produse de protectia plantelor - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

CAFFINI BANNER

Fructele sunt daruri ale naturii ce ne țin sănătoși, ne aduc plăcerea gustului și ne înfrumusețează peisajele acolo unde pomii creează un tărâm de poveste în perioada înfloritului. Însă, aceste beneficii vin cu un efort considerabil pe care pomicultorii îl fac pentru a recolta fructe sănătoase, cu un aspect frumos.

Spre deosebire de cultura mare, unde fermierii opresc lucrările atunci când vine iarna și pornesc în câmp primăvara, când vremea permite acest lucru, pomicultorii acordă o atenție deosebită și fac tratamente inlcusiv iarna, pentru controlul dăunătorilor și al bolilor.

Primul tratament din iarnă are rolul de a combate unii dăunători cum ar fi: păduchele din San Jose, afidele și păianjenul roșu în diferite forme de dezvoltare.

Tratamentele aplicate la momentul optim, cu produse eficiente, ne ajută să menținem dăunătorii sub pragul economic de dăunare (PED), să avem un cost de producție eficient și să recoltăm fructe de o calitate superioară.

Summit Agro România recomandă două soluții pentru tratamentul din iarnă în repaus vegetativ: insecto-acaricidul Yagos (ulei de parafină) și pachetul comercial Mospilan OIL, ce conține insecticidul japonez consacrat Mospilan 20 SG (omologat în România pentru a fi utilizat ca tratament de iarnă) și adjuvantul pe bază de ulei de rapiță Toil.

 

Yagos - caracteristici, recomandări și precauții

 

Banner Yagos

  • Insecto-acaricid pe bază de ulei parafinic rafinat superior;

  • Este certificat pentru agricultura ecologică;

  • Condiționat sub formă de picături fine dispersate în apă;

  • Formează pe plantă o peliculă care blochează dezvoltarea ouălor și larvelor;

  • Inofensiv pentru prădătorii acarienilor și pentru buburuze.

Tratamentul cu Yagos se recomandă să se facă în timpul repausului vegetativ, în perioada ianuarie-februarie sau început de martie, în zile însorite, fără vânt, când temperatura aerului depășește 5-7°C. Doza recomandată pentru semințoase și sâmburoase este de 0,75-1,0 L/hl.

logo Yagos small 

Atenție, însă, nu aplicați produsul mai devreme de 40 zile de la aplicarea produselor pe bază de sulf. La sâmburoase, aplicați produsul înaintea deschiderii mugurilor (BBCH 53), iar la semințoase înaintea deschiderii primilor muguri florali.

 

Pachetul comercial Mospilan OIL

 

Caracteristici:

  • Acţiune complexă asupra dăunătorilor. Întrucât scutul protector al larvelor păduchelui din San Jose este din ceară, insecticidele simple nu îl pot penetra și nu au capacitatea de a combate insecta.

Efectul Mospilan Oil asupra dăunătorilor este de:

- otrăvire prin ingestie sau penetrare în corpul insectei;

- acoperire uniformă a ouălor și larvelor și distrugerea acestora prin otrăvire sau asfixiere;

- imobilizare a formelor larvare.

  • Protecție de lungă durată. Prin distrugerea formelor hibernante se înlătură atacul și daunele produse pomului la începutul vegetației. Astfel, se creează economii în programul de tratamente cu insecticide, prin eliminarea altor tratamente ulterioare ce ar trebui făcute dacă nu s-ar combate insectele hibernante prin tratamentul de iarnă.

  • Selectivitate înaltă asupra faunei utile. Combinația Mospilan 20 SG + Toil este prietenoasă cu mediul și entomofauna utilă. Prin tratamentele convenționale, odată cu dăunătorii, sunt afectate uneori și insectele folositoare. Crearea, încă de la începutul perioadei de vegetație, a unui dezechilibru în ecosistem, prin înlăturarea prădătorilor și paraziților naturali, poate avea ca rezultat înmulțirea rapidă a insectelor dăunătoare și implicit creșterea numărului tratamentelor de combatere a lor, ceea ce duce, în final, la creșterea costurilor.

  • Nu dă efecte de fito-toxicitate. Se știe că uleiul mineral este foarte asfixiant și nu se poate folosi după pornirea pomilor în vegetație. Cu Mospilan OIL, ce conține adjuvant pe bază de ulei de rapiță, perioada de efectuare a tratamentelor este mult mai mare.

 Banner Mospilan Oil

Recomandări de utilizare:

Tratamentul cu Mospilan 20 SG + Toil se aplică la sfârșitul repausului vegetativ - începutul dezmuguritului, corespunzător fazelor fenologice de „urechiușe de șoarece” la măr și de „buton verde” la prun.

Temperatura aerului trebuie să fie mai mare de +4°C, iar cantitatea de soluție folosită la hectar va fi între 1000-1500 L, în funcție de talia pomilor. Doza de utilizare este de 0,450 kg/ha Mospilan 20 SG + 0,5% Toil.

logo Mospilan Oil small

Amestecul se poate face direct în rezervorul pompei de stropit. Se pune până la jumătate apă, se adaugă cantitatea de Toil, apoi se adaugă Mospilan 20 SG și se completează rezervorul cu apă, până la umplere. Se va urmări o acoperire cât mai uniformă a ramurilor şi tulpinii, fără a produce şiroiri.

banner avertizare produse contrafacute

Important, pentru tratamente utilizați doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe detalii despre Yagos sau pachetul comercial Mospilan Oil, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul: www.sumi-agro.ro.

 

Material furnizat de Summit Agro România

 

CITEȘTE ȘI: Protecția fungică a pomilor fructiferi în repaus vegetativ și în vegetație

 

SCDP Băneasa, din cenușăreasă, astăzi un model

 

O soluție pentru terenurile sărace, măceșul

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Horticultura
Marți, 28 Ianuarie 2025 12:14

Soluții de biocontrol în legumicultură

Pe 18 februarie 2025, la USAMV București are loc un eveniment dedicat legumiculturii, în cadrul căruia se vor face cunoscute cele mai recente soluții de biocontrol adaptate atât pentru agricultura ecologică, cât și pentru cea convențională.

Sub deviza „Eco-Advance Agritech”, Andermatt Biocontrol România, în parteneriat cu Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București, organizează conferința cu tema „Protecția plantelor și siguranța alimentară: Soluții avansate de biocontrol în legumicultură”, dedicată legumicultorilor și specialiștilor din domeniu. „Invitații au oportunitatea de a descoperi soluții avansate de biocontrol și tehnologii inovative pentru controlul principalelor boli și dăunători, aplicabile atât în agricultura ecologică, cât și în cea convențională. În contextul unei cereri tot mai mari din partea consumatorilor pentru alimente fără reziduuri și produse în conformitate cu standarde care respectă mediul înconjurător, Andermatt susține producția de alimente sănătoase, contribuind totodată la menținerea unui mediu sănătos”, precizează Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România.

Reamintim că, anul trecut, insecticidul Tutavir®, produs de grupul elvețian Andermatt, a fost autorizat pentru utilizarea în controlul moliei miniere (Tuta absoluta) la culturile de tomate, vinete și ardei.

