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în periplul său pe la standurile ridicate de primarul Capitalei, Gabriela Firea, în târgul ad-hoc din Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești.

(Foto credit: A. Băgescu și I. Văduva)

Absentă de la deschiderea cu tăiere de panglică, Gabriela Firea cu siguranță s-ar fi amuzat și ea de pastilele verbale oferite cu generozitate de Daea celor prezenți la eveniment, încă de la începutul discursului mehedințeanului de la cârma MADR.

Cum subiectul „Oul sau Vosganian” este încă de actualitate, întrebat fiind dacă este mai bine ca țăranii să consume propriile produse din gospodărie sau, dimpotrivă, să le comercializeze, Petre Daea a răspuns: „Știu unde bateți. Cred că, astăzi, vreți cu ochii-n soare, așa, să arunc o metaforă care vă este dragă, în așa fel încât să vă dau materie de redacție și apoi să măcinați, așa, în continuare, chiar dacă iese făină sau tărâță, să dați în continuare cu măcinatul. Eu vă spun un lucru: fiecare să mănânce ce dorește, unde dorește și cât poate!”.

Bineînțeles că auditoriul a izbucnit în râs, având în minte afirmațiile politicianului-coleg-de-alianță-dâmbovițeană, cu veleități de fost ministru și el, și anume Varujan Vosganian, deputat ALDE: „În drumul său de la coteț la tigaie, oul nu aduce bani și nu produce impozite”.

Rupți parcă din vechiul tipar al deschiderilor festiviste aferente târgurilor de profil de dinainte de 1989, dar fără prea mulți vizitatori „civili” de această dată, doi bătrânei, unul mai aprig decât celălalt, l-au abordat pe Petre Daea și i-au transmis frustrările proprii. Dacă „imaginea în oglindă a lui Băsescu”, un fost ofițer de cursă lungă, așa cum i-a plăcut singur să se descrie, a fost rapid liniștit de favoritul cuplului Liviu Dragnea/Mihai Tudose, atenția lui Daea i-a fost acaparată rapid de o doamnă trecută de mult de prima tinerețe, și ea cu probleme... de prețuri (justificate, până la urmă, de realitate).

Cu un antrenament înnăscut (statul pe la cozi și realizarea mercurialelor prin piețe), doamna în cauză i s-a plâns că, în târg, merele se vând cu 5 lei kilogramul, iar suta de grame de icre procesate, cu 10 lei cutia. Realitate, de altfel.

Nemulțumit de informația primită, dar până la final fără a întreprinde vreun demers anume sau fără să dezaprobe public în vreun fel prețurile exagerate, practicate de cei prezenți la standuri, șeful MADR s-a scuzat că are mâinile legate în privința costurilor mari pe care românii trebuie să le suporte atunci când cumpără d-ale gurii: „Dacă ar depinde de mine, aș face-o”.

El i-a înmânat însă doamnei o bucată din panglica tăiată pe fugă, adăugând: „Merită ca dumneavoastră, în calitate de cumpărător, să primiți de la mine acest însemn. Cu mare drag o fac și cu respect față de dumneavoastră și față de toți”.

Și alaiul a pornit!

Primul stand la care s-a oprit Petre Daea a fost cel al unei comerciante de flori de câmp. Acolo, Daea a comandat o floare „galbenă”, conform instrucțiunilor aceleiași doamne nemulțumite de prețurile din târg, menționând că el va plăti la final acest produs.

„Stați, să iau o floare! Îmi dați când voi ieși, pentru că o cumpăr, pentru că dumneavoastră sunteți aici să prezentați și să și vindeți, iar eu o cumpăr și o dau doamnei pentru tot ce a spus până acum. Vă rog să vi-o alegeți”, s-a adresat ministrul gentilom atât comerciantei, cât și doamnei însoțitoare.

Lucrurile s-au încins însă când Daea s-a oprit să guste din bunătățile stupilor unor călugări. Cum nimic important nu se mai întâmpla, jurnaliștii i-au propus ministrului de resort să guste în fața camerelor o bucată de fagure suculent.

Iritat, Daea le-a răspuns: „Ce să mă vedeți, mă? Cum casc gura? Ca și tine. Nu-i o diferență”. La sfatul călugărului de a nu vorbi și a consuma miere în același timp, pentru că există riscul înecului cu salivă, ministrul din Mehedinți a replicat: „Asta ar vrea ei (n.r. - jurnaliștii), dar eu ascult de dumneavoastră”. Pentru că ziariștii înfometați de replici savuroase erau insistenți cu filmările (deh, natura meseriei), Daea s-a supărat puțin și le-a transmis cu jumătate de gură: „Stați voi aici, că o mănânc eu în altă parte (n.r. - o bucată de fagure cu miere) sau stați după mine până o voi mânca; mâine o mănânc! Dacă aveți răbdare... ”.