Pentru participarea la eveniment trebuie completat formularul de înscriere până pe 7 februarie 2025, accesând linkul: https://forms.gle/QMnJQQx9mCu8ykxv9.

andermatt tehnic

Înființată în august 2020, Andermatt Biocontrol România este cea mai recentă filială a Andermatt Group AG, companie specializată în dezvoltarea și producția de produse biologice destinate pentru protecția plantelor, casă și grădină, apicultură și zootehnie.
Andermatt Group AG are sediul central în Grossdietwil, Elveția, compania fiind fondată de dr. Martin Andermatt și dr. Isabel Andermatt în 1988. De atunci, Andermatt a devenit una dintre cele mai importante companii de protecție biologică a plantelor la nivel mondial, cu 11 unități de producție, 26 de subsidiare și cu o rețea de peste o sută de distribuitori.

CITEȘTE ȘI: Tutavir® în lupta contra moliei miniere (Tuta absoluta)

 

Hrană sănătoasă și mediu mai curat în România, cu produsele biologice de la Andermatt

 

Biostimulatorul care asigură o creștere puternică și sănătoasă a plantelor

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice din București a deschis oficial Laboratorul universitar de agricultură urbană digitală dotat cu robot agricol cartezian educațional, turn aeroponic, imprimantă și scanner 3D pentru prototipuri rapide și sustenabile, kit-uri pentru studenți și multe alte dispozitive specifice Agriculturii 4.0.

Inaugurarea Laboratorului universitar de agricultură urbană digitală a avut loc vineri, 4 octombrie 2024. „Academia de Studii Economice din București este prima universitate din România care deține astfel de dispozitive avansate”, a punctat Nicolae Istudor, rectorul ASE, prezent la eveniment.

IMG 20241004 WA0015

Robotul agricol cartezian educațional este un dispozitiv destinat sprijinirii activităților agricole, precum monitorizarea culturilor și a solului, aplicarea pesticidelor sau îngrășămintelor, cultivarea și recoltarea plantelor în mod automatizat, analizarea datelor în scopul îmbunătățirii randamentului economic, având totodată un scop didactic. „Utilizat în scopuri educaționale, robotul cartezian agricol învață studenții sau cercetătorii despre robotică, automatizare și tehnologie agricolă”, a arătat prof. univ. dr. Mirela Stoian, decanul Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului.

IMG 20241004 WA0005

Turnul aeroponic agricol este o structură verticală utilizată pentru cultivarea plantelor folosind tehnologia aeroponică, o metodă de agricultură în care rădăcinile plantelor sunt suspendate în aer și sunt hrănite cu o soluție nutritivă pulverizată. Acest dispozitiv este destinat în special pentru utilizarea în medii urbane, în sere sau spații interioare, deoarece economisește spațiu și resurse, cum ar fi apa și nutrienții.

Proiectul face parte din Programul „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!” și are ca scop dezvoltarea agriculturii prin tehnologie și digitalizare. 

461936210 18117590956392379 2105160400424247310 n

La evenimentul de inaugurare au fost subliniate unicitatea, noutatea și importanța laboratorului, în condițiile actuale ale pieței muncii. „Universitatea noastră se adaptează continuu, dezvoltând infrastructura educațională și calibrarea informațiilor necesare studenților în vederea inserției la nivelul meseriilor viitorului”, a precizat Nicolae Istudor.

Agricultura de precizie reprezintă o metodă modernă de gestionare a activităților agricole care utilizează tehnologia avansată pentru a optimiza producția și a îmbunătăți eficiența resurselor. Importanța agriculturii de precizie devine tot mai evidentă datorită numeroaselor sale avantaje, care răspund provocărilor actuale din agricultură, inclusiv creșterea și migrația populației, schimbările climatice și necesitatea de a conserva resursele naturale.

462128836 18117590917392379 4255297883569144609 n

„Firește, trebuie să avem grijă să nu mutăm agricultura la oraș, dar să oferim fiecărui mediu avantajele și provocările de rigoare. Acest pas reprezintă un pilon important pentru înțelegerea și dezvoltarea creativității studenților noștri, care pot aplica ulterior tehnologii moderne în cadrul diferitelor ferme sau entități private, sau chiar contribui la adaptarea Agriculturii 4.0 în anumite stațiuni și institute de cercetare agricolă”, a conchis Mirela Stoian.  

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

La data de 10 august 2021, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin s-a înregistrat zbor maxim al dăunătorului Ostrinia nubilalis (generația a II-a) la capcanele Csalomon Bisex.

2

SCDA Lovrin monitorizează acest dăunător în parteneriat cu compania FMC Agro Operational România. La cele trei capcane pentru O. nubilalis au fost capturați marți, 10 august 2021, 188 de fluturi. Considerăm că în această săptămână insecta va atinge maximul de zbor în mai multe zone din țară.

Controlul fitosanitar efectuat în culturi de porumb de pe teritoriul SCDA Lovrin arată prezența pupelor, adulților, pontelor și a primelor larve din generația a doua de Ostrinia.

3

În următoarele zile recomand fermierilor să treacă la verificarea culturilor. A doua generație de O. nubilalis este mult mai greu de gestionat. Cercetările din domeniu arată că pentru generația a doua de Ostrinia momentul optim de combatere este foarte greu de stabilit.

Metoda cea mai bună este controlul culturilor de porumb pentru stabilirea numărului de ponte prezente pe plante. Această verificare trebuie să înceapă în momentul în care fluturașii de Ostrinia sunt captați cu ajutorul capcanelor feromonale. Hibrizii de porumb tardivi sunt predispuși la atac. Acele culturi care la sfârșitul lunii iulie - începutul lunii august sunt verzi, unde polenizarea este în toi sau unde mătasea este încă verde sunt preferate de dăunător pentru depunerea pontelor.

4

În consecință, este momentul să începeți controalele în vederea găsirii pontelor și stabilirii momentului de aplicare a tratamentului (dacă este cazul). Pontele trebuie căutate în zona frunzelor de deasupra știuletelui și dedesubt. Eu le-am găsit, în general, pe frunzele de deasupra știuletelui. Trebuie să știți că depunerea pontelor de către femelele generației a doua poate dura 3 - 4 săptămâni. Este dificil de controlat această insectă din cauza mobilității și eșalonării stadiilor.

Momentul optim de combatere trebuie stabilit cu mare grijă, în urma verificării pontelor. Dacă se impune un tratament, el ar trebui efectuat atunci când marea majoritate a pontelor ar fi în pragul eclozării sau în stadiul de „cap negru”.

5

Accesați aplicația ArcTM farm intelligence gratuit. În următoarele zile va fi emisă avertizarea cu privire la efectuarea tratamentelor fitosanitare.

Fotografiile care însoțesc acest material sunt realizate de: Klaudia Kincel și Florina Iovanov

Publicat în Protecția plantelor

Pentru Corteva Agriscience rapița reprezintă o cultură de importanță majoră în care se investesc resurse importante pentru a aduce în mâinile fermierilor produse cu performanță ridicată și producții stabile. Fie că vorbim de erbicide, tratament sămânță sau genetică, inovația trebuie să țină pasul cu cerințele pieței.

Un produs inovativ este hibridul de rapiță PT298/Agile care va fi lansat anul acesta și care cu siguranță va fi prezent în foarte multe ferme.

Este un hibrid semitimpuriu, ce se remarcă prin productivitate ridicată, toleranță la scuturare și adaptabilitate la diferite medii de cultură, areale geografice și tehnologii aplicate. Are o creștere foarte bună în toamnă, cu rezistență mare la iernare și temperaturi negative, iar primăvara are un start rapid și constant în vegetație. Ramifică abundent de la baza tulpinii și până în partea superioară. Prezintă toleranță ridicată la principalele boli ale culturii, precum Phoma, unde are protecție asigurată de gena Rlm7, dar și gene care îi conferă rezistența pe orizontală, ce îmbunătățesc comportamentul plantei în condiții favorabile de atac.

Cu toate că toleranța la scuturare nu este cel mai important criteriu în alegerea unui hibrid, cu siguranță reprezintă un avantaj, iar PT298/Agile este hibridul cu cel mai ridicat nivel de toleranță din portofoliul Pioneer.

Productivitatea, adaptarea la condițiile fermei și stabilitatea, sunt factori care alături de toleranța ridicată la scuturare vor crea un nou campion: PT298!

Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER OILSEEEDS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & REP. MOLDOVA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Condițiile climatice din această primăvară sunt favorabile patogenilor ce produc boli ale rădăcinii și bazei tulpinilor la cerealele păioase. Amintesc aici fungii Rhizoctonia cerealis, Gauemannomyces graminis și Pseudocercosporella herpotrichoides. Acești patogeni realizează infecții în condiții de vreme umedă și răcoroasă, condiții întrunite în acest an.

Goluri rămase în urma înghețurilor din iarnă Goluri rămase în urma înghețurilor din iarnă

În urma controlului fitosanitar realizat în mai multe culturi de cereale păioase de pe raza județului Timiș am constatat că temerile mele s-au adeverit. Culturile de grâu din județ arată foarte bine la acest moment la prima vedere. Din păcate, în culturile de grâu semănate mai devreme este prezentă ciuperca Rhizoctonia cerealis. Pe tulpini, la bază sunt prezente petele tipice fungului, necroze, putreziri, țesuturi mecanice distruse deja și chiar micelii. Probabil, în scurt timp vom vedea și primele plante căzute la sol (atac în vetre).

Pe lângă Rhizoctonia, plantele sunt atacate și de Septoria tritici, care la unele soiuri a ajuns la jumătatea plantei, deși s-au efectuat tratamente. Nu exclud prezența fungului Drechslera tritici repentis în unele sole și nici a altor patogeni ai bazei tulpinii. De regulă, într-o cultură se instalează un singur patogen al bazei tulpinii. Foarte rar doi.

Septorioză septorioza

Pe alocuri frunzele cerealelor păioase au fost atinse de frig. Zona afectată s-a albit. Acum vedem foarte bine golurile rămase în urma înghețurilor din iarnă. Unele soiuri nu au rezistat.

Vă îndemn să controlați culturile cu mare atenție. Depistate la timp, bolile bazei tulpinii pot fi ținute sub control, deși este foarte dificil. Verificați mai ales culturile care au suferit din cauza înghețurilor din iarnă. Plantele moarte au creat un suport foarte bun pentru dezvoltarea patogenilor. Pe de altă parte, întrețin o umiditate ridicată la baza tulpinilor. În astfel de culturi am constatat o frecvență ridicată a plantelor care prezintă simptome de rizoctonioză.

În cazul în care condițiile climatice se mențin răcoroase și umede, aveți în vedere și rugina galbenă care adoră astfel de climat. Luna mai este luna în care încep să apară și ruginile.

În cele ce urmează, voi prezenta câteva aspecte importante despre ciuperca Rhizoctonia cerealis.

4

Cum recunoaștem rizoctonioza cerealelor

Rizoctonioza cerealelor este produsă de fungul Rhizoctonia cerealis (forma sexuată Ceratobasidium cereale D. Murray & L. L. Burpee) și este o boală a bazei tulpinilor. Peste anotimpul de iarnă, fungul supraviețuiește sub formă de miceliu sau scleroți (pseudoscleroți) în sol și materialul vegetal infectat. Acest patogen nu formează spori asexuați, iar stadiul telomorf este foarte rar întâlnit în natură [Carling et Sumner, 1992; Popescu, 2005; Lemańczyk et Kwaśna, 2013]. Simptomele bolii pot apărea încă din toamnă dacă sunt condiții favorabile. Sunt atacate rădăcinile, tulpinile și tecile frunzelor. Inițial, pe rădăcini apar pete de culoare deschisă care mai târziu capătă culoară brună. Țesuturile necrozate se rup cu ușurință lăsând descoperit cilindrul central. După Popescu (2005), tinerele plante au tendința de a forma alte rădăcini, astfel, o plantă bolnavă va avea rădăcini mai multe, dar scurte. Pe tulpini și teci apar pete de formă ovală, alungite. Culoarea petelor este albicioasă – cenușie, iar de jur împrejur se formează o margine de culoare brun - închis. De multe ori aceste pete pot fi confundate cu ușurință cu cele produse de Pseudocercosporella herpotrichoides și Fusarium sp. [Murray et al., 2009]. Adesea, leziunile produse de patogen sunt superficiale. Rareori, în condiții de vreme rece și umiditate mare în zona bazei tulpinilor, miceliul ciupercii străpunge teaca și infectează tulpina. Din cauza enzimelor secretate se produce necroza țesuturilor, căderea plantelor sub acțiunea ploilor și vântului, albirea prematură a spicelor, șiștăvirea cariopselor [Cromey et al., 2005]. Toamnele și primăverile reci sunt favorabile infecțiilor cu Rhizoctonia cerealis.

3

Condiții pentru instalarea bolii

Factorii care concură la instalarea infecțiilor la cereale sunt: virulența agentului patogen, sensibilitatea gazdei și condițiile favorabile de mediu [Francl, 2001].

Temperatura și umiditatea joacă un rol important în realizarea infecțiilor și supraviețuirea patogenului [Otten et al., 2004]. Temperatura din zona rădăcinilor este importantă în realizarea infecțiilor. La temperaturi cuprinse între 6 - 19 grade C sau când există variații de la 16 la 27 grade C pot apărea pagube semnificative [Gill et al., 2001]. Wiese (1987) arată că Rhizoctonia la cereale este favorizată îndeosebi de temperaturile cuprinse între 9 - 10 grade C. După Ogoshi (1996), tinerele plante de grâu pot fi atacate în condiții de vreme răcoroasă de izolate de Rhizoctonia care se dezvoltă în astfel de condiții. Alte izolate ale fungului preferă vremea mai caldă. Optimul termic pentru dezvoltarea ciupercii are loc în intervalul 16 - 20 grade C [Sneh et al., 1996]. Canicula și lipsa umidității opresc subit patogenia [Popescu, 2005].

De regulă, boala este favorizată de resturile vegetale infectate din anul anterior, de solurile acide, densitatea mare a plantelor, solurile slab drenate, irigarea excesivă, umiditatea ridicată în zona bazei tulpinii asociată cu temperaturi ale solului între 17 - 23 grade C [Pitt, 1966; Popescu, 2005].

Răspândirea ciupercii pe distanțe mari se realizează prin intermediul sporilor sexuați (basidiosporii) în condiții de umiditate ridicată (peste 90%) și vreme caldă (temperaturi mai mari sau egale cu 20 grade C) - Naito, 1996; Agrios, 2005. Basidiosporii ajunși pe frunze pot produce boli foliare. Rolul acestor spori nu este încă cunoscut în totalitate [Naito, 2006].

2

Cum se poate controla rizoctonioza cerealelor

Odată instalat, patogenul este greu de combătut. Adesea el este observat când este prea târziu și plantele sunt căzute la sol. Cel mai ușor poate fi identificat atacul la stadiul de creștere GS 39 (frunza stindard vizibilă) - Zadocks et al., 1974.