Incidentul a fost dat uitării la momentul la care Petre Daea a ajuns la standul cu blânuri de Țurcană de Suhaia. După ce i-a lăsat o carte de vizită întreprinzătorului și i-a transmis discret că-l sună mai târziu, cu voce tare, demnitarul a transmis doar cuvinte de laudă despre marfa prezentată (căciuli de blană, pielicele vrac cu tot cu lână). Și cum subiectele deja fumate cu oaia trebuiau aduse în discuție, Daea a fost abordat în glumă de o jurnalistă mai înțepată: „Albă sau neagră?”, referindu-se evident la culorile obișnuite pe care ovinele le au, răspunsul fiind pe măsură: „Oaie!”.

Deja, pe la jumătatea turului de forță, gazetarii și-au mai pierdut din interes, unii rămânând chiar fără curent în acumulatorii camerelor de luat vederi. Care mai de care, avizi după vox-uri, degustări și dezbateri „pe marginea terenului”, membrii alaiului de gazetari s-au răspândit, lăsându-l pe ministrul Petre Daea să se miște în voie pe la standuri. Bine, poate fără câțiva insistenți care s-au ținut scai de oficialul guvernamental. Apropiați... și gazetari avizi de pamflet.

La finalul turului de forță, ministrul de resort a lăudat standul celor de la Rompan, care a anunțat prin vocea sa autorizată – Aurel Popescu – că a semnat cu GfK un contract de 30.000 de euro privind studiul efectuat în România în vederea depistării tendințelor de consum al pâinii și produselor de panificație, informații pe larg dezbătute de noi cu șeful organizației, Aurel Popescu, într-o înregistrare postată pe pagina de Facebook @Fermierului.

Foarte rapid, în stil psihanalist-lacanian, Daea a dispărut din vizorul presei, scuzându-se că trebuie să ajungă și în alte locații din țară care sărbătoresc această zi, gazetarii fiind blocați ferm de una dintre consilierele sale.

La ora plecării subsemnatului de la fața locului, adică aproximativ 13:30, informațiile (neconfirmate) care umblau de la o ureche la alta ale comercianților erau că dacă ministrul a plecat, pleacă și ei că nu mai vine nimeni.

MADR dixit!

Potrivit comunicatului de presă remis la redacție, anul acesta s-a sărbătorit pentru prima dată pe 10 octombrie „Ziua națională a produselor agroalimentare românești”, ca urmare a adoptării Legii nr. 168/2017 de către Parlamentul României. În cadrul acestei campanii, se urmărește promovarea produselor obţinute pe teritoriul României din materii prime de bază provenite de la producători români.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Primăria Municipiului București, organizează în perioada 10-15 octombrie, în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, un târg de produse agroalimentare românești la care participă peste 100 de producători autohtoni din mai multe regiuni ale ţării.

Aceștia au adus, spre vânzare, preparate din carne - cârnați, virșli, salam, untură, jumări din carne de porc, slănină, jambon din porc Mangalița și Bazna etc.; produse de panificaţie şi patiserie – cozonac secuiesc, plăcinte, turtă dulce, prăjituri, tort, doboș, ruladă de ciocolată, saleuri, cozonac etc.; brânzeturi și produse lactate - sana, iaurt, kefir, cașcaval, brânză topită, brânză de oaie şi de bivoliță, cașcaval afumat și neafumat, smântână, telemea etc.

De asemenea, vizitatorii pot găsi la târg miere, polen, faguri, propolis, fructe şi legume proaspete sau procesate - dulceață, zacuscă, produse ecologice, băuturi alcoolice – vinuri, pălincă de mere, pere, prune, vișinată, cidru şi bere.

Totodată, în cadrul evenimentului sunt expuse produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, cum ar fi: Magiunul de prune Topoloveni (primul produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România, din anul 2011) şi Salamul de Sibiu (cel de-al doilea produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România din februarie 2016). Scrumbia de Dunăre Afumată este un alt produs care este în curs de obţinere a protecţiei pe sisteme de calitate europene - IGP - şi care se va regăsi printre produsele româneşti.

Toţi oaspeţii târgului se pot bucura de preparate româneşti, precum tocăniță de berbecuț cu mămăliguţă, tochitură pe plită, mici și cârnați, pastramă şi must, bulz, produse din pește în zona special amenajată din parcul Herăstrău.

Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii au adus şi flori, produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.

„Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” a fost marcată în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului, în conformitate cu prevederile Legii 168/2017.

Expo – Conferința „Produsul românesc – realități și perspective în 2017”, organizată de revista RO.aliment, prilejuiește întâlnirea anuală a producătorilor, procesatorilor și furnizorilor cu retailul, asociațiile și autoritățile implicate în ramurile industriei agroalimentare din România, la Clubul Diplomaților București, în perioada 10-11 mai 2017, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție.

Partenerii evenimentului sunt: ROMALIMENTA, APRIL, ARC, APCPR, IBA, APAR, MADR, ANSVSA.

Evenimentul reunește jucători din piața agroalimentară din România, în încercarea de a găsi soluții la problemele cu care se confruntă industria și de a răspunde la întrebările care frământă producătorii, procesatorii și furnizorii.

Un moment special în cadrul Expo-Conferinței RO.aliment va fi cel al testării produsului românesc într-un panel unic de degustare printre evenimentele expoziționale de gen. Astfel, companiile românești vor intra în competiția „Ora de bun gust” cu produsele dovedite că sunt fabricate în România.

De ce ar trebui să participați la Gustul Ales?

1. Premiul „Gustul Ales” vă ajută să vă diferențiați de sute de produse similare. Alegerea produsului dumneavoastră de către specialiștii de înaltă clasă, din domeniu, constituie o uriașă oportunitate de a vă impune în atenția consumatorilor. Premii similare, acordate în alte țări, au determinat o creștere a vânzărilor pentru produsele desemnate. Menționând acest premiu pe ambalajul produsului dumneavoastră, veți reuși să atrageți mai ușor atenția clienților, impunându-vă pe rafturile supermarketurilor.

2. Produsele din concurs vor fi jurizate luând în calcul trei categorii de criterii: gust și miros, caracteristica specifică fiecărei grupe (textură, limpiditate, palatabilitate etc.), aspect.

3. Puteți participa cu oricâte produse doriți, singura limitare fiind legată de încadrarea în categoria de concurs.

4. Odată ce produsul a fost înscris în competiție, juriul format din specialiști din domeniul în care se încadrează produsul îi va testa calitățile organoleptice.

5. În procesul de decizie al trofeelor „Gustul Ales”, votul publicului va conta în proporție de 100%. Participanții vor degusta produsele pe parcursul conferinței, impresiile acestora fiind exprimate prin completarea unor chestionare online. Astfel, rezultatele vor putea fi vizualizate în timp real de către concurenți.

6. Juriul va acorda câte un premiu special pentru fiecare categorie (companiile vor prezenta, în plus, informații legate de compoziția produsului:

Premiul juriului pentru produs lansat în 2017
Premiul juriului pentru cel mai sănătos produs
Premiul juriului pentru cel mai invovator produs

1. Produsele câștigătoare vor fi anunțate în presă (în presa parteneră a conferinței, dar nu numai).

COMPONENȚA JURIULUI
Adriana MACRI – Inginer Cercetare Dep. cercetări interdisciplinare IBA
Denisa DUȚĂ – Șef laborator analize senzoriale IBA
Gabriela MOHAN – Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologică IBA
Daniela Voica – Director Tehnic, reprezentant ROMPAN
Daniela PARASCHIV – Director General CHR Hansen

CATEGORII
Produse lactate: cașcavaluri neafumate, produse lactate acidofile, brânză de burduf
Carne: salamuri crud uscate, preparate fiert-afumate, salam de Sibiu
Ready-meal: mâncăruri din legume, mâncăruri din carne
Preparate din pește: afumate, salată de icre
Legume-fructe procesate: zacuscă, dulceață, gemuri
Băuturi alcoolice și nealcoolice: sucuri de fructe, vinuri (albe, roșii, roze), vinars
Dulciuri/panificație: pâine, fursecuri, sărățele

Parteneri Gold: Cris-Tim, Zimbria, Biotrend Plus, Epson
Parteneri: Super Eggs, Chr Hansen, Inaq Cosulting, Mach FTD, Chep Romania, Sudpack Romania, IBA Bucuresti
Parteneri media: TVR, B1TV, Revista Fermierului, Radio Antena Satelor, Jurnalul de Afaceri, Comunicate de Afaceri, Business Days, Business Pres Agricol, Cotidianul Agricol, nonguvernamental.org, Dacic Cool, Agerpres