Măsurile profilactice sunt deosebit de importante în managementul acestei boli. Amintesc: utilizarea soiurilor rezistente, eliminarea sursei de inocul (resturi vegetale), eliminarea gazdelor voluntare, rotații corecte, efectuarea lucrărilor solului (arături sau măcar lucrarea solului până la adâncimea de 8 - 10 cm) - Cook et al., 2002; Fletcher et al., 2010. De reținut că, rotația, lucrările solului și data semănatului influențează instalarea patogenului [Colbach et al., 1997].

La cerealele cultivate în sistem „no tillage” sau „minimum tillage”, rizoctonioza se poate instala, deoarece solul este bogat în materii organice pe care ciuperca supraviețuiște [Oros et al., 2013].

Măsurile chimice au eficacitate variabilă, între 0 și 80%. De regulă, tratamentul semințelor și tratamentele aplicate la cereale în perioada de vegetație ar trebui să protejeze plantele de infecție [Popescu, 2005]. Dintre fungicidele utilizate în combaterea patogenilor cerealelor păioase, fludioxonilul este menționat în unele studii ca fiind eficient în combaterea rizoctoniozei [Smiley et al., 2012]. Pe piață există și combinații de „fludioxonil cu sedaxan” ce pot fi utilizate în combatere. Sedaxanul este o substanță din grupa „pirazolecarboxamide” cu spectru larg de acțiune, recomandată pentru controlul rizoctoniozelor. În combinații cu alte fungicide rezultatele sunt mai bune [după ”Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019]. Mai pot fi utilizate și combinații de bixafen cu tebuconazol sau cu protioconazol. S-au dovedit mai eficiente împotriva patogenilor ce produc boli ale bazei tulpinii.

În controlul biologic, de interes sunt bacteriile din genul Pseudomonas și fungii antagoniști din genul Trichoderma [Budge et al., 2009]. Astfel de substanțe trebuie folosite în scop profilactic, nu curativ.

183092594 1895314387294537 5376532648843983170 n

Bibliografie
Agrios G. N., 2005 - Plant Pathology. 3rd Ed. London, Elsevier Academic Press, 952 p.
Budge G., Shaw M., Colyer A., Pietravalle S., Boonham N., 2009 - Molecular Tools to investigate Rhizoctonia solani Distribution in Soil. Plant Pathology, 58, 1071 - 1080
Carling D. E., Sumner D. R., 1992 - Rhizoctonia. In L. L. Singleton, J. D. Mihail, C. M. Rush (Eds.), Methods for research on soilborne phytopathogenic fungi. St Paul: American Phytopathological Society Press, 157 - 165.
Colbach N., Lucas P., Cavelier N., Cavelier A., 1997 - Influence of Cropping System On Sharp Eyespot in Winter Wheat. Crop Protection, 16, 415 - 422.
Cook R. J., Schillinger W. F., Christensen N. W., 2002 - Rhizoctonia Root Rot and Take-All of Wheat in Diverse Direct-Seed Spring Cropping Systems. Canadian Journal of Plant Pathology, 24, 349 - 358.
Cromey M. G., Butler R. C., Boddington H. J., Moorhead A. R., 2002 - Effects of sharp eyespot on yield of wheat (Triticum aestivum) in New Zealand. N Z J Crop Hort. 30(1): 9 – 17.
Cromey M. G., Butler R. C., Munro C. A., Shorter S. C., 2005 - Susceptibility of New Zealand wheat cultivars to sharp eyespot. N Z Plant Prot. 58: 268 – 272.
Fletcher J., Luster D., Bostock R., Burans J., Cardwell K., Gottwald T., Mcdaniel L., Royer M., Smith K., 2010 - Emerging infectious Plant Diseases. Emerging infectious Diseases (Scheld Wm Et Al. Eds.) Pp, 33 - 366.
Francl L. J., 2001 - The Disease Triangle: A Plant Pathological Paradigm Revisited. Plant Health instructor Doi, 10.
Gill J., Sivasithamparam K., Smettem K., 2001a - Effect of Soil Moisture At Different Temperatures On Rhizoctonia Root Rot of Wheat Seedlings. Plant and Soil, 231, 91 - 96.
Henegar Monica et al., 2019 - Codexul produselor de protecție a plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, Timișoara, 619 p.
Lemanczyk G., 2010 - Occurrence of sharp eyespot in spring cereals grown in some regions of Poland. J. Plant. Prot. Res. 50.(4): 505 – 512.
Lemanczyk G., Kwasna H., 2013 - Effects of sharp eyespot (Rhizoctonia cerealis) on yield and grain quality of winter wheat. Eur. J. Plant. Pathol. 135:187 – 200.
Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 - Diseases of small grain cereal crops, Manson Publishing Ltd, 142 p.
Naito S., 1996 - Basidiospore dispersal and survival. In: Rhizoctonia Species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology and Disease Control. B. Sneh, S. Jabaji-Hare, S. Neate, and G. Dijst, eds. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands, 197 - 205.
Naito S., 2006 - Ecological Studies On Teleomorphic and Anamorphic Stages in Rhizoctonia Fungi. Journal of General Plant Pathology, 72, 400 - 403.
Ogoshi A., 1996 - Introduction - the Genus Rhizoctonia. in: Sneh B., Jabaji-Hare S., Neate S., Dijst G. (Eds.) Rhizoctonia Species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology and Disease Control. Springer Netherlands, 1 - 9.
Oros G., Naár Z., Magyar D., 2013 - Susceptibility of Wheat Varieties to Soil-Borne Rhizoctonia infection. American Journal of Plant Sciences, 4, 22 - 40.
Otten W., Harris K., Young I. M., Ritz K., Gilligan C., 2004 - Preferential Spread of the Pathogenic FungusRhizoctonia solani Through Structured Soil. Soil Biology and Biochemistry, 36, 203 - 210.
Pitt D., 1966 - Studies On Sharp Eyespot Disease of Cereals: Effects of the Disease On the Wheat Host and the incidence of Disease in the Field. Annals of Applied Biology, 58, 299 - 308.
Popescu Gheorghe, 2005 - Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.
Smiley R., Paulitz T., Marshal J., 2012 - Controling Root and Crown Diseases of Small Grain Cereales, PNW 639, 9 p., accesat la data de 20.12.2020.
Sneh B., Jabaji - Hare S., Neate S., Dijst G., 1996 - Rhizoctonia species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology, and Control, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands, 578 pp.
Zadoks J. C., Chang T. T., Konzak C. F., 1974 - A Decimal Code for the Growth Stages of Cereals. Weed Research, 14, 415 - 421.
Wiese M.V., 1987 - Compendium of wheat diseases. American Phytopathological Society. pp. 124 pp.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Protejarea mediului înconjurător este responsabilitatea noastră, a tuturor. Fie că suntem producători de produse de protecția plantelor, distribuitori sau utilizatori de produse, este nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi pentru a păstra un mediu curat.

Produsele de protecția plantelor sunt ambalate corespunzător pentru a proteja utilizatorul și mediul înconjurător, însă după efectuarea tratamentelor, în fermă rămâne o cantitate importantă de ambalaje din plastic, metal sau hârtie care pot fi recuperate și reciclate în anumite condiții prin programul SCAPA al AIPROM (Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România).

Prima campanie SCAPA de colectare a deșeurilor de ambalaje de pesticide debutează anul acesta în luna mai. În intervalul mai-iulie fermierii și distribuitorii pot preda gratuit deșeurile de ambalaje provenite de la utilizarea produselor de protecția plantelor în cele peste 75 de centre de colectare SCAPA din țară.

„Înainte să planificați o vizită în centrele de colectare SCAPA verificați programul de funcționare al acestora. Preluarea ambalajelor este realizată de către unicul operator Ecorec Recycling, furnizor de servicii de inspecție, transport și valorificare a ambalajelor, cu participarea importantă a companiilor distribuitoare, în calitate de centre de colectare. Pentru a afla mai multe informații despre furnizorul serviciilor SCAPA puteți suna la: 0755.017.486. De asemenea, mai multe detalii despre funcționarea programului puteți afla direct de pe site-ul AIPROM: https://www.aiprom.ro/proiecte/scapa. Dacă aveți o cantitate de deșeuri de ambalaje de pesticide mai mari de 30 mc, prin programul SCAPA se poate asigura preluarea, direct din fermă, a acestei cantități, printr-o programare inițială la TelVerde: 0800.800.211 (apel gratuit)”, transmite AIPROM printr-un comunicat de presă.

Tripla clătire, condiția legală pentru a beneficia gratuit de programul SCAPA al AIPROM

Imagine2

Pentru a scăpa gratuit de ambalajele provenite de la aplicarea tratamentelor fitosanitare, acestea vor fi triplu clătite, uscate, iar capacul se va separa de ambalaj. După efectuarea operațiunii de triplă clătire, ambalajele se găuresc în partea de jos, pentru a evita reutilizarea lor. Tripla clătire reprezintă procedura prin care sunt decontaminate ambalajele de pesticide, reducându-se astfel pericolul pentru sănătate și mediu, conform normelor legale în vigoare.

13 ani de colectare a deșeurilor de ambalaje de pesticide prin SCAPA

Din 2008 și până în prezent, prin programul SCAPA al AIPROM  a fost colectată o cantitate de aproximativ 10.500 de tone de deșeuri de ambalaje provenite de la utilizarea produselor de protecția plantelor, cheltuindu-se resurse importante pentru protejarea mediului înconjurător și recuperarea ambalajelor puse pe piață de către membrii AIPROM și companiile participante la program.

Implementarea SCAPA este organizată și susținută financiar de către companiile membre AIPROM și companiile participante la program.

Publicat în Comunicate

În această perioadă, în culturile de rapiță bine dezvoltate, viguroase și doar la anumiți hibrizi au apărut simptome tipice de putregai negru pe tulpini, în zona coletului. Pe lângă tulpini, sunt atacate și frunzele, și pețiolii. Frecvența plantelor cu simptome la tulpini nu este mare, dar dacă vom avea condiții de umiditate este posibil ca boala să se extindă. Pe lângă asta, rapița este stresată și de frigul din aceste zile. Plantele au căpătat aspect violaceu și avem fenomene de îndoire a plantelor la 90 de grade și albire a tulpinilor în zona inflorescențelor. Efectele frigului asupra rapiței le-am mai adus în atenție într-un articol recent, pe care-l puteți citi aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/4928-rapita-afectata-de-frig-se-recupereaza-odata-cu-cresterea-temperaturilor-atentie-la-gargarita-tulpinilor.html

Astăzi, readuc în atenția dumneavoastră câteva informații despre Leptosphaeria maculans, patogen periculos al rapiței, pentru a vă ajuta să înțelegeți cum infectează și tipurile de simptome pe care le produce.

Putregaiul negru al tulpinilor de rapiță - Leptosphaeria maculans (Desm.) Ces. & Not. (forma sexuată); Phoma lingam (Tode ex. Schw.) Desm. (forma asexuată)

Putrezirea neagră a tulpinilor este o boală cu importanță economică a rapiței, dar și a altor specii de crucifere. Periodic apar epidemii în culturile de rapiță din Europa. În culturile de rapiță pot coexista două specii de Leptosphaeria, una mai agresivă (Leptosphaeria maculans) și alta mai puțin agresivă (L. biglobosa).

Aspecte generale despre biologia și epidemiologia fungului Leptosphaeria maculans (forma asexuată Phoma lingam)

Această ciupercă supraviețuiește peste anotimpul de iarnă în resturile de plante care rămân pe sol după recoltare. În condiții favorabile de climă se formează pseudoteciile și picnidiile. Ascosporii și picnidiosporii servesc drept sursă primară de infecție în culturile de rapiță [West et al., 2001].

După recoltat, resturile vegetale sunt foarte repede colonizate de Leptosphaeria maculans, iar fructificațiile anamorfe, respectiv picnidiile sunt produse în număr destul de mare. Conidiile pot coloniza și în mod saprofit resturile de tulpini. În acest fel, sursa de inocul crește ducând la dezvoltarea ulterioară a pseudoteciilor (fructificațiile telomorfe sau sexuate ale ciupercii). Atunci când pseudoteciile ajung la maturitate, ascosporii sunt eliberați o perioadă lungă de timp și la distanțe relativ mari. Există cercetări în Europa care arată că ascosporii pot fi răspândiți la distanțe de chiar câțiva kilometri [Gladders et Musa, 1980]. Pe continentul australian de exemplu, specialiștii recomandă înființarea culturilor de rapiță la o distanță de doi kilometri față de o potențială sursă de inocul. Cel mai mare risc de infecție este pentru culturile care se înființează la o distanță de 500 de metri față de o zonă ce poate fi considerată sursă de inocul. Se cunoaște că, după emisie, ascosporii își pot păstra viabilitatea aproximativ șase săptămâni [Paul et Rawlinson, 1992].

Maturizarea pseudoteciilor cu asce și ascospori este influențată de temperatură și umiditate. După Poisson (1997), temperatura optimă pentru maturare este de 14 - 15 grade Celsius. Momentul eliberării ascosporilor este corelat cu temperaturile și precipitațiile din timpul verii și al toamnei [West et al., 1999]. În zona Europei de Est, emisiile de ascospori pot avea loc toată toamna, din septembrie și până în noiembrie. Perioada principală de emisie a ascosporilor este însă primăvara în luna aprilie [Jedryczka et al., 1999b]. Ascosporii pot fi găsiți pe frunze începând cu luna martie în zona Banatului de exemplu (constatare personală). Se poate spune că, cea mai importantă sursă de inocul este reprezentată de ascospori, deoarece ei sunt mult mai infecțioși decât picnosporii și sunt în aer (pot fi dispersați ușor).

Pe lângă resturile vegetale, o altă sursă importantă de răspândire a bolii este sămânța infectată. Ciuperca Leptosphaeria maculans supraviețuiește sub formă de miceliu latent în învelișul semințelor și chiar în embrion [Jacobsen et Williams, 1971].

Infecțiile în culturile de rapiță pot fi realizate și de ascospori, dar și de conidii. Sporii germinează în condiții de umiditate și pătrund în plante frecvent prin stomate. După Hall (1992), ascosporii pot germina într-un timp scurt, chiar 4 ore, la temperaturi cuprinse între 4 - 28 grade Celsius și condiții favorabile de umiditate. Studiile realizate în laborator arată că germinarea sporilor este condiționată mai mult de prezența umidității decât de temperaturi.

În general, majoritatea simptomelor produse de Leptosphaeria maculans se instalează după o perioadă de umectare a frunzelor cuprinsă între 4 - 48 de ore și temperaturi de 12 - 20 grade Celsius.

Condițiile climatice sunt foarte importante în evoluția patogeniei. Astfel, infecțiile se pot instala după cinci zile la temperaturi de 20 grade Celsius și după două săptămâni la 8 grade Celsius [Biddulph et al., 1999b].

prot pl 3

Recunoașterea simptomelor în culturile de rapiță

Primele infecții pot apărea chiar în faza de cotiledon. Infecția hipocotilului este foarte periculoasă și poate duce la pierderea plantelor într-un procent ridicat (chiar 70% uneori). Astfel de situații sunt raportate în Australia. În această fenofază, infecția cu Leptosphaeria sp. se manifestă prin constricția tulpiniței deasupra solului și sub primele frunze. În Europa, infecțiile de acest gen sunt rare [Paul et Rawlinson, 1992].

De regulă, fungul se instalează frecvent pe frunze, pe tulpini și în cazuri grave chiar pe silicve. Funcție de rezistența plantei gazdă, petele de pe frunze pot varia ca aspect. La momentul instalării infecției, petele au culoare verde deschis. Pe măsură ce boala evoluează, petele vor avea culoare brună deschis (bej). Delimitarea de țesutul sănătos este făcută de o margine de culoare închisă (brună - negricioasă sau brună - roșcată). Forma petelor este neregulată, iar diametrul la care pot ajunge este de 2 cm. La suprafața petelor se dezvoltă picnidiile (fructificațiile asexuate) de culoare negricoasă ce pot fi observate cu ochiul liber sau cu o lupă de câmp. În picnidii se formează picnosporii ce pot contribui la realizarea unor noi infecții. Picnidiosporii sunt eliberați din picnidii în condiții de umiditate, într-o masă mucilaginoasă, apoasă și lipicioasă. Ei sunt responsabili de realizarea infecțiilor secundare. Țesuturile afectate se necrozează în cele din urmă și se rup, fie parțial, fie total. Această simptomatologie este specifică grupului A de Leptosphaeria maculans, mai agresivă prin toxinele pe care le produce. În câmpurile unde acționează grupul B de Leptosphaeria maculans, petele de pe frunze sunt mai mici, au culoare mai închisă iar picnidiile care se formează sunt mai puține sau chiar deloc [Brun et al., 1997].

Pe frunze pot apărea pete și toamna. În vestul Europei, frunzele pot fi infectate chiar și în timpul iernii (sunt mai blânde), pe când în zona Europei de Est infecțiile nu apar (iernile sunt mai reci).

Petele de pe tulpinile verzi pot avea culoare brună și chiar negricioasă. De multe ori petele de pe tulpini se transformă în leziuni sau răni deschise ce pot predispune la putrezire. Cea mai periculoasă formă de atac este instalarea infecției la baza tulpinii. Leziunile de la baza tulpinii au culoare brună deschis la început după care se înnegresc (nu întodeauna) și înconjoară tulpina (aspect de necroză). La suprafață pot fi observate picnidiile fungului ca niște bobițe foarte mici de culoare neagră. Înnegrirea bazei tulpinii este periculoasă dacă se instalează în timpul înfloritului și al formării silicvelor și maturizării semințelor. De cele mai multe ori, petele de la baza tulpinii se pot uni, după care se rup formând putregaiuri uscate (leziuni deschise care putrezesc). Această formă de manifestare este considerată cea mai dăunătoare [Paul et Rawlinson, 1992]. Leziunile de pe tulpini au evoluție rapidă la temperaturi cuprinse între 20 - 24 grade Celsius și pot deveni severe în condiții de stres. Terminologia utilizată în fitopatologie pentru descrierea acestui simptom include mai mulți termeni: înnegrirea bazei tulpinii (blackleg), leziuni necrotice deschise (basal canker), necroze cu aspect coronat care înconjoară baza tulpinii (crown canker), necroze cu aspect de guler (collar rot) etc.

Pe silicve boala se manifestă sub forma unor leziuni deschise de culoare brună - deschis și margini închise la culoare care fac delimitarea față de țesutul sănătos.

prot pl 2

Cum putem ține sub control acest patogen?

Patogenul poate fi ținut sub control prin respectarea măsurilor profilactice:

  • Cultivarea hibrizilor rezistenți;

  • Utilizarea de semințe lipsite de patogeni;

  • Rotația la patru ani scade foarte mult riscul infecțiilor, pe când rotațiile scurte cresc riscul de infecție;

  • Distrugerea resturilor vegetale după recoltare și îngroparea lor, patogenul supraviețuind pe reziduuri vegetale și nu în sol, timp de 2 - 3 ani;

  • Înființarea noilor culturi la o distanță mai mare de 500 m față de vechea cultură de rapiță.

Respectarea acestor măsuri simple vă poate proteja de infecțiile cu Leptosphaeria maculans mai ales în anii când condițiile climatice favorizează patogenul.

prot pl 4

Controlul chimic al bolii

Este important ca sămânța să fie tratată înainte de semănat. Următoarele tratamente trebuie executate funcție de condițiile climatice previzionate și biologia patogenului. Pentru a scădea riscul infecțiilor se recomandă executarea unui tratament încă din toamnă. Scopul tratamentelor foliare este de reduce riscul apariției infecțiilor la tulpină care sunt și cele mai periculoase. În acest sens, trebuie monitorizați factorii climatici temperatură și precipitații. Dacă se întrunesc mai multe zile cu precipitații după însămânțat este bine să luăm în calcul executarea unui tratament. De asemenea trebuie urmărită emisia ascosporilor.

Prima depistare a ascosporilor (mai mulți de 20 ascospori/zi) coroborată cu condițiile climatice, sensibilitatea hibridului, stadiul de creștere și vigoarea plantelor sunt factori ce vă pot ajuta în luarea unei decizii corecte cu privire la momentul optim de efectuare a tratamentului chimic. Un prim tratament poate fi executat în fenofaza de 2 - 6 frunze.

Primăvara trebuie să procedăm la fel. Emisiile maxime de ascospori sunt de regulă în luna aprilie. Funcție de evoluția viitoare a climei puteți lua decizia de efectuare a unui tratament în această perioadă dacă există factori de risc.

Nu există momente optime stabilite pentru combaterea acestui patogen, de aceea este important să monitorizăm patogenul pe întreaga perioadă de vegetație.

Nu uitați! Pentru realizarea infecțiilor foarte importante sunt precipitațiile și perioada de umectare a frunzelor.

Fungicidele omologate pentru combaterea acestui patogen în România sunt: azoxistrobin, boscalid, difenoconazol, metconazol, protioconazol, tebuconazol, tiofanat - metil și combinații de azoxistrobin cu difenoconazol, azoxistrobin cu ciproconazol, procloraz cu tebuconazol, protioconazol cu tebuconazol etc.

În prezent există interes și pentru combaterea biologică a Leptosphaeriei maculans prin utilizarea bacteriei Paenibacillus polymyxa PKB1 care produce peptide ce pot inhiba sau ține sub control infecțiile la frunze și tulpini [Kharbanda et al., 1999].

Pentru tratarea semințelor este omologat Bacillus amyloliquefaciens, tulpina MB 1600 (controlează Leptosphaeria maculans și puricii).

Bibliografie:

1. Biddulph J. E., Fitt B. D. L., Leech P. K., Welham S. J., Gladders P., 1999b - Effects of temperature and wetness duration on infection of oilseed rape by ascospores of Leptosphaeria maculans (stem canker). European Journal of Plant Pathology 105, 769 - 81.

2. Brun H., Levivier S., Eber F., Renard M., CheÁvre A. M., 1997 - Electrophoretic analysis of natural populations of Leptosphaeria maculans directly from leaf lesions. Plant Pathology 46, 147 - 54.

3. Gladders P., Musa T. M., 1980 - Observations on the epidemiology of L. maculans stem canker in winter oilseed rape. Plant Pathology 29, 28 - 37.

4. Hall R., 1992 - Epidemiology of blackleg of oilseed rape. Canadian Journal of Plant Pathology 14, 46 - 55.

5. Henegar Monica, Manea Dan Nicolae, Ienciu Anișoara Aurelia, 2019 - Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România, ediția a V-a, Editura Agroprint Timișoara, p. 358;

6. Jacobsen B. J., Williams P. H., 1971 - Histology and control of Brassica oleracea seed infection by Phoma lingam. Plant Disease Reporter 55, 934 - 8.

7. Jedryczka M., Dakowska S., West J. S., Fitt B. D. L., 1999b - The influence of wetness and temperature on the release of ascospores of Leptosphaeria maculans (blackleg) from oilseed rape debris. Poznan, Poland: Materialy z Sympozjum Naukowego Polskiego Towarzystwa Fitopatologicznego `Bioroznorodnosc w fitopatologii europejskiej na przelomie wiekow', 75.

8. Kharbanda P. D., Yang J., Beatty P., Jensen S., Tewari J. P., 1999 - Biocontrol of Leptosphaeria maculans and other pathogens of canola with Paenibacillus polymyxa PKB1. Proceedings of the 10th International Rapeseed Congress, 1999. Canberra, Australia. http://www.regional.org.au/papers/index.htm.

9. Paul V. H., Rawlinson C. J., 1992 - Diseases and Pests of Rape. Gelsenkirchen-Buer, Germany: Verlag Th. Mann.

10. Poisson B., 1997 - Etudes rela tives a la maturation des peritheces de Leptosphaeria maculans sur les pailles de colza d'hiver necrosees au collet. 5eme Conference Sur les Maladies Des Plantes, Tours, France: 1997. ANPP 1, 345 - 52(in French).

11. West J. S., Biddulph J. E., Fitt B. D. L., Gladders P., 1999 - Epidemiology of Leptosphaeria maculans in relation to forecasting stem canker severity on winter oilseed rape in the UK. Annals of Applied Biology 135, 535 - 46.

12. West J. S., Kharbanda P., Barbetti M. J., Fitt B. D. L., 2001 - Epidemiology and management of Leptosphaeria maculans (phoma stem canker) in Australia, Canada and Europe. Plant Pathol. 2001; 50:10–27.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Patologia cerealelor păioase este o temă de importanță majoră în orice fermă agricolă, pe de o parte datorită faptului că în fiecare plan de culturi acestea ocupă o pondere mare, iar pe de altă parte fiecare fermier dorește să-și maximizeze profitul de la fiecare cultură, cu atât mai mult de la culturile care ocupă o suprafață importantă în cadrul fermei.

Pentru fiecare patogen prezentăm soluția Summit Agro de combatere, cu produse sigure, inovatoare, cu rezultate bune garantate, așa cum s-a făcut cunoscută compania în decursul timpului.

fainare

Regele câștigător în lupta contra făinărilor, Cyflamid

FĂINAREA - una dintre bolile cele mai cunoscute ale cerealelor, se poate manifesta încă din toamnă, dar este favorizată în special de primăverile umede și răcoroase, manifestându-se puternic la umidități mai ridicate de 75% și temperaturi între 10 și 20°C. În culturile netratate se pot înregistra pierderi de peste 20-25%.

Un alt factor favorizant al apariției acestei boli este și densitatea mare la semănat, alături de o fertilizare dezechilibrată în favoarea unui conținut mare al îngrășămintelor cu azot.

În portofoliul Summit Agro există un produs excelent pentru combaterea ei - Cyflamid 5 EW - substanță activă ciflufenamid 5%, din grupa ACETAMIDELOR, varianta modernă, inovatoare, utilizată în prevenirea și combaterea făinarii.

Cyflamid 5 EW inhibă formarea miceliului ciupercilor din familia Erysiphe, aceasta nemaidezvoltând conidii, oprindu-se astfel potențialul infecțios. Doza utilizată la hectar este de 0,2 litri.

SEPTORIOZA – este prezentă în cultura de grâu prin cele două specii: Septorioza frunzelor (Septoria tritici) și Septorioza spicului (Septoria nodorum). Atacul acestui patogen a devenit în ultimii ani foarte virulent, putând duce la pierderi foarte mari de recoltă, de până la 25-40% și la deprecierea calității boabelor. Utilizarea în schema de tratament a două substanțe active cu mod diferit de acțiune, poate reprezenta cheia succesului în lupta cu acest patogen: o substanță cu acțiune rapidă, capabilă să oprească sporularea ciupercii, asociată cu o substanță sistemică ce oferă protecția îndelungată a culturii.

Este important să avem în vedere faptul că septorioza poate fi prezentă în cultură din toamnă și până la înspicare, provocând pagube importante.

Pentru combatere, recomandăm două produse din portofoliul Summit Agro: Legado și Mystic Top, asociate pentru obținerea unui efect superior sau în cazul infecțiilor puternice.

Legado - substanță activă azoxistrobin 250g/l, face parte din grupa STROBILURINELOR și acționează prin inhibarea respirației la nivel celular. Este recomandat datorită acțiunii rapide translaminare și sistemiei locale, caracteristici absolut necesare pentru oprirea sporulării și revigorării plantelor.

„Green effect”-ul realizat datorită acumulării și reactivării în condiții de umiditate ridicată a substanței active la nivelul frunzelor contribuie la refacerea capacității de asimilare a acestora, rezultând în final o plantă cu potențial productiv îmbunătățit. Se aplică în doză de 1l/ha.

Mystic Top - substanță activă tebuconazol 250g/l, face parte din grupa TRIAZOLILOR și acționează prin inhibarea sintezei ergosterolului la nivelul celulelor miceliene, împiedicând astfel formarea și creșterea hifelor ciupercii. Are acțiune sistemică, translocându-se acropetal prin xilem în toate organele plantei. Se aplică în doză de 0,5 l/ha.

rugina

RUGINA – cu speciile rugina brună sau rugina limbului (Puccinia recondita), rugina galbenă sau rugina striată (Puccinia striiformis) și rugina neagră sau rugina paiului (Puccinia graminis).

Pentru combaterea acestui patogen, la cultura de grâu, recomandăm produsul Galileo - substanță activă tetraconazol 125 g/l, care face parte din grupa TRIAZOLILOR, ce acționează ca inhibitori ai proceselor de sinteză din celula miceliană, dar și ca inhibitori ai germinației sporilor. Este produsul cu sistemia cea mai ridicată din clasa triazolilor. Acest fapt se datorează celui mai bun echilibru hidrosolubilitate/liposolubilitate, fapt care favorizează un transport superior prin sevă, o bună pătrundere prin cuticulă, dar și acțiune prin vapori. Se aplică în doză de 1l/ha.

Pentru combaterea ruginii brune a orzului recomandăm produsul Legado în doză de 1l/ha.

FUZARIOZA SPICELOR - cunoscută și ca înroșirea spicelor, este una din cele mai grave boli ale culturii de grâu, putându-se ajunge, în condiții favorabile, la o infecție ce cuprinde peste 60% din spice. Factori favorizanți sunt monocultura și umiditatea foarte ridicată, de peste 90%. Temperatura optimă de manifestare a bolii este de 15-25°C, peste 25°C incidența patogenului scăzând considerabil. Pentru combatere există trei factori importanți de care trebuie să ținem seama și anume: alegerea potrivită a substanței cu care se efectuează tratamentul, cantitatea de substanță activă din care va rezulta doza de produs aplicat și momentul aplicării acestuia.

Summit Agro recomandă produsul Mystic Top (tebuconazol 250 g/l), aplicat în doză de 220-250 g tebuconazol/ha. Această cantitate corespunde unei doze de 0,9-1,0 l/ha.

Recomandăm aplicarea în faza în care spicul este 1/3 ieșit din burduf, pentru o eficiență maximă de prevenire a apariției bolii, atacul producându-se în preajma înfloritului. Tebuconazolul asigură, în doza recomandată, o protecție a culturii de 15-21 de zile, acoperindu-se toată perioada de posibilă apariție a bolii, obținându-se cea mai eficientă metodă de combatere a acesteia.

Pentru mai multe detalii despre produse, mod de aplicare sau informații cu privire la achiziționare, contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România.

Articol scris de: ING. ADRIAN ISOC, DIRECTOR VÂNZĂRI SUMMIT AGRO ROMÂNIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Agriotes spp. - viermii sârmă sau gândacii pocnitori

Logo Summit AgroPe tot globul se întâlnesc peste 8000 de specii din genul Elateridae, iar în România se găsesc în jur de 250 de specii, din care cele mai frecvente și dăunătoare sunt speciile Agriotes lineatus, Agriotes obscurus, Agriotes sputator, Agriotes ustulatus.

Adulții apar primăvara, în lunile aprilie-mai, când temperatura aerului este de 13-15°C, ducând o viață nocturnă și rar diurnă, hrănindu-se cu nectarul și polenul inflorescențelor de umbelifere. Sunt foarte sensibili la căldură, uscăciune și aer uscat, de aceea se explică de ce se dezvoltă cel mai bine în terenuri acoperite cu vegetație deasă, pășuni naturale, artificiale și terenuri înțelenite.

Ciclul de viață al dăunătorului este de 5 ani, perioadă în care larva trece prin 10-12 stadii de dezvoltare, coborând și urcând în sol. Determinarea prezenței larvelor se face punând momeli din cartof, morcov sau chiar boabe de porumb în gropi de 6-8 cm adâncime, săpate în solul reavăn, care se menține umed și se controlează zilnic timp de o săptămână după montare.

La porumb și cartof se înregistrează cele mai devastatoare pagube. Dacă se verifică o plantă atacată, se va vedea cu ușurință atacul pe rădăcini, perforații în zona coletului sau germenele de creștere distrus. După însămânțare, larvele se hrănesc cu boabele, consumând embrionul.

Plantele care supraviețuiesc atacului vor avea o vegetație întârziată, cu producții foarte scăzute. Cele mai puternice atacuri se manifestă în primăverile reci, cu multă umiditate și în care adâncimea de semănat este mare. Pragul economic de dăunare (P.E.D.) este de o larvă pe metrul pătrat atât la porumb, cât și la cartof. La peste 3-4 larve pe metru pătrat tuberculii pot fi afectați 100%.

Măsuri de combatere agrotehnice:

  • Rotația culturilor;

  • Arături de vară sau toamnă, imediat după recoltare;

  • Prașile mecanice și menținerea terenurilor curate de buruieni;

  • Aplicarea de amendamente cu calciu pe solurile acide;

  • Cultivarea de plante, în sistemul de rotație, din genul mazăre, fasole, rapiță, in, coriandru;

  • Drenarea terenurilor acolo unde băltește;

  • Aplicarea de îngrășăminte pe bază de fosfor, știind că acestea reduc în timp numărul de larve.

În ceea ce privește produsele pentru protecția plantelor, Summit Agro România vă oferă produsul Trika Expert în doză de 10-15 kg/ha aplicat odată cu semănatul sau fracționat 10 kg/ha la semănat și 10 kg/ha la prima prașilă mecanică, acolo unde gradul de atac este mare. Produsul are o formulare unică ce conține:                                                                                                                               

  • 4 g/kg de lambda-cihalotrin care acționează prin contact și ingestie, având și efect repelent creând un halou în jurul seminței;

  • 35% fosfor ușor solubil și accesibil plantei (fosfor care primăvara, pe solurile reci, este asimilat mai greu din complexul coloidal) și care nu este agreat de larvă;

  • 7% azot organo-mineral cu rol de stimulare în absorbția fosforului;

  • suport organic de natură humică.

Produsul este omologat la un număr mare de culturi, dintre care amintim: porumb, cartof, sorg, floarea-soarelui, morcov, tomate, salată, spanac, castraveți, varză, conopidă, rapiță, soia, flori și plante ornamentale, arbori în pepiniere, pentru combatera larvelor de dăunători ca: Agriotes spp., Melolonta melolonta, Agrotis spp. și Diabrotica virgifera virgifera.

Logo Trika Expert

Gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis)

IMG 9005

Tanymecus dilaticollis a fost semnalat în România în anul 1904 sub denumirea de „rățișoara porumbului” sau „gărgărița de porumbiște”.

An de an atacul a devenit tot mai puternic și mai frecvent pe zone tot mai mari, astfel că fără tratament la sămânță culturile pot fi compromise în totalitate.

În funcție de temperatura și adâncimea de iernare, atacul se poate întinde până la 40-50 zile. După o hrănire intensă, în zilele însorite și călduroase, femela depune majoritatea pontei în lanul de porumb sau floarea-soarelui.

Tanymecus dilaticollis este considerat cel mai mare dăunător al porumbului, dar produce pagube importante și la culturile de floarea-soarelui, soia, sorg, sfeclă, grâu și orz. Plantele de porumb și floarea-soarelui sunt retezate de la colet sau ajung ca pe frunzele bazale să prezinte rosături circulare.

Pragul economic de dăunare (P.E.D.) este de 3-5 exemplare/m2.

În lipsa produselor de tratare a semințelor pe bază de Imidacloprid rămâne ca soluție pentru fermieri doar tratamentul de corecție, în vegetație.

Summit Agro vă recomandă tratamente de corecție în vegetație cu produsul Mospilan 20 SG în doză de 100 g/ha + 2 litri Toil (adjuvant pe bază de ulei), folosind o cantitate de 350-400 litri de apă, astfel asigurând o acoperire cât mai bună și aderența soluției pe suprafața foliară.

În cazul unui atac puternic, datorat rezervei mari de dăunători care iernează în resturile vegetale de la cultura premergătore (floarea-soarelui, sorg sau porumb), pentru o protecție cât mai bună a culturii, recomandăm asocierea cu insecticide de contact din clasa piretroizilor, cum ar fi: esfenvalerat, cipermetrin, lambda-cihalortin, deltametrin.

O mare însemnătate în reducerea populației de dăunători o au și măsurile agrotehnice cum ar fi: rotația culturilor, menținerea solelor curate de buruieni pe tot parcursul anului, arături cât mai adânci, includere în schema de rotație a culturilor de genul mazăre, fasole sau rapiță și evitarea monoculturii de porumb.

Logo Mospilan MOV

Articol scris de: ING. COSTEL MIRON, SUMMIT AGRO ROMÂNIA

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI AGRIMAX V FLECTO BANNER SUL SITO 300x250 MAX80K

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

T7 S 300x250 PX

Banner Profesional agromedia RF 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